CELEX:32021D1279: Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1279 a Comisiei din 28 iulie 2021 privind prelungirea supravegherii mai stricte pentru Grecia [notificată cu numărul C(2021) 5605] (Numai textul în limba greacă este autentic)

(1)

Ca urmare a expirării asistenței financiare din partea Mecanismului european de stabilitate la 20 august 2018, Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1192 a Comisiei (2) a activat o supraveghere mai strictă a Greciei pentru o perioadă de șase luni, începând cu 21 august 2018. Supravegherea mai strictă a fost ulterior prelungită de cinci ori (3), de fiecare dată pentru o perioadă suplimentară de șase luni, ultima dată începând de la 21 februarie 2021.

(2)

Începând cu 2010, Grecia a beneficiat de o asistență financiară considerabilă și, prin urmare, datoriile restante ale Greciei față de statele membre din zona euro, de Fondul european de stabilitate financiară și de Mecanismul european de stabilitate se ridică, în total, la 242 152 de milioane EUR. Grecia a primit sprijin financiar din partea partenerilor săi europeni în condiții preferențiale și, pentru a așeza datoria pe o bază mai sustenabilă, au fost adoptate măsuri specifice în 2012 și, din nou, de către Mecanismul european de stabilitate în 2017. La 22 iunie 2018, s-a ajuns la un acord politic în cadrul Eurogrupului cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare menite să asigure sustenabilitatea datoriei. Unele dintre aceste măsuri – inclusiv transferul de sume echivalente veniturilor realizate de băncile centrale naționale din zona euro de pe urma obligațiunilor de stat ale Greciei, deținute în temeiul Acordului privind profitul din activele financiare nete și al Programului privind piețele titlurilor de valoare – pot fi convenite de două ori pe an în cadrul Eurogrupului, pe baza unui raport favorabil în cadrul supravegherii mai stricte referitor la respectarea de către Grecia a angajamentelor sale de politică ulterioare aplicării programului. Activarea primelor cinci tranșe de măsuri care vizează datoria și care sunt condiționate de politici a fost pusă în aplicare în urma unui acord al Eurogrupului din aprilie 2019, decembrie 2019, iunie 2020, noiembrie 2020 și, respectiv, iunie 2021.

(3)

Grecia și-a asumat, în cadrul Eurogrupului, angajamentul de a continua și de a finaliza toate reformele-cheie adoptate în contextul programului de sprijin pentru stabilitate din cadrul Mecanismului european de stabilitate (denumit în continuare „programul”), precum și de a garanta atingerea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul acestui program și al programelor precedente. De asemenea, Grecia s-a angajat să pună în aplicare acțiuni specifice în domenii precum politicile bugetare și bugetar-structurale, asistența socială, stabilitatea financiară, piața muncii și piața produselor, privatizarea și administrația publică. Aceste acțiuni specifice, care sunt prezentate într-o anexă la declarația Eurogrupului din 22 iunie 2018, vor contribui la combaterea dezechilibrelor macroeconomice excesive ale Greciei și a surselor reale sau potențiale de dificultăți economice.

(4)

La 2 iunie 2021, Comisia a publicat bilanțul aprofundat pentru 2021 privind Grecia (4). Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice excesive. Aceste dezechilibre au fost legate de nivelul ridicat al datoriei publice, de ponderea crescută a creditelor neperformante și de reechilibrarea externă incompletă, în contextul unei rate a șomajului încă ridicate, deși în scădere, și al unei creșteri potențiale scăzute. Analiza arată că aceste vulnerabilități persistă. Ar trebui remarcat faptul că, în bilanțul aprofundat realizat în acest an pentru Grecia, contextul evaluării vulnerabilităților este foarte diferit de cel de anul trecut. De asemenea, încă există un grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește evoluția pandemiei de COVID-19, forța redresării și posibilele implicații structurale ale crizei, motiv pentru care evaluarea trebuie să se realizeze cu prudență. În general, măsurile de politică din ultimul an s-au axat pe atenuarea impactului șocului generat de pandemia de COVID-19 și pe facilitarea redresării. Acest lucru a sporit gradul de îndatorare, dar ar trebui să sprijine ajustarea pe termen mediu. Datoria publică a crescut considerabil în 2020 și se preconizează că de-abia din 2022 va începe să scadă. Datoria publică este deținută în cea mai mare parte de creditorii din sectorul oficial și este finanțată la rate scăzute, cu scadențe lungi, ceea ce, împreună cu rezervele mari de lichidități, protejează Grecia de fluctuațiile pe termen scurt. Deficitul de cont curent s-a accentuat recent și se preconizează că va rămâne ridicat, în mare parte din cauza impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sectorului turismului, un sector de mare anvergură. Rata încă ridicată a creditelor neperformante din sectorul bancar a înregistrat o tendință descendentă semnificativă, în principal ca urmare a vânzărilor de credite sprijinite de schema Hercule de protecție a activelor. Cu toate acestea, odată cu eliminarea treptată a politicilor de protejare a debitorilor de șocul generat de pandemia de COVID-19, există riscul să înceapă să se acumuleze din nou noi credite neperformante. În același timp, legătura dintre bănci și entitățile suverane este persistentă și în creștere, iar perspectivele de rentabilitate ale băncilor sunt încă slabe. Eforturile de consolidare a perspectivelor de creștere sunt îngreunate de capitalul social epuizat, de îmbătrânirea populației și de emigrarea specialiștilor. Privind în perspectivă, Planul de redresare și reziliență al Greciei oferă o oportunitate de a soluționa dezechilibrele și de a răspunde nevoilor de investiții și reforme.

(5)

De la începutul pandemiei, UE și statele sale membre au luat măsuri fără precedent pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență ale oamenilor. Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Grecia a continuat să adopte măsuri menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate și a extins setul de măsuri bugetare și de asigurare a lichidității care vin în ajutorul celor mai afectate persoane și întreprinderi. UE a sprijinit eforturile naționale depuse pentru ieșirea din criza sanitară și pentru atenuarea impactului economic. Ea a pus la dispoziție sume din bugetul său pentru a lupta împotriva virusului, a activat clauza derogatorie generală a Pactului de stabilitate și de creștere, a utilizat deplina flexibilitate a normelor privind ajutoarele de stat și a creat noi instrumente de sprijin, inclusiv inițiative pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII și CRII+) și SURE (un nou instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență). În cadrul instrumentului SURE, Grecia a primit 5,2 miliarde EUR. Primind aprobarea finanțării unor proiecte în valoare de 1,8 miliarde EUR, Grecia beneficiază, de asemenea, de un fond de garantare paneuropean specific al Băncii Europene de Investiții, care mobilizează sprijin pentru întreprinderi din întreaga UE. Aceste măsuri sunt completate de altele luate de Banca Centrală Europeană, de Mecanismul european de stabilitate și de Banca Europeană de Investiții.

(6)

La 2 iunie 2021, Comisia a publicat cea de-a zecea evaluare în cadrul supravegherii mai stricte pentru Grecia (5). A concluzionat că Grecia a adoptat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele specifice care îi revin, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de pandemie. Autoritățile au realizat o serie de reforme fundamentale, inclusiv în domenii care vor fi esențiale pentru gestionarea repercusiunilor pe termen lung ale crizei economice actuale și pentru consolidarea capacității administrației publice de a pune în aplicare cu succes Planul de redresare și reziliență.

(7)

La 23 decembrie 2020, UE a instituit un instrument de redresare, care pune la dispoziție 750 de miliarde EUR pentru a combate consecințele economice defavorabile ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și pentru a stimula redresarea economică. Instrumentul urmează să fie pus în aplicare în special prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR (denumit în continuare „mecanismul”). Semestrul european pentru coordonarea politicilor pentru perioada 2020-2021 a fost adaptat temporar pentru a permite lansarea mecanismului. Prin intermediul mecanismului, Grecia are dreptul să primească până la 17,8 miliarde EUR sub formă de granturi și până la 12,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi în perioada 2021-2026.

(8)

Grecia și-a prezentat planul de redresare și reziliență (denumit în continuare „planul”) la 27 aprilie 2021. În temeiul articolului 19 din Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia a evaluat (6) relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență. Pe baza unei propuneri (7) prezentate de Comisie la 17 iunie 2021, evaluarea pozitivă a planului a fost aprobată de Consiliu la 13 iulie 2021 (8). Consiliul a considerat în special că planul contribuie la soluționarea eficace a unui subset semnificativ de provocări economice și sociale identificate în recomandările specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește aspectele bugetare aferente, precum și în recomandările formulate în temeiul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Reformele incluse în Planul de redresare și reziliență al Greciei se bazează pe efortul foarte amplu de reformă întreprins în cadrul programelor de ajustare macroeconomică și sunt complementare reformelor monitorizate în cadrul unei supravegheri mai stricte.

(9)

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie în 2021 și pe baza unei evaluări a Comisiei, Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2021. Dat fiind gradul de incertitudine încă extrem de ridicat în prezent, orientările în materie de politică bugetară au rămas predominant calitative. Consiliul i-a recomandat (9) Greciei să utilizeze Mecanismul de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării, urmărind în același timp o politică bugetară prudentă în 2022 și menținând investițiile finanțate la nivel național. Atunci când condițiile economice o vor permite, Grecia ar trebui să urmărească o politică bugetară menită să ducă la obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și la asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu. În același timp, ar trebui sporite investițiile pentru a stimula potențialul de creștere. De asemenea, Consiliul a invitat autoritățile să acorde o atenție deosebită structurii finanțelor publice.

(10)

De la începutul pandemiei, Grecia a continuat să fie prezentă pe piețele de obligațiuni și să-și pună în aplicare planul de finanțare, care a fost executat integral în 2020. În special, în martie 2021, au fost mobilizate 2,5 miliarde EUR prin emiterea unei obligațiuni de stat cu scadența la 30 de ani – prima obligațiune de stat pe 30 de ani emisă de Grecia din 2007 până în prezent. De asemenea, în martie 2021, Grecia a efectuat rambursarea anticipată parțială a împrumuturilor acordate de Fondul Monetar Internațional, ceea ce contribuie la reducerea riscului de schimb valutar și la îmbunătățirea încrederii piețelor financiare. Ratingul de credit suveran al Greciei a continuat să se îmbunătățească în 2021, în pofida pandemiei, reducându-se și mai mult decalajul față de categoria investment grade. Actualele condiții favorabile de finanțare sunt susținute de măsuri de asigurare a lichidității convenite la nivel european, inclusiv de programul Băncii Centrale Europene de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie. Pe baza analizei sustenabilității datoriei prezentate în cel de al 10-lea raport privind supravegherea mai strictă, se preconizează că nevoile brute de finanțare ale guvernului vor rămâne ridicate pe termen scurt, în principal din cauza deficitului primar ridicat preconizat pentru 2021 și a punerii în aplicare a mecanismului de împrumut prezentat în Planul de redresare și reziliență pentru perioada 2021-2022, deși această din urmă nevoie suplimentară de finanțare este acoperită prin presupusa plată a împrumutului acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență. Se preconizează că nevoile de finanțare vor fi moderate în anii următori și că vor rămâne sub 15 % din PIB până în 2030.

(11)

Sectorul bancar din Grecia a devenit mai stabil și mai rezistent la șocuri după încheierea programului din cadrul Mecanismului european de stabilitate, însă persistă riscuri moștenite din trecut și importante vulnerabilități structurale, agravate de impactul negativ al pandemiei provocate de coronavirus. Băncile mențin un nivel adecvat de lichidități, profitând de condițiile politicii monetare acomodative. Rata încă ridicată a creditelor neperformante din sectorul bancar a înregistrat o tendință descendentă semnificativă – ajungând la 30,1 % în decembrie 2020, față de 40,6 %, cât fusese în decembrie 2019 (10) – în principal datorită vânzărilor de credite sprijinite de schema Hercule de protecție a activelor, care a fost extinsă recent. Cu toate acestea, riscurile de evoluție negativă persistă și s-ar putea materializa în urma suspendării programelor de sprijin de stat. Capacitatea de onorare a serviciului datoriei atât a gospodăriilor, cât și a societăților nefinanciare rămâne scăzută, în timp ce piața de capital subdezvoltată limitează accesul întreprinderilor la alte oportunități de finanțare decât cele prin îndatorare. Cu toate acestea, semnalele inițiale privind comportamentul în materie de plăți după expirarea moratoriilor sugerează că impactul negativ asupra calității activelor ar putea fi, în general, în conformitate cu așteptările inițiale ale băncilor sau cu cele mai defavorabile proiecții actuale ale Băncii Greciei. Poziția de capital a sistemului bancar în ansamblu este în general adecvată, dar rentabilitatea rămâne scăzută, în timp ce legătura dintre bănci și entitățile suverane a fost consolidată pe durata crizei provocate de pandemie. De asemenea, autoritățile își continuă eforturile punând în aplicare reforme esențiale în sectorul financiar, în special noul cod de insolvență, care a intrat în vigoare în iunie 2021. Cu toate acestea, întreruperile procedurilor judiciare din cauza pandemiei continuă să afecteze procesul de executare silită a datoriilor și punerea în aplicare a altor reforme în sectorul financiar, care vizează îmbunătățirea instrumentelor existente pentru soluționarea creditelor neperformante, dar procesele se reiau treptat. Impactul acestor reforme va depinde de promptitudinea și de eficacitatea punerii lor în aplicare.

(12)

Autoritățile continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește reformele structurale care sunt relevante pentru combaterea cauzelor profunde ale dificultăților economice ale Greciei (11) și pentru îmbunătățirea potențialului de creștere, ceea ce, la rândul său, ar contribui la reducerea gradului ridicat de îndatorare. Pe lângă reforma menționată mai sus a legislației în materie de insolvență, guvernul a continuat să lucreze la modernizarea legislației privind piața muncii și a domeniului educației și formării profesionale și al învățământului universitar. A continuat să înregistreze progrese consecvente în ceea ce privește reformele în materie de acordare a licențelor pentru investiții și de administrație publică, a consolidat capacitatea autorității fiscale, a reformat piața energiei electrice și a dezvoltat în continuare o serie de proiecte emblematice de privatizare și de reforme ale guvernanței corporative a întreprinderilor de stat. Cu toate acestea, se mai pot realiza multe în ceea ce privește reformele instituționale și structurale, inclusiv legat de cadrul de reglementare, administrativ și judiciar. Se preconizează că punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în planul de redresare și reziliență al Greciei va fi o oportunitate esențială în acest sens.

(13)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că sunt încă prezente condițiile care au justificat stabilirea unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013. În special, Grecia continuă să se confrunte cu riscuri în ceea ce privește stabilitatea sa financiară și, în cazul în care acestea se materializează, ar putea avea efecte de propagare negative asupra altor state membre din zona euro. În cazul în care efectele de propagare se materializează, ele pot avea loc indirect, prin afectarea încrederii investitorilor și, prin urmare, a costurilor de refinanțare pentru bănci și pentru entitățile suverane în alte state membre din zona euro.

(14)

Prin urmare, pe termen mediu, este necesar ca Grecia să adopte în continuare măsuri de combatere a surselor reale sau potențiale de dificultăți și să continue punerea în aplicare a reformelor structurale pentru a sprijini o redresare economică solidă și sustenabilă. Printre aceste surse se numără încetinirea severă și de durată a creșterii economice în timpul crizei; amploarea datoriei Greciei; vulnerabilitățile sectorului său financiar; continua interdependență relativ puternică dintre sectorul financiar și finanțele publice ale Greciei, inclusiv prin participațiile statului; riscul ca apariția unor tensiuni puternice în oricare dintre aceste sectoare să se propage în alte state membre, precum și expunerea statelor membre din zona euro la datoriile suverane ale Greciei.

(15)

Pentru a combate riscurile rămase și pentru a monitoriza îndeplinirea angajamentelor luate în acest sens, pare a fi necesar și adecvat să se prelungească supravegherea mai strictă a Greciei instituită în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013.

(16)

Greciei i s-a oferit posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la evaluarea realizată de Comisie, printr-o scrisoare trimisă la 10 iunie 2021. În răspunsul său din 17 iunie 2021, Grecia a fost de acord, în linii mari, cu evaluarea Comisiei referitoare la provocările economice cu care se confruntă și care constituie baza pentru prelungirea supravegherii mai stricte.

(17)

Grecia va continua să beneficieze de sprijin tehnic furnizat în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, care va sprijini în special statele membre în pregătirea și punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență.

(18)

Comisia intenționează să colaboreze îndeaproape cu Mecanismul european de stabilitate, în contextul sistemului său de alertă timpurie, pentru punerea în aplicare a supravegherii mai stricte,