CELEX:02021R1153-20240718: Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (Text cu relevanță pentru SEE)
| Redacția Lex24 | |
| Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 14/08/2024 |
| |
Informatii
Data documentului: 18/07/2024Data intrării în vigoare: 18/07/2024
Autor: Not available
Formă: Repertoriu EUR-Lex
02021R1153 — RO — 18.07.2024 — 001.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) 2021/1153 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 249 14.7.2021, p. 38) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL (UE) 2024/1679 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI |
L 1679 |
1 |
28.6.2024 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2021/1153 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 7 iulie 2021
de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014
(Text cu relevanță pentru SEE)
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament instituie Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) pentru perioada cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027.
Prezentul regulament stabilește obiectivele MIE, bugetul său pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind acordarea finanțării.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„acțiune” înseamnă orice activitate care a fost identificată a fi independentă din punct de vedere financiar și tehnic, care este delimitată în timp și care este necesară pentru implementarea unui proiect;
„combustibili alternativi” înseamnă combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2014/94/UE;
„beneficiar” înseamnă o entitate cu personalitate juridică cu care a fost semnat un acord de grant;
„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni care beneficiază de sprijin din bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de ajutor nerambursabil și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, precum și din partea unor instituții de finanțare comerciale și a unor investitori comerciali;
„rețea globală” înseamnă infrastructura de transport identificată în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
„rețea centrală” înseamnă infrastructura de transporturi identificată în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
„coridoarele rețelei centrale” înseamnă instrumente care facilitează implementarea coordonată a rețelei centrale, astfel cum sunt prevăzute la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și enumerate în partea III din anexa la prezentul regulament;
„legătură transfrontalieră” înseamnă, în sectorul transporturilor, un proiect de interes comun care asigură continuitatea rețelei TEN-T între două state membre sau între un stat membru și o țară terță;
„legătură lipsă” înseamnă un tronson lipsă de transport pentru toate modurile de transport din TEN-T sau un tronson de transport care asigură conectarea rețelelor centrale sau globale cu coridoarele TEN-T, care afectează continuitatea TEN-T sau în care se află unul sau mai multe blocaje ce afectează continuitatea TEN-T;
„infrastructură cu dublă utilizare” înseamnă o infrastructură de rețea de transport care răspunde atât necesităților civile, cât și celor de apărare;
„proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile” înseamnă un proiect selectat sau eligibil pentru a fi selectat în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau al unor acorduri între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001, în materie de planificare sau de implementare a energiei din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament;
„eficiență energetică înainte de toate” înseamnă principiul „eficiența energetică înainte de toate” astfel cum este definit la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) 2018/1999;
„infrastructură de conectivitate digitală” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, sisteme 5G, conectivitate fără fir locală de foarte înaltă calitate și rețele magistrale, precum și platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie;
„sisteme 5G” înseamnă un set de elemente de infrastructură digitală bazate pe standarde convenite la nivel mondial pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir, utilizate pentru conectivitate și servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi rate și capacitate de date foarte mari, comunicații cu latență redusă, fiabilitate extrem de ridicată, sau care acceptă un număr mare de dispozitive conectate;
„coridor 5G” înseamnă o cale de transport, drum, cale ferată sau cale navigabilă interioară, acoperit în întregime de infrastructură de conectivitate digitală și în special de sisteme 5G care permite furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie precum mobilitatea conectată și automatizată, servicii de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitate digitală pe căile navigabile interioare;
„platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și energetică” înseamnă resurse fizice și virtuale de tehnologii ale informației și comunicațiilor care funcționează prin intermediul infrastructurii de comunicații și care sprijină fluxul, stocarea, prelucrarea și analiza datelor privind infrastructura de transport sau energetică, sau ambele;
„proiect de interes comun” înseamnă un proiect identificat în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sau în Regulamentul (UE) nr. 347/2013 sau la articolul 8 din prezentul regulament;
„studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti implementarea proiectului, precum studiile pregătitoare, de cartografiere, de fezabilitate, de evaluare, de testare și de validare, inclusiv sub forma programelor informatice, și oricare alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare a unui proiect, precum și de luare a deciziilor privind finanțarea sa, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor în cauză și pregătirea pachetului financiar;
„factori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera în mod direct sau indirect beneficii socioeconomice substanțiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență;
„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;
„rețele de foarte mare capacitate” înseamnă rețele de foarte mare capacitate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva (UE) 2018/1972;
„lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și implementarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice, realizarea activităților de dezvoltare, construcție și de instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului.
Articolul 3
Obiective
Obiectivele specifice ale MIE sunt:
în sectorul transporturilor:
să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate, în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1315/2013; și
să adapteze anumite părți ale TEN-T pentru dubla utilizare a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii atât a mobilității civile, cât și a celei militare;
în sectorul energiei:
să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la o mai bună integrare a pieței interne a energiei și la eficiența și competitivitatea acesteia, la interoperabilitatea rețelelor la nivel transfrontalier și transsectorial, la facilitarea decarbonizării economiei, la promovarea eficienței energetice și la asigurarea siguranței alimentării; și
să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește energia din surse regenerabile;
în sectorul digital: să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la implementarea unor rețele de foarte mare capacitate sigure și securizate, inclusiv sisteme 5G, și la accesul la acestea, precum și la sporirea rezilienței și a capacității rețelelor magistrale digitale de pe teritoriile Uniunii prin corelarea lor cu teritoriile învecinate, precum și la digitalizarea rețelelor de transport și de energie.
Articolul 4
Buget
În conformitate cu obiectivul Uniunii de integrare a acțiunilor climatice în politicile sectoriale ale Uniunii și în fondurile Uniunii, MIE contribuie la obiectivele climatice prin acțiunile sale cu 60 % din pachetul său financiar global.
Distribuirea cuantumului menționat la alineatul (1) se stabilește după cum urmează:
25 807 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a), din care:
12 830 000 000 EUR din CFM 2021-2027, rubrica 1(2), Investiții strategice europene;
11 286 000 000 EUR transferați din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;
1 691 000 000 EUR din CFM 2021-2027, rubrica 5(13), pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii);
5 838 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), din care 15 %, sub rezerva absorbției de către piață, pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, iar în cazul în care se atinge pragul de 15 %, Comisia majorează acest prag până la 20 %, sub rezerva absorbției de către piață;
2 065 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).
Comisia depune toate eforturile pentru a permite statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune să atingă, până la sfârșitul perioadei 2021-2027, un nivel cât mai ridicat cu putință de absorbție a cuantumului transferat către MIE, inclusiv prin organizarea de cereri de propuneri suplimentare.
În plus, se acordă sprijin și o atenție deosebită statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor, măsurat în SPC pentru perioada 2015-2017, este mai mic de 60 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27.
Articolul 5
Țări terțe asociate la MIE
MIE este deschis participării următoarelor țări terțe:
membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai SEE, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;
țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați la aderare, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care să acopere participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord:
să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile din țara terță care participă la programele Uniunii;
să stabilească condițiile de participare la MIE, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;
să nu confere țării terțe competențe decizionale cu privire la programul Uniunii;
să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;
să prevadă reciprocitate în ceea ce privește accesul la programe similare din țara terță care participă la programele Uniunii.
Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) de la prezentul alineat constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.
Articolul 6
Implementare și forme de finanțare din partea Uniunii
Articolul 7
Proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile
Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în ceea ce privește lucrările dacă îndeplinesc următoarele criterii suplimentare:
analiza specifică cost-beneficiu a proiectului efectuată în conformitate cu partea IV punctul 3 din anexă este obligatorie pentru toate proiectele care beneficiază de sprijin și ține seama de orice venituri care decurg din schemele de sprijin, a fost efectuată într-o manieră transparentă, cuprinzătoare și completă și oferă dovezi cu privire la existența unor economii în materie de costuri sau a unor beneficii semnificative, sau ambele, în ceea ce privește integrarea sistemelor, durabilitatea mediului, siguranța alimentării sau inovarea; și
solicitantul demonstrează că proiectul nu s-ar materializa în absența grantului sau că proiectul nu poate fi viabil din punct de vedere comercial în absența grantului.
Cuantumul grantului pentru lucrări:
este proporțional cu economiile de costuri sau cu beneficiile menționate în partea IV punctul 2 litera (b) din anexă, sau cu ambele;
nu depășește cuantumul necesar pentru a garanta că proiectul se materializează sau devine viabil din punct de vedere comercial; și
respectă articolul 15 alineatul (3).
Articolul 8
Proiecte de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală
Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
proiectul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c); și
proiectul implementează cea mai bună și cea mai adecvată tehnologie disponibilă pentru proiectul respectiv, tehnologie care propune un echilibru optim în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța transmisiei, reziliența rețelei, securitatea cibernetică și eficiența din punctul de vedere al costurilor.
Fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute la articolul 14, prioritatea la finanțare se stabilește ținând seama de următoarele criterii:
se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la implementarea de rețele de foarte mare capacitate și la accesul la acestea, inclusiv sistemele 5G și alte soluții de conectivitate de ultimă oră, în conformitate cu obiectivele strategice ale Uniunii privind conectivitatea, în zone în care sunt situați factori socioeconomici, ținând seama de nevoile de conectivitate ale acestor zone și de acoperirea suplimentară generată, inclusiv a gospodăriilor, în conformitate cu partea V punctul 1 din anexă; implementări individuale pentru factori socioeconomici sunt eligibile pentru finanțare, cu condiția ca respectivele implementări să fie proporționale din punct de vedere economic și posibile din punct de vedere fizic;
se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la furnizarea de conectivitate fără fir locală de foarte înaltă calitate în comunitățile locale, în conformitate cu partea V punctul 2 din anexă;
se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la implementarea coridoarelor 5G de-a lungul principalelor căi de transport, inclusiv pe TEN-T, cum ar fi cele enumerate în partea V punctul 3 din anexă pentru a se asigura acoperirea de-a lungul respectivelor căi de transport principale, făcând posibilă furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie, ținându-se cont de relevanța socioeconomică în ceea ce privește eventualele soluții tehnologice instalate deja în cadrul unei abordări orientate către viitor;
se acordă prioritate proiectelor de interes comun care vizează implementarea sau modernizarea considerabilă a rețelelor transfrontaliere magistrale care leagă Uniunea de țări terțe și consolidarea legăturilor dintre rețelele de comunicații electronice din interiorul teritoriului Uniunii, inclusiv cu cabluri submarine, în funcție de măsura în care contribuie în mod semnificativ la creșterea performanței, a rezilienței și a capacității foarte mari a respectivelor rețele de comunicații electronice;
proiectele de interes comun care implementează platforme digitale operaționale acordă prioritate acțiunilor bazate pe tehnologii de ultimă oră, luându-se în considerare aspecte precum interoperabilitatea, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și reutilizarea acestora.
CAPITOLUL II
ELIGIBILITATE
Articolul 9
Acțiuni eligibile
În sectorul transporturilor, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:
acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale pentru dezvoltarea de infrastructură feroviară, rutieră, pentru căi navigabile interioare și maritimă:
acțiuni de implementare a rețelei centrale în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiuni referitoare la legături transfrontaliere și legături lipsă, precum cele enumerate în partea III din anexa la prezentul regulament, precum și noduri urbane, platforme de logistică multimodale, porturi maritime, porturi interioare, terminale feroviar-rutiere și conexiuni cu aeroporturile din cadrul rețelei centrale, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013; acțiunile de implementare a rețelei centrale pot include elemente conexe situate pe rețeaua globală atunci când este necesar să se optimizeze investițiile și conform modalităților prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 20 din prezentul regulament;
acțiuni referitoare la legături transfrontaliere ale rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cum ar fi cele menționate în partea III punctul 2 din anexa la prezentul regulament, acțiunile menționate în partea III punctul 3 din anexa la prezentul regulament, acțiunile referitoare la studii ce vizează dezvoltarea rețelei globale și acțiunile referitoare la porturile maritime și cele interioare din cadrul rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni de restabilire a conexiunilor feroviare transfrontaliere regionale lipsă din cadrul TEN-T, care au fost abandonate sau dezafectate;
acțiuni de implementare a unor tronsoane ale rețelei globale situate în regiuni ultraperiferice în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiuni referitoare la noduri urbane, porturi maritime, porturi interioare, terminale feroviar-rutiere, conexiuni cu aeroporturi și platforme de logistică multimodale relevante din cadrul rețelei globale, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni de sprijinire a unor proiecte de interes comun cu scopul de a conecta rețeaua transeuropeană de transport la rețelele de infrastructură ale țărilor învecinate, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate:
acțiuni de sprijinire a autostrăzilor maritime, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu accent pe transportul maritim transfrontalier pe distanțe scurte;
acțiuni de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, pentru modurile de transport respective, incluzând în special:
acțiuni de sprijinire a serviciilor de transport de marfă durabile în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și acțiuni de reducere a zgomotului generat de transportul feroviar de marfă;
acțiuni de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, inclusiv a automatizării, a serviciilor de transport avansate, a integrării modale și a infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni de eliminare a barierelor din calea interoperabilității, astfel cum este definită la articolul 3 litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, în special atunci când se obțin efecte de coridor/rețea, inclusiv acțiuni de promovare a creșterii traficului feroviar de marfă și a unor facilități automate de schimbare a ecartamentului;
acțiuni de eliminare a barierelor din calea interoperabilității, în special în nodurile urbane, în sensul articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni de implementare a unei infrastructuri și mobilități sigure și securizate, inclusiv cu privire la siguranța rutieră, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni de îmbunătățire a rezilienței infrastructurii de transport, în special a rezilienței acesteia la schimbările climatice și dezastrele naturale, precum și în fața amenințărilor la adresa securității cibernetice;
acțiuni de îmbunătățire a accesibilității infrastructurii de transport în cadrul tuturor modurilor de transport și pentru toți utilizatorii, în special pentru utilizatorii cu mobilitate redusă, în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;
acțiuni de îmbunătățire a accesibilității și disponibilității infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de protecție civilă și acțiuni de adaptare a infrastructurii de transport în scopul controalelor la frontierele externe ale Uniunii, pentru a facilita fluiditatea traficului;
în cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și în conformitate cu articolul 12, acțiuni sau activități specifice din cadrul unei acțiuni care sprijină anumite elemente, noi sau existente, ale TEN-T care sunt potrivite pentru transportul militar, în vederea adaptării TEN-T la cerințele pentru infrastructura cu dublă utilizare.
În sectorul energiei, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:
acțiuni referitoare la proiecte de interes comun în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;
acțiuni de sprijinire a unor proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv soluții inovatoare, precum și stocarea energiei din surse regenerabile, și elaborarea lor, astfel cum sunt definite în partea IV din anexă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 7.
În sectorul digital, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:
acțiuni de sprijinire a implementării de rețele de foarte mare capacitate, inclusiv sisteme 5G, și a accesului la acestea, capabile să asigure conectivitate în gigabiți în zonele în care sunt situați factori socioeconomici;
acțiuni de sprijinire a furnizării de conectivitate fără fir locală de foarte înaltă calitate pentru comunitățile locale, gratuită și fără condiții discriminatorii;
acțiuni de implementare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G a tuturor căilor de transport principale, inclusiv a TEN-T, cum ar fi acțiunile enumerate în partea V punctul 3 din anexă;
acțiuni de sprijinire a implementării de rețele magistrale noi sau a modernizării considerabile a celor deja existente, inclusiv cu cabluri submarine, în statele membre și între acestea, precum și între Uniune și țări terțe, cum ar acțiunile enumerate în partea V punctul 3 din anexă, precum și alte acțiuni de sprijinire a realizării de rețele magistrale menționate la respectivul punct;
acțiuni de implementare a cerințelor privind infrastructura de conectivitate digitală referitoare la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei sau al transporturilor sau de sprijinire a platformelor digitale operaționale asociate direct cu infrastructurile de transport sau energetice, sau ambele.
Articolul 10
Sinergiile între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital
În cadrul fiecăruia dintre sectoarele transporturilor, al energiei sau digital, acțiunile eligibile în conformitate cu articolul 9 pot include elemente sinergetice legate de oricare dintre celelalte sectoare, care nu se referă la acțiuni eligibile prevăzute la articolul 9 alineatul (2), (3) sau, respectiv, (4), cu condiția să respecte toate cerințele următoare:
costul elementelor sinergetice nu depășește 20 % din costurile eligibile totale ale acțiunii;
elementele sinergetice se referă la sectorul transporturilor, la sectorul energiei sau la sectorul digital; și
elementele sinergetice permit îmbunătățirea semnificativă a beneficiilor socioeconomice, climatice sau de mediu ale acțiunii.
Articolul 11
Entități eligibile
Sunt eligibile următoarele entități:
entitățile juridice stabilite:
într-un stat membru, inclusiv întreprinderile comune;
într-o țară terță asociată MIE; sau
într-o țară sau un teritoriu de peste mări;
entitățile juridice înființate în temeiul dreptului Uniunii și, atunci când sunt prevăzute în programele de lucru, organizațiile internaționale.
Pentru a fi eligibile, propunerile se depun:
de către unul sau mai multe state membre; sau
cu acordul statelor membre în cauză, de către organizații internaționale, întreprinderi comune sau întreprinderi sau organisme publice sau private, inclusiv de către autorități regionale sau locale.
În cazul în care statul membru în cauză nu este de acord cu o depunere conform literei (b) de la primul paragraf, acesta transmite respectiva informație în consecință.
Un stat membru poate decide ca propunerile pentru un anumit program de lucru sau pentru anumite categorii de cereri să poată fi depuse fără acordul său. Într-un astfel de caz, acest lucru se indică, la cererea statului membru respectiv, în programul de lucru aferent și în cererea de propuneri aferentă.
Articolul 12
Reguli de eligibilitate specifice privind acțiunile referitoare la adaptarea TEN-Tpentru dubla utilizare, civilă și de apărare
Acțiunile care contribuie la adaptarea rețelei centrale TEN-T sau a rețelei globale TEN-T, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu scopul de a permite dubla utilizare, civilă și de apărare a infrastructurii, fac obiectul următoarelor reguli de eligibilitate suplimentare:
propunerile se depun de către unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre în cauză, de către entități juridice stabilite în state membre;
acțiunile se referă la tronsoanele sau nodurile identificate de către statele membre în anexele la Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE și în afara ei, astfel cum au fost adoptate de Consiliu la 20 noiembrie 2018, sau în orice listă adoptată ulterior, și în orice listă orientativă ulterioară de proiecte prioritare care sunt identificate de statele membre în conformitate cu Planul de acțiune vizând mobilitatea militară;
acțiunile se pot referi atât la modernizarea componentelor de infrastructură existente, cât și la construcția unor componente de infrastructură noi, ținând seama de cerințele de infrastructură menționate la alineatul (2) de la prezentul articol;
acțiunile care implementează un nivel de cerințe de infrastructură care depășește nivelul solicitat pentru dubla utilizare sunt eligibile; totuși, costurile lor sunt eligibile numai până la nivelul costurilor care corespund nivelului de cerințe necesar pentru dubla utilizare; acțiunile referitoare la infrastructura utilizată exclusiv în scop militar nu sunt eligibile;
acțiunile care intră sub incidența prezentului articol se finanțează exclusiv din cuantumul prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din prezentul regulament.
CAPITOLUL III
GRANTURI
Articolul 13
Granturi
Granturile din cadrul MIE sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.
Articolul 14
Criterii de atribuire
În programele de lucru stabilite la articolul 20 și în cererile de propuneri se stabilesc criterii de atribuire transparente, luând în considerare, în măsura posibilului, numai următoarele elemente:
impactul economic, social și asupra mediului, inclusiv impactul asupra climei (beneficiile și costurile pe durata ciclului de viață al proiectului), soliditatea, exhaustivitatea și transparența analizei;
inovarea și digitalizarea, siguranța, aspecte legate de interoperabilitate și accesibilitate, inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă;
dimensiunea transfrontalieră, integrarea rețelelor și accesibilitatea teritorială, inclusiv pentru insulele și regiunile ultraperiferice europene;
valoarea adăugată pentru Uniune;
sinergiile între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital;
gradul de maturitate a acțiunii în contextul dezvoltării proiectului;
soliditatea strategiei de întreținere propuse pentru proiect la finalizare;
soliditatea planului de implementare propus;
efectul catalizator al sprijinului financiar din partea Uniunii asupra investițiilor;
nevoia de a depăși obstacole financiare precum cele cauzate de viabilitatea comercială insuficientă, costurile inițiale mari sau absența finanțării pe piață;
potențialul pentru dubla utilizare în contextul mobilității militare;
coerența cu planurile Uniunii și naționale privind energia și clima, inclusiv cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”.
Articolul 15
Rate de cofinanțare
Pentru lucrări în sectorul transporturilor, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:
pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 30 % din costul eligibil total; cu toate acestea, ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 50 % în cazul acțiunilor:
referitoare la legături transfrontaliere în condițiile specificate la litera (e) de la prezentul alineat;
de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice;
de sprijinire a interoperabilității feroviare sau a căilor navigabile interioare;
de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării;
de sprijinire a îmbunătățirii infrastructurii în scopuri de siguranță; și
de adaptare a infrastructurii de transport în scopul efectuării controalelor la frontierele externe ale Uniunii, în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii;
pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total; cu toate acestea, ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 85 % în cazul în care resursele necesare sunt transferate către MIE în conformitate cu articolul 4 alineatul (13);
în ceea ce privește cuantumurile transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare nu pot depăși 85 % din costurile totale eligibile;
în ceea ce privește cuantumurile de la rubrica „Investiții strategice europene” în valoare de 1 559 800 000 EUR, astfel cum se menționează în partea II primul paragraf prima liniuță din anexă, pentru finalizarea unor legături feroviare transfrontaliere majore care lipsesc între statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare nu depășesc 85 % din costurile eligibile totale;
în ceea ce privește acțiunile referitoare la legături transfrontaliere, ratele maxime de cofinanțare majorate astfel cum se prevede la literele (a), (c) și (d) de la prezentul alineat se pot aplica numai pentru acțiuni care demonstrează un grad înalt de integrare în planificarea și implementarea acțiunii în sensul criteriului de atribuire menționat la articolul 14 alineatul (1) litera (c), de exemplu prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri de guvernanță comune, a unui cadru juridic bilateral sau prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013; în plus, rata de cofinanțare aplicabilă proiectelor realizate de structuri de gestiune integrate, inclusiv întreprinderi comune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (a), poate fi majorată cu 5 %.
Pentru lucrări în sectorul energiei, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:
pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total;
ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 75 % din costul total eligibil pentru acțiuni care contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun care, pe baza dovezilor menționate la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, oferă un grad înalt de siguranță a alimentării la nivel regional sau la nivelul Uniunii, consolidează solidaritatea Uniunii sau oferă soluții extrem de inovatoare.
Ratele de cofinanțare pot fi majorate:
cu până la 50 % pentru acțiuni cu o puternică dimensiune transfrontalieră, cum ar fi o acoperire neîntreruptă cu sisteme 5G de-a lungul unor căi de transport principale sau realizarea de rețele magistrale între statele membre și între Uniune și țări terțe; și
cu până la 75 % pentru acțiuni de implementare a conectivității în gigabiți pentru toți factorii socioeconomici.
Atunci când sunt implementate prin granturi de valoare redusă, acțiunile de furnizare de conectivitate fără fir locală în comunitățile locale pot fi finanțate prin sprijin financiar din partea Uniunii care acoperă până la 100 % din costurile eligibile, fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.
Articolul 16
Costuri eligibile
Se aplică următoarele criterii de eligibilitate a costurilor, pe lângă criteriile stabilite la articolul 186 din Regulamentul financiar:
numai cheltuielile contractate într-un stat membru sunt eligibile, cu excepția cazurilor în care proiectul de interes comun sau proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile implică teritoriul uneia sau al mai multor țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 5 sau la articolul 11 alineatul (4) din prezentul regulament, sau ape internaționale și a cazurilor în care acțiunea este indispensabilă pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în cauză;
costul echipamentelor, al instalațiilor și al infrastructurii care este considerat de către beneficiar drept cheltuială de capital este eligibil în totalitate;
cheltuielile aferente achiziționării de terenuri nu reprezintă costuri eligibile, cu excepția fondurilor transferate din Fondul de coeziune în sectorul transporturilor în conformitate cu articolul 64 din Regulamentul (UE) 2021/1060;
costurile eligibile nu includ taxa pe valoarea adăugată.
Articolul 17
Combinarea granturilor cu alte surse de finanțare
Articolul 18
Reducerea sau încetarea granturilor
Pe lângă motivele prevăzute la articolul 131 alineatul (4) din Regulamentul financiar, cuantumul grantului poate fi redus, cu excepția cazurilor justificate corespunzător, pe baza următoarelor motive:
în cazul studiilor, acțiunea nu a început în termen de un an de la data de începere indicată în acordul de grant;
în cazul lucrărilor, acțiunea nu a început în termen de doi ani de la data de începere indicată în acordul de grant;
în urma unei analize a progreselor înregistrate în desfășurarea acțiunii, se stabilește că implementarea acțiunii a suferit întârzieri atât de mari încât cel mai probabil obiectivele sale nu vor fi realizate.
Articolul 19
Finanțare cumulativă și alternativă
Eticheta „marcă de excelență” se acordă acțiunilor care respectă următoarele condiții cumulative:
au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul MIE;
îndeplinesc cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;
nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.
Acțiunile cărora li s-a acordat eticheta „marcă de excelență” în conformitate cu primul paragraf pot să beneficieze de sprijin din partea FEDR, în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau din partea Fondului de coeziune, fără nicio evaluare suplimentară, cu condiția ca astfel de acțiuni să fie în concordanță cu obiectivele și normele fondului în cauză.
CAPITOLUL IV
PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL
Articolul 20
Programe de lucru
În conformitate cu articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul financiar, ordonatorul de credite responsabil poate, acolo unde este cazul, să organizeze procedura de selecție în două etape, după cum urmează:
solicitanții depun un dosar simplificat care conține informații relativ succinte, astfel încât proiectele să poată fi preselectate pe baza unui set redus de criterii;
solicitanții preselectați în prima etapă depun un dosar complet după închiderea primei etape.
Articolul 21
Acordarea sprijinului financiar din partea Uniunii
Articolul 22
Monitorizare și raportare
Articolul 23
Evaluare
Articolul 24
Procedura comitetului
Articolul 25
Acte delegate
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 26, acte delegate care completează prezentul regulament prin:
instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare, pe baza indicatorilor prevăzuți în partea I din anexă;
stabilirea de norme privind selecția proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, în plus față de cele menționate în partea IV din anexă, și prin întocmirea și actualizarea unei liste a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile care au fost selectate.
Sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 din prezentul regulament pentru:
a modifica partea III din anexă în ceea ce privește definirea coridoarelor rețelei centrale de transport și a tronsoanelor identificate în prealabil din rețeaua globală;
a modifica partea V din anexă în ceea ce privește identificarea proiectelor de interes comun privind conectivitatea digitală.
Articolul 26
Exercitarea delegării de competențe
Articolul 27
Informare, comunicare și publicitate
Articolul 28
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
În cazul în care o țară terță participă la MIE printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.
CAPITOLUL V
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 29
Abrogare și dispoziții tranzitorii
Articolul 30
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXĂ
PARTEA I
INDICATORI
MIE va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale MIE și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.
|
Sectoare |
Obiective specifice |
Indicatori-cheie |
|
Transporturi |
Rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă și în condiții de siguranță și de securitate |
Numărul de legături transfrontaliere și de legături lipsă abordate cu sprijinul MIE (inclusiv acțiuni referitoare la noduri urbane, conexiuni feroviare transfrontaliere regionale, platforme de logistică multimodale, porturi maritime, porturi interioare, conexiuni cu aeroporturile și terminale feroviar-rutiere din rețeaua centrală TEN-T și rețeaua globală TEN-T) |
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la digitalizarea transporturilor, în special prin implementarea ERTMS, RIS, ITS, VTMIS/serviciilor maritime electronice și SESAR |
||
|
Numărul de puncte de alimentare cu combustibili alternativi construite sau modernizate cu sprijinul MIE |
||
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la siguranța transportului |
||
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la accesibilitatea transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă |
||
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la reducerea zgomotului generat de transportul feroviar de marfă |
||
|
Adaptarea pentru dubla utilizare a infrastructurii de transport |
Numărul de componente ale infrastructurii de transport adaptate la cerințele de dublă utilizare |
|
|
Energie |
Contribuția la interconectivitate și integrarea piețelor |
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la proiecte de interconectare a rețelelor statelor membre și de eliminare a constrângerilor interne |
|
Siguranța alimentării |
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la proiectele care asigură reziliența rețelei de gaze |
|
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la digitalizarea rețelelor și transformarea lor în rețele inteligente și la sporirea capacității de stocare a energiei |
||
|
Dezvoltarea durabilă prin măsuri care permit decarbonizarea |
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la proiecte ce permit pătrunderea în mai mare măsură a energiei din surse regenerabile în sistemele energetice |
|
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile |
||
|
Sectorul digital |
Contribuția la implementarea de infrastructură de conectivitate digitală în întreaga Uniune |
Noi conexiuni la rețele de foarte mare capacitate pentru factorii socioeconomici și conexiuni de foarte înaltă calitate pentru comunitățile locale |
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care permit acoperirea 5G de-a lungul căilor de transport principale |
||
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care permit conexiuni noi la rețelele de foarte mare capacitate |
||
|
Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la digitalizarea sectorului energiei și a sectorului transporturilor |
PARTEA II
PROCENTE ORIENTATIVE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR
Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i) se repartizează după cum urmează:
Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) se repartizează după cum urmează:
Pentru acțiunile enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (a), 85 % din resursele bugetare ar trebui să fie alocate acțiunilor privind rețeaua centrală, iar 15 % acțiunilor privind rețeaua globală.
PARTEA III
LEGĂTURILE TRANSFRONTALIERE ȘI LEGĂTURILE LIPSĂ
1. ►M1 Liste orientative ale legăturilor transfrontaliere identificate în prealabil și ale legăturilor lipsă ◄
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Évora – Mérida |
Transport feroviar |
|
Vitoria-Gasteiz – San Sebastián – Bayonne – Bordeaux |
||
|
Aveiro – Salamanca |
||
|
râul Douro (Via Navegável do Douro) |
Căi navigabile interioare |
|
|
Legături lipsă |
Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică |
Transport feroviar |
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Katowice/Opole – Ostrava – Brno Katowice – Žilina Bratislava – Wien Graz – Maribor Venezia – Trieste – Divača – Ljubljana |
Transport feroviar |
|
Katowice – Žilina Brno – Wien |
Transport rutier |
|
|
Legături lipsă |
Gloggnitz – Mürzzuschlag: tunelul de bază Semmering Graz – Klagenfurt: linia de cale ferată și tunelul Koralm Koper – Divača |
Transport feroviar |
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Barcelona – Perpignan |
Transport feroviar |
|
Lyon – Torino: tunelul de bază și căile de acces |
||
|
Nice – Ventimiglia |
||
|
Venezia – Trieste – Divača – Ljubljana |
||
|
Ljubljana – Zagreb |
||
|
Zagreb – Budapest |
||
|
Budapest – Miskolc – frontiera cu UA |
||
|
Lendava – Letenye |
Transport rutier |
|
|
Vásárosnamény – frontiera cu UA |
||
|
Legături lipsă |
Almería – Murcia |
Transport feroviar |
|
Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică |
||
|
Perpignan – Montpellier |
||
|
Koper – Divača |
||
|
Rijeka – Zagreb |
||
|
Milano – Cremona – Mantova – Porto Levante/Venezia – Ravenna/Trieste |
Căi navigabile interioare |
|
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Tallinn – Rīga – Kaunas – Warszawa: axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă |
Transport feroviar |
|
Świnoujście/Szczecin – Berlin |
Transport feroviar și căi navigabile interioare |
|
|
Coridorul EE-LV-LT-PL Via Baltica |
Transport rutier |
|
|
Legături lipsă |
Kaunas – Vilnius: o parte din axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă |
Transport feroviar |
|
Warszawa/Idzikowice – Poznań/Wrocław, inclusiv conexiuni cu platforma de transport centrală prevăzută |
||
|
Nord-Ostsee Kanal |
Căi navigabile interioare |
|
|
Berlin – Magdeburg – Hanovra; Mittellandkanal; canalele vestice din Germania |
||
|
Rin, Waal |
||
|
Noordzeekanaal, IJssel, Twentekanaal |
||
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Brussel sau Bruxelles – Luxemburg – Strasbourg |
Transport feroviar |
|
Terneuzen – Gent |
Căi navigabile interioare |
|
|
Rețeaua Seine – Scheldt și bazinele hidrografice aferente Seine, Scheldt și Meuse |
||
|
Coridorul Rhine-Scheldt |
||
|
Legături lipsă |
Albertkanaal/Canal Albert și Kanaal Bocholt-Herentals |
Căi navigabile interioare |
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Dresden – Praha/Kolín |
Transport feroviar |
|
Wien/Bratislava – Budapest |
||
|
Békéscsaba – Arad – Timișoara |
||
|
Craiova – Calafat – Vidin – Sofia – Thessaloniki |
||
|
Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu MK |
||
|
Frontiera cu TR – Alexandroupoli |
||
|
Frontiera cu MK – Thessaloniki |
||
|
Ioannina – Kakavia (frontiera cu AL) |
Transport rutier |
|
|
Drobeta Turnu Severin/Craiova – Vidin – Montana |
||
|
Sofia – frontiera cu RS |
||
|
Hamburg – Dresden – Praha – Pardubice |
Căi navigabile interioare |
|
|
Legături lipsă |
Igoumenitsa – Ioannina Praha – Brno Thessaloniki – Kavala – Alexandroupoli Timișoara – Craiova |
Transport feroviar |
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Zevenaar – Emmerich – Oberhausen |
Transport feroviar |
|
Karlsruhe – Basel |
||
|
Milano/Novara – frontiera cu CH |
||
|
Basel – Antwerpen/Rotterdam – Amsterdam |
Căi navigabile interioare |
|
|
Legături lipsă |
Genova – Tortona/Novi Ligure |
Transport feroviar |
|
|
Zeebrugge – Gent |
|
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
München – Praha |
Transport feroviar |
|
Nürnberg – Plzeň |
||
|
München – Mühldorf – Freilassing – Salzburg |
||
|
Strasbourg – Kehl appenweier |
||
|
Hranice – Žilina |
||
|
Košice – frontiera cu UA |
||
|
|
Wien – Bratislava/Budapest |
|
|
Bratislava – Budapest |
||
|
Békéscsaba – Arad – Timișoara – frontiera cu RS |
||
|
București – Giurgiu–Ruse |
||
|
Dunăre (Kehlheim – Constanța/Midia/Sulina) și bazinele hidrografice aferente Váh, Sava și Tisa |
Căi navigabile interioare |
|
|
Zlín – Žilina |
Transport rutier |
|
|
Timișoara – frontiera cu RS |
||
|
Legături lipsă |
Stuttgart – Ulm |
Transport feroviar |
|
Salzburg – Linz |
||
|
Craiova – București |
||
|
Arad – Sighișoara – Brașov – Predeal |
||
|
▼M1 ————— |
||
|
Legături transfrontaliere |
Frontiera cu RU – Helsinki |
Transport feroviar |
|
København – Hamburg: Căile de acces ale legăturii fixe centura Fehmarn |
||
|
München – Wörgl – Innsbruck – Fortezza – Bolzano – Trento – Verona: Tunelul de bază Brenner și căile de acces ale acestuia |
||
|
Göteborg – Oslo |
||
|
København – Hamburg: Legătura fixă centura Fehmarn |
Transport feroviar/rutier |
|
2. Lista orientativă a legăturilor transfrontaliere identificate în prealabil din rețeaua globală
Tronsoanele transfrontaliere ale rețelei globale menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) cuprind în special următoarele tronsoane:
|
Baile Átha Cliath sau Dublin/Letterkenny – frontiera cu Regatul Unit |
Transport rutier |
|
Pau – Huesca |
Transport feroviar |
|
Lyon – frontiera cu CH |
Transport feroviar |
|
Athus – Mont-Saint-Martin |
Transport feroviar |
|
Breda – Venlo – Viersen – Duisburg |
Transport feroviar |
|
Antwerpen – Duisburg |
Transport feroviar |
|
Mons – Valenciennes |
Transport feroviar |
|
Gent – Terneuzen |
Transport feroviar |
|
Heerlen – Aachen |
Transport feroviar |
|
Groningen – Bremen |
Transport feroviar |
|
Stuttgart – frontiera cu CH |
Transport feroviar |
|
Gallarate/Sesto Calende – frontiera cu CH |
Transport feroviar |
|
Berlin – Rzepin/Horka – Wrocław |
Transport feroviar |
|
Praha – Linz |
Transport feroviar |
|
Villach – Ljubljana |
Transport feroviar |
|
Pivka – Rijeka |
Transport feroviar |
|
Plzeň – České Budějovice – Wien |
Transport feroviar |
|
Wien – Győr |
Transport feroviar |
|
Graz – Celldömölk – Győr |
Transport feroviar |
|
Neumarkt-Kalham – Mühldorf |
Transport feroviar |
|
Coridorul Amber PL-SK-HU |
Transport feroviar |
|
Coridorul Via Carpathia frontiera BY/UA-PL-SK-HU-RO |
Transport rutier |
|
Focșani – frontiera cu MD |
Transport rutier |
|
Budapest – Osijek – Svilaj (frontiera cu BA) |
Transport rutier |
|
Faro – Huelva |
Transport feroviar |
|
Porto – Vigo |
Transport feroviar |
|
Giurgiu – Varna |
Transport feroviar |
|
Svilengrad – Pithio |
Transport feroviar |
3. Componentele rețelei globale situate în statele membre care nu au o frontieră terestră cu un alt stat membru.
PARTEA IV
SELECȚIA UNOR PROIECTE TRANSFRONTALIERE ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE
1. Obiectivul proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile
Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile promovează cooperarea transfrontalieră între statele membre în domeniul planificării, dezvoltării și exploatării eficace din punctul de vedere al costurilor energiei din surse regenerabile și facilitează integrarea acestora prin intermediul instalațiilor de stocare a energiei pentru a contribui la realizarea strategiei de decarbonizare pe termen lung a Uniunii.
2. Criterii generale
Pentru a fi considerat proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, un proiect îndeplinește următoarele criterii generale:
proiectul este inclus în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001;
proiectul oferă economii de costuri în introducerea energiei din surse regenerabile sau beneficii pentru integrarea sistemelor, siguranța alimentării sau inovare, sau ambele, în comparație cu un proiect similar sau cu un proiect din domeniul energiei din surse regenerabile implementat de un singur stat membru dintre cele participante;
potențialele beneficii generale ale cooperării depășesc costurile acesteia, inclusiv pe termen lung, conform evaluării pe baza analizei costuri-beneficii menționate la punctul 3 din prezenta parte și aplicând metodologiile menționate la articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament.
3. Analiza cost-beneficiu
costurile aferente producției de energie;
costurile integrării sistemelor;
costurile de sprijin;
emisiile de gaze cu efect de seră;
siguranța alimentării;
poluarea atmosferică și alte tipuri de poluare locală, precum efectele asupra naturii locale și mediului;
inovarea.
4. Procedură
Promotorii, inclusiv statele membre, ai unui proiect care este potențial eligibil pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001, și care urmărește să obțină statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile prezintă Comisiei o cerere prin care proiectul să fie selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile. Cererea cuprinde informații relevante pentru a permite Comisiei să evalueze proiectul pe baza criteriilor stabilite la punctele 2 și 3 din prezenta parte, în conformitate cu metodologiile menționate la articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament.
Comisia se asigură că promotorilor li se dă posibilitatea de a solicita statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile cel puțin o dată pe an.
Comisia instituie și prezidează un grup pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, alcătuit din câte un reprezentant din partea fiecărui stat membru și un reprezentant din partea Comisiei. Grupul își adoptă propriul regulament de procedură.
Cel puțin o dată pe an, Comisia organizează procesul de selecție a proiectelor transfrontaliere. În urma evaluării proiectelor, Comisia îi prezintă grupului menționat la litera (b) de la prezentul punct o listă a proiectelor eligibile în domeniul energiei din surse regenerabile care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 7 și la litera (d) de la prezentul punct.
Grupul menționat la litera (b) primește informații pertinente, cu excepția cazului în care acestea sunt sensibile din punct de vedere comercial, cu privire la proiectele eligibile incluse în lista prezentată de către Comisie în ceea ce privește următoarele criterii:
o confirmare a respectării criteriilor de eligibilitate și selecție pentru toate proiectele;
informații privind mecanismul de cooperare în care se încadrează un proiect și informații referitoare la măsura în care un proiect se bucură de sprijinul unuia sau mai multor state membre;
descrierea obiectivului proiectului, inclusiv capacitatea estimată (în kW) și, dacă este disponibilă, producția de energie din surse regenerabile (în kW pe an), precum și costurile totale ale proiectului și costurile eligibile prezentate, în euro;
informații privind valoarea adăugată pentru Uniune preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (b) din prezenta parte, precum și privind costurile și beneficiile preconizate și valoarea adăugată pentru Uniune preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (c) din prezenta parte.
Grupul poate invita la reuniunile sale, după caz, promotorii proiectelor eligibile, reprezentanți ai țărilor terțe care participă la proiecte eligibile și orice alte părți interesate relevante.
Pe baza rezultatelor evaluării, grupul convine asupra unei liste prealabile a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, care se adoptă în conformitate cu litera (g).
Comisia adoptă, prin intermediul unui act delegat, lista finală a proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile, pe baza unei liste prealabile, menționate la litera (f), și ținând seama de punctul (i). Comisia publică de asemenea pe site-ul său web lista proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile. Lista respectivă este revizuită în funcție de necesități și cel puțin o dată la doi ani.
Grupul monitorizează implementarea proiectelor de pe lista finală și vine cu recomandări privind modalitățile de evitare a eventualelor întârzieri în implementarea lor. Pentru aceasta, promotorii proiectelor selectate pun la dispoziție informații cu privire la implementarea proiectelor lor.
Atunci când selectează proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia vizează asigurarea unui echilibru geografic adecvat în selecția proiectelor respective. Pentru selecția proiectelor se pot folosi grupări regionale.
Un proiect nu poate fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile sau, dacă este selectat, i se retrage statutul dacă informațiile care au reprezentat un factor decisiv în procesul de evaluare au fost incorecte sau dacă proiectul nu respectă dreptul Uniunii.
PARTEA V
PROIECTE DE INTERES COMUN PRIVIND INFRASTRUCTURA DE CONECTIVITATE DIGITALĂ
1. Conectivitate în gigabiți, inclusiv sisteme 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă generație, pentru toți factorii socioeconomici
Prioritatea acțiunilor este stabilită în funcție de factorii socioeconomici, relevanța aplicațiilor și serviciilor digitale puse la dispoziție pentru a oferi conectivitatea de bază și beneficiile socioeconomice potențiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale, inclusiv acoperirea suplimentară generată, în ceea ce privește gospodăriile. Bugetul disponibil se alocă într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic între statele membre.
Se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la conectivitatea în gigabiți, inclusiv sisteme 5G și alte forme de conectivitate de ultimă generație, pentru:
spitale și centre medicale, în conformitate cu eforturile de a digitaliza sistemul de asistență medicală, cu scopul de a spori bunăstarea cetățenilor Uniunii și de a schimba modul în care serviciile medicale și de îngrijire sunt oferite pacienților;
centrele de învățământ și de cercetare, în contextul eforturilor de a facilita utilizarea, printre altele, a calculului de mare viteză, a aplicațiilor de cloud și a volumelor mari de date, de a elimina decalajele digitale și de a inova în sistemele de învățământ, de a îmbunătăți rezultatele învățării, de a spori echitatea și de a mări eficiența;
o acoperire 5G neîntreruptă în bandă largă fără fir în toate centrele urbane până în 2025.
2. Conectivitatea fără fir în comunitățile locale
Acțiunile care urmăresc furnizarea de conectivitate fără fir locală în spațiile vieții publice locale, inclusiv spațiile în aer liber accesibile publicului larg care joacă un rol important în viața publică a comunităților locale, îndeplinesc următoarele condiții pentru a beneficia de asistență financiară:
sunt implementate de un organism din sectorul public astfel cum este menționat la al doilea paragraf care are capacitatea de a planifica și supraveghea instalarea, precum și de a asigura finanțarea cheltuielilor de funcționare pentru o perioadă de cel puțin trei ani, a punctelor de acces fără fir locale, în interior sau în exterior, în spațiile publice;
se bazează pe rețele de foarte mare capacitate, care permit furnizarea unei experiențe internet de foarte înaltă calitate utilizatorilor, care:
sunt gratuite și fără condiții discriminatorii, ușor accesibile, securizate și utilizează cele mai recente și cele mai bune echipamente disponibile și pot asigura conectivitate de mare viteză utilizatorilor lor;
sprijină accesul generalizat și nediscriminatoriu la servicii digitale inovatoare;
utilizează identitatea vizuală comună care urmează să fie asigurată de Comisie, precum și instrumentele online multilingve aferente;
pentru a se realiza sinergii, a se mări capacitatea și a se îmbunătăți experiența utilizatorilor, facilitează instalarea de puncte de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă, adaptate la tehnologia 5G, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/1972; și
se angajează să achiziționeze echipamentele necesare și/sau serviciile de instalare aferente, în conformitate cu dreptul aplicabil pentru a se asigura că proiectele nu denaturează în mod nejustificat concurența.
Sprijinul financiar din partea Uniunii se pune la dispoziția organismelor din sectorul public definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (4) care se angajează să furnizeze, conform dreptului intern, conectivitate fără fir locală gratuită și fără condiții discriminatorii prin instalarea unor puncte de acces fără fir locale.
Acțiunile finanțate nu se pot suprapune cu ofertele gratuite publice sau private deja existente cu caracteristici similare, inclusiv în ceea ce privește calitatea, în același spațiu public.
Bugetul disponibil se alocă într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic între statele membre.
Acolo unde este cazul, coordonarea și coerența se asigură prin acțiunile sprijinite de MIE care promovează accesul factorilor socioeconomici la rețele de foarte mare capacitate capabile să asigure conectivitate în gigabiți, inclusiv sisteme 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă generație.
3. Lista orientativă a coridoarelor 5G și a conexiunilor transfrontaliere magistrale eligibile pentru finanțare
În conformitate cu obiectivele societății gigabiților stabilite de Comisie pentru a se asigura că principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă până în 2025, acțiunile de implementare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G în temeiul articolului 9 alineatul (4) litera (c) includ, ca prim pas, acțiuni pe tronsoanele transfrontaliere pentru experimentarea mobilității conectate și automatizate (MCA) și, ca al doilea pas, acțiuni pe tronsoanele mai extinse în vederea implementării pe o scară mai largă a MCA de-a lungul coridoarelor, astfel cum se indică în tabelul de mai jos (listă orientativă). Coridoarele TEN-T sunt utilizate ca bază pentru acest scop, însă implementarea tehnologiei 5G nu este în mod necesar limitată la acele coridoare (5).
De asemenea, sunt sprijinite acțiuni care sprijină implementarea de rețele magistrale, inclusiv cu cabluri submarine între statele membre și între Uniune și țări terțe sau care conectează insulele europene, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) litera (d), pentru a se asigura redundanța necesară pentru astfel de infrastructuri vitale și pentru a se spori capacitatea și reziliența rețelelor digitale ale Uniunii.
|
Coridorul rețelei centrale „Atlantic” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
Porto – Vigo |
|
Mérida – Évora |
|
|
Paris – Amsterdam – Frankfurt am Main |
|
|
Aveiro – Salamanca |
|
|
San Sebastián – Biarritz |
|
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Metz – Paris – Bordeaux – Bilbao – Vigo – Porto – Lisboa |
|
Bilbao – Madrid – Lisboa |
|
|
Madrid – Mérida – Sevilla – Tarifa |
|
|
Implementarea de rețele magistrale, inclusiv cu cabluri submarine |
Insulele Açores/Madeira – Lisboa |
|
Coridorul rețelei centrale „Baltică – Adriatică” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
|
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Gdańsk – Warszawa – Brno – Wien – Graz – Ljubljana – Koper/Trieste |
|
Coridorul rețelei centrale „Mediterana” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
|
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Budapesta – Zagreb – Ljubljana – Rijeka – Split – Dubrovnik |
|
Ljubljana – Zagreb – Slavonski Brod – Bajakovo (frontiera cu RS) |
|
|
Slavonski Brod – Đakovo – Osijek |
|
|
Montpellier – Narbonne – Perpignan – Barcelona – Valencia – Málaga – Tarifa cu o prelungire către Narbonne – Toulouse |
|
|
Implementarea de rețele magistrale, inclusiv cu cabluri submarine |
Rețele de cabluri submarine Lisboa – Marsilia – Milano |
|
Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Marea Baltică” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
Warszawa – Kaunas – Vilnius |
|
Kaunas – Klaipėda |
|
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Tallinn – Rīga – Kaunas – Frontiera LT/PL – Warszawa |
|
Frontiera BY/LT – Vilnius – Kaunas – Klaipėda |
|
|
Via Carpathia: Klaipėda – Kaunas – Ełk – Białystok – Lublin – Rzeszów – Barwinek – Košice |
|
|
Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Mediterana” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
Metz – Merzig – Luxemburg |
|
Rotterdam – Antwerpen – Eindhoven |
|
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Amsterdam – Rotterdam – Breda – Lille – Paris |
|
Brussel sau Bruxelles – Metz – Basel |
|
|
Mulhouse – Lyon – Marsilia |
|
|
Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
Sofia – Thessaloniki – Beograd |
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Berlin – Praha – Brno – Bratislava – Timișoara – Sofia – frontiera cu TR |
|
Bratislava – Košice |
|
|
Sofia – Thessaloniki – Athina |
|
|
Coridorul rețelei centrale „Rin – Alpin” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
Bologna – Innsbruck – München (coridorul Brenner) |
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Rotterdam – Oberhausen – Frankfurt am Main |
|
Basel – Milano – Genova |
|
|
Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
|
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Frankfurt am Main – Passau – Wien – Bratislava – Budapesta – Osijek – Vukovar – București – Constanța |
|
București – Iași |
|
|
Karlsruhe – München – Salzburg – Wels |
|
|
Frankfurt am Main – Strasbourg |
|
|
Coridorul rețelei centrale „Scandinavia – Mediterana” |
|
|
Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA |
Oulu – Tromsø Oslo – Stockholm – Helsinki |
|
Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA |
Turku – Helsinki – frontiera cu RU |
|
Oslo – Malmö – København – Hamburg – Würzburg – Nürnberg – München – Rosenheim – Verona – Bologna – Napoli – Catania – Palermo |
|
|
Stockholm – Malmö |
|
|
Napoli – Bari – Taranto |
|
|
Aarhus – Esbjerg – Padborg |
|
(1) Pachetul financiar al MIE pentru perioada 2021-2027 la prețuri constante pentru 2018 este de 29 896 000 000 EUR, repartizat astfel: (a) transport: 22 884 000 000 EUR, din care (i) 11 384 000 000 EUR din CFM 2021-2027 rubrica 1(2), Investiții strategice europene; (ii) 10 000 000 000 EUR cuantum transferat din Fondul de coeziune; (iii) 1 500 000 000 EUR din CFM 2021-2027 rubrica 5(13), Apărare; (b) energie: 5 180 000 000 EUR; (c) digital: 1 832 000 000 EUR.
(2) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).
(3)
1 384 000 000 EUR la prețurile curente din anul 2018.
(4) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(5) Tronsoanele marcate cu caractere cursive se află în afara coridoarelor rețelei centrale TEN-T, însă sunt incluse în coridoarele 5G.
