CELEX:32022D0133: Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/133 a Consiliului din 25 ianuarie 2022 de autorizare a Franței să aplice o măsură specială de derogare de la articolele 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

(1)

Prin scrisorile înregistrate de Comisie la 12 aprilie 2021 și 20 septembrie 2021, Franța a solicitat autorizația de a introduce o măsură specială de derogare de la articolele 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE (denumită în continuare „măsura specială”), în vederea instituirii facturării electronice obligatorii pentru toate persoanele impozabile stabilite pe teritoriul Franței. Această obligație ar viza facturile emise în cadrul tranzacțiilor dintre persoane impozabile. Autorizația a fost solicitată pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2026.

(2)

Prin scrisorile din data de 29 septembrie 2021, Comisia a transmis cererea prezentată de Franța către celelalte state membre. Prin scrisoarea din data de 30 septembrie 2021, Comisia a notificat Franței faptul că dispune de toate informațiile necesare pentru evaluarea cererii.

(3)

Franța susține că introducerea unei obligații generalizate de facturare electronică ar oferi avantaje în ceea ce privește combaterea fraudei și a evaziunii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Obligația de a emite facturi electronice, împreună cu transmiterea de date suplimentare privind tranzacțiile, ar permite administrației fiscale să verifice în timp real dacă TVA declarată și colectată este în concordanță cu facturile emise și primite, îmbunătățind capacitatea administrației de a preveni și a combate frauda în domeniul TVA. De asemenea, aceasta ar spori cunoștințele în timp real cu privire la activitatea economică, permițând orientarea politicii economice în concordanță cu realitatea economică.

(4)

Franța consideră că obligația de a emite facturi electronice ar facilita respectarea voluntară a legislației fiscale. Aceasta ar permite simplificarea obligațiilor de raportare în materie de TVA ale persoanelor impozabile prin introducerea declarațiilor de impunere precompletate. Facturarea electronică ar oferi alte avantaje persoanelor impozabile, cum ar fi reducerea termenelor de plată, reducerea costurilor de tipărire și a cheltuielilor poștale, reducerea costurilor și a întârzierilor legate de prelucrarea datelor de facturare sau reducerea costurilor de stocare. Economiile și avantajele pe care persoanele impozabile le-ar obține ca urmare a implementării facturării electronice ar compensa în mare măsură investiția inițială pe care acestea vor trebui să o suporte pentru a-și adapta sistemele.

(5)

Având în vedere domeniul larg de aplicare al măsurii speciale și caracterul său inedit, este important să se evalueze impactul măsurii speciale asupra combaterii fraudei și a evaziunii fiscale în domeniul TVA și asupra persoanelor impozabile. Prin urmare, dacă consideră necesară prelungirea măsurii speciale, Franța ar trebui să transmită Comisiei, alături de cererea de prelungire, un raport care să conțină evaluarea măsurii speciale din perspectiva eficienței sale pentru lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale în domeniul TVA și pentru simplificarea colectării impozitelor.

(6)

Măsura specială ar trebui să nu aducă atingere dreptului persoanelor impozabile de a primi facturi pe suport de hârtie în cazul tranzacțiilor în interiorul Comunității.

(7)

Măsura specială ar trebui să fie limitată în timp pentru a se putea evalua dacă aceasta este adecvată și eficace în raport cu obiectivele sale.

(8)

Măsura specială este proporțională cu obiectivele urmărite, având în vedere că este limitată în timp și va fi pusă în aplicare treptat. Începând din 2024, obligația de a primi facturi electronice urmează să se aplice tuturor persoanelor impozabile. Obligația de a emite facturi electronice urmează să se aplice în anul 2024 întreprinderilor mari, în anul 2025 întreprinderilor care au între 250 și 4 999 de angajați și o cifră de afaceri mai mică de 1,5 miliarde EUR, iar în anul 2026 întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv persoanelor impozabile care beneficiază de scutirea acordată întreprinderilor mici, prevăzută la articolul 282 din Directiva 2006/112/CE. În plus, măsura specială nu generează riscul reorientării fraudei către alte sectoare sau către alte state membre.

(9)

Măsura specială nu va influența negativ cuantumul global al încasărilor din impozite colectate în stadiul consumului final și nu va avea niciun impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii care provin din TVA,