CELEX:22019A1024(01): Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 20/05/2015; Data adoptării
Data intrării în vigoare: 26/02/2020; intrare în vigoare a se vedea articolul 29.3(b)
Data încetării: No end date
Autor: Uniunea Europeană
Formă: Repertoriu EUR-Lex

24.10.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 271/15

ACTUL DE LA GENEVA AL ACORDULUI DE LA LISABONA PRIVIND DENUMIRILE DE ORIGINE ȘI INDICAȚIILE GEOGRAFICE

Lista articolelor

Capitolul I:

Dispoziții introductive și dispoziții generale

Articolul 1:

Expresii prescurtate

Articolul 2:

Obiectul

Articolul 3:

Autoritatea competentă

Articolul 4:

Registrul internațional

Capitolul II:

Cererea și înregistrarea internațională

Articolul 5:

Cererea

Articolul 6:

Înregistrarea internațională

Articolul 7:

Taxe

Articolul 8:

Perioada de validitate a înregistrărilor internaționale

Capitolul III:

Protecția

Articolul 9:

Angajamentul privind protecția

Articolul 10:

Protecția în temeiul legislațiilor părților contractante și al altor instrumente

Articolul 11:

Protecția în ceea ce privește denumirile de origine și indicațiile geografice înregistrate

Articolul 12:

Protecția împotriva dobândirii unui caracter generic

Articolul 13:

Elemente de protecție în ceea ce privește alte drepturi

Articolul 14:

Proceduri de executare și măsuri reparatorii

Capitolul IV:

Refuzul și alte acțiuni legate de înregistrarea internațională

Articolul 15:

Refuzul

Articolul 16:

Retragerea refuzului

Articolul 17:

Perioada de tranziție

Articolul 18:

Notificarea acordării protecției

Articolul 19:

Invalidarea

Articolul 20:

Modificări și alte intrări în registrul internațional

Capitolul V:

Dispoziții administrative

Articolul 21:

Apartenența la Uniunea de la Lisabona

Articolul 22:

Adunarea Uniunii speciale

Articolul 23:

Biroul internațional

Articolul 24:

Finanțe

Articolul 25:

Regulamentul de aplicare

Capitolul VI:

Revizuirea și modificarea

Articolul 26:

Revizuirea

Articolul 27:

Modificarea anumitor articole de către Adunare

Capitolul VII:

Dispoziții finale

Articolul 28:

Condiții și modalități pentru a deveni parte la prezentul act

Articolul 29:

Data de la care ratificările și aderările produc efecte

Articolul 30:

Interzicerea formulării oricăror rezerve

Articolul 31:

Punerea în aplicare a Acordului de la Lisabona și a Actului din 1967

Articolul 32:

Denunțare

Articolul 33:

Limbile prezentului act; Semnarea

Articolul 34:

Pagina depozitarului

CAPITOLUL I

Dispoziții introductive și dispoziții generale

Articolul 1

Expresii prescurtate

În sensul prezentului act, cu excepția cazului în care se prevede în mod expres altfel:

(i.)	„Acordul de la Lisabona” înseamnă Acordul de la Lisabona privind protecția și înregistrarea internațională a denumirilor de origine din 31 octombrie 1958;

(ii.)

„Actul din 1967” înseamnă Acordul de la Lisabona, astfel cum a fost revizuit la Stockholm, la 14 iulie 1967, și modificat la 28 septembrie 1979;

(iii.)

„prezentul act” înseamnă Acordul de la Lisabona privind denumirile de origine și indicațiile geografice, astfel cum este stabilit prin prezentul act;

(iv.)

„regulamentul de aplicare” înseamnă regulamentul la care se face referire la articolul 25;

(v.)	„Convenția de la Paris” înseamnă Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale din 20 martie 1883, astfel cum a fost revizuită și modificată;

(vi.)

„denumire de origine” înseamnă denumirea, astfel cum este menționată la articolul 2 alineatul (1) punctul (i);

(vii.)

„indicație geografică” înseamnă indicația, astfel cum este menționată la articolul 2 alineatul (1) punctul (ii);

(viii.)

„registrul internațional” înseamnă registrul internațional păstrat de Biroul internațional în conformitate cu articolul 4, reprezentând o colecție oficială de date referitoare la înregistrările internaționale de denumiri de origine și indicații geografice, indiferent de formatul în care aceste date sunt păstrate;

(ix.)

„înregistrare internațională” înseamnă o înregistrare internațională consemnată în registrul internațional;

(x.)	„cerere” înseamnă o cerere de înregistrare internațională;

(xi.)

„înregistrat(ă)” înseamnă consemnat(ă) în registrul internațional în conformitate cu prezentul act;

(xii.)

„zona geografică de origine” înseamnă o zonă geografică, astfel cum este menționată la articolul 2 alineatul (2);

(xiii.)

„zonă geografică transfrontalieră” înseamnă o zonă geografică situată în părți contractante adiacente sau care acoperă aceste părți contractante adiacente;

(xiv.)

„parte contractantă” înseamnă un stat sau o organizație interguvernamentală parte la prezentul act;

(xv.)

„parte contractantă de origine” înseamnă partea contractantă în care se află zona geografică de origine sau părțile contractante în care se află zona geografică transfrontalieră de origine;

(xvi.)

„autoritate competentă” înseamnă o entitate desemnată în conformitate cu articolul 3;

(xvii.)

„beneficiari” înseamnă persoane fizice sau entități juridice care au dreptul, în temeiul legislației părții contractante de origine, să utilizeze o denumire de origine sau o indicație geografică;

(xviii.)

„organizație interguvernamentală” înseamnă o organizație interguvernamentală care îndeplinește condițiile pentru a deveni parte la prezentul act în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) punctul (iii);

(xix.)

„Organizație” înseamnă Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale;

(xx.)

„director general” înseamnă directorul general al Organizației;

(xxi.)

„Birou internațional” înseamnă Biroul internațional al Organizației.

Articolul 2

Obiectul

(1) [Denumiri de origine și indicații geografice] Prezentul act se aplică cu privire la:

(i.)

orice denumire protejată în partea contractantă de origine, care este formată din sau care conține denumirea unei zone geografice sau o altă denumire cunoscută ca făcând referire la această zonă, care servește la desemnarea unui bun ca provenind din zona geografică respectivă, în cazul în care calitatea sau caracteristicile bunului se datorează exclusiv sau în mod esențial mediului geografic, inclusiv factorilor naturali și umani, și care a conferit bunului respectiv reputația sa pozitivă; precum și

(ii.)

orice indicație protejată în partea contractantă de origine, care este formată din sau care conține denumirea unei zone geografice sau o altă indicație cunoscută ca făcând referire la această zonă, care identifică un bun ca provenind din zona geografică respectivă, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau alte caracteristici ale bunului pot fi atribuite în mod esențial originii sale geografice.

(2) [Zone geografice de origine posibile] O zonă geografică de origine astfel cum este descrisă la alineatul (1) poate include întregul teritoriu al părții contractante de origine sau o regiune, o localitate ori un loc situat în partea contractantă de origine. Această definiție nu exclude aplicarea prezentului act în cazul unei zone geografice de origine, astfel cum se prevede la alineatul (1), care este formată dintr-o zonă geografică transfrontalieră sau o parte din aceasta.

Articolul 3

Autoritatea competentă

Fiecare parte contractantă desemnează o entitate care este responsabilă de administrarea prezentului act pe teritoriul său și de comunicarea cu Biroul internațional în temeiul prezentului act și al regulamentului de aplicare. Partea contractantă notifică Biroului internațional denumirea și datele de contact ale acestei autorități competente, astfel cum se prevede în regulamentul de aplicare.

Articolul 4

Registrul internațional

Biroul internațional păstrează un registru internațional în care sunt consemnate înregistrările internaționale efectuate în conformitate cu prezentul act, cu Acordul de la Lisabona și cu Actul din 1967 ori cu ambele acte, precum și date privind aceste înregistrări internaționale.

CAPITOLUL II

Cererea și înregistrarea internațională

Articolul 5

Cererea

(1) [Locul depunerii] Cererile sunt depuse la Biroul internațional.

(2) [Cerere depusă de autoritatea competentă] Sub rezerva dispozițiilor de la alineatului (3), cererea de înregistrare internațională a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice se depune de autoritatea competentă în numele:

(i.)	beneficiarilor; sau

(ii.)

unei persoane fizice ori entități juridice care are capacitatea legală în temeiul legislației părții contractante de origine de a exercita drepturile beneficiarilor sau alte drepturi legate de denumirea de origine sau indicația geografică.

(3) [Cerere depusă direct]

a)	Fără a aduce atingere alineatului (4), dacă legislația părții contractante de origine permite, cererea poate fi depusă de beneficiari sau de persoana fizică ori entitatea juridică menționată la alineatul (2) punctul (ii).

Dispozițiile de la litera (a) se aplică sub rezerva depunerii unei declarații de către partea contractantă, potrivit căreia legislația sa permite acest lucru. Această declarație poate fi transmisă de partea contractantă la momentul depunerii instrumentului său de ratificare ori aderare sau la o dată ulterioară. În cazul în care este transmisă la momentul depunerii instrumentului său de ratificare ori aderare, declarația începe să producă efecte odată cu intrarea în vigoare a prezentului act în ceea ce privește partea contractantă respectivă. În cazul în care este transmisă după intrarea în vigoare a prezentului act în ceea ce privește partea contractantă respectivă, declarația începe să producă efecte după trei luni de la data la care directorul general a primit declarația.

(4) [Cerere comună posibilă în cazul unei zone geografice transfrontaliere] În cazul unei zone geografice de origine formată dintr-o zonă geografică transfrontalieră, părțile contractante adiacente pot, în conformitate cu acordul lor, să depună o cerere comună prin intermediul unei autorități competente desemnate în comun.

(5) [Conținut obligatoriu] Regulamentul de aplicare specifică datele obligatorii care trebuie incluse în cerere, pe lângă cele menționate la articolul 6 alineatul (3).

(6) [Conținut opțional] Regulamentul de aplicare poate specifica datele opționale care pot fi incluse în cerere.

Articolul 6

Înregistrarea internațională

(1) [Examinare oficială de către Biroul internațional] La primirea unei cereri de înregistrare internațională a unei denumiri de origine sau indicații geografice în forma corespunzătoare, astfel cum se prevede în regulamentul de aplicare, Biroul internațional înregistrează denumirea de origine sau indicația geografică în registrul internațional.

(2) [Data înregistrării internaționale] Sub rezerva dispozițiilor alineatului (3), data înregistrării internaționale este data la care cererea a fost primită de Biroul internațional.

(3) [Data înregistrării internaționale în cazul în care lipsesc detaliile] În cazul în care cererea nu conține toate detaliile următoare:

(i.)	identificarea autorității competente sau, în cazul aplicării articolului 5 alineatul (3), a solicitantului sau solicitanților;

(ii.)

detalii prin care sunt identificați beneficiarii și, după caz, persoana fizică sau entitatea juridică menționată la articolul 5 alineatul (2) punctul (ii);

(iii.)

denumirea de origine sau indicația geografică pentru care se solicită înregistrarea internațională;

(iv.)

bunul sau bunurile la care face referire denumirea de origine sau indicația geografică;

data înregistrării internaționale este data la care ultimele detalii care lipseau sunt primite de Biroul internațional.

(4) [Publicarea și notificarea înregistrărilor internaționale] Biroul internațional publică fără întârziere fiecare înregistrare internațională și notifică autoritatea competentă a fiecărei părți contractante cu privire la înregistrarea internațională.

(5) [Data intrării în vigoare a înregistrării internaționale]

Sub rezerva dispozițiilor literei (b), o denumire de origine sau o indicație geografică înregistrată este protejată începând cu data înregistrării internaționale în fiecare parte contractantă care nu a refuzat protecția în conformitate cu articolul 15 sau care a trimis Biroului internațional o notificare a acordării protecției în conformitate cu articolul 18.

O parte contractantă poate, prin intermediul unei declarații, să notifice directorul general cu privire la faptul că, în conformitate cu legislația sa națională sau regională, o denumire de origine sau indicație geografică înregistrată este protejată de la o dată care este menționată în declarație și care nu depășește totuși data expirării termenului pentru refuz prevăzută în regulamentul de aplicare în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a).

Articolul 7

Taxe

(1) [Taxa pentru înregistrarea internațională] Pentru înregistrarea internațională a fiecărei denumiri de origine și a fiecărei indicații geografice se percepe taxa prevăzută în regulamentul de aplicare.

(2) [Taxe pentru consemnarea altor date în registrul internațional] Regulamentul de aplicare prevede taxele care trebuie plătite pentru consemnarea altor date în registrul internațional și pentru furnizarea de extrase, adeverințe sau alte informații privind conținutul înregistrării internaționale.

(3) [Reduceri ale taxelor] Taxele reduse sunt stabilite de Adunare pentru anumite înregistrări internaționale de denumiri de origine și anumite înregistrări internaționale de indicații geografice, în special cele în privința cărora partea contractantă de origine este o țară în curs de dezvoltare sau una dintre țările cel mai puțin dezvoltate.

(4) [Taxe individuale]

Orice parte contractantă poate, sub forma unei declarații, să notifice directorul general cu privire la faptul că protecția care decurge din înregistrarea internațională se aplică acesteia numai dacă se plătește o taxă pentru a acoperi costurile suportate de aceasta pentru examinarea substanțială a înregistrării internaționale. Suma aferentă unei astfel de taxe individuale este indicată în declarație și poate fi modificată în declarațiile viitoare. Suma respectivă nu poate depăși echivalentul sumei solicitate în temeiul legislației naționale sau regionale a părții contractante, din care se scad economiile rezultate din procedura internațională. În plus, partea contractantă poate notifica directorul general, sub forma unei declarații, că solicită o taxă administrativă legată de utilizarea, de către beneficiari, a denumirii de origine sau a indicației geografice în partea contractantă respectivă.

b)	Neplata unei taxe individuale are drept efect, în conformitate cu regulamentul de aplicare, renunțarea la protecție în ceea ce privește partea contractantă care solicită taxa.

Articolul 8

Perioada de validitate a înregistrărilor internaționale

(1) [Dependența] Înregistrările internaționale sunt valabile pe termen nedeterminat, înțelegându-se că protecția unei denumiri de origine sau indicații geografice înregistrate nu mai este necesară în cazul în care denumirea care constituie denumirea de origine sau indicația care constituie indicația geografică nu mai este protejată în partea contractantă de origine.

(2) [Anularea]

Autoritatea competentă a părții contractante de origine sau, în cazul articolului 5 alineatul (3), beneficiarii sau persoana fizică ori entitatea juridică menționată la articolul 5 alineatul (2) punctul (ii) sau autoritatea competentă a părții contractante de origine pot, în orice moment, să solicite Biroului internațional să anuleze înregistrarea internațională vizată.

În cazul în care denumirea care constituie o denumire de origine înregistrată sau indicația care constituie o indicație geografică înregistrată nu mai este protejată în partea contractantă de origine, autoritatea competentă a părții contractante de origine solicită anularea înregistrării internaționale.

CAPITOLUL III

Protecția

Articolul 9

Angajamentul privind protecția

Fiecare parte contractantă protejează denumirile de origine și indicațiile geografice înregistrate pe teritoriul său, în cadrul propriului sistem juridic și al practicii în materie, dar în conformitate cu condițiile prevăzute în prezentul act, respectând orice refuz, renunțare, invalidare sau anulare care poate intra în vigoare cu privire la teritoriul său și înțelegând că părțile contractante care nu fac distincția, în legislațiile lor naționale sau regionale, între denumirile de origine și indicațiile geografice nu au obligația de a introduce o astfel de distincție în legislațiile lor naționale sau regionale.

Articolul 10

Protecția în temeiul legislațiilor părților contractante sau al altor instrumente

(1) [Forma protecției legale] Fiecare parte contractantă este liberă să aleagă tipul de legislație în temeiul căreia stabilește protecția prevăzută în prezentul act, cu condiția ca această legislație să îndeplinească cerințele esențiale din prezentul act.

(2) [Protecția în temeiul altor instrumente] Dispozițiile prezentului act nu afectează în niciun mod nicio altă protecție pe care o parte contractantă o poate acorda cu privire la denumirile de origine înregistrate sau indicațiile geografice înregistrate în temeiul legislației sale naționale sau regionale ori în temeiul altor instrumente internaționale.

(3) [Relația cu alte instrumente] Nicio dispoziție din prezentul act nu reprezintă o derogare de la obligațiile pe care părțile contractante le au unele față de celelalte în temeiul altor instrumente internaționale și nici nu aduce atingere drepturilor pe care o parte contractantă le are în temeiul altor instrumente internaționale.

Articolul 11

Protecția în ceea ce privește denumirile de origine și indicațiile geografice înregistrate

(1) [Conținutul protecției] Sub rezerva dispozițiilor prezentului act, în ceea ce privește o denumire de origine înregistrată sau o indicație geografică înregistrată, fiecare parte contractantă pune la dispoziție mijloacele legale pentru a preveni:

utilizarea denumirii de origine sau a indicației geografice

(i.)	pentru bunuri de același fel precum cele vizate de denumirea de origine sau indicația geografică, care nu provin din zona geografică de origine sau care nu respectă nicio altă cerință aplicabilă cu privire la utilizarea denumirii de origine sau a indicației geografice;

(ii.)

pentru bunuri care nu sunt de același fel precum cele vizate de denumirea de origine sau indicația geografică sau pentru servicii, în cazul în care această utilizare ar indica sau ar sugera o legătură între acele bunuri sau servicii și beneficiarii denumirii de origine sau ai indicației geografice și ar fi susceptibilă de a afecta interesele acestora sau, după caz, având în vedere reputația denumirii de origine sau a indicației geografice în partea contractantă vizată, această utilizare ar fi susceptibilă de a submina sau a reduce într-un mod neloial reputația respectivă sau de a genera avantaje necuvenite de pe urma acesteia;

b)	orice altă practică răspunzătoare de inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la originea, proveniența sau natura adevărată a bunurilor.

(2) [Conținutul protecției în ceea ce privește anumite utilizări] Alineatul (1) litera (a) se aplică, de asemenea, utilizării denumirii de origine sau indicației geografice în cazul imitațiilor, chiar dacă originea adevărată a bunurilor este indicată sau dacă denumirea de origine ori indicația geografică este utilizată sub formă de traducere sau este însoțită de termeni precum „stil”, „mod”, „tip”, „fabricare”, „imitație”, „metodă”, „așa cum se produce în”, „la fel ca”, „similar” sau alți termeni asemănători (1).

(3) [Utilizarea în cadrul unei mărci] Fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (1), o parte contractantă refuză sau invalidează ex officio înregistrarea unei mărci ulterioare, dacă legislația sa îi permite sau la solicitarea unei părți interesate, în cazul în care utilizarea mărcii ar conduce la una dintre situațiile prevăzute la alineatul (1).

Articolul 12

Protecția împotriva dobândirii unui caracter generic

Sub rezerva dispozițiilor prezentului act, nu se poate considera că denumirile de origine înregistrate și indicațiile geografice înregistrate au devenit generice (2) într-o parte contractantă.

Articolul 13

Elemente de protecție în ceea ce privește alte drepturi

(1) [Drepturi anterioare aferente mărcii] Dispozițiile prezentului act nu aduc atingere unei mărci anterioare pentru care s-a depus cerere sau care a fost înregistrată cu bună-credință ori care a fost dobândită prin utilizare cu bună-credință, într-o parte contractantă. În cazul în care legislația dintr-o parte contractantă prevede o excepție limitată la drepturile conferite de marcă în sensul că este posibil ca, în anumite circumstanțe, o astfel de marcă anterioară să nu dea dreptul titularului său să împiedice acordarea protecției sau utilizarea în acea parte contractantă a unei denumiri de origine sau indicații geografice înregistrate, protecția denumirii de origine sau a indicației geografice înregistrate nu limitează drepturile conferite de marca respectivă în niciun alt mod.

(2) [Numele personal utilizat în activitatea comercială] Dispozițiile prezentului act nu aduc atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza, în operațiunile comerciale, numele persoanei în cauză sau numele predecesorului persoanei în cauză în activitățile comerciale, cu excepția cazului în care un astfel de nume este utilizat astfel încât să inducă în eroare publicul.

(3) [Drepturi bazate pe denumirea unui soi de plată sau a unei rase de animal] Dispozițiile prezentului act nu aduc atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza denumirea unui soi de plantă sau a unei rase de animal în operațiunile comerciale, cu excepția cazului în care această denumire a soiului de plantă sau rase de animal este utilizată astfel încât să inducă în eroare publicul.

(4) [Elemente de protecție în cazul notificării retragerii refuzului sau a acordării protecției] În cazul în care o parte contractantă care a refuzat efectele unei înregistrări internaționale în temeiul articolului 15 invocând motive legate de utilizarea în cadrul unei mărci anterioare sau un alt drept, astfel cum se menționează în prezentul articol, notifică retragerea refuzului respectiv în temeiul articolului 16 sau acordarea protecției în temeiul articolului 18, protecția rezultată a denumirii de origine sau a indicației geografice nu aduce atingere dreptului respectiv sau utilizării acestuia cu excepția cazului în care protecția a fost acordată în urma anulării, absenței reînnoirii, revocării sau invalidării dreptului.

Articolul 14

Proceduri de executare și măsuri reparatorii

Fiecare parte contractantă pune la dispoziție măsuri reparatorii legale efective pentru protecția denumirilor de origine înregistrate și a indicațiilor geografice înregistrate și prevede ca procedurile legale de asigurare a protecției acestora să poată fi inițiate de o autoritate publică sau de orice parte interesată, fie persoană fizică sau entitate juridică publică sau privată, în funcție de sistemul său juridic și de practica în materie.

CAPITOLUL IV

Refuzul și alte acțiuni legate de înregistrarea internațională

Articolul 15

Refuzul

(1) [Refuzul efectelor înregistrării internaționale]

În termenul specificat în regulamentul de aplicare, autoritatea competentă a unei părți contractante poate notifica Biroul internațional cu privire la refuzul efectelor unei înregistrări internaționale pe teritoriul său. Notificarea refuzului poate fi efectuată de autoritatea competentă ex officio, dacă legislația sa permite acest lucru, sau la cererea unei părți interesate.

b)	Notificarea refuzului indică motivele pe care se bazează refuzul.

(2) [Protecția în temeiul altor instrumente] Notificarea unui refuz nu aduce atingere niciunei alte protecții care poate fi disponibilă, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2), pentru denumirea sau indicația vizată în partea contractantă de care se leagă refuzul.

(3) [Obligația acordării unei oportunități pentru părțile interesate] Fiecare parte contractantă pune la dispoziția oricărei părți ale cărei interese ar fi afectate de o înregistrare internațională, oportunități rezonabile de a solicita autorității competente să notifice un refuz în ceea ce privește înregistrarea internațională.

(4) [Înregistrarea, publicarea și comunicarea refuzurilor] Biroul internațional consemnează în registrul internațional refuzul și motivele care stau la baza acestuia. Biroul internațional publică refuzul și motivele acestuia și transmite notificarea refuzului autorității competente a părții contractante de origine sau, în cazul în care cererea a fost depusă direct în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), beneficiarilor sau persoanei fizice ori entității juridice menționate la articolul 5 alineatul (2) punctul (ii), precum și autorității competente a părții contractante de origine.

(5) [Tratament național] Fiecare parte contractantă pune la dispoziția părților interesate afectate de un refuz aceleași măsuri reparatorii judiciare și administrative care sunt disponibile pentru cetățenii săi cu privire la refuzul protecției unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice.

Articolul 16

Retragerea refuzului

Refuzul poate fi retras în conformitate cu procedurile specificate în regulamentul de aplicare. Retragerea se consemnează în registrul internațional.

Articolul 17

Perioada de tranziție

(1) [Opțiunea acordării perioadei de tranziție] Fără a aduce atingere articolului 13, în cazul în care nu a refuzat efectele unei înregistrări internaționale pe motive legate de utilizarea anterioară de către o parte terță sau a retras acest refuz ori a notificat acordarea protecției, o parte contractantă poate, dacă legislația sa o permite, să acorde o perioadă determinată astfel cum se specifică în regulamentul de aplicare, în scopul încetării acestei utilizări.

(2) [Notificarea perioadei de tranziție] Partea contractantă notifică Biroul internațional cu privire la o astfel de perioadă, în conformitate cu procedurile specificate în regulamentul de aplicare.

Articolul 18

Notificarea acordării protecției

Autoritatea competentă a unei părți contractante poate notifica Biroul internațional cu privire la acordarea protecției pentru o denumire de origine sau indicație geografică înregistrată. Biroul internațional consemnează această notificare în registrul internațional și o publică.

Articolul 19

Invalidarea

(1) [Posibilitatea apărării drepturilor] Invalidarea integrală sau parțială a efectelor unei înregistrări internaționale pe teritoriul unei părți contractante poate fi pronunțată numai după ce beneficiarii au avut oportunitatea de a-și apăra drepturile. Această oportunitate este, de asemenea, acordată persoanei fizice sau entității juridice menționate la articolul 5 alineatul (2) punctul (ii).

(2) [Notificare, consemnare și publicare] Partea contractantă notifică Biroul internațional cu privire la invalidarea efectelor unei înregistrări internaționale, iar Biroul internațional consemnează invalidarea în registrul internațional și o publică.

(3) [Protecția în temeiul altor instrumente] Invalidarea nu aduce atingere niciunei alte protecții care poate fi disponibilă, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2), pentru denumirea sau indicația vizată în partea contractantă care a invalidat efectele înregistrării internaționale.

Articolul 20

Modificări și alte intrări în registrul internațional

Procedurile de modificare a înregistrărilor internaționale și a altor intrări în registrul internațional sunt prevăzute în regulamentul de aplicare.

CAPITOLUL V

Dispoziții administrative

Articolul 21

Apartenența la Uniunea de la Lisabona

Părțile contractante sunt membre ale aceleiași Uniuni speciale precum statele care sunt părți la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967, fie că sunt sau nu sunt părți la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967.

Articolul 22

Adunarea Uniunii speciale

(1) [Componență]

a)	Părțile contractante sunt membre ale aceleiași Adunări precum statele care sunt părți la Actul din 1967.

b)	Fiecare parte contractantă este reprezentată de un delegat, care poate fi asistat de supleanți, de consilieri și de experți.

c)	Fiecare delegație își suportă propriile costuri.

(2) [Atribuții]

(a) Adunarea:

(i.)	se ocupă de toate aspectele referitoare la menținerea și dezvoltarea Uniunii speciale și la aplicarea prezentului act;

(ii.)

dă directive directorului general cu privire la pregătirea conferințelor de revizuire menționate la articolul 26 alineatul (1), acordând atenția cuvenită observațiilor formulate de acei membri ai Uniunii speciale care nu au ratificat sau aderat la prezentul act;

(iii.)

modifică regulamentul de aplicare;

(iv.)

examinează și aprobă rapoartele și activitățile directorului general referitoare la Uniunea specială și îi dă acestuia toate instrucțiunile necesare cu privire la aspectele care țin de competența Uniunii speciale;

(v.)	stabilește programul, adoptă bugetul bienal al Uniunii speciale și aprobă situațiile financiare ale acesteia;

(vi.)

adoptă regulamentul financiar al Uniunii speciale;

(vii.)

creează comitetele și grupurile de lucru pe care le consideră adecvate în scopul îndeplinirii obiectivelor Uniunii speciale;

(viii.)

stabilește care state, organizații interguvernamentale și neguvernamentale sunt admise la reuniunile sale în calitate de observatori;

(ix.)

adoptă amendamente la articolele 22-24 și 27;

(x.)	întreprinde orice altă acțiune corespunzătoare în vederea atingerii obiectivelor Uniunii speciale și îndeplinește orice alte funcții considerate adecvate în cadrul prezentului act.

b)	În ceea ce privește aspectele care prezintă interes și pentru alte uniuni administrate de Organizație, Adunarea decide după ce a luat cunoștință de înștiințarea Comitetului de coordonare al Organizației.

(3) [Cvorumul]

a)	Jumătate dintre membrii Adunării care au drept de vot în ceea ce privește o problemă dată constituie cvorumul necesar votului privind respectiva problemă.

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), în cazul în care, în timpul unei sesiuni, numărul membrilor Adunării care sunt state, care au drept de vot asupra unui anumit aspect și care sunt reprezentați este mai mic de jumătate, dar cel puțin egal cu o treime din numărul membrilor Adunării care sunt state și care au drept de vot asupra acestui aspect, Adunarea poate adopta decizii; cu toate acestea, deciziile Adunării, cu excepția celor care se referă la procedura acesteia, nu devin executorii decât în cazul în care condițiile enunțate ulterior sunt îndeplinite. Biroul internațional comunică respectivele decizii membrilor Adunării care sunt state, care au drept de vot asupra aspectului respectiv și care nu au fost reprezentați, invitându-i să își exprime în scris, în termen de 3 luni de la data comunicării, votul sau abținerea. În cazul în care, la expirarea acestui termen, numărul membrilor care și-au exprimat astfel votul sau abținerea este cel puțin egal cu numărul membrilor care lipseau pentru ca cvorumul să fie atins în timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu condiția ca în același timp majoritatea necesară să rămână întrunită.

(4) [Adoptarea deciziilor în cadrul Adunării]

a)	Adunarea depune toate eforturile pentru a adopta decizii prin consens.

În cazul în care nu este posibil să se ajungă la o decizie prin consens, decizia asupra aspectului examinat este supusă la vot. În acest caz,

(i.)	fiecare parte contractantă care este un stat dispune de un vot și votează numai în nume propriu; și

(ii.)

orice parte contractantă care este o organizație interguvernamentală poate vota în locul statelor sale membre, cu un număr de voturi egal cu numărul statelor sale membre care sunt părți la prezentul act. Nicio organizație interguvernamentală nu participă la vot în cazul în care unul dintre statele sale membre își exercită dreptul de vot și invers.

c)	În privința aspectelor care nu se referă decât la statele obligate prin Actul din 1967, părțile contractante care nu sunt obligate prin Actul din 1967 nu au drept de vot, în timp ce, în privința aspectelor care nu se referă decât la părțile contractante, numai acestea din urmă au drept de vot.

(5) [Majoritatea]

a)	Sub rezerva articolului 25 alineatul (2) și a articolului 27 alineatul (2), deciziile Adunării sunt adoptate cu două treimi din numărul voturilor exprimate.

b)	Abținerile nu sunt considerate voturi.

(6) [Sesiunile]

a)	Adunarea se reunește dacă este convocată de directorul general și, dacă nu intervin circumstanțe excepționale, în aceeași perioadă și în același loc ca și Adunarea generală a Organizației.

b)	Adunarea se reunește în sesiune extraordinară la convocarea directorului general, acesta acționând fie la solicitarea unei pătrimi din numărul membrilor Adunării, fie din proprie inițiativă.

c)	Ordinea de zi a fiecărei sesiuni este stabilită de directorul general.

(7) [Regulamentul de procedură] Adunarea adoptă propriul regulament de procedură.

Articolul 23

Biroul internațional

(1) [Atribuțiile administrative]

a)	Înregistrarea internațională și sarcinile conexe, precum și toate celelalte sarcini administrative cu privire la Uniunea specială sunt asigurate de Biroul internațional.

b)	În special, Biroul internațional pregătește reuniunile și asigură secretariatul Adunării și al comitetelor și grupurilor de lucru create de Adunare.

c)	Directorul general este cel mai înalt funcționar al Uniunii speciale și reprezintă Uniunea specială.

(2) [Rolul Biroului internațional în Adunare și alte reuniuni] Directorul general și orice membru al personalului desemnat de acesta participă, fără drept de vot, la toate reuniunile Adunării, ale comitetelor și grupurilor de lucru create de Adunare. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta acționează în calitate de secretar ex officio al unui astfel de organism.

(3) [Conferințele]

a)	Biroul internațional pregătește conferințele de revizuire, în conformitate cu directivele Adunării.

b)	Biroul internațional se poate consulta cu organizații interguvernamentale și cu organizații neguvernamentale internaționale și naționale cu privire la pregătirea acestor conferințe.

c)	Directorul general și persoanele desemnate de acesta iau parte, fără drept de vot, la deliberările din cadrul conferințelor de revizuire.

(4) [Alte atribuții] Biroul internațional îndeplinește orice alte sarcini care îi sunt atribuite în legătură cu prezentul act.

Articolul 24

Finanțe

(1) [Bugetul] Veniturile și cheltuielile Uniunii speciale sunt reflectate în bugetul Organizației într-un mod echitabil și transparent.

(2) [Sursele de finanțare a bugetului] Veniturile Uniunii speciale sunt obținute din următoarele surse:

(i.)	taxe colectate în temeiul articolului 7 alineatele (1) și (2);

(ii.)

veniturile obținute în urma vânzării publicațiilor Biroului internațional sau drepturile aferente acestor publicații;

(iii.)

donații, moșteniri și subvenții;

(iv.)

chirii, câștiguri din investiții și alte venituri, inclusiv venituri diverse;

(v.)	contribuții speciale ale părților contractante sau orice altă sursă provenită de la părțile contractante și/sau beneficiari, în cazul în care și în măsura în care sumele provenite din sursele indicate la punctele (i)-(iv) nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, conform deciziei Adunării.

(3) [Stabilirea taxelor; nivelul bugetului]

Cuantumurile taxelor menționate la alineatul (2) sunt stabilite de Adunare la propunerea directorului general și sunt stabilite astfel încât, împreună cu venitul obținut din alte surse indicate la alineatul (2), venitul Uniunii speciale să fie, în condiții normale, suficient pentru a acoperi cheltuielile Biroului internațional pentru furnizarea serviciului de înregistrare internațională.

b)	Dacă programul și bugetul Organizației nu sunt adoptate înainte de începerea unei noi perioade financiare, autorizația acordată directorului general cu privire la asumarea obligațiilor și efectuarea plăților se situează la același nivel cu cel din perioada financiară anterioară.

(4) [Stabilirea contribuțiilor speciale menționate la alineatul (2) punctul (v)] În scopul stabilirii contribuției sale, fiecare parte contractantă aparține aceleiași clase căreia îi aparține în contextul Convenției de la Paris sau, dacă nu este parte la Convenția de la Paris, aceleiași clase căreia i-ar aparține dacă ar fi parte contractantă la Convenția de la Paris. Se consideră că organizațiile interguvernamentale aparțin clasei de contribuție I (unu), cu excepția cazului în care Adunarea decide altfel în unanimitate. Contribuția va fi parțial ponderată în funcție de numărul de înregistrări care provin de la o parte contractantă, astfel cum decide Adunarea.

(5) [Fondul de rulment] Uniunea specială are un fond de rulment constituit din plăți efectuate în avans de către fiecare membru al Uniunii speciale atunci când Uniunea specială decide în acest sens. Dacă fondul devine insuficient, Adunarea poate decide creșterea acestuia. Proporția și modalitățile de plată sunt stabilite de Adunare la propunerea directorului general. În cazul în care Uniunea specială înregistrează un excedent de venit comparativ cu cheltuielile într-o perioadă financiară, avansurile la fondul de rulment pot fi rambursate fiecărui membru în mod proporțional cu plățile lor inițiale, la propunerea directorului general și pe baza deciziei Adunării.

(6) [Avansurile aprobate de statul-gazdă]

Acordul de sediu încheiat cu statul pe teritoriul căruia Organizația își are sediul prevede ca, în cazul în care fondul de rulment nu este suficient, acest stat să acorde avansuri. Cuantumul acestor avansuri și condițiile în care sunt acordate fac, în fiecare caz, obiectul unor acorduri separate între statul în cauză și Organizație.

b)	Statul menționat la litera (a) și Organizația au fiecare dreptul să denunțe angajamentul de a acorda avansuri prin intermediul unei notificări scrise. Denunțarea produce efecte la 3 ani de la încheierea anului în cursul căruia a fost notificată.

(7) [Verificarea conturilor] Verificarea conturilor este asigurată, în conformitate cu dispozițiile regulamentului financiar al Organizației, de către unul sau mai multe state membre ale Uniunii speciale sau de către auditori externi. Aceștia sunt desemnați de Adunare, cu consimțământul acestora.

Articolul 25

Regulamentul de aplicare

(1) [Obiect] Detaliile referitoare la punerea în aplicare a prezentului act sunt stabilite în regulamentul de aplicare.

(2) [Modificarea anumitor dispoziții ale regulamentului de aplicare]

a)	Adunarea poate decide că anumite dispoziții din regulamentul de aplicare pot fi modificate numai în unanimitate sau numai cu majoritate de trei pătrimi.

b)	Pentru ca cerința unanimității sau a unei majorități de trei pătrimi să nu se mai aplice în viitor pentru modificarea unei dispoziții a regulamentului de aplicare, este necesară unanimitatea.

c)	Pentru ca cerința unanimității sau a unei majorități de trei pătrimi să se aplice în viitor pentru modificarea unei dispoziții a regulamentului de aplicare, este necesară o majoritate de trei pătrimi.

(3) [Divergență între prezentul act și regulamentul de aplicare] În cazul unei divergențe între dispozițiile prezentului act și cele ale regulamentului de aplicare, primele au prioritate.

CAPITOLUL VI

Revizuire și modificare

Articolul 26

Revizuirea

(1) [Conferințele de revizuire] Prezentul act poate fi revizuit prin conferințe diplomatice ale părților contractante. Convocarea oricărei conferințe diplomatice este hotărâtă de Adunare.

(2) [Revizuirea sau modificarea anumitor articole] Articolele 22-24 și 27 pot fi modificate fie printr-o conferință de revizuire, fie de către Adunare, în conformitate cu dispozițiile articolului 27.

Articolul 27

Modificarea anumitor articole de către Adunare

(1) [Propunerile de modificare]

a)	Se pot prezenta propuneri de modificare a articolelor 22-24 și a prezentului articol de către orice parte contractantă sau de către directorul general.

b)	Aceste propuneri se comunică de către directorul general părților contractante cu cel puțin șase luni înainte de a fi supuse examinării lor de către Adunare.

(2) [Majoritățile] Adoptarea oricărei modificări a articolelor menționate la alineatul (1) necesită o majoritate de trei pătrimi; cu toate acestea, adoptarea oricărei modificări a articolului 22 și a prezentului alineat necesită o majoritate de patru cincimi.

(3) [Intrarea în vigoare]

Cu excepția cazului în care se aplică dispozițiile de la litera (b), orice modificare a articolelor menționate la alineatul (1) intră în vigoare la o lună după ce directorul general a primit, din partea a trei pătrimi din numărul părților contractante care erau membre ale Adunării în momentul în care modificarea a fost adoptată și care aveau drept de vot cu privire la această modificare, notificări scrise care se referă la acceptarea acestei modificări în conformitate cu regulile constituționale ale acestora.

b)	Orice modificare a articolului 22 alineatul (3) sau alineatul (4) sau a prezentei litere nu intră în vigoare în cazul în care, în termen de șase luni de la adoptarea sa de către Adunare, o parte contractantă notifică directorului general faptul că nu acceptă modificarea respectivă.

c)	Orice modificare care intră în vigoare în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat obligă toate statele și toate organizațiile interguvernamentale care sunt părți contractante în momentul în care modificarea intră în vigoare sau care devin părți contractante la o dată ulterioară.

CAPITOLUL VII

Dispoziții finale

Articolul 28

Condiții și modalități pentru a deveni parte la prezentul act

(1) [Eligibilitate] Sub rezerva dispozițiilor de la articolul 29 și de la prezentul articol alineatele (2) și (3),

(i.)	orice stat care este parte la Convenția de la Paris poate semna prezentul act și deveni parte la acesta;

(ii.)

orice alt stat membru al Organizației poate semna prezentul act și deveni parte la acesta dacă declară că legislația sa respectă dispozițiile Convenției de la Paris în ceea ce privește denumirile de origine, indicațiile geografice și mărcile;

(iii.)

orice organizație interguvernamentală poate semna prezentul act și poate deveni parte la acesta cu condiția ca cel puțin unul dintre statele membre ale organizației interguvernamentale respective să fie parte la Convenția de la Paris și ca organizația interguvernamentală să declare că a fost autorizată în mod corespunzător, în conformitate cu procedurile sale interne, pentru a deveni parte la prezentul act și că, în conformitate cu tratatul de constituire a organizației interguvernamentale, se aplică legislația în baza căreia pot fi obținute titluri regionale de protecție cu privire la indicațiile geografice.

(2) [Ratificarea sau aderarea] Orice stat sau organizație interguvernamentală menționat(ă) la alineatul (1) poate depune

(i.)	un instrument de ratificare, în cazul în care a semnat prezentul act, sau

(ii.)

un instrument de aderare, în cazul în care nu a semnat prezentul act.

(3) [Data producerii de efecte a depunerii]

a)	Sub rezerva dispozițiilor de la litera (b), data de la care depunerea unui instrument de ratificare sau de aderare produce efecte este data la care acest instrument este depus.

Data de la care depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare produce efecte, în cazul oricărui stat care este stat membru al unei organizații interguvernamentale și pentru care protecția denumirilor de origine sau a indicațiilor geografice poate fi obținută numai pe baza legislației care se aplică între statele membre ale organizației interguvernamentale, este data la care instrumentul de ratificare sau de aderare al acestei organizații interguvernamentale este depus, în cazul în care această dată este ulterioară datei la care instrumentul statului respectiv a fost depus. Totuși, dispozițiile prezentei litere nu se aplică în ceea ce privește statele care sunt parte la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967 și nu aduc atingere aplicării articolului 31 cu privire la statele respective.

Articolul 29

Data de la care ratificările și aderările produc efecte

(1) [Instrumente care trebuie luate în considerare] În sensul prezentului articol, sunt luate în considerare numai instrumentele de ratificare sau de aderare care sunt depuse de statele ori de organizațiile interguvernamentale menționate la articolul 28 alineatul (1) și pentru care condițiile prevăzute la articolul 28 alineatul (3), care determină data de la care se produc efectele, sunt îndeplinite.

(2) [Intrarea în vigoare a prezentului act] Prezentul act intră în vigoare la trei luni după depunerea, de către cinci părți eligibile menționate la articolul 28, a instrumentelor lor de ratificare sau aderare.

(3) [Intrarea în vigoare a ratificărilor și aderărilor]

a)	Orice stat sau orice organizație interguvernamentală care și-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare cu cel puțin trei luni înaintea intrării în vigoare a prezentului act devine obligată prin acesta la data intrării sale în vigoare.

b)	Orice alt stat sau altă organizație interguvernamentală devine obligat(ă) prin prezentul act la trei luni de la data la care și-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare ori la orice dată ulterioară indicată în acest instrument.

(4) [Înregistrări internaționale efectuate anterior aderării] Pe teritoriul statului aderent și, în cazul în care partea contractantă este o organizație interguvernamentală, pe teritoriul vizat de tratatul de constituire a organizației interguvernamentale respective, dispozițiile prezentului act se aplică cu privire la denumirile de origine și indicațiile geografice deja înregistrate în temeiul prezentului act la momentul la care aderarea produce efecte, sub rezerva dispozițiilor articolului 7 alineatul (4), precum și a dispozițiilor capitolului IV, care se aplică mutatis mutandis. De asemenea, statul aderent sau organizația interguvernamentală pot specifica într-o declarație atașată la instrumentul său de ratificare sau aderare o prelungire a termenului menționat la articolul 15 alineatul (1) și a perioadelor precizate la articolul 17, în conformitate cu procedurile specificate în regulamentul de aplicare în acest sens.

Articolul 30

Interzicerea formulării oricăror rezerve

Nu poate fi formulată nici o rezervă cu privire la prezentul act.

Articolul 31

Punerea în aplicare a Acordului de la Lisabona și a Actului din 1967

(1) [Relațiile dintre statele care sunt parte atât la prezentul act, cât și la Acordul de la Lisabona sau Actul din 1967] Prezentul act este singurul care se aplică în ceea ce privește raporturile dintre statele care sunt parte atât la prezentul act, cât și la Acordul de la Lisabona sau Actul din 1967. Totuși, în ceea ce privește înregistrările internaționale ale denumirilor de origine efectuate în temeiul Acordului de la Lisabona sau al Actului din 1967, statele nu acordă protecție la un nivel mai scăzut decât cel prevăzut în Acordul de la Lisabona sau în Actul din 1967.

(2) [Relațiile dintre statele care sunt părți atât la prezentul act, cât și la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967 și statele care sunt părți la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967, dar nu sunt părți la prezentul act] Orice stat care este parte atât la prezentul act, cât și la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967 continuă să pună în aplicare Acordul de la Lisabona sau Actul din 1967, după caz, în relațiile sale cu statele care sunt părți la Acordul de la Lisabona sau la Actul din 1967 care nu sunt părți la prezentul act.

Articolul 32

Denunțare

(1) [Notificarea] Orice parte contractantă poate denunța prezentul act prin notificare adresată directorului general.

(2) [Data la care produce efecte] Denunțarea produce efecte la un an de la data la care directorul general a primit notificarea sau la orice dată ulterioară indicată în notificare. Denunțarea nu afectează aplicarea prezentului act la cererile în așteptare și la înregistrările internaționale în vigoare în ceea ce privește partea contractantă care efectuează denunțarea, la momentul producerii de efecte ale denunțării.

Articolul 33

Limbile prezentului act; Semnarea

(1) [Texte originale; Texte oficiale]

a)	Prezentul act se semnează într-un singur exemplar original în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă, toate textele fiind deopotrivă autentice.

b)	Textele oficiale sunt stabilite de directorul general, după consultarea guvernelor interesate, în alte limbi oficiale pe care Adunarea le poate indica.

(2) [Termenul de semnare] Prezentul act rămâne deschis semnării la sediul Organizației timp de un an de la adoptarea sa.

Articolul 34

Depozitarul

Directorul general este depozitarul prezentului act.

(1) Declarație comună privind articolul 11 alineatul (2): În scopul prezentului act, se înțelege că, în cazul în care anumite elemente ale denumirii sau indicației care constituie denumire de origine sau indicație geografică au un caracter generic în partea contractantă de origine, protecția lor în temeiul prezentului alineat nu se impune în celelalte părți contractante. Pentru mai multă securitate, refuzul sau invalidarea unei mărci sau constatarea unei încălcări în părțile contractante în condițiile prevăzute la articolul 11 nu se pot baza pe o componentă care are un caracter generic.

(2) Declarație comună privind articolul 12: În scopul prezentului act, se înțelege că articolul 12 nu aduce atingere aplicării dispozițiilor prezentului act referitoare la utilizarea anterioară întrucât, anterior înregistrării internaționale, este posibil ca denumirea sau indicația care constituie denumire de origine sau indicație geografică să fie deja, integral sau parțial, generică într-o parte contractantă alta decât partea contractantă de origine, de exemplu, deoarece denumirea sau indicația sau o parte din ea este identică cu un termen uzual în limbajul comun, utilizat pentru denumirea comună a unui bun sau serviciu în această parte contractantă sau este identică cu denumirea uzuală a unui soi de struguri în această parte contractantă.

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 27/06/2024