CELEX:32022D1296: Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1296 a Comisiei din 1 iulie 2022 privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește atribuirea de contracte pentru desfășurarea activităților de extracție a țițeiului și a gazelor naturale în România [notificată cu numărul C(2022) 4485] (Numai textul în limba română este autentic) (Text cu relevanță pentru SEE)
![]() |
Redacția Lex24 |
Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 27/06/2024 |
|
Informatii
Data documentului: 01/07/2022; Data adoptăriiData intrării în vigoare: 25/07/2022; intră în vigoare data notificării
Data încetării: No end date
Autor: Comisia Europeană, Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri
Formă: Repertoriu EUR-Lex
Destinatar: România
25.7.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/126 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1296 A COMISIEI
din 1 iulie 2022
privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește atribuirea de contracte pentru desfășurarea activităților de extracție a țițeiului și a gazelor naturale în România
[notificată cu numărul C(2022) 4485]
(Numai textul în limba română este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (1), în special articolul 35 alineatul (3),
după consultarea Comitetului consultativ pentru achizițiile publice,
întrucât:
1. FAPTELE
(1) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ pentru achizițiile publice. |
(2) |
La 2 noiembrie 2021, OMV Petrom S.A. (Denumit în continuare „solicitantul”) a depus o cerere în temeiul articolului 35 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE (denumită în continuare „cererea”). Cererea este conformă cu cerințele formale prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1804 a Comisiei (2) și în anexa I la respectiva decizie de punere în aplicare. Solicitantul a transmis informații suplimentare la 27 ianuarie 2022 și la 25 februarie 2022. Comisia a solicitat României informații suplimentare la 12 aprilie 2022. România a transmis informații suplimentare la 2 mai 2022. |
(3) |
Solicitantul este o entitate contractantă în sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE și are dreptul de a adresa o cerere Comisiei, în conformitate cu articolul 35 din respectiva directivă. Solicitantul își desfășoară activitatea în domeniul explorării și producției de petrol și gaze. Capitalul social al solicitantului este împărțit după cum urmează: 51 % este deținut de OMV Aktiengesellschaft; 21 % este deținut de statul român; 10 % este deținut de Fondul Proprietatea S.A., iar 18 % este deținut de persoane fizice și juridice. |
(4) |
Cererea este însoțită de o poziție motivată și argumentată la 10 februarie 2021, adoptată de Consiliul Concurenței din România. Acolo unde cererea face referire la „punctul de vedere” al Consiliului Concurenței din România, acest lucru trebuie înțeles ca fiind „poziția” Consiliului Concurenței din România. În temeiul cererii, Comisiei i se solicită să stabilească faptul că Directiva 2014/25/UE nu se aplică activităților de extracție a țițeiului și gazelor naturale din România. |
2. CADRUL JURIDIC
(5) |
În temeiul articolului 14 litera (a) din Directiva 2014/25/UE, această directivă se aplică activităților legate de exploatarea unei regiuni geografice în scopul extracției de petrol sau gaze. |
(6) |
Cererea se referă la producția de țiței și de gaze naturale din România. |
(7) |
Conform considerentului 25 din Directiva 2014/25/UE, „«extracția» ar trebui înțeleasă ca fiind «producția» de petrol și gaze. În conformitate cu practica stabilită în cazurile de fuziune, «producția» ar trebui înțeleasă ca incluzând și „dezvoltarea”, adică instituirea infrastructurii corespunzătoare pentru producția viitoare (platforme petroliere, conducte, terminale etc.)”. |
(8) |
În temeiul articolului 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE, contractele destinate să permită desfășurarea unei activități care intră sub incidența directivei nu fac obiectul respectivei directive dacă, în statul membru în care se desfășoară activitatea, ea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat. |
(9) |
Expunerea directă la concurență se evaluează pe baza unor criterii obiective, ținându-se seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză. Această evaluare este însă limitată de termenele scurte aplicabile și de necesitatea de a se baza pe informațiile de care dispune Comisia. Aceste informații provin fie din surse deja disponibile, fie din informațiile obținute în contextul cererii formulate în temeiul articolului 35 din Directiva 2014/25/UE și nu pot fi completate prin metode care ar necesita mai mult timp, cum ar fi, în particular, anchetele publice vizându-i pe operatorii economici în cauză. |
(10) |
Expunerea directă la concurență pe o anumită piață trebuie evaluată pe baza unor criterii diverse, niciunul dintre acestea nefiind decisiv în sine. Pentru a evalua măsura în care operatorii în cauză sunt supuși concurenței directe pe piețele la care se referă prezenta decizie, trebuie să se țină seama de cota de piață a principalelor întreprinderi și de gradul de concentrare al acestor piețe. |
3. EVALUAREA
(11) |
Scopul prezentei decizii este de a stabili dacă activitățile la care se referă cererea sunt expuse, pe piețe la care accesul nu este restricționat în sensul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE, unui nivel de concurență care asigură – chiar și în absența disciplinei în achiziții, impusă de normele detaliate privind achizițiile publice prevăzute în Directiva 2014/25/UE – faptul că achizițiile publice necesare pentru desfășurarea activităților respective vor fi efectuate în mod transparent și nediscriminatoriu. |
(12) |
Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt din noiembrie 2021 și pe informațiile prezentate de solicitant, de autoritățile din România, precum și pe informațiile aflate la dispoziția publicului. Aceasta poate fi revizuită dacă, în urma unor modificări semnificative ale situației de drept sau de fapt, condițiile de aplicabilitate a articolului 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE nu mai sunt îndeplinite. |
3.1. Accesul nerestricționat la piață
(13) |
Accesul la o piață se consideră nerestricționat în cazul în care statul membru a pus în practică și a aplicat actele juridice relevante ale Uniunii referitoare la deschiderea unui anumit sector sau a unei părți a acestuia. Aceste acte juridice sunt enumerate în anexa III la Directiva 2014/25/UE. |
(14) |
În conformitate cu punctul G din anexa III la Directiva 2014/25/UE, Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) constituie legislație relevantă a Uniunii referitoare la deschiderea pieței pentru extracția petrolului sau a gazelor. |
(15) |
România a transpus (4) și a aplicat Directiva 94/22/CE. Prin urmare, accesul la piață pentru extracția țițeiului sau gazelor naturale este considerat nerestricționat în conformitate cu articolul 34 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2014/25/UE. |
(16) |
Consiliul Concurenței din România recunoaște că accesul la piețele extracției țițeiului și gazelor naturale este considerat nerestricționat în România în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE (5). |
(17) |
Comisia a stabilit anterior că accesul la piață este considerat nerestricționat în cazul în care statul membru a transpus și a aplicat legislația relevantă a Uniunii referitoare la deschiderea unui anumit sector sau a unei părți a acestuia (6). Prin urmare, o evaluare mai detaliată a accesului la piața relevantă, de fapt și de drept, nu este considerată necesară pentru domeniul de aplicare al prezentei cereri. |
(18) |
Având în vedere factorii examinați în considerentele 12-16, Comisia este de acord cu Consiliul Concurenței din România că accesul la piețele extracției țițeiului și gazelor naturale este considerat nerestricționat în România în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE. |
3.2. Evaluarea concurenței
(19) |
Pentru a se evalua măsura în care activitățile în cauză sunt expuse direct concurenței pe piețele la care accesul nu este restricționat, trebuie să se țină seama de cota de piață a principalelor întreprinderi și de gradul de concentrare al acestor piețe, inclusiv de caracteristicile specifice ale activităților care fac obiectul cererii. |
3.2.1. Definiția pieței relevante a produsului
(20) |
Solicitantul susține că piețele relevante ale produsului sunt: (a) piața producției de țiței și (b) piața producției de gaze naturale (7). |
(21) |
În plus, solicitantul susține că producția de țiței și de gaze naturale include: (a) dezvoltarea, adică instituirea infrastructurii corespunzătoare, cum ar fi platformele petroliere, conductele și terminalele, pentru producția viitoare, și (b) producția și comercializarea, adică exploatarea rezervelor și prima vânzare (angro) a țițeiului și a gazelor naturale. |
Țiței
(22) |
În practica sa decizională anterioară, Comisia a definit furnizarea angro de țiței în amonte ca fiind o piață separată de cea a furnizării angro de gaze naturale în amonte, deoarece gazele și țițeiul au aplicații diferite și sunt supuse unor practici diferite în materie de prețuri, precum și unor constrângeri diferite la nivelul costurilor (8). Comisia a reținut că piața pentru furnizarea angro de țiței în amonte cuprinde activitățile de dezvoltare, producție și vânzare angro a țițeiului (9). |
(23) |
Având în vedere cele de mai sus, în scopul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere legislației Uniunii în materie de concurență sau aplicării oricărui alt act legislativ al Uniunii, Comisia consideră că piața relevantă a produsului este piața producției de țiței. |
Gaze naturale
(24) |
În practica sa decizională, Comisia a constatat că există o singură piață relevantă a produsului pentru vânzarea angro de gaze naturale în amonte (10). Comisia a reținut că vânzarea angro de gaze naturale în amonte cuprinde activitățile de dezvoltare, producție și vânzare angro a gazelor naturale (11). |
(25) |
Comisia a analizat, de asemenea, dacă furnizarea angro de gaze naturale în amonte ar trebui împărțită în două piețe distincte, una pentru gazul natural lichefiat („GNL”) și cealaltă pentru gazul de rețea (12). În sensul prezentei decizii, această distincție este irelevantă, deoarece în prezent nu există niciun terminal GNL în România (13). Având în vedere cele de mai sus, în scopul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere legislației Uniunii în materie de concurență sau aplicării oricărui alt act legislativ al Uniunii, Comisia consideră că piața relevantă a produsului este piața producției de gaze naturale. |
3.2.2. Definiția pieței geografice relevante
Țiței
(26) |
Solicitantul susține că piața producției de țiței are o acoperire mondială. |
(27) |
Comisia a considerat anterior că piața furnizării angro de țiței în amonte are o acoperire mondială (14). Pentru anumiți clienți „greu accesibili”, cum ar fi rafinăriile din anumite țări din Spațiul Economic European (SEE) fără ieșire la mare, Comisia a considerat că sfera de acoperire geografică ar putea fi limitată la o anumită conductă de alimentare, cum ar fi conducta Drujba (15). |
(28) |
În scopul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere legislației Uniunii în materie de concurență sau aplicării oricărui alt act legislativ al Uniunii, Comisia consideră că piața geografică relevantă pentru producția de țiței are o acoperire mondială. |
Gaze naturale
(29) |
Solicitantul susține că piața producției de gaze naturale cuprinde cel puțin SEE, precum și Rusia și Algeria. Cu toate acestea, solicitantul consideră că, în sensul prezentei decizii, sfera de acoperire exactă poate rămâne deschisă, deoarece piața este expusă direct concurenței chiar și în sensul cel mai restrâns al definiției (16) (17). |
(30) |
În practica sa decizională, Comisia nu a adoptat încă o poziție definitivă cu privire la sfera de acoperire geografică a furnizării angro de gaze naturale în amonte. Deși Comisia a considerat că, din perspectiva cererii, piața ar putea fi considerată ca incluzând SEE, Algeria și Rusia (18), din perspectiva ofertei, în funcție de nivelul lanțului de aprovizionare în care are loc furnizarea (import/angro, vânzare către consumatori industriali și producători de energie electrică, vânzare către consumatorii casnici) sau din cauza infrastructurii de interconectare limitate sau a lipsei capacității transfrontaliere necesare, Comisia a considerat, în unele cazuri, că piața geografică este mai restrânsă (adică regională, acoperind mai multe state membre, sau chiar națională (19)). |
(31) |
În scopul evaluării condițiilor prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/25/UE și fără a aduce atingere legislației Uniunii în materie de concurență sau aplicării oricărui alt act legislativ al Uniunii, Comisia consideră că piața geografică relevantă pentru producția de gaze naturale poate rămâne deschisă. |
3.2.3. Analiza pieței
Țiței
(32) |
Conform informațiilor disponibile (20), producția totală zilnică de petrol la nivel mondial s-a ridicat la 82 168 de milioane de barili în 2019 și la 76 000 de milioane de barili în 2020. În 2019, OMV Petrom a produs în total 65,90 de mii de barili pe zi, ceea ce îi conferă o cotă de piață de 0,08 % (21). În 2020, OMV Petrom a produs un total de 63,87 de mii de barili pe zi, ceea ce i-a conferit aceeași cotă de piață ca în 2019. În sensul acestei analize, este important să se țină seama de gradul de concentrare și de piața relevantă în ansamblul său. Din acest punct de vedere, Comisia reține faptul că piața producției de țiței este caracterizată de prezența unor mari companii de stat, precum și a trei întreprinderi private internaționale integrate vertical (așa-numitele super majors sau „super mari”: BP, ExxonMobil și Shell, ale căror cote de producție de țiței s-au ridicat, în 2019, la 1 %, 3 % și, respectiv, 2 %) (22), și a unui anumit număr de întreprinderi așa-numite majors sau „mari” (23). Acești factori sugerează că piața cuprinde mai multe întreprinderi, care au capacitatea de a exercita o presiune concurențială pe piață. În același timp, factorii specifici ai acestei piețe, și anume practica prețurilor bazate pe cotații internaționale, precum și absența unor bariere semnificative în tranzacțiile cu țiței, susțin ideea unei piețe cu un grad scăzut de concentrare, pe care activează mai mulți operatori între care se poate presupune că există o concurență efectivă. |
(33) |
În plus, caracterul concurențial al pieței relevante din România este confirmat, de asemenea, de faptul că, în runda anterioară de licitații din 2009/2010 pentru activitățile de explorare, dezvoltare și producție a țițeiului, contractele petroliere au fost atribuite unor companii din afara României prin proceduri competitive desfășurate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (24). Acest lucru confirmă, de asemenea, faptul că piața este deschisă întreprinderilor străine, întrucât majoritatea entităților cotate la bursă sunt filiale ale unor grupuri internaționale sau au companii internaționale ca acționari majoritari. |
(34) |
Caracterul concurențial al pieței românești este confirmat, de asemenea, de faptul că țițeiul prelucrat în instalațiile solicitantului nu se limitează la producția proprie (25). Solicitantul prelucrează atât țiței intern, cât și țiței importat. În perioada 2017-2019, țițeiul importat a reprezentat 20,13 %, 9,58 % și, respectiv, 14,28 % din totalul țițeiului prelucrat în România (26). |
(35) |
În ceea ce privește exporturile de țiței, solicitantul susține că nu există bariere la export între România și alte state membre, chiar și în afara Uniunii, în contextul pieței mondiale. În practică, astfel cum sugerează solicitantul, producția națională anuală de țiței nu acoperă volumele pe care acesta le prelucrează în aval (27). |
Gaze naturale
(36) |
Conform informațiilor disponibile (28), producția totală de gaze din Uniune s-a ridicat la 70 de miliarde Sm3 (29) în 2019, iar cea din SEE s-a ridicat, în același an, la 185 de miliarde Sm3. Producția OMV Petrom s-a ridicat, în 2019, la 4,33 miliarde Sm3, ceea ce îi conferă o cotă de piață de 6,22 % la nivelul Uniunii (30). În 2019, producția din Rusia și Algeria s-a ridicat la 678 și, respectiv, 88 de miliarde Sm3 (31). Prin urmare, producția totală pentru SEE plus Rusia și Algeria s-a ridicat la un total de 950 de miliarde Sm3, din care cota OMV Petrom a fost de 0,46 % (32). Această reducere a cotei solicitantului, în comparație cu cei doi ani precedenți, ilustrează de asemenea presiunea concurențială exercitată de mai mulți concurenți pe piață. |
(37) |
Gradul de concentrare pe piața producției de gaze naturale este moderat, având în vedere prezența întreprinderilor super major (ExxonMobil și TotalEnergies, cu cote de piață de 1,59 % și, respectiv, 3,86 %), a întreprinderilor major (precum Equinor, cu o cotă de piață de 4,39 %) și a două companii de stat, Gazprom și Sonatrach (cu cote de piață de 48,80 % și, respectiv, 12,99 %) (33). Comisia reține că, având în vedere intenția declarată a Uniunii de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, se preconizează că, în următorii ani, cotele de piață ale producătorilor de gaze din SEE se vor schimba semnificativ. Se preconizează că diversificarea prevăzută a aprovizionării va conduce la o nouă intrare pe piață și, prin urmare, va reduce concentrarea pieței. Aceste elemente sunt un indicator suplimentar al expunerii directe la concurență. |
(38) |
Potrivit solicitantului, exporturile de gaze naturale din România s-au situat la un nivel minim istoric din cauza capacității limitate a infrastructurii. Această limitare a exporturilor a exercitat presiuni asupra întreprinderilor naționale, punându-le în situația de a concura pentru a-și valorifica producția la nivel național (34). Cu toate acestea, în ultimii trei ani, cantitățile exportate reale au înregistrat o tendință pozitivă și de creștere. Exporturile au crescut: în primele șapte luni ale anului 2021, exporturile au reprezentat de trei ori volumul total de gaze naturale exportate în cursul anului 2020. În 2020, exporturile de gaze naturale din România au fost de aproape șase ori mai mari decât cele din 2017 (35). Infrastructura nou construită a contribuit la această tendință pozitivă a exporturilor (36). Evoluțiile actuale în ceea ce privește capacitatea infrastructurii îmbunătățesc fluxurile de export și sporesc și mai mult expunerea la concurență a producătorilor români de gaze naturale. |
4. CONCLUZIE
(39) |
Având în vedere factorii examinați în considerentele 4-37, condiția expunerii directe la concurență, prevăzută la articolul 34 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE, trebuie considerată ca fiind îndeplinită în România cu privire la următoarele activități:
|
(40) |
Condiția privind accesul nerestricționat pe piață fiind considerată îndeplinită, rezultă că Directiva 2014/25/UE nu trebuie să se aplice nici când entitățile contractante atribuie contracte destinate să permită desfășurarea, în România, a activităților menționate în considerentul 38, punctele (a) și (b) din prezenta decizie, nici când se organizează concursuri de proiecte în vederea desfășurării unei astfel de activități în zona geografică respectivă. |
(41) |
Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor Uniunii în materie de concurență și a dispozițiilor din alte domenii ale legislației Uniunii. În particular, criteriile și metodologia utilizate pentru evaluarea expunerii directe la concurență în temeiul articolului 34 din Directiva 2014/25/UE nu sunt neapărat identice cu cele utilizate pentru efectuarea unei evaluări în temeiul articolului 101 sau al articolului 102 din Tratat ori în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (37), după cum a confirmat Tribunalul Uniunii Europene (38), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Directiva 2014/25/UE nu se aplică în ceea ce privește contractele atribuite de entitățile contractante și destinate să permită desfășurarea activității de extracție a țițeiului și a gazelor naturale în România.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează României.
Adoptată la Bruxelles, 1 iulie 2022.
Pentru Comisie
Thierry BRETON
Membru al Comisiei
(1) JO L 94, 28.3.2014, p. 243.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1804 a Comisiei din 10 octombrie 2016 privind normele de aplicare a articolelor 34 și 35 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 275, 12.10.2016, p. 39).
(3) Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3).
(4) Legea petrolului nr. 238/2004 din 7 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 535 din 15 iunie 2014; Hotărârea Guvernului nr. 2075/2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 238/2004, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1170 din 10 decembrie 2004; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2020 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 161 din 27 februarie 2020.
(5) A se vedea punctul 3.2 din punctul de vedere al Consiliului Concurenței din România.
(6) A se vedea, printre altele, Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2177 a Comisiei din 20 noiembrie 2015 de acordare a unei derogări de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale pentru activitățile de explorare a petrolului și a gazelor din Portugalia (JO L 307, 25.11.2015, p. 27); Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1120 a Comisiei din 8 iulie 2015 de acordare a unei derogări de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale pentru activitățile de explorare a petrolului și a gazelor din Grecia (JO L 182, 10.7.2015, p. 88); Decizia de punere în aplicare 2013/39/UE a Comisiei din 18 ianuarie 2013 de acordare a unei derogări de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale pentru activitățile de explorare a petrolului și a gazelor din Cipru (JO L 18, 22.1.2013, p. 19).
(7) Cerere, pagina 6, punctul 15.
(8) COMP/M. 9175 – Total/Chevron Denmark; pagina 6, punctul 21.
(9) Decizia Comisiei din 10 septembrie 2014 în cazul M.7316 – Det Norske Oljeselskap/Marathon Oil Norge, punctul 6.
(10) COMP/M. 9175 – Total/Chevron Denmark; punctul 23.
(11) Decizia Comisiei din 10 septembrie 2014 în cazul M.7316 – Det Norske Oljeselskap/Marathon Oil Norge, punctul 7.
(12) A se vedea deciziile în cazurile COMP/M.8773 – Letterone Holdings/BASF/Wintershall Dea și COMP/M.7631 – Royal Dutch Shell/BG Group.
(13) Transgaz (operatorul național de transport de gaze naturale din România) a anunțat că, până în 2028, sistemul românesc de transport al gazelor naturale va fi conectat la un terminal GNL situat pe malul românesc al Mării Negre. Cerere, punctul 92.
(14) Decizia Comisiei din 3 septembrie 2014 în cazul M.7318 – Rosneft/Morgan Stanley Global Oil Merchanting Unit, punctul 11; Decizia Comisiei din 11 decembrie 2009 în cazul M.5629 – Normeston/MOL/MET JV, punctul 13.
(15) Decizia Comisiei din 8 martie 2013 în cazul M.6801 – Rosneft/TNK-BP, punctul 19.
(16) Cerere, punctul 29.
(17) Cerere, punctul 31.
(18) Decizia Comisiei din 29 septembrie 1999 în cazul M.1383 – Exxon/Mobil, punctul 18; Decizia Comisiei din 29 septembrie 1999 în cazul M.1532 – BP-Amoco/Arco, punctele 16-17. În ambele decizii, Comisia a subliniat totuși că, din cauza politicilor de achiziții legate de originea gazelor naturale, bazate pe considerente de securitate a aprovizionării, anumite legislații impun limite în ceea ce privește cantitatea de gaze provenită din aceeași țară.
(19) Decizia Comisiei din 8 martie 2013 în cazul M.6801 – Rosneft/TNK-BP, punctul 12; Decizia Comisiei din 3 mai 2007 în cazul M.4545 – Statoil/Hydro, punctele 13-16.
(20) Informații suplimentare prezentate de OMV Petrom la 25 februarie 2022, estimări bazate pe datele aflate la dispoziția publicului, astfel cum au fost estimate de Administrația pentru informații în domeniul energiei din SUA („Energy Information Administration” sau „EIA”), pagina 3.
(21) Informații suplimentare prezentate de OMV Petrom la 25 februarie 2022, pagina 3.
(22) A se vedea punctul 4.1, pagina 12 din punctul de vedere al Consiliului Concurenței din România, care însoțește cererea.
(23) Ale căror cote de piață sunt mai mici decât cele ale întreprinderilor super majors.
(24) Din cele 27 de contracte petroliere atribuite, 23 au fost câștigate de întreprinderi constituite în afara României. A se vedea, în acest sens, anexa 4, care însoțește cererea, în care comunicatul de presă al ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale) anunță câștigătorii celei de a 10-a runde și care include detalii privind activitățile acestora.
(25) Potrivit solicitantului, cea mai mare parte a țițeiului produs de acesta este utilizată efectiv pentru propriile procese de rafinare și nu este vândută. A se vedea, în acest sens, punctul 81 din cerere.
(26) Cerere, punctul 84.
(27) Cerere, punctul 85.
(28) Datele privind dimensiunea pieței, incluse în cererea de mai jos, au fost extrase de Administrația pentru informații în domeniul energiei din SUA („EIA”) (date aflate la dispoziția publicului din 25 februarie 2022). Datele EIA sunt exprimate în miliarde de picioare cubice. Prin urmare, OMV Petrom a convertit aceste date în miliarde de metri cubi, pentru a fi în concordanță cu sistemul metric utilizat în cererea sa.
(29) Metru cub standard.
(30) Informații suplimentare prezentate de OMV Petrom la 25 februarie 2022, pagina 5.
(31) Informații suplimentare prezentate de OMV Petrom la 25 februarie 2022, pagina 5.
(32) Informații suplimentare prezentate de OMV Petrom la 25 februarie 2022, pagina 5.
(33) Conform informațiilor suplimentare furnizate de solicitant la 27 ianuarie 2022, cotele de piață pentru Sonatrach au fost estimate pornind de la ipoteza că acele cantități totale de producție publicate în rapoartele sale anuale sunt extrase din Algeria, întrucât Sonatrach este o companie de stat care își desfășoară activitatea în principal în această țară.
(34) În absența unor fluxuri semnificative de export, producția națională ar putea fi stocată pe plan intern, având drept consecință costuri mai mari, sau ar putea fi oferită la prețuri competitive.
(35) Date furnizate pe baza informațiilor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în rapoartele sale lunare. A se vedea, în acest sens, punctul 90 din cerere.
(36) Partea română a viitoarei conducte Bulgaria, România, Ungaria și Austria („BRUA”) a fost inaugurată în decembrie 2020, consolidând interconectările bidirecționale dintre România și Ungaria și dintre România și Bulgaria. În condițiile în care BRUA faza I este funcțională bidirecțional, lichiditatea pieței s-a îmbunătățit (deoarece transporturile de gaze sunt posibile nu numai din Ungaria către România, ci și din România către Ungaria).
(37) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice] (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
(38) Hotărârea Tribunalului din 27 aprilie 2016, Österreichische Post AG/Comisia, T-463/14, EU:T:2016:243, punctul 28. A se vedea, de asemenea, Directiva 2014/25/UE, considerentul 44.