CELEX:32023D2388: Decizia (UE) 2023/2388 a Comisiei din 10 august 2022 privind ajutorul de stat SA.57991 – 2021/C (ex 2021/NN) acordat de Danemarca întreprinderii Post Danmark A/S drept compensație pentru îndeplinirea obligației de serviciu universal (OSU) în 2020 [notificată cu numărul C(2022) 5706]

(1)

Prin scrisoarea din 23 iulie 2021, Comisia a informat Danemarca că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) cu privire la compensația acordată Post Danmark pentru furnizarea serviciului poștal universal în 2020.

(2)

Decizia Comisiei de a iniția procedura („decizia de inițiere a procedurii”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4). Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații.

(3)

Danemarca a prezentat observații preliminare la 3 august 2021, împreună cu o cerere de prelungire a termenului de prezentare a observațiilor. La 1 octombrie 2021 s-au primit observațiile finale ale Danemarcei. La 25 octombrie 2021, Danemarca și-a completat observațiile finale cu o comunicare suplimentară.

(4)

La 15 octombrie 2021, Comisia a informat reclamantul printr-o scrisoare că plângerea sa înregistrată cu numărul SA.55918 (2020/FC) va fi închisă și că investigația va continua cu un singur număr de caz, și anume SA.57991 (2021/C). Prin aceeași scrisoare a fost comunicată reclamantului versiunea neconfidențială a scrisorii din 23 iulie 2021.

(5)

În urma unei cereri de prelungire a termenului de prezentare a observațiilor, la 15 și 17 decembrie 2021, Comisia a primit observații din partea a cinci părți interesate în total (a se vedea considerentul 26). Comisia a transmis Danemarcei observațiile părților terțe la 22 decembrie 2021 și la 3 ianuarie 2022, după ce a eliminat informațiile confidențiale la cererea părților respective. Danemarcei i s-a oferit posibilitatea de a reacționa. În urma unei cereri de prelungire a termenului, observațiile Danemarcei cu privire la comunicările părților interesate au fost primite prin scrisoarea din 1 februarie 2022.

(6)

Danemarca acceptă, în mod excepțional, să renunțe la drepturile care decurg din articolul 342 din TFUE, coroborat cu articolul 3 din Regulamentul nr. 1/1958 (5), și își exprimă acordul privind adoptarea și comunicarea prezentei decizii în limba engleză.

(7)

Furnizarea de servicii poștale ca parte integrantă a activității guvernului danez datează din 1711. Circulația la nivel național a trimiterilor poștale a fost introdusă în 1865. Până în 1995, serviciile poștale din Danemarca au fost prestate sub responsabilitatea Ministerului Lucrărilor Publice.

(8)

Prin Legea nr. 88 din 8 februarie 1995 (6), Danemarca a transferat toate activitățile serviciului poștal către societatea Post Danmark, care a fost înființată ca întreprindere publică independentă („SOV”). În temeiul Legii privind serviciile poștale a Danemarcei (7), Post Danmark deținea un monopol legal asupra corespondenței interne și transfrontaliere.

(9)

Ministrul danez al transporturilor a înființat Post Danmark A/S ca societate cu răspundere limitată deținută de stat prin Legea nr. 409 din 6 iunie 2002 (8). În temeiul secțiunii 4 din legea respectivă, statul putea vinde până la 25 % din acțiunile Post Danmark. În 2005, Post Invest S.A. (administrată de CVC Capital Partners) a achiziționat 22 % din acțiunile Post Danmark, iar 3 % din acțiuni au fost oferite angajaților. Post Invest S.A. și-a vândut participațiile în cadrul societății înapoi (9) către Danemarca, chiar înainte ca societatea să fuzioneze (10) cu operatorul poștal suedez Posten AB în 2009 (11). În urma fuziunii a fost înființată societatea PostNord AB.

(10)

Intenția care a stat la baza fuziunii a fost de a înființa o întreprindere mai solidă și de a face față presiunii tot mai mari asupra unuia dintre produsele principale ale întreprinderii, și anume distribuirea corespondenței. PostNord AB este deținută în coproprietate de Danemarca (40 %) și Suedia (60 %), drepturile de vot fiind distribuite în mod egal între acestea (50-50), și este singura proprietară a PostNord Group AB („Grupul PostNord”). Structura societății este prezentată în figura 1.

(11)

Grupul PostNord își desfășoară activitatea în principal pe piețele serviciilor poștale din Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda și furnizează servicii de curierat, transport de mărfuri și soluții logistice în regiunea nordică și în Europa.

(12)

Post Danmark este o filială deținută integral de Grupul PostNord și își desfășoară activitatea pe piața daneză a serviciilor poștale, unde oferă o varietate de servicii poștale, cum ar fi livrarea de scrisori și colete, și asigură funcționarea unei rețele de oficii poștale la nivel național.

(13)

Post Danmark a funcționat în concurență deplină cu alți operatori poștali după liberalizarea pieței daneze a serviciilor poștale din 2011, în conformitate cu Directiva 97/67/CE. Danemarca a atribuit societății Post Danmark obligația de serviciu universal (denumită în continuare „OSU”) în temeiul Legii privind serviciile poștale a Danemarcei (13). Post Danmark este supusă concurenței în toate segmentele de activitate, inclusiv pe piața coletelor și pe piața distribuției de ziare și reviste.

(14)

Post Danmark a fost desemnată drept furnizor de OSU pentru anul 2020 prin intermediul a două licențe individuale. Prima licență acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 30 iunie 2020 și a fost eliberată la 20 decembrie 2019. A doua licență, care a fost eliberată la 25 iunie 2020, acoperă perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2020 (14).

(15)

Condițiile OSU sunt stabilite în licența individuală a societății eliberată la 30 mai 2016 (15), care urma să expire la 31 decembrie 2019, dar care a fost prelungită prin cele două licențe.

(16)

Licența individuală din 2016 include dispoziții privind nivelul, calitatea și prețurile serviciilor și precizează, de exemplu, că Post Danmark are o obligație de distribuție pentru produsele care fac obiectul OSU de cel puțin 5 zile lucrătoare pe săptămână:

(17)

Aceleași cerințe ca cele menționate în considerentul 16 se aplică și pentru îndeplinirea OSU pentru anul 2020.

(18)

Danemarca a acordat Post Danmark o compensație pentru îndeplinirea OSU în perioada 2017-2019.

(19)

Această compensație pentru îndeplinirea OSU a fost aprobată prin Decizia SA.47707 a Comisiei din 28 mai 2018 („decizia din 2018”) (17).

(20)

Decizia din 2018 a fost atacată de ITD, o asociație de întreprinderi private daneze pentru societăți de transport și logistică, iar la 5 mai 2021, Tribunalul a confirmat decizia Comisiei în ceea ce privește compensația pentru îndeplinirea OSU (18).

(21)

Bugetul pentru măsura de ajutor este de maximum 225 de milioane DKK [aproximativ 30 de milioane EUR (19)]. În ianuarie 2020, Danemarca a plătit deja din acest buget aproximativ 112 milioane DKK, echivalentul a exact 15 milioane EUR, pentru prima jumătate a anului 2020 (20), sumă finanțată din bugetul de stat al Danemarcei.

(22)

Temeiul juridic al măsurii este compus din următoarele texte juridice:

(23)

Măsura de ajutor acoperă anul 2020.

(24)

Comisia a decis să inițieze procedura oficială de investigare din cauza îndoielilor sale cu privire la compatibilitatea cu piața internă a compensației pentru îndeplinirea OSU acordate Post Danmark pentru anul 2020. Prezenta decizie se limitează la evaluarea compensației pentru îndeplinirea OSU din 2020 și nu acoperă alte măsuri separate (25) menționate de părțile interesate în observațiile lor cu privire la decizia de inițiere a procedurii. Cu toate acestea, unele observații ale părților interesate cu privire la astfel de măsuri sunt abordate în prezenta decizie, în măsura în care sunt relevante și pentru evaluarea compensației pentru îndeplinirea OSU din 2020.

(25)

Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la:

(26)

Comisia a primit observații de la cinci părți interesate. Părțile interesate sunt:

(27)

În ceea ce privește îndoielile Comisiei, exprimate în decizia de inițiere a procedurii, cu privire la respectarea Directivei 2006/111/CE a Comisiei (27), astfel cum se solicită în Cadrul privind SIEG, părțile interesate au formulat mai multe observații.

(28)

ITD, Întreprinderea 1, JJD și SLD consideră că supravegherea Post Danmark de către Ministerul Transporturilor a fost inadecvată, ceea ce conduce la incertitudini cu privire la corectitudinea practicii contabile a Post Danmark.

(29)

Aceleași părți interesate consideră că auditurile anuale ale conturilor Post Danmark efectuate de auditori externi nu sunt fiabile, în special deoarece „autoritatea de transport nu s-a asigurat că auditorul examinează dacă Post Danmark aînregistrat datele în mod suficient de detaliat, în pofida faptului că este obligată să facă acest lucru prin regulamentele contabile [ (28)]” (subliniere adăugată de părțile interesate) (29).

(30)

ITD, Întreprinderea 1 și SLD susțin că contabilitatea analitică a Post Danmark implică o supracompensare, deoarece practica contabilă internă a Post Danmark impune ca Post Danmark să repartizeze aproape toate costurile sale comune contului OSU în loc să le împartă în mod corespunzător între contul OSU și conturile care nu au legătură cu îndeplinirea OSU.

(31)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD consideră că, având în vedere că contabilitatea analitică a Post Danmark nu este fiabilă, există riscul ca Post Danmark să fie supracompensată.

(32)

ITD și Întreprinderea 1 consideră că nu este suficient ca Danemarca să prezinte noi informații pentru a înlătura îndoielile Comisiei, ci că Danemarca trebuie să garanteze că Post Danmark elimină sau înlocuiește „regula necesității” (30) din „Principiile și metodele” sale (adică normele sale contabile interne) cu o regulă de alocare bazată pe repartizarea adecvată a costurilor între contul OSU și conturile care nu au legătură cu îndeplinirea OSU.

(33)

În plus, ITD și Întreprinderea 1 menționează pagina 22 din raportul Rigsrevisionen, în care Rigsrevisionen a concluzionat că, în opinia sa, cheile de repartizare a costurilor ale Post Danmark nu sunt întemeiate: „Examinarea PwC [din 2014 (31)] a arătat că, prin punerea în aplicare de către Post Danmark a regulamentelor contabile bazate pe principiul costurilor marginale, majoritatea costurilor la toate nivelurile (vânzări, sortare, transport și distribuție) au fost impuse contului OSU, chiar dacă produsele incluse în OSU reprezentau mai puțin de jumătate din totalul produselor” (subliniere adăugată de ITD și de Întreprinderea 1). Potrivit ITD și Întreprinderii 1, aceasta înseamnă că regulamentele contabile (din 2006 și 2011, a se vedea, de asemenea, considerentul 46 din decizia de inițiere a procedurii) impuneau ca Post Danmark să repartizeze toate costurile comune contului OSU.

(34)

Danske Medier consideră că valoarea compensației pentru îndeplinirea OSU calculată pe baza metodologiei CNE pentru 2020 este prea ridicată, deoarece se bazează pe metoda repartizării costurilor marginale, prin care toate costurile necesare pentru îndeplinirea OSU sunt repartizate în întregime contului OSU. Danske Medier observă că această metodă crește în mod artificial costurile pentru îndeplinirea OSU și că ea ar trebui modificată astfel încât costurile comune să fie împărțite în mod corespunzător între contul OSU și conturile care nu au legătură cu îndeplinirea OSU.

(35)

În plus, Danske Medier consideră că Post Danmark utilizează compensația pentru îndeplinirea OSU pentru a acoperi pierderile mari suferite în cadrul activităților neincluse în OSU.

(36)

În cele din urmă, Danske Medier observă, de asemenea, că supravegherea Grupului PostNord este deficitară din cauza structurii sale corporative care ar fi netransparentă.

(37)

În general, toate părțile interesate consideră că CNE de 394 de milioane DKK prezentat în decizia de inițiere a procedurii este prea ridicat și, prin urmare, nu exclud posibilitatea ca și compensația de 225 de milioane DKK să fie prea ridicată.

(38)

ITD, Întreprinderea 1, JJD și SLD observă că, în opinia lor, supravegherea defectuoasă a Post Danmark de către Ministerul Transporturilor a dat naștere, de asemenea, convingerii că este incert dacă Post Danmark a înregistrat toate datele în vederea pregătirii conturilor sale și că acest lucru descalifică toate auditurile anterioare ale Post Danmark și înseamnă că nicio examinare externă suplimentară efectuată de auditori independenți care s-au bazat pe auditurile anuale ale Post Danmark nu este fiabilă.

(39)

ITD, Întreprinderea 1, SLD, JJD și Danske Medier susțin că ocultarea tuturor sumelor care fac parte din calculul CNE în decizia de inițiere a procedurii împiedică reclamanții să evalueze eventualele erori care ar fi putut fi comise de autoritățile daneze în calculele lor și să compare scenariul factual și cu cel contrafactual.

(40)

În ceea ce privește îndoielile Comisiei cu privire la faptul că ipotezele legate de reducerea dimensiunii Post Danmark și de închiderea unui centru de sortare și a unor centre de distribuție nu au fost reflectate în mod corespunzător în scenariul contrafactual (considerentele 149 și 150 din decizia de inițiere a procedurii), ITD, Întreprinderea 1, JJD și SLD consideră că nu este plauzibil să se presupună că reducerea volumului de activitate pentru scrisori în scenariul contrafactual nu ar conduce la o creștere a costurilor unitare ale Post Danmark. În plus, ITD, Întreprinderea 1 și SLD consideră, de asemenea, că închiderea unui centru de sortare și a diferitelor centre de distribuție în scenariul contrafactual ar conduce neapărat la costuri unitare mai mari în scenariul contrafactual.

(41)

ITD și Întreprinderea 1 consideră că impactul întreruperii anumitor servicii asupra costurilor în scenariul contrafactual este subestimat, iar impactul asupra veniturilor este supraestimat. În acest sens, ele menționează distribuția internațională de scrisori și colete, serviciul de distribuție gratuită pentru nevăzători, distribuirea corespondenței comerciale la nivel național și serviciul integral de distribuție inclus în OSU realizat prin intermediul punctelor de vânzare poștale. Toate cele patru elemente sunt abordate în considerentele 42-45.

(42)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD observă că Danemarca și Post Danmark au presupus că distribuirea trimiterilor poștale în scenariul contrafactual se va baza parțial pe accesul la „rețeaua DPD” deținută de La Poste (societatea poștală națională franceză), pe baza unui acord de cooperare existent între DPD și PostNord AB. Acestea observă că nu se poate presupune că costurile cooperării Post Danmark cu DPD ar fi aceleași în scenariul contrafactual ca în scenariul factual, întrucât în scenariul contrafactual Post Danmark ar avea o putere de negociere mult mai redusă. Se susține că acest lucru ar conduce la costuri de acces la rețeaua DPD mai mari decât cele estimate de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE.

(43)

ITD și Întreprinderea 1 observă că, în decizia Comisiei din 2018 (32), în scenariul contrafactual s-a presupus că Post Danmark va continua serviciul de distribuție gratuită pentru nevăzători. ITD și Întreprinderea 1 susțin că acest serviciu gratuit ar trebui să fie considerat în continuare ca fiind continuat în scenariul contrafactual pentru calcularea compensației pentru îndeplinirea OSU din 2020, ceea ce ar conduce, de asemenea, la costuri mai mari decât cele estimate de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE.

(44)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD observă că se presupune că distribuirea corespondenței comerciale la nivel național va fi înlocuită cu o distribuire a corespondenței comerciale în orașele mari o zi pe săptămână. Acestea consideră că, întrucât este dovedit faptul că (mulți) clienți cumpără numai de la operatori poștali care pot distribui în întreaga țară, dacă Post Danmark ar înceta distribuirea corespondenței comerciale în mediul rural și în orașele mici ar pierde mulți clienți și, prin urmare, ar obține în scenariul contrafactual venituri mai mici decât cele estimate de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE.

(45)

ITD și Întreprinderea 1 observă că, în scenariul contrafactual, se presupune că serviciul de distribuție inclus în OSU care este realizat prin intermediul „punctelor de vânzare poștale” pe insulele mici va fi înlocuit cu o gamă redusă de servicii de distribuție la „puncte de servicii”, deși în decizia Comisiei din 2018 s-a presupus că „punctele de vânzare poștale” de pe insulele mici ar fi închise fără a fi înlocuite (33). Întrucât nu au fost prezentate motive pentru care acest lucru nu ar mai fi valabil, ITD și Întreprinderea 1 consideră că punctele de vânzare poștale ar trebui să fie închise fără nicio înlocuire și în scenariul contrafactual pentru 2020.

(46)

ITD, Întreprinderea 1 și JJD consideră că ar trebui să se țină seama de faptul că reducerea dimensiunii în scenariul contrafactual ar determina și o pierdere de cotă de piață pentru Post Danmark, ceea ce ar reduce și mai mult veniturile din scenariul contrafactual în comparație cu cele estimate de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE. În acest sens, toate cele trei părți interesate menționează o decizie a Comisiei din 19 februarie 2018 privind Poșta Cehă, în care, în opinia lor, s-a afirmat că reducerea dimensiunii conduce la pierderi de clienți și la venituri mai mici (34).

(47)

Toate părțile interesate consideră că Comisia ar fi trebuit să ia în considerare în metodologia CNE mai multe alte categorii de beneficii intangibile, care, potrivit acestora, nu au fost luate în considerare de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE. Beneficiile intangibile menționate sunt descrise în considerentele 48-66.

(48)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD observă că, în considerentele 164 și 165 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia a considerat că nu este necesar să se includă în calculul CNE ubicuitatea ca beneficiu intangibil în scenariul factual. Această afirmație este ilustrată prin menționarea hotărârii pronunțate în cauza T-561/18 (35), în care Tribunalul a statuat că distribuitorii de cataloage, reviste și ziare ar recurge și la alți distribuitori decât cel care îndeplinește OSU.

(49)

ITD și Întreprinderea 1 consideră că acest argument al Tribunalului, pe care s-a întemeiat Comisia, este eronat, întrucât nu toți clienții Post Danmark ar fi neapărat dispuși să cumpere de la alți furnizori decât furnizorul de OSU, iar multe autorități de reglementare au recunoscut că ubicuitatea constituie în mod normal un beneficiu pentru furnizorul de OSU, ceea ce este adevărat în pofida recentei schimbări a obiceiurilor de comunicare ca urmare a evoluțiilor tehnologice. Pentru a-și susține afirmațiile, părțile interesate respective fac referire la rapoarte ale autorităților de reglementare din Belgia (IBPT) din 2014 (36), din Franța (ARCEP) din 2010 (37), la un raport elaborat de Frontier Economics pentru Comisie în 2013 (38), la un raport al Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor poștale (ERGP) din 2014 (39) și la un studiu elaborat de WIK Consult pentru DG GROW (40).

(50)

În plus, SLD consideră că ubicuitatea reprezintă un beneficiu imens pentru Post Danmark. SLD susține că mulți clienți doresc să cumpere doar de la un furnizor care își desfășoară activitatea la nivel național și că clienții sunt conștienți de faptul că furnizorul de OSU este singurul care poate furniza servicii în întreaga țară, aspect deosebit de relevant pentru ei atunci când se mută în altă zonă. În acest sens, SLD menționează aceleași rapoarte ale ARCEP și Frontier Economics enumerate în considerentul 49 și un raport al ERGP din 2011 (41).

(51)

JJD a formulat observații similare, susținând, de asemenea, că acoperirea la nivel național este esențială pentru clienții comerțului electronic – o astfel de acoperire generând aproape 70 % din vânzările nete ale Post Danmark în 2020 (42) – și că Post Danmark are mulți clienți în zonele rurale.

(52)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD susțin că îndeplinirea OSU conferă Post Danmark dreptul de a imprima timbre cu mențiunea „Danmark” și de a utiliza simbolul cornului de poștalion cu coroană aurită în oficiile poștale publice, ceea ce oferă clienților încredere în serviciile furnizate.

(53)

ITD și Întreprinderea 1 consideră că, deși Comisia susține că reputația corporativă este legată numai de distribuirea scrisorilor (43), majoritatea autorităților naționale recunosc că aceasta este legată de îndeplinirea rolului de furnizor de OSU. SLD susține, de asemenea, că valoarea de consolidare a mărcii aferentă OSU nu este asociată doar distribuției de scrisori.

(54)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD susțin că ar trebui luat în considerare faptul că, pe baza valorii mărcii, se pot percepe prețuri mai mari pentru serviciile poștale, dar că acest lucru a fost ignorat de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE.

(55)

ITD, întreprinderea 1, SLD și JJD susțin că ar trebui să se ia în considerare dreptul de a instala cutii poștale (roșii) în spațiile din sectorul public în mod gratuit și valoarea deținerii dreptului de proprietate asupra tuturor cutiilor poștale, dar acest drept și această valoare au fost ignorate de Danemarca și de Post Danmark în calculul CNE.

(56)

ITD, Întreprinderea 1 și SLD consideră că emiterea de timbre are o valoare suplimentară prin faptul că este un simbol al încrederii, al ubicuității și al reputației corporative, precum și prin faptul că este legată de accesul la o rețea internațională de furnizori de servicii de transport la nivel mondial, aspecte care ar trebui luate în considerare.

(57)

În susținerea acestor puncte de vedere, se menționează în special decizia Comisiei privind Poșta Cehă, care a fost confirmată de Tribunal în cauza T-316/18: „[b]eneficiul care decurge din dreptul exclusiv al furnizorului de OSU de a vinde timbre poștale și alte tokenuri de valoare se datorează faptului că unele timbre și tokenuri vândute nu sunt utilizate niciodată (printre altele, deoarece sunt păstrate în scopuri filatelice). Valoarea acestui beneficiu este exprimată financiar ca suma dintre (i) estimarea valorii timbrelor poștale și a tokenurilor vândute și neutilizate și (ii) o estimare a veniturilor din vânzarea timbrelor poștale, a tokenurilor de valoare și a altor produse similare în scopuri filatelice.” (44) (subliniere adăugată de părțile interesate)

(58)

ITD, Întreprinderea 1 și JJD observă că, astfel cum reiese din mai multe comunicate de presă (45), Post Danmark are economii de scară. În plus, acestea susțin că mai multe studii (46) arată că furnizorul de OSU își utilizează rețeaua aferentă OSU pentru distribuirea de produse neincluse în OSU, ceea ce reprezintă, prin urmare, un beneficiu incontestabil constând în economii de scară, care ar trebui inclus în calculul CNE.

(59)

SLD susține că Post Danmark, în calitate de furnizor de OSU, are economii de scară nu numai prin faptul că își poate utiliza rețeaua aferentă OSU pentru activități neincluse în OSU, ci și prin volumul mare de colete.

(60)

Danske Medier consideră că este greșit să se excludă economiile de scară care rezultă din îndeplinirea OSU ca avantaj intangibil. Aceasta susține că Post Danmark are economii de scară în rețeaua sa de sortare și distribuție, precum și prin utilizarea unor centre mari de sortare și a unor vehicule specifice care vizează tipuri specifice de distribuție.

(61)

SLD susține că cota de piață a Post Danmark îi conferă putere de negociere prin faptul că este singurul furnizor de OSU.

(62)

ITD, Întreprinderea 1, JJD și SLD susțin că rapoartele (47) arată că opiniile furnizorului de OSU au o pondere suplimentară în elaborarea politicii de către guvern.

(63)

JJD și SLD susțin că Post Danmark beneficiază de posibilitatea de a utiliza clădirile, automobilele și îmbrăcămintea lucrătorilor poștali cu logoul său în scopuri publicitare, în timp ce concurenții trebuie să plătească pentru o astfel de publicitate.

(64)

JJD susține, făcând trimitere la raportul ERGP (48), că furnizorii de OSU își utilizează rețeaua aferentă OSU pentru a furniza servicii neincluse în OSU, ceea ce constituie un beneficiu considerabil.

(65)

ITD, Întreprinderea 1, SLD și JJD susțin că Post Danmark, în calitate de furnizor de OSU, este autorizată să parcheze și să staționeze fără a plăti amenzi sau taxe, care au o valoare considerabilă în orașele mai mari, unde concurenții trebuie să plătească pentru parcare.

(66)

ITD, Întreprinderea 1, JJD și SLD consideră că furnizorul de OSU are acces la informații referitoare la clienți și la cerere din registrele publice, care pot fi utilizate pentru a comercializa mai bine produsele poștale și, prin urmare, pentru a câștiga și a păstra clienți (49).

(67)

Danske Medier susține că Post Danmark primește un venit net din îndeplinirea OSU și, prin urmare, nu ar trebui să primească o subvenție.

(68)

În aceeași ordine de idei, ITD, Întreprinderea 1 și SLD consideră că atribuirea îndeplinirii OSU reprezintă un avantaj, nu un dezavantaj. SLD observă, de asemenea, că majoritatea furnizorilor de OSU nu ar putea supraviețui în absența OSU. Aceasta susține că îndeplinirea OSU oferă operatorului beneficii imense și că activitățile Post Danmark ar deveni și mai neprofitabile dacă ar pierde OSU. De asemenea, JJD consideră că există concepția greșită potrivit căreia OSU reprezintă un dezavantaj pentru Post Danmark, dar că OSU constituie, de fapt, un beneficiu net, întrucât există multiple avantaje asociate acesteia.

(69)

ITD, Întreprinderea 1, JJD și SLD susțin că, în scenariul contrafactual, Post Danmark nu ar fi în măsură să emită timbre. Prin urmare, acestea consideră că serviciile sale ar fi mai ieftine în scenariul contrafactual decât atunci când societatea este plătită pentru vânzarea de timbre în scenariul factual și că veniturile din scenariul contrafactual utilizate în calculul CNE pentru 2020 sunt prea ridicate. Potrivit părților interesate respective, acest lucru este confirmat și de raportul Rigsrevisionen, care a constatat, potrivit părților interesate, că Post Danmark încasează un profit nerezonabil de ridicat pentru scrisorile de până la 50 de grame: „[i]nvestigația a concluzionat că profitul aferent scrisorilor cu o greutate de până la 50 de grame a crescut considerabil în perioada 2011-2019” și că „[î]n opinia Rigsrevisionen, acest lucru a însemnat că autoritatea de transport nu dispunea de o bază suficientă pentru a stabili dacă profiturile Post Danmark obținute din timbre pentru scrisori au fost rezonabile”. În susținerea acestui punct de vedere, părțile interesate au furnizat figura 2.

(70)

ITD și Întreprinderea 1 observă că, dat fiind că veniturile generate de colete nu se bazează pe veniturile obținute din vânzarea de timbre, Comisia trebuie să verifice cu atenție dacă nu există o dublă contabilizare, deoarece alte elemente din calculul CNE pot acoperi același serviciu ca cel desemnat prin „francare”.

(71)

ITD, Întreprinderea 1 și SLD susțin că societățile utilizate de autoritățile daneze pentru analiza comparativă, și anume Danske Fragtmænd, Posten Norge și Deutsche Post, nu sunt comparabile cu Post Danmark și, prin urmare, exercițiul de analiză comparativă nu justifică veniturile Post Danmark din scenariul contrafactual.

(72)

ITD, Întreprinderea 1 și SLD observă că toate cele trei societăți sunt societăți profitabile cu un nivel EBIT (câștiguri înainte de dobânzi și impozite) pozitiv în mod constant în perioada 2017-2019, în timp ce Post Danmark a avut un nivel EBIT negativ în perioada respectivă, atât pentru activitățile sale incluse în OSU, cât și pentru activitățile neincluse în OSU.

(73)

Părțile interesate respective explică faptul că, pentru 2019, marja EBIT a Post Danmark a fost de -4,4 % pentru activitățile incluse în OSU și de -6,9 % pentru celelalte activități (în total -11,3 %). În continuare, acestea afirmă că pare puțin probabil ca reducerea dimensiunii Post Danmark în scenariul contrafactual pentru 2020 să elimine o marjă EBIT negativă totală de 11,3 % și chiar să asigure generarea unui profit de 3,8 % (51). Potrivit părților interesate, acest lucru nu este plauzibil pentru o societate care înregistrează pierderi atât de consistente.

(74)

ITD și Întreprinderea 1 observă, de asemenea, următoarele două diferențe între Post Danmark și societățile selectate care le exclud drept comparații adecvate pentru exercițiul de analiză comparativă:

(75)

Deutsche Post nu este comparabilă cu Post Danmark deoarece, în 2019, doar 24 % din veniturile Deutsche Post au provenit din serviciile interne de expediere de scrisori și colete, iar 70 % din veniturile Deutsche Post au provenit din activități desfășurate în afara Germaniei. Prin urmare, activitatea principală a Deutsche Post nu constă în servicii de livrare de scrisori și colete, ci în servicii de logistică și transport de mărfuri. De asemenea, segmentul de curierat rapid al Deutsche Post care nu este inclus în OSU este profitabil, în timp ce activitățile Post Danmark neincluse în OSU sunt neprofitabile.

(76)

Posten Norge nu este comparabilă cu Post Danmark deoarece Posten Norge este, de asemenea, în primul rând o societate de logistică, deoarece segmentul său de corespondență și coletărie reprezintă doar 31 % din venituri, majoritatea veniturilor sale fiind generate de segmentul său de logistică.

(77)

Danske Medier susține că expedierea de reviste sortate (Sorteret Magasinpost) este oferită la prețuri scăzute, de până la 3,50 DKK (0,45 EUR), conform listei de prețuri oficiale. Aceasta susține că prețurile la acest nivel generează pierderi și că o reducere atât de mare ar trebui să fie incompatibilă cu îndeplinirea OSU, întrucât Post Danmark ar trebui să își majoreze prețurile până la un nivel care să prevină pierderile.

(78)

Potrivit ITD, Întreprinderii 1 și SLD, Post Danmark are dreptul exclusiv de a emite timbre și de a păstra veniturile obținute din vânzarea acestora. În opinia acestora, dreptul exclusiv decurge din Convenția privind Uniunea Poștală Universală („UPU”) (52), care la articolul 6 alineatul (2) punctul 1 prevede că: „Timbrele poștale: se emit și se pun în circulație numai sub autoritatea țării membre sau a teritoriului membru, în conformitate cu legile uniunii”. Se susține că aceste drepturi exclusive implică un ajutor de stat ilegal și incompatibil în favoarea Post Danmark.

(79)

Danemarca își menține poziția potrivit căreia compensația pentru îndeplinirea OSU pentru prima jumătate a anului 2020 era compatibilă în temeiul Deciziei privind SIEG în momentul acordării, la 20 decembrie 2019. Aceasta explică faptul că, atunci când Danemarca a acordat ajutorul, nu exista voința politică de a finanța îndeplinirea OSU de la bugetul de stat după data de 30 iunie 2020. Au fost luate în considerare diferite alternative pentru viitorul OSU în Danemarca, inclusiv modele în care OSU ar suferi modificări semnificative (pentru a include mai puține servicii). Din cauza lipsei unui consens politic, Post Danmark a primit o compensație pentru îndeplinirea OSU în valoare de 15 milioane EUR (aproximativ 112 milioane DKK) numai pentru prima jumătate a anului 2020. Compensația pentru îndeplinirea OSU a fost plătită Post Danmark la 6 ianuarie 2020.

(80)

Potrivit Danemarcei, din cele de mai sus reiese că, la 20 decembrie 2019, nu avea niciun indiciu că ar fi necesară o compensație suplimentară pentru îndeplinirea OSU pentru a doua jumătate a anului 2020. Atunci când a considerat că este necesară o compensație mai mare pentru 2020, Danemarca și-a dat seama că plafonul de 15 milioane EUR prevăzut în Decizia privind SIEG va fi depășit și, prin urmare, a decis să notifice compensația pentru îndeplinirea OSU pentru 2020 în temeiul Cadrului privind SIEG.

(81)

În plus, Danemarca explică faptul că articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia privind SIEG se referă la compensațiile deja acordate:

„Prezenta decizie se aplică ajutorului de stat sub forma compensației pentru obligația de serviciu public, acordat întreprinderilor cărora le-a fost încredințată prestarea de servicii de interes economic general, în conformitate cu articolul 106 alineatul (2) din tratat, aparținând uneia dintre următoarele categorii:

(82)

Danemarca observă că, în momentul notificării și până când Comisia aprobă suplimentarea compensației pentru 2020, au fost acordate doar 15 milioane EUR (la 20 decembrie 2019) și că această sumă nu depășește plafonul de 15 milioane EUR prevăzut la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia privind SIEG. În plus, Danemarca observă că aprobarea Comisiei care acoperă și a doua jumătate a anului 2020 nu ar fi suficientă pentru ca compensația să fie considerată acordată, întrucât Danemarca ar trebui, de asemenea, să pună în aplicare respectiva compensație. Prin urmare, din moment ce Danemarca nu a pus în aplicare suplimentarea compensației pentru 2020 (depășind astfel 15 milioane EUR), compensația pentru prima jumătate a anului 2020 ar trebui să fie considerată legală.

(83)

În acest sens, autoritățile daneze observă un presupus paradox în decizia de inițiere a procedurii. Danemarca explică faptul că, în cazul în care Comisia aprobă compensația pentru îndeplinirea OSU pentru 2020, compensația pentru îndeplinirea OSU pentru prima jumătate a anului 2020 ar fi nelegală, dar compatibilă; totuși, în cazul în care Comisia ar concluziona că întreaga compensație pentru îndeplinirea OSU pentru 2020 este incompatibilă, compensația pentru îndeplinirea OSU pentru prima jumătate a anului 2020 ar fi legală, deoarece, în acest scenariu, pragul prevăzut în Decizia privind SIEG nu ar fi depășit.

(84)

Danemarca consideră că, întrucât perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 30 iunie 2020 va fi evaluată și în temeiul Cadrului privind SIEG, nu există niciun risc ca cerințele pentru cele două perioade să fie diferite (nota de subsol 35 din decizia de inițiere a procedurii). În plus, Danemarca observă că temeiul juridic și dispozițiile care reglementează compensația pentru îndeplinirea OSU acordată Post Danmark sunt identice în cele două perioade.

(85)

În opinia autorităților daneze rezultă că, chiar dacă Comisia constată că acordarea compensației pentru Post Danmark pentru prima jumătate a anului 2020 va fi considerată nelegală la momentul acordării compensației pentru a doua jumătate a anului 2020, acest lucru nu implică faptul că, la momentul emiterii deciziei de inițiere a procedurii, compensația pentru îndeplinirea OSU acordată Post Danmark pentru prima jumătate a anului 2020 ar fi fost nelegală. Compensația pentru îndeplinirea OSU pentru a doua jumătate a anului 2020 va fi acordată după adoptarea deciziei finale a Comisiei, întrucât acordul dintre Danemarca și Post Danmark include o compensație care este condiționată de aprobarea Comisiei. Așadar, autoritățile daneze sunt de părere că compensația pentru îndeplinirea OSU notificată atât pentru prima, cât și pentru a doua jumătate a anului 2020 poate fi declarată compatibilă în conformitate cu articolul 106 alineatul (2) din TFUE și cu Cadrul privind SIEG și, întrucât compensația pentru a doua jumătate a anului 2020 va fi acordată numai în acest moment, problema nelegalității compensației deja acordate pentru prima jumătate a anului 2020 nu va apărea.

(86)

Pentru a răspunde îndoielilor Comisiei referitoare la respectarea Directivei 2006/111/CE, exprimate în considerentele 101-104 din decizia de inițiere a procedurii, Danemarca a explicat modul în care Post Danmark își repartizează costurile și veniturile, modul în care ține o contabilitate separată și modul în care este supravegheat acest lucru.

(87)

Danemarca explică faptul că punctul de plecare pentru contabilitatea analitică a Post Danmark este asigurarea conformității cu Regulamentul contabil (53), care transpune articolul 14 din Directiva 97/67/CE. În conformitate cu secțiunea 5 alineatul (1) din Regulamentul contabil, Post Danmark a elaborat în 2015 o „descriere a metodologiilor și principiilor aplicabile pentru repartizarea costurilor și întocmirea de situații financiare reglementate separate” („descrierea din 2015”), care a fost aprobată de Autoritatea pentru Aviație Civilă și Căi Ferate în conformitate cu secțiunea 6 alineatul (2) din Regulamentul contabil (54).

(88)

Pe baza descrierii din 2015, Post Danmark a pus în aplicare atât o repartizare a costurilor, cât și o clasificare a acestor costuri, care este explicată mai jos. Post Danmark repartizează și în același timp clasifică costurile, în cadrul unor procese paralele.

(89)

Post Danmark repartizează toate costurile și veniturile până la nivelul EBIT diferitelor produse (și anume serviciile/produsele pe care le oferă, cum ar fi coletele sau scrisorile; a se vedea, de asemenea, exemplul prezentat în considerentul 92). Costurile și veniturile sunt preluate din conturile de profit și pierdere din sistemul informatic al Post Danmark, SAP (55). Sistemul de contabilitate analitică include toate unitățile organizaționale ale Post Danmark, inclusiv toate filialele Post Danmark A/S.

(90)

Astfel cum se poate observa în figura 3, metodologia de stabilire a costurilor pe baza activităților (activity-based costing – „ABC”) este utilizată pentru a repartiza costurile operaționale de bază diferitelor produse sau servicii în situațiile financiare reglementate (adică situațiile financiare ale Post Danmark întocmite în scopuri de reglementare) pe baza unei analize a originii costurilor.

(91)

Danemarca explică faptul că atât costurile aferente OSU, cât și cele care nu sunt legate de îndeplinirea OSU sunt repartizate pe baza metodologiei ABC. De exemplu, costurile de infrastructură sunt repartizate și produselor neincluse în OSU dacă produsele incluse în OSU și produsele neincluse în OSU au în comun aceeași infrastructură.

(92)

Un exemplu al modului în care costurile sunt repartizate produselor sau serviciilor este procesul de sortare a coletelor, care constă în șase activități (producție – colectare cu sortare automată a coletelor; producție – distribuire cu sortare automată a coletelor; exportarea coletelor; importarea coletelor; producție – sosirea și plecarea coletelor și producție – codificare video). Pentru aceste șase activități sunt suportate costuri cu personalul (adică un grup de costuri). Există [90-100] coduri de înregistrare temporală disponibile pentru a atribui costurile cu personalul activităților (adică factori de resurse). Un exemplu de factor de resurse este codul de înregistrare temporală 78720 Produktion MS pakker, care atribuie costurile cu personalul activităților de „producție – colectare cu sortare automată a coletelor” și „producție – distribuire cu sortare automată a coletelor”. Pe lângă personal, aceste activități pot utiliza și resurse din alte grupuri de costuri, de exemplu instalații, echipamente și clădiri. Ultima etapă a procesului constă în repartizarea costului unei activități obiectului de cost (adică produsului, care poate consta în colete, scrisori etc.). Acest lucru se realizează prin intermediul factorilor de cost. Exemple de factori de cost sunt cantitățile sau numărul de vizite.

(93)

Costurile care nu sunt repartizate prin metodologia ABC (și anume costurile care nu sunt costuri suportate în cadrul proceselor de bază și care au fost etichetate drept „alte costuri operaționale” și „alte costuri”) sunt repartizate pe baza unei analize directe și, respectiv, a rezultatului metodologiei ABC (a se vedea figura 4). Costurile operaționale neesențiale sunt, de exemplu, costurile IT și cele ale centrului de servicii pentru clienți. Analiza directă este comparabilă cu metodologia ABC și înseamnă repartizarea costurilor comune produselor pe baza, de exemplu, a timpului utilizat de personalul din centrul de servicii pentru clienți pentru o întrebare referitoare la un anumit produs.

(94)

Pe lângă mecanismele de repartizare a costurilor, costurile sunt, de asemenea, clasificate în situațiile financiare reglementate drept costuri marginale (57), costuri comune transferabile și costuri comune netransferabile.

(95)

Cele trei categorii de costuri menționate mai sus sunt definite după cum urmează:

(96)

Danemarca explică faptul că figura 4 ar trebui interpretată după cum urmează: Utilizând metodologia ABC, Post Danmark determină repartizarea resurselor pentru unul sau mai multe produse prin intermediul unei analize directe. În cazul în care costurile respective sunt repartizate unui singur produs pe baza factorului de cost (considerentul 92), ele sunt clasificate drept costuri marginale (săgeata albastră de sus). În cazul în care costurile respective sunt repartizate mai multor produse, ele sunt clasificate drept costuri comune transferabile (săgeata albastră de jos).

(97)

Danemarca a oferit un exemplu (58) în figura 5 pentru a ilustra modul în care Post Danmark clasifică costurile pentru transportul coletelor adresate de la o persoană privată la o altă persoană privată (CtC) și al coletelor adresate către întreprinderi (BtB). CtC este inclus în OSU, iar BtB nu este inclus. Costurile luate în considerare sunt costurile de transport, inclusiv plata conducătorului auto, amortizarea vehiculului și consumul de combustibil. Pentru fiecare etapă a procesului, costurile sunt clasificate în mod similar. A se vedea un alt exemplu în considerentul 98. Pentru ambele exemple, cifrele prezentate sunt orientative.

(98)

Exemplul din figura 6 se referă la distribuția atât a scrisorilor adresate cu o greutate de până la 2 kg, cât și a coletelor adresate pentru întreprinderilor (BtB). Scrisorile adresate sunt incluse în OSU, iar coletele BtB nu sunt incluse.

(99)

Din cele două exemple de mai sus rezultă că toate produsele supuse unui proces specific au costuri care le sunt repartizate proporțional cu utilizarea resurselor utilizate de produse (61).

(100)

Danemarca susține, de asemenea, că, în mai 2021, Ministerul Transporturilor din Danemarca a încredințat firmei de contabilitate Deloitte sarcina de a examina metodologia de contabilitate analitică a Post Danmark. Post Danmark a făcut obiectul principal al acestei examinări. În plus, Deloitte a analizat facturarea dintre Post Danmark și PostNord Logistics (62). Pentru această examinare, Deloitte a avut acces la situațiile financiare reglementate și la documentele subiacente ale Post Danmark și ale PostNord Logistics. În plus, Deloitte a discutat cu ambele societăți.

(101)

Deloitte și-a prezentat concluziile la 30 august 2021 (63):

(102)

În cursul examinării sale, Deloitte nu a întâlnit niciun element care să indice că politicile contabile ale Post Danmark nu sunt conforme cu Regulamentul contabil aplicabil și cu principiile contabile general acceptate.

(103)

Valoarea veniturilor care urmează să fie alocate este determinată din conturile de profit și pierdere din SAP. Majoritatea veniturilor corespund vânzărilor directe înregistrate în sistemul de facturare al Post Danmark și, prin urmare, pot fi alocate în mod direct produselor și serviciilor finale. Veniturile care nu corespund vânzărilor directe și, prin urmare, nu se regăsesc în sistemul de facturare al Post Danmark sunt repartizate pe baza unor studii (64). Aceste studii asigură existența unei legături de cauzalitate între veniturile înregistrate și produsele și serviciile care au generat veniturile respective.

(104)

Danemarca a explicat că situațiile financiare reglementate separate sunt întocmite de Post Danmark în conformitate cu Regulamentul contabil aplicabil, care impune societății să își separe situațiile financiare în conformitate cu Directiva 2006/111/CE. Danemarca susține, de asemenea, că Regulamentul contabil respectă articolul 14 alineatul (3) din Directiva 97/67/CE și că situațiile financiare ale Post Danmark se bazează în mod fundamental pe principiul cauzalității, al obiectivității, al transparenței și al coerenței.

(105)

Situațiile financiare reglementate prezintă conturile pentru fiecare serviciu care face parte din OSU și pentru fiecare serviciu care nu face parte din OSU, în conformitate cu secțiunea 5 alineatul (6) din Regulamentul contabil. Situațiile financiare reglementate separate cuprind cifra de afaceri netă, costurile marginale, rezultatul după costurile marginale, costurile comune transferabile, rezultatul după costurile comune transferabile, costurile comune netransferabile și rezultatul EBIT.

(106)

Potrivit Danemarcei, serviciilor neincluse în OSU li s-a repartizat o cotă adecvată din costurile marginale, din costurile comune transferabile și din costurile comune netransferabile. Ponderea costurilor repartizate atât pentru serviciile incluse în OSU, cât și pentru cele neincluse în OSU este în special în concordanță cu cifra de afaceri generată de respectivele categorii de servicii. Tabelul 1 prezintă cifrele totale din situațiile financiare reglementate pentru 2020 pentru serviciile incluse în OSU și serviciile neincluse în OSU.

Tabelul 1

Cifrele totale din situațiile financiare reglementate pentru anul 2020

(107)

Metodologiile și principiile de contabilitate analitică ale Post Danmark pentru repartizarea costurilor și întocmirea situațiilor financiare reglementate separate au fost aprobate de Autoritatea Daneză pentru Aviație Civilă și Căi Ferate (a se vedea considerentul 87), care este aceeași autoritate care verifică dacă Post Danmark respectă Regulamentul contabil (în prezent cel din 2014). În plus, un contabil autorizat de stat verifică în fiecare an dacă situațiile financiare reglementate separate sunt întocmite în conformitate cu același Regulament contabil (65).

(108)

La cererea Comisiei daneze pentru conturile publice (Statsrevisorerne) (66), Rigsrevisionen a efectuat o investigație privind supravegherea practicilor contabile ale Post Danmark. La 15 ianuarie 2021, Rigsrevisionen și-a publicat concluziile într-un raport publicat pe site-ul său.

(109)

În aceeași zi cu publicarea raportului Rigsrevisionen, Statsrevisorerne a publicat evaluarea sa cu privire la raportul Rigsrevisionen (67).

(110)

Statsrevisorerne a luat act de principalele puncte enumerate în raport:

(111)

Statsrevisorerne a formulat următoarele observații:

(112)

Danemarca explică faptul că, la 11 februarie 2021, ministrul transporturilor a oferit un răspuns Statsrevisorerne pe baza informațiilor furnizate de Post Danmark și KPMG (care este contabilul societății Post Danmark din 2013), precum și de PwC. În acest răspuns, ministrul observă că raportul Rigsrevisionen concluzionează în primul rând că Ministerul Transporturilor a supravegheat domeniile pe care legea îi impune să le supravegheze.

(113)

În plus, ministrul corectează, potrivit Danemarcei, o concluzie eronată potrivit căreia raportul PwC din 2014 a arătat că majoritatea costurilor au fost repartizate produselor care intrau sub incidența OSU, chiar dacă produsele incluse în OSU reprezentau mai puțin de jumătate din totalul produselor:

(114)

Ministrul explică faptul că examinarea PwC a constatat că repartizarea costurilor realizată de Post Danmark este rezonabilă, corectă și conformă cu cerințele de reglementare.

(115)

Cu toate acestea, ministrul ia act de supravegherea insuficientă, în anumite privințe, a practicii contabile a Post Danmark și solicită, începând cu exercițiul financiar 2020 și ulterior, următoarele:

(116)

La 5 martie 2021, Rigsrevisionen a publicat o notă de evaluare a răspunsului ministrului transporturilor din 11 februarie 2021 (74). În nota respectivă, Rigsrevisionen concluzionează că:

(117)

Așadar, ținând seama de modificările în materie de supraveghere care se vor aplica începând cu 2020 și de metodele efective de repartizare a costurilor aplicate de Post Danmark, Danemarca susține că evaluarea efectuată de Comisie cu privire la conformitatea practicii contabile a Post Danmark cu Directiva 97/67/CE, cu Directiva 2006/111/CE și cu Cadrul privind SIEG se poate baza pe supravegherea reglementară și pe examinarea anuală efectuată de auditorii independenți.

(118)

Potrivit Danemarcei, Rigsrevisionen observă că auditorului extern nu i s-a solicitat în mod explicit să verifice înregistrarea datelor de intrare. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 115 punctul 2, auditorul extern al Post Danmark (KPMG) a verificat înregistrarea efectivă a datelor atunci când a auditat conturile Post Danmark, întrucât acest lucru este obligatoriu pentru a furniza o declarație cu un grad ridicat de asigurare. Același lucru s-a întâmplat și pentru anul 2020, iar acest aspect a fost menționat în mod specific în declarația auditorului (75).

(119)

Prin urmare, Danemarca susține că nu ar trebui să existe îndoieli cu privire la respectarea de către calculul CNE pentru 2020 a cerințelor cuprinse în Directiva 2006/111/CE, astfel cum se prevede la punctul 18 din Cadrul privind SIEG.

(120)

În considerentele 148-151 din decizia de inițiere a procedurii, Comisia își exprimă îndoielile cu privire la impactul asupra costurilor unitare ale Post Danmark în urma modificărilor sugerate în scenariul contrafactual în ceea ce privește:

(121)

Danemarca este de acord – ca principiu general – că volumele mai mici tind să conducă la costuri unitare mai mari și invers [considerentul 149 litera (a) din decizia de inițiere a procedurii]. Din cauza scăderii volumului corespondenței comerciale, Post Danmark a înregistrat, timp de mai mulți ani, o creștere a costurilor totale medii (CTM) pentru produsele sub formă de scrisori incluse în OSU în situațiile sale financiare reglementate. Cu toate acestea, scenariul contrafactual reflectă o situație în care Post Danmark a optimizat serviciul de scrisori. Principalele ajustări efectuate în scenariul contrafactual sunt închiderea unui centru de sortare a scrisorilor și a [5-10] centre de distribuție, precum și reducerea serviciilor în zonele rurale și în orașele mici.

(122)

Prin (i) nivelul mai scăzut al serviciilor în zonele rurale și (ii) infrastructura mai puțin extinsă în scenariul contrafactual s-ar ajunge la un nivel mai scăzut al costurilor totale în lanțul valoric în zonele rurale. Aceasta înseamnă că Post Danmark în scenariul contrafactual a reușit să elimine costuri (a se vedea tabelele 4 și 6 din secțiunea 6.3.1.7.1), astfel încât costurile unitare măsurate ca CTM din zonele rurale să fie mai mici în scenariul contrafactual decât în scenariul factual.

(123)

Zonele urbane (spre deosebire de zonele rurale) sunt afectate în scenariul contrafactual doar de infrastructura mai puțin extinsă. În aceste zone, luând în considerare toți factorii, costurile unitare ar rămâne la același nivel în scenariul contrafactual ca în scenariul factual.

(124)

Prin urmare, Danemarca consideră că combinația de efecte ca urmare a volumelor mai mici și a reducerii infrastructurii este de așa natură încât costurile unitare totale nu au crescut.

(125)

În general, s-ar preconiza că închiderea unei părți a infrastructurii necesare pentru a furniza un serviciu de livrare ar însemna o creștere a distanțelor de transport între celelalte părți ale infrastructurii. Distanțele mai lungi care trebuie parcurse ar însemna o creștere a costurilor de transport, însă Danemarca a considerat că costurile de transport nu ar crește în scenariul contrafactual, ceea ce a determinat Comisia să își exprime îndoielile cu privire la acest aspect.

(126)

Danemarca a explicat că, în 2020, Post Danmark exploata două centre de sortare. Decizia privind numărul de centre de sortare și/sau de centre de distribuție care urmează să funcționeze a fost luată pe baza numărului considerat optim și cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Luând în considerare numărul de trimiteri care urmează să fie sortate, pentru operațiunile din 2020, o structură cu două centre de sortare a fost considerată soluția optimă și cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, deoarece în cazul unui singur centru de sortare mai mare costul pe trimitere ar fi mai ridicat. Trecerea de la două centre la un singur centru va avea loc atunci când volumul care urmează să fie sortat scade sub un anumit nivel. În scenariul contrafactual, numărul de trimiteri va scădea efectiv sub nivelul pentru continuarea exploatării a două centre de sortare. De asemenea, Danemarca subliniază că, în calitate de furnizor de OSU, Post Danmark nu este întotdeauna în măsură să își reducă capacitatea ca răspuns la evoluțiile de pe piața serviciilor poștale, dacă există riscul ca, în viitor, astfel de reduceri să ducă la incapacitatea de a îndeplini OSU, ceea ce implică anumite cerințe privind nivelul serviciilor pe care Post Danmark trebuie să le respecte.

(127)

Într-o structură cu două centre (scenariul factual), fiecare centru acoperă o zonă geografică, iar sortarea are loc în două etape. Trimiterile poștale colectate în zona geografică arondată unuia dintre centre sunt „sortate la colectare” la sosirea în centru. Trimiterile care urmează să fie distribuite în zona geografică arondată celuilalt centru de sortare sunt apoi transportate la celălalt centru. Înainte de distribuire, toate trimiterile poștale din centrul de sortare (inclusiv cele care provin din celălalt centru) sunt „sortate la distribuire”, operațiune prin care trimiterile sunt sortate pe centre de distribuție. [70-80] % din corespondență provine din Danemarca de Est și, prin urmare, centrul de sortare de la Taastrup (Danemarca de Est) prelucrează cele mai multe trimiteri.

(128)

În scenariul contrafactual ar exista un singur centru de sortare, care va fi suficient pentru distribuirea volumului redus de trimiteri poștale. Având un singur centru de sortare, vor crește distanțele de transport de la colectare la centrul de sortare, precum și de la centrul de sortare la centrele de distribuție. În același timp însă va fi evitat transportul între cele două centre.

(129)

Într-o structură cu un singur centru (scenariul contrafactual), sortarea are loc într-o singură etapă, în care trimiterile poștale sunt simultan sortate la colectare și sortate la distribuire în funcție de zona geografică și de rute. Prin urmare, trimiterile nu sunt transportate către un alt centru de sortare pentru „sortare la distribuire”. Aceasta înseamnă că, în configurația cu un singur centru, toate scrisorile vor trece printr-o singură sortare în Danemarca de Est, în timp ce în scenariul factual unele scrisori ar trece prin două procese de sortare.

(130)

Danemarca observă că, luând în considerare cele de mai sus (transportul între centrele de sortare este echivalent cu o distanță mai mare de la centrul de sortare rămas la centrele de distribuție și rute), în calculul CNE, costurile totale de transport în configurația cu un singur centru (scenariul contrafactual) vor rămâne la același nivel și nu vor suferi modificări semnificative în comparație cu configurația cu două centre de sortare (scenariul factual).

(131)

Acest lucru este ilustrat în continuare după cum urmează: În scenariul factual, există [5-10] rute zilnice de la centrul de sortare din est la centrul de sortare din vest și [5-10] rute zilnice de la vest la est. O cursă este de aproximativ [200-300] km, ceea ce înseamnă o distanță cumulată zilnică de aproximativ […]×[…] km = […] km (a se vedea figura 7).

(132)

Figura 7 prezintă două hărți ale Danemarcei. Cercurile roșii indică amplasarea orientativă a centrelor de sortare din Danemarca. Harta din stânga prezintă structura cu două centre în scenariul factual, iar harta din dreapta prezintă structura cu un centru în scenariul contrafactual.

(133)

În scenariul contrafactual vor crește distanțele de transport de la colectare la centrul unic de sortare, precum și de la centrul de sortare la centrele de distribuție. În același timp însă va fi evitat transportul între cele două centre. Luând în considerare faptul că majoritatea trimiterilor poștale sunt create în Danemarca de Est (considerentul 127), în scenariul contrafactual centrul de sortare din Danemarca de Est este menținut, iar centrul de sortare din Danemarca de Vest ar fi închis (76). Aceasta înseamnă că, în Danemarca de Est, distanțele de transport de la centrul de sortare la centrele de distribuție și invers nu sunt afectate de o structură cu un singur centru.

(134)

De asemenea, distanțele de transport pentru trimiterile poștale din Danemarca de Est în Danemarca de Vest vor fi aceleași, diferența constând doar în faptul că distanțele sunt acoperite după ce trimiterile poștale sunt sortate la distribuție în cadrul unei structuri cu un singur centru; în schimb, în structura cu două centre, trimiterile poștale sunt sortate doar geografic înainte să fie trimise spre Danemarca de Vest (Cele [5-10] rute de la est la vest echivalează cu aproximativ […]×[…] km = […] km, a se vedea considerentul 131 și segmentul „1A” de pe harta din partea dreaptă a figurii 6).

(135)

Distanțele de transport către și de la un singur centru de sortare situat în Danemarca de Est către centrele de distribuție din Danemarca de Vest vor crește. Totuși, aceste distanțe mai lungi corespund rutelor din scenariul factual care sunt parcurse între centrul de sortare din Danemarca de Vest și cel din Danemarca de Est (aproximativ […]×[…] km = […] km – a se vedea considerentul 131 și segmentul „1A” de pe harta din partea dreaptă a figurii 7).

(136)

Numai distanțele de transport pentru trimiterile expediate și primite în Danemarca de Vest vor crește. Totuși, potrivit Danemarcei, acest lucru nu înseamnă că și costurile vor crește. Deoarece volumul din scenariul contrafactual este mai mic decât cel din scenariul factual, trimiterile expediate și primite în Danemarca de Vest pot fi incluse în cele [10-20] curse zilnice deja existente de la est la vest și invers. Astfel cum se explică în considerentele 134 și 135, aceste [10-20] curse zilnice rămân, în esență, și în scenariul contrafactual.

(137)

În concluzie, o distanță totală de transport de aproximativ […] km ([…] + […]) este acoperită, într-o structură cu un singur centru pentru scrisori, pe rutele care acoperă segmentul „1A”. Aceasta este aceeași distanță totală ca în scenariul factual.

(138)

Analizând centrele de distribuție, Post Danmark a exploatat [10-20] dintre acestea în 2020 (deci în scenariul factual). Aceste [10-20] centre de distribuție au fost considerate necesare pentru îndeplinirea OSU în 2020. Post Danmark își ajustează în permanență infrastructura pentru a o face mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. De exemplu, în 2018, Post Danmark încă exploata [20-30] de centre de distribuție. Prin urmare, reducere până la cele [10-20] centre exploatate în 2020 a constituit o ajustare semnificativă. O astfel de schimbare nu este surprinzătoare, întrucât piețele pe care își desfășoară activitatea Post Danmark nu sunt statice, ci volatile și dinamice. Volumele se pot modifica semnificativ de la un an la altul și, prin urmare, infrastructura a fost ajustată de-a lungul timpului din cauza modificărilor de volum.

(139)

Reducerea numărului de centre de distribuție de la [10-20] la [10-20] în scenariul contrafactual ar însemna, de asemenea, distanțe mai mari, dar de această dată între centrele de distribuție și punctele de servicii. În același timp însă, mai puține centre de distribuție corespund unor volume mai mici, ceea ce înseamnă, de asemenea, că se evită o serie de rute între centrele de sortare și centrele de distribuție în comparație cu scenariul factual.

(140)

Figura 8 arată că nu toate zonele țării sunt afectate de închiderea a [5-10] centre de distribuție în scenariul contrafactual. Zonele afectate sunt Funen, o parte din sudul Iutlandei (ambele situate în Danemarca de Vest) și partea centrală, sudică și vestică a Sjælland (Danemarca de Est). În zonele afectate, distanțele de transport de la centrele de sortare la centrele de distribuție vor scădea, deoarece rutele de la centrele de sortare vor fi trimise în mai puține direcții, dar transportul către depozitele/punctele de servicii mici va trebui efectuat în continuare, astfel încât în final distanțele de transport vor rămâne la același nivel ca în scenariul factual. Acest lucru se datorează faptului că este în continuare necesar transportul către depozite/puncte de servicii mici, ceea ce face ca rutele mai puține să fie mai lungi.

(141)

Luând ca exemplu una dintre zonele afectate, zona din partea centrală și vestică a Sjælland, în structura cu [10-20] centre de distribuție din scenariul factual există rute zilnice către […], […] și […], care se adaugă distanțelor de transport de [300-400] km de la și către centrul de sortare de la Taastrup (centrul de sortare din Danemarca de Est) (77).

(142)

În cadrul unei structuri cu [10-20] centre de distribuție în scenariul contrafactual, centrul de distribuție de la […] acoperă zonele […] și […]. Transportul de la Taastrup la […] rămâne și este de aproximativ […] km dus-întors. Centrul de distribuție […] va trebui să pregătească produsele sub formă de scrisori pentru întreaga zonă (deci zona proprie și zonele centrelor de distribuție de la […] și […] din scenariul factual) înainte ca trimiterile poștale să fie gata pentru a fi distribuite. Ulterior, trimiterile poștale pregătite sunt duse de la […] la […] și de la […] la […], unde există depozite/puncte de servicii mici de la care începe distribuirea către gospodării. Rutele de la […] la […], de la […] la […] și de la […] la […] acoperă aproximativ […] km zilnic.

(143)

Aceasta înseamnă că în scenariul contrafactual este acoperită o distanță totală de transport de [200-300] km ([…] km + […] km), comparativ cu [300-400] km într-o structură cu [10-20] centre de distribuție (a se vedea considerentul 141).

(144)

Pe această bază, Danemarca și Post Danmark estimează, prin urmare, că costurile totale de transport raportate la cele [10-20] centre de distribuție din scenariul contrafactual vor rămâne aproximativ la același nivel cu costurile de transport din scenariul factual cu [10-20] centre de distribuție și că, astfel, costurile de transport nu vor suferi modificări semnificative.

(145)

În cele din urmă, transportul către punctele de servicii este efectuat deja. Chiar dacă în scenariul contrafactual se vor livra cantități mai mari la punctele de servicii din zonele rurale, acest lucru nu va conduce la creșterea costurilor, deoarece prin capacitatea actuală a vehiculelor se pot gestiona și aceste cantități. Prin urmare, întreruperea distribuției către gospodăriile din zonele rurale și din orașele mici nu conduce la creșterea costurilor de transport.

(146)

Luând în considerare explicațiile din considerentele 126-145, Danemarca consideră că, în pofida faptului că, într-un număr redus de cazuri, ar putea fi necesară parcurgerea unor distanțe mai lungi pentru a livra o scrisoare sau un colet, costurile de transport nu cresc.

(147)

În urma explicațiilor din secțiunile 4.3.2.1 și 4.3.2.2, Danemarca consideră că au fost risipite în întregime îndoielile Comisiei legate de impactul ipotezelor formulate în scenariul contrafactual asupra costurilor unitare ale Post Danmark.

(148)

Având în vedere cele de mai sus, Danemarca concluzionează că metodologia sa referitoare la CNE este în conformitate cu cerințele stabilite în Cadrul privind SIEG și în Directiva 97/67/CE.

(149)

În general, Danemarca face trimitere la comunicările sale anterioare cu privire la raportul Rigsrevisionen, dar, în același timp, răspunde în detaliu la anumite declarații ale părților interesate.

(150)

Părțile interesate susțin că Rigsrevisionen a calificat supravegherea contabilității Post Danmark ca fiind inadecvată (considerentul 28). Danemarca explică faptul că această afirmație nu este reprodusă exact. De fapt, Rigsrevisionen utilizează formularea „nu a fost pe deplin adecvată” (78), ceea ce, potrivit Danemarcei, este departe de a se numi supravegherea „inadecvată”. Acest lucru rezultă și din scala de rating utilizată de Rigsrevisionen. Rigsrevisionen și-a catalogat raportul drept o „critică ușoară”, ceea ce reprezintă al doilea cel mai bun rating din scala Rigsrevisionen (79).

(151)

Părțile interesate susțin, de asemenea, că auditurile anuale ale conturilor Post Danmark efectuate de auditori externi nu sunt fiabile (considerentul 29), deoarece: (i) nu au existat criterii pentru a stabili dacă auditul a fost satisfăcător și (ii) Autoritatea Daneză pentru Aviație Civilă și Căi Ferate nu s-a asigurat că auditorul a examinat dacă Post Danmark înregistrase date la un nivel suficient de detaliat. Danemarca atrage atenția asupra faptului că rapoartele auditorilor au primit un nivel ridicat de asigurare pentru exercițiile financiare 2014-2019. În plus, datorită raportului Rigsrevisionen, Ministerul Transporturilor a solicitat în mod specific ca auditorul extern să continue să efectueze un audit cu un nivel ridicat de asigurare începând cu exercițiul financiar 2020. Un nivel ridicat de asigurare implică, de asemenea, ca auditorul să verifice și înregistrarea efectivă a datelor (considerentul 115). Danemarca explică faptul că a prezentat Comisiei raportul auditorului pentru 2020 și că din raportul respectiv ar rezulta că s-a oferit un nivel ridicat de asigurare.

(152)

Danemarca reiterează faptul că este incorectă afirmația părților interesate (considerentele 33 și 34) potrivit căreia toate costurile comune sunt repartizate OSU. În schimb, Post Danmark repartizează costurile (costurile aferente îndeplinirii OSU și costurile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU) pe baza utilizării resurselor indicate în analiza ABC sau în altă analiză directă privind originea costurilor. În plus, Danemarca observă că afirmațiile ITD sunt nefondate și identice cu cele prezentate în cauza T-561/18, pe care Tribunalul a respins-o prin hotărârea sa din 5 mai 2021 (80).

(153)

În ceea ce privește metodologia CNE, Danemarca subliniază că, chiar dacă CNE ar fi considerat prea ridicat, aceasta nu ar însemna că compensația ar fi, de asemenea, prea mare, deoarece compensația efectivă reprezintă doar 58 % din CNE (81).

(154)

Pentru a se asigura în continuare că nu are loc nicio supracompensare și în conformitate cu procedura standard, autoritățile daneze vor efectua, cu sprijinul unui auditor autorizat de stat, o examinare ex post a CNE efectiv din 2020, pe baza cifrelor reale pentru 2020.

(155)

Pe lângă aspectele cu privire la care Comisia și-a exprimat în mod expres îndoielile (și anume reducerea dimensiunii societății și reducerea centrelor de sortare și a centrelor de distribuție), Danemarca face, de asemenea, următoarele observații în legătură cu criticile formulate de părțile interesate cu privire la scenariul contrafactual (considerentele 40-45). Un scenariu în care Post Danmark ar înceta complet distribuția serviciilor de corespondență în zonele rurale (renunțând astfel la toate veniturile pe care le realizează în zonele respective în scenariul factual) nu este un scenariu contrafactual corect. În schimb, optimizarea serviciilor în zonele rurale ar fi realistă. Acest lucru implică o reducere a nivelului serviciilor (de exemplu, nu se mai oferă servicii de livrare la domiciliu, ci se lucrează cu o opțiune de colectare), dar păstrează distribuția. Astfel se reduc costurile și se renunță la unele venituri (dar nu la toate veniturile).

(156)

Părțile interesate consideră că distribuția gratuită pentru nevăzători nu ar fi întreruptă. Danemarca confirmă că serviciul de distribuție gratuită pentru nevăzători ar fi, de fapt, întrerupt (82), astfel cum era deja cazul în decizia din 2018 (considerentul 160, tabelul 2 din respectiva decizie).

(157)

Mai precis, în ceea ce privește rețeaua DPD (considerentul 42), Danemarca observă că acesta este un serviciu comercializat sub marca DPD care există deja în scenariul factual și are propria sa rețea (83), care este complet separată și distinctă de actuala distribuție internațională de corespondență și colete a Post Danmark pe care o furnizează în conformitate cu Convenția privind UPU. Acordul cu DPD este încheiat de Grupul PostNord și, prin urmare, include și țările nordice. Acordul cu DPD va rămâne în vigoare cel puțin în anii următori, deoarece data inițială de încheiere a acestuia este […]. Întreruperea serviciului poștal transfrontalier propriu al Post Danmark în temeiul Convenției privind UPU nu are niciun impact asupra costurilor legate de coletele DPD.

(158)

În ceea ce privește presupusa înlocuire a distribuției de corespondență comercială la nivel național cu o livrare de o zi pe săptămână în zonele urbane (considerentul 44), Danemarca observă că această afirmație este greșită și că Post Danmark ar continua să ofere serviciul de distribuție de corespondență comercială în scenariul contrafactual, dar cu un nivel mai scăzut al serviciilor (a se vedea considerentul 155).

(159)

În ceea ce privește înlocuirea punctelor de vânzare poștale cu puncte de servicii pe insulele mici (considerentul 45), Danemarca observă că, spre deosebire de scenariul contrafactual prezentat în decizia din 2018, Post Danmark va continua să ofere trimiteri individuale (scrisori și colete) în scenariul contrafactual pentru 2020, deoarece, spre deosebire de situația existentă la momentul la care compensația pentru îndeplinirea OSU pentru perioada 2017-2019 a fost notificată Comisiei, distribuția de trimiteri individuale este în prezent profitabilă în scenariul factual pentru 2020. Profitabilitatea actuală a trimiterilor individuale este rezultatul unei combinații de elemente: cantități mai mici la prețuri mai mari și implementarea unui nou model de producție. Din acest motiv, punctele de vânzare poștale sunt păstrate; totuși, pe insulele mici fără legătură fixă, oferta de produse de la punctele de vânzare poștale va fi redusă în comparație cu scenariul factual. Scrisorile și coletele pot fi în continuare ridicate și/sau expediate de la un punct de vânzare, dar, de exemplu, eticheta coletului ar trebui să fie achiziționată online, prin intermediul unei aplicații sau de la un punct de vânzare poștal de pe continent. Pe o insulă mică fără legătură fixă nu ar mai fi posibilă cumpărarea unei astfel de etichete.

(160)

Danemarca explică faptul că, potrivit cazului Poștei Cehe menționat de părțile interesate (considerentul 46), închiderea anumitor oficii poștale în scenariul contrafactual poate duce la o scădere a volumului, deoarece anumiți clienți s-ar orienta către concurenți, iar unii clienți ar alege să își reducă cererea. Totuși, Post Danmark nu închide oficii poștale (sau „puncte de vânzare”) în scenariul contrafactual (considerentul 159) și, prin urmare, Danemarca consideră că Poșta Cehă nu reprezintă un caz relevant pentru calculul CNE al îndeplinirii OSU de către Post Danmark pentru 2020.

(161)

Danemarca este de acord că nivelul redus al serviciilor în scenariul contrafactual, ca urmare a optimizării serviciului de corespondență comercială, ar conduce la o scădere a volumului. Acest lucru ar duce la pierderi de venituri atât pentru produsele incluse în OSU, cât și pentru produsele neincluse în OSU. Danemarca susține că a inclus în CNE veniturile nerealizate atât pentru corespondența comercială prioritară, cât și pentru corespondența comercială din clasa economică.

(162)

În ceea ce privește ubicuitatea (secțiunea 3.2.5.1), Danemarca menționează concluziile Tribunalului în cauza T-561/18. În cauza respectivă, Tribunalul a considerat că elementele de probă prezentate de reclamanți nu demonstraseră că un beneficiu intangibil legat de ubicuitate ar trebui inclus în calculul CNE pentru perioada 2017-2019 (84). Întrucât părțile interesate se bazează pe aceleași elemente de probă, Danemarca consideră că și în cazul de față ar trebui trasă aceeași concluzie.

(163)

În plus, și acest lucru se aplică tuturor beneficiilor intangibile potențiale, ubicuitatea ar trebui inclusă în calculul CNE ca beneficiu intangibil numai în măsura în care Post Danmark nu și-ar menține ubicuitatea în absența OSU și cu condiția ca Post Danmark să aibă un avantaj din această ubicuitate. Întrucât Post Danmark își menține ubicuitatea în scenariul contrafactual (acoperirea geografică este aceeași) în principal datorită activităților sale de coletărie, ubicuitatea nu rezultă ca atare din OSU, ci din alte activități care vor fi menținute în scenariul contrafactual. În acest sens, Danemarca subliniază că majoritatea elementelor de probă (85) furnizate de părțile interesate pentru a demonstra că Post Danmark ar fi trebuit să includă ubicuitatea ca beneficiu intangibil în scenariul contrafactual se referă la colete, iar acest lucru nu face decât să sprijine argumentul Danemarcei. Un alt element de probă (86) este depășit și nu ia în considerare digitalizarea realizată începând cu anul 2000.

(164)

În ceea ce privește un alt studiu al ARCEP (87) menționat de părțile interesate, Danemarca explică faptul că acest studiu sprijină mai degrabă ipoteza de a nu da nicio valoare ubicuității în scenariul contrafactual. Într-adevăr, raportul a constatat că, într-un scenariu contrafactual, ubicuitatea La Poste (societatea poștală franceză) nu ar suferi modificări fundamentale și, prin urmare, o eventuală ubicuitate care rezultă din îndeplinirea OSU nu este un beneficiu intangibil în scopul calculării CNE (88). Prin urmare, raportul ARCEP nu face decât să sprijine concluziile Tribunalului enunțate la punctul 154 din hotărârea pronunțată în cauza T-561/18, și anume că trebuie să se examineze dacă ubicuitatea constituie un beneficiu intangibil și că aceasta nu ar trebui să fie considerată în mod sistematic un beneficiu care trebuie dedus în CNE.

(165)

Raportul IBPT (89) prezentat de ITD susține, de asemenea, această concluzie, întrucât, în urma unei aprecieri specifice a situației Bpost, s-a constatat că ubicuitatea nu oferă Bpost un beneficiu intangibil, pentru că singurul avantaj pe care Bpost îl obține din obligația de a furniza servicii pe întregul teritoriu al Belgiei este un volum mai mare, ceea ce reprezintă un beneficiu inclus în scenariul contrafactual (90).

(166)

În ceea ce privește măsura în care reputația corporativă este un beneficiu intangibil pentru CNE (secțiunea 3.2.5.2), Danemarca observă că nu există nicio valoare pozitivă în calitatea de furnizor de serviciu universal în Danemarca. Danemarca recunoaște că situația ar putea fi, totuși, diferită în alte țări. În Danemarca, nivelul serviciilor a fost redus (în locul livrării în ziua următoare, există în prezent o distribuție în termen de 5 zile), iar prețurile au crescut. Acest lucru a determinat publicul larg să asocieze Post Danmark cu un serviciu costisitor și lent. Sunt afectate și coletele, pentru care livrarea în ziua următoare există, cu condiția să nu fie vorba despre o „scrisoare maxi”, care se încadrează la distribuția în termen de 5 zile.

(167)

Danemarca consideră că opinia potrivit căreia reputația corporativă a Post Danmark este slabă este susținută de diferite analize:

(168)

În plus, Danemarca observă că nu este corect faptul că Post Danmark are dreptul exclusiv de a utiliza cuvântul „Danmark”. În temeiul normelor UPU și al Legii privind serviciile poștale, timbrele emise de Post Danmark trebuie să conțină cuvântul „Danmark”; totuși, nu este vorba despre un drept exclusiv în general.

(169)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Post Danmark are dreptul de a instala cutii poștale în spații publice (secțiunea 3.2.5.3), Danemarca precizează că Post Danmark trebuie să se adreseze autorităților sau societăților relevante care dețin clădirea, dacă dorește să instaleze cutii poștale pe clădirea respectivă (92). Cutiile poștale instalate pe marginea drumului trebuie să fie aprobate de autoritățile locale. În general, toate societățile poștale au dreptul de a instala cutii poștale în anumite condiții (93).

(170)

Părțile interesate susțin că timbrele neutilizate și timbrele păstrate în scopuri filatelice ar trebui să fie incluse ca beneficiu intangibil în calculul CNE și menționează decizia Comisiei din 2018 privind Poșta Cehă (secțiunea 3.2.5.4).

(171)

În scenariul contrafactual, Post Danmark fie ar continua să emită timbre (de exemplu, cu mențiunea „PostNord” în loc de „Danmark”) și și-ar menține produsele filatelice, fie ar trece la etichete în locul timbrelor. Totuși, pentru a fi prudentă, Post Danmark acceptă să deducă un avantaj sub formă de timbre neutilizate și produse filatelice.

(172)

În ceea ce privește conturile anuale ale Post Danmark, datoria Post Danmark este calculată sub forma timbrelor neutilizate ale clienților. Pentru 2020, suma a fost stabilită la 30 de milioane DKK. Danemarca recunoaște că împrumutul fără dobândă pe care Post Danmark îl obține astfel (sub formă de timbre neutilizate) este un beneficiu pentru Post Danmark. Beneficiul este calculat ca fiind costul dobânzii aferente unui împrumut purtător de dobândă de aceeași valoare cu datoria Post Danmark sub formă de timbre neutilizate. Rata dobânzii este stabilită în mod prudent la [0-5] % și, prin urmare, valoarea este de aproximativ […] DKK în 2020:

(173)

Post Danmark consideră că rata dobânzii de [0-5] % este prudentă, deoarece s-a bazat pe o analiză a prețurilor de transfer ale unui împrumut între grupuri cu o valoare considerabil mai mare decât suma de 30 de milioane DKK pentru timbre neutilizate. Post Danmark a obținut informații specifice de la Grupul PostNord cu privire la un împrumut pe baza următoarelor ipoteze:

(174)

Pe această bază, Post Danmark a primit informații privind împrumuturile în următoarele condiții:

(175)

Rezultă că un împrumut de 30 de milioane DKK ar avea o rată fixă a dobânzii de [0-5] % pe an, care este cu mult sub rata dobânzii aplicată de [0-5] % pe an. Beneficiul rezultat este de […] DKK.

(176)

În cazul în care Post Danmark ar trece la etichete, ar trebui să se presupună că ar exista și etichete neutilizate. Prin urmare, includerea întregului beneficiu de […] DKK este foarte prudentă, potrivit Danemarcei.

(177)

În plus, Danemarca a calculat profitul obținut din produse filatelice la o sumă de […] milioane DKK pe an. Cifra de afaceri pentru timbre, anuare, dosare anuale etc., care nu sunt utilizate pentru francare, este de ordinul a […] milioane DKK pe an. Această cifră de afaceri este compusă din […] milioane DKK pentru produsele filatelice efective și din […] milioane DKK pentru timbre care nu sunt utilizate, din cauza valorii lor filatelice aparente (96), fie pentru că sunt colectate, fie pentru că sunt pierdute fără a fi utilizate. Pentru a calcula profitul/pierderea, costurile relevante care trebuie incluse sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Costurile relevante pentru calcularea beneficiului rezultat din produse filatelice

(178)

În ceea ce privește observațiile formulate de părțile interesate cu privire la economiile de scară de care ar beneficia Post Danmark deoarece aceasta își utilizează rețeaua aferentă OSU pentru a distribui produse neincluse în OSU (secțiunea 3.2.5.5), Danemarca afirmă că economiile de scară ar trebui incluse ca beneficiu intangibil în calculul CNE numai dacă nu ar fi menținute în absența OSU.

(179)

În scenariul contrafactual, Post Danmark și-ar menține rețeaua națională de distribuție a coletelor și, prin urmare, Post Danmark ar avea aceleași economii de scară ca în scenariul factual.

(180)

În ceea ce privește rețeaua DPD (97) (considerentul 58), Danemarca observă că aceste activități sunt complet separate de activitățile Post Danmark incluse în OSU și se bazează pe un acord cu Grupul PostNord. Rețeaua DPD va fi menținută în scenariul contrafactual astfel cum este exploatată în prezent în scenariul factual.

(181)

În ceea ce privește articolul din 6 iunie 2017 referitor la un nou centru de coletărie din Hi-Park, Herning (considerentul 58, nota de subsol 45), Danemarca explică faptul că centrul de coletărie sprijină creșterea puternică înregistrată de Post Danmark în ceea ce privește logistica, distribuția coletelor (în principal din comerțul electronic) și transportul de mărfuri. Prin urmare, articolul respectiv nu face decât să sprijine ideea că Post Danmark și-ar menține economiile de scară în scenariul contrafactual.

(182)

În ceea ce privește scrisorile, scăderea drastică a volumului de scrisori din ultimii ani a reprezentat o provocare semnificativă pentru Post Danmark, întrucât societatea are multe costuri fixe care nu variază în funcție de cantitatea de corespondență expediată. Prin urmare, costurile pentru fiecare scrisoare distribuită de Post Danmark au crescut semnificativ. Așadar, dimensiunea Post Danmark a reprezentat mai degrabă un dezavantaj substanțial, deoarece operațiunile nu au putut fi adaptate pentru a face față evoluțiilor pieței. Prin urmare, contrar afirmațiilor părților interesate, Post Danmark nu a beneficiat de economii de scară ca urmare a îndeplinirii OSU.

(183)

Puterea de negociere (a se vedea secțiunea 3.2.5.6) ar trebui, potrivit Danemarcei, să fie inclusă în CNE numai dacă s-ar deteriora sau ar dispărea în scenariul contrafactual. Potrivit Danemarcei, acest lucru nu este valabil, iar părțile interesate nu au prezentat elemente de probă care să demonstreze contrariul.

(184)

Potrivit Danemarcei, puterea de negociere a Post Danmark nu este legată de îndeplinirea OSU, ci de dimensiunea Post Danmark și de dimensiunea Grupului PostNord. Prin urmare, Post Danmark ar avea aceeași putere de negociere și în scenariul contrafactual.

(185)

În ceea ce privește argumentul preluat din raportul ERGP din 2011 și din raportul Frontier Economics din 2013 potrivit căruia, datorită îndeplinirii OSU, Post Danmark are un acces mai ușor la politicieni și o influență mai puternică asupra regimului de reglementare decât concurenții săi, Danemarca observă că rapoartele respective au o vechime de 9-11 ani și sunt depășite, deoarece nu iau în considerare perturbarea digitală majoră a pieței poștale daneze. În plus, rapoartele se limitează la a afirma că pot exista beneficii asociate calității de furnizor de serviciu universal în ceea ce privește influența asupra autorităților de reglementare și a politicienilor. Rapoartele afirmă, de asemenea, că există „puține elemente de probă privind beneficiile acestui aspect” și că nu există orientări cu privire la tipurile recomandate de metode de evaluare, deoarece sunt necesare mai multe cercetări. În opinia Danemarcei, astfel de declarații vagi și generale nu constituie elemente de probă.

(186)

În orice caz, Danemarca susține că menține proprietatea asupra Post Danmark și regimul de reglementare din sectorul poștal separate din punct de vedere juridic și funcțional. Contrar afirmațiilor părților interesate, Post Danmark nu are nicio influență politică deosebită în climatul politic actual. În schimb, scăderea volumului de scrisori și necesitatea compensației pentru îndeplinirea OSU au declanșat o dezbatere politică privind viitorul serviciului poștal.

(187)

Post Danmark nu are o putere de negociere mai mare decât cea a altor întreprinderi mari. Dimpotrivă, negocierile cu sindicatele sunt afectate de așteptarea ca Post Danmark să continue să respecte cele mai înalte standarde în ceea ce privește, de exemplu, salariile. Acest lucru slăbește poziția de negociere a Post Danmark. Același lucru este valabil și pentru furnizori: Post Danmark nu are o putere de negociere mai mare decât cea a altor întreprinderi mari. Dimpotrivă, Post Danmark face obiectul Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (98) (Directiva privind utilitățile publice) și, prin urmare, toate contractele încheiate cu furnizorii fac obiectul procedurilor de achiziții publice.

(188)

În ceea ce privește efectele publicitare (secțiunea 3.2.5.7), Danemarca consideră că este clar, din considerentele 134, 135 și 136 din decizia de inițiere a procedurii, că activele de proprietate intelectuală legate de OSU care rezultă în principal din publicitatea pe punctele de contact vizibile (de exemplu, cutiile poștale, instalațiile pentru colectarea în regim de autoservire a coletelor de către clienți, punctele de vânzare și unele dintre vehiculele Post Danmark) au fost luate în considerare în mod corespunzător în calculul CNE. Valoarea publicitară a punctelor de contact ale Post Danmark legate de OSU a fost calculată de societatea de consultanță externă Annalect A/S, specializată în marketing și comportamentul consumatorilor. Annalect A/S a evaluat în detaliu și pe o bază obiectivă care sunt punctele de contact care ar trebui incluse în calcul.

(189)

Danemarca consideră că complementaritățile cererii ar trebui incluse ca beneficiu intangibil în calculul CNE numai dacă nu ar continua să existe în scenariul contrafactual (secțiunea 3.2.5.8). Însă principalele produse, scrisori și colete ale Post Danmark ar fi păstrate în scenariul contrafactual și, prin urmare, eventualele complementarități ale cererii dintre aceste produse ar continua să existe.

(190)

În ceea ce privește alte produse, teoretic ar putea fi posibil să se stabilească un beneficiu intangibil sub formă de complementarități ale cererii. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că ar exista vreun beneficiu real. De fapt, complementaritățile cererii ar putea constitui chiar un dezavantaj dacă vânzările de produse profitabile conduc la creșterea vânzărilor de produse neprofitabile. Danemarca explică faptul că Post Danmark nu a observat nicio dovadă a unui nivel relevant și semnificativ de vânzare încrucișată între produsele Post Danmark atunci când persoanele fizice livrează corespondență la un punct de vânzare sau dovezi că persoanele fizice prezintă spontan o cerere de alte produse Post Danmark în această situație. Atunci când persoanele fizice introduc corespondența într-o cutie poștală, nu se vinde niciun alt produs.

(191)

În cazul clienților comerciali, procesele de vânzare implică cumpărători profesioniști și factori de decizie în domeniul de activitate al clientului. Cu toate acestea, potrivit Danemarcei, Post Danmark nu a observat nicio dovadă a legăturii de cauzalitate în sensul că activitatea de vânzare a unui produs ar genera o cerere spontană de alte produse ale Post Danmark. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât în domeniul de activitate al clientului pot exista factori de decizie diferiți în legătură cu diferitele produse poștale.

(192)

Danemarca clarifică faptul că Post Danmark nu beneficiază de nicio exceptare de la interdicțiile privind parcarea și staționarea vehiculelor (secțiunea 3.2.5.9). Nu există dispoziții în Legea privind serviciile poștale sau în Legea privind traficul rutier (Færdselsloven) care să prevadă astfel de exceptări pentru Post Danmark. Se pare că părțile interesate își întemeiază afirmația pe raportul ARCEP din 2010 și pe raportul Frontier Economics din 2013, în care se afirmă că furnizorii de serviciu universal pot beneficia de astfel de avantaje și că, în unele țări, furnizorii de serviciu universal beneficiază într-adevăr de astfel de avantaje. Totuși, acest lucru nu este valabil în cazul Post Danmark din Danemarca.

(193)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Post Danmark are drepturi exclusive de acces la registrele publice cu privire la informații despre clienți și cerere care pot fi utilizate pentru a comercializa produsele poștale într-un mod mai eficient (secțiunea 3.2.5.10), Danemarca observă că toți furnizorii de servicii poștale pot obține informații privind adresele, de exemplu din Registrul central danez al persoanelor (CPR), contra unei taxe. Cu toate acestea, numai Post Danmark, în calitate de furnizor de serviciu universal, poate primi adrese din CPR privind persoanele care au intrat în Danemarca și nou-născuții. Pentru a asigura accesul egal la informațiile referitoare la adrese, Legea privind serviciile poștale prevede că furnizorul de serviciu universal, Post Danmark, este obligat să ofere informații privind adresele altor societăți poștale în condiții nediscriminatorii și la prețuri bazate exclusiv pe costuri. Prin urmare, Post Danmark nu are niciun drept exclusiv sau beneficiu. În plus, Danemarca adaugă că informațiile referitoare la adrese nu trebuie utilizate în scopuri de marketing (99).

(194)

Ca răspuns la afirmațiile părților interesate enunțate în considerentele 67 și 68, Danemarca a explicat că Post Danmark nu generează un venit net din OSU. În 2020, serviciile incluse în OSU au înregistrat un deficit net de 10 milioane DKK (considerentul 153, nota de subsol 81), chiar și luând în considerare compensația pentru îndeplinirea OSU. Fără compensația pentru îndeplinirea OSU pentru 2020, deficitul net este de 233 de milioane DKK.

(195)

Danemarca consideră că părțile interesate înțeleg greșit rolul timbrelor în operațiunile Post Danmark (considerentul 69). În niciun scenariu, sursele de venituri ale Post Danmark nu depind de emiterea timbrelor. Timbrul este un mijloc de plată în avans pentru distribuirea unui serviciu și arată că serviciul a fost plătit de client atunci când este aplicat, de exemplu, pe (plicul pentru) o scrisoare individuală. Există și alte modalități de plată pentru distribuirea unei scrisori, cum ar fi etichetele de francare și codurile de francare. În prezent, codurile de francare sunt utilizate frecvent în locul timbrelor. Timbrele nu pot fi utilizate pentru corespondența în masă.

(196)

Rezultă că emiterea de timbre nu are nicio incidență nici asupra prețului serviciilor de expediere a scrisorilor furnizate de Post Danmark. Într-un scenariu ipotetic în care Post Danmark ar întrerupe vânzarea de timbre, acest lucru nu va afecta prețul expedierii scrisorilor. Prețul scrisorilor individuale interne cu o greutate de până la 50 de grame trebuie să fie aprobat de Autoritatea Daneză pentru Aviație Civilă și Căi Ferate. Această aprobare obligatorie menține prețurile la un nivel scăzut și împiedică Post Danmark, de exemplu, să introducă „prețuri de zonă”. În scenariul contrafactual, Danemarca a ales o abordare prudentă prin faptul că nu a majorat prețurile scrisorilor individuale cu o greutate de până la 50 de grame și, prin urmare, nu a majorat veniturile.

(197)

În răspunsul său la graficul prezentat de ITD (considerentul 69), care indică prețul nominal al corespondenței în Europa, Danemarca observă că ITD nu a precizat sursa acestui tabel. În plus, Danemarca observă că tabelul nu prezintă prețurile pentru scrisorile individuale interne cu o greutate de până la 50 de grame, ci presupune că tabelul reflectă, probabil, fie prețul serviciului de expediere de scrisori premium („scrisoare rapidă”), care nu face parte din OSU, fie prețul corespondenței transfrontaliere (100). Danemarca recunoaște că prețurile pentru scrisorile incluse în OSU sunt, în general, mai mari în Danemarca decât în alte state membre ale UE. Potrivit Danemarcei, acest lucru se datorează „digitalizării la un nivel neegalat de niciun alt stat membru al UE realizate în ultimele două decenii” în Danemarca. Într-adevăr, Danemarca ocupă primul loc în clasamentul indicelui economiei și societății digitale al Comisiei (a se vedea figura 9).

(198)

Danemarca explică faptul că, în cadrul aceluiași indice, se afirmă că Danemarca are cei mai mulți utilizatori de e-guvernare din UE (92 % dintre utilizatorii de internet utilizează e-guvernarea). Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a numărului de scrisori, mai mult decât în alte state membre, iar Post Danmark a resimțit mai mult decât omologii săi din alte state membre nevoia de a majora prețurile pentru a putea acoperi în continuare costurile fixe aferente îndeplinirii cerințelor privind OSU.

(199)

În ceea ce privește întrebarea dacă prețurile scrisorilor interne cu o greutate de până la 50 de grame sunt „nejustificat de ridicate”, astfel cum a susținut ITD cu referire la raportul Rigsrevisionen, Danemarca afirmă că Rigsrevisionen nu a afirmat că prețurile sunt „nejustificat de ridicate”. În plus, Danemarca observă că Autoritatea pentru Aviație Civilă și Căi Ferate a utilizat o nouă procedură pentru a aproba o creștere a prețurilor de la 11 DKK la 12 DKK în 2022. Noua procedură analizează profiturile altor furnizori europeni de servicii poștale în ceea ce privește prețurile expedierii scrisorilor, iar acestea se situau între 8,1 % și 26 %. Creșterea prețurilor de la 11 DKK la 12 DKK a avut ca rezultat un profit estimat pentru 2022 de [>5] % până la [<15] %. În 2020, prețul a fost de 10 DKK, cu un profit estimat de [5-10] %. Prin urmare, noua procedură utilizată pentru creșterea din 2022 arată că prețul din 2020 nu generează profituri disproporționate. Prin urmare, nu există indicii că Post Danmark ar fi practicat prețuri nejustificat de ridicate sau că prețurile din scenariul factual nu reflectă prețurile pieței.

(200)

Danemarca este de acord cu ITD în privința faptului că CNE nu ar trebui să includă o dublă contabilizare. Din acest motiv, s-a acordat o atenție deosebită asigurării faptului că nu are loc o dublă contabilizare și că veniturile nerealizate nu sunt subestimate. ITD menționează categoria „francare” din CNE și faptul că aceasta ar putea acoperi același serviciu ca și corespondența de export, corespondența de import, alte tipuri de corespondență, coletele de export și coletele de import.

(201)

În ceea ce privește francarea, Danemarca dă exemplul întreruperii serviciilor poștale internaționale în temeiul Convenției privind UPU și al altor acorduri poștale internaționale. Întreruperea acestui serviciu înseamnă un venit nerealizat estimat la […] milioane DKK, împărțit între corespondența de export (reducerea veniturilor de la […] milioane DKK la 0 DKK), corespondența de import (reducerea veniturilor de la […] milioane DKK la 0 DKK), coletele de export (reducerea veniturilor de la […] milioane DKK la […] milioane DKK), coletele de import (reducerea veniturilor de la […] milioane DKK la […] milioane DKK) și alte tipuri de francare (reducerea veniturilor de la […] milioane DKK la […] milioane DKK).

(202)

Danemarca explică faptul că, contrar celor afirmate de ITD, atunci când Post Danmark este comparată cu alți operatori (considerentele 142-145 din decizia de inițiere a procedurii), întreprinderile cu care este comparată nu pot și nu trebuie să fie identice cu Post Danmark în ceea ce privește structura comercială și profitabilitatea. Mai precis, în ceea ce privește profitabilitatea, Danemarca explică faptul că scopul analizei comparative este de a compara profitabilitatea reală a altor operatori cu profitabilitatea Post Danmark din scenariul contrafactual. Utilizarea profitabilității reale a Post Danmark este lipsită de relevanță, întrucât aceasta este afectată de îndeplinirea OSU, din cauza căreia operațiunile Post Danmark nu au putut fi optimizate.

(203)

Danemarca explică faptul că, deși ITD (utilizând în mod eronat scenariul factual) adaugă un EBIT de -4,4 % pentru activitățile incluse în OSU la un EBIT de -6,9 % pentru activitățile neincluse în OSU (ceea ce conduce la o marjă EBIT de -11,3 %), modalitatea corectă de calculare a EBIT global este prin ponderarea cifrelor. Acest lucru ar conduce la un EBIT total de -5,2 % pentru scenariul factual.

(204)

În ceea ce privește întreprinderile alese pentru exercițiul de analiză comparativă, Danemarca explică faptul că Posten Norge, Deutsche Post DHL Group și Danske Fragtmænd au o structură comercială comparabilă și că toate operează pe piața serviciilor poștale. Posten Norge și Deutsche Post DHL Group distribuie în continuare un număr mare de scrisori, ceea ce le face adecvate pentru comparație în ceea ce privește EBIT, productivitatea muncii și raportul cost-eficacitate. În scenariul contrafactual, Post Danmark va furniza în continuare servicii de livrare de scrisori. Societatea Danske Fragtmænd este relevantă, deoarece este unul dintre cei mai mari actori de pe piața daneză a transportului de mărfuri și de colete, iar în scenariul contrafactual al Post Danmark, veniturile din logistică și veniturile asociate reprezintă o parte mai mare din venituri decât în scenariul factual. Aceasta înseamnă că Post Danmark ar fi comparabilă mai degrabă cu Danske Fragtmænd.

(205)

Analiza comparativă se realizează la nivel de grup, deoarece societățile sunt selectate pe baza portofoliului lor total de produse privind corespondența, coletele și logistica. Analiza comparativă la nivel de segment nu este întotdeauna posibilă, deoarece conturile pentru fiecare segment nu utilizează întotdeauna distribuția integrală a costurilor. Doar pentru Deutsche Post DHL ar fi fost posibil acest lucru în ceea ce privește serviciile de corespondență și coletărie, ceea ce ar fi condus la un EBIT de 7,9 % pentru scrisori și colete în 2019, comparativ cu 6,5 % pentru grup. Rezultă că marja EBIT pentru serviciile de corespondență și coletărie este, de fapt, mai mare decât marja EBIT la nivel de grup.

(206)

Pentru a consolida și mai mult soliditatea analizei comparative, Danemarca a analizat, de asemenea, marja EBIT a General Logistics Systems Denmark A/S (GLS), care este cel mai mare concurent al Post Danmark pe piața daneză a coletelor și, prin urmare, este adecvată și pentru comparație. Nivelul EBIT al GLS pentru 2020 este de 12,6 % (102).

(207)

În ceea ce privește critica formulată de Danske Medier potrivit căreia compensația pentru îndeplinirea OSU este prea ridicată deoarece Post Danmark este autorizată să aibă prețuri aferente OSU scăzute în mod artificial pentru „expedierea de reviste sortate”, Danemarca explică faptul că, contrar celor susținute de Danske Medier, prețul pentru acest serviciu a fost în 2020 de [5-10] DKK pe unitate ([0,669-1,339] EUR), și nu de 3,50 DKK (0,47 EUR ct). Prețul de 3,50 DKK se aplică numai clienților care au peste 100 000 de trimiteri cu o greutate de cel mult 0,06 kg. De asemenea, acest preț s-ar aplica doar pentru partea din lot care depășește 100 000 de trimiteri, deoarece se utilizează un model pas cu pas. De exemplu, pentru primele 1 500 de trimiteri, în 2020 a fost perceput un preț de 8,66 DKK (1,16 EUR) (103). Având în vedere că stabilirea prețurilor este diferită de ceea ce susține Danske Medier, Danemarca consideră că critica formulată de Danske Medier ar trebui respinsă.

(208)

Danemarca precizează că Post Danmark nu are un drept exclusiv de a emite și de a vinde timbre. Dimpotrivă, aceasta are obligația de a emite și de a vinde timbre [secțiunea 20 din Legea privind serviciile poștei (104)]. Directiva 97/67/CE prevede, la articolul 8, că articolul 7 (care interzice drepturile exclusive și speciale ca mijloace de finanțare a îndeplinirii OSU) nu împiedică statele membre să organizeze emisiunea de timbre în conformitate cu legislația lor internă (105). Prin urmare, chiar dacă ar exista un drept exclusiv (deși nu este cazul) de a emite timbre, atunci acesta ar fi în conformitate cu Directiva 97/67/CE.

(209)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a considerat că Danemarca nu a respectat obligația de notificare prin faptul că a acordat o parte din compensația pentru îndeplinirea OSU din 2020, notificată în temeiul Cadrului privind SIEG, înainte de aprobarea de către Comisie (considerentul 60 din decizia de inițiere a procedurii).

(210)

Într-adevăr, Danemarca a acordat deja și a plătit societății Post Danmark jumătate din suma notificată (15 milioane EUR). Potrivit Danemarcei, această parte a compensației a fost acordată inițial în temeiul Deciziei privind SIEG, care permite acordarea de ajutoare pentru SIEG fără notificarea Comisiei, cu condiția ca ajutorul să nu depășească o sumă anuală de 15 milioane EUR [articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia privind SIEG] (a se vedea, de asemenea, acordul care acoperă prima jumătate a anului 2020 menționat în considerentul 22 punctul 4).

(211)

Danemarca a explicat că, la momentul respectiv, nu se luase nicio decizie cu privire la compensația suplimentară pentru îndeplinirea OSU acordată Post Danmark după iunie 2020 și peste suma de 15 milioane EUR. În plus, Danemarca a precizat că nu exista voința politică de a finanța îndeplinirea OSU de la bugetul de stat după data de 30 iunie 2020 și că au fost luate în considerare alternative (a se vedea considerentul 79). Pe această bază, Danemarca a susținut că compensația pentru îndeplinirea OSU pentru prima jumătate a anului 2020 nu ar trebui să fie considerată nelegală. În ceea ce privește compensația pentru îndeplinirea OSU pentru a doua jumătate a anului 2020, Danemarca a explicat că, în temeiul juridic, acordarea compensației este condiționată de aprobarea Comisiei (considerentul 22 punctul 5).

(212)

Comisia ia act de explicațiile Danemarcei, dar menționează jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu care regulamentele și deciziile de exceptare privind ajutoarele de stat trebuie să fie aplicate în mod restrictiv (106). Prin urmare, Decizia privind SIEG poate fi utilizată numai în măsura în care beneficiarul primește un ajutor de maximum 15 milioane EUR pe an. Este responsabilitatea statului membru, în momentul utilizării Deciziei privind SIEG, să se asigure că vor fi respectate condițiile prevăzute în decizia respectivă.

(213)

De asemenea, Comisia consideră că compensația pentru îndeplinirea OSU nu poate fi evaluată separat pentru prima și a doua jumătate a anului 2020. Într-adevăr, în pofida existenței a două licențe diferite, societății Post Danmark i-a fost atribuit un singur SIEG, în special deoarece conținutul OSU este exact același în cele două perioade succesive (107).

(214)

Danemarca a notificat compensația pentru respectivul SIEG unic în 2020 în temeiul Cadrului privind SIEG, dar a acordat deja și a plătit o parte din sumă, ceea ce a determinat Comisia să concluzioneze că obligația de notificare nu a fost respectată. Danemarca a prezentat un argument suplimentar, și anume că Decizia privind SIEG se aplică ajutoarelor acordate deja (considerentul 81) și că, la momentul deciziei de inițiere a procedurii, singurul ajutor acordat era suma de 15 milioane EUR pentru prima jumătate a anului 2020. Prin urmare, potrivit Danemarcei, cel puțin până în momentul în care pune în aplicare un ajutor suplimentar pentru îndeplinirea OSU de către Post Danmark, nu există niciun ajutor nelegal. Potrivit Danemarcei, ajutorul suplimentar va fi pus în aplicare numai în cazul în care Comisia ar aproba un astfel de ajutor. Comisia nu este de acord cu acest raționament. În primul rând, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Decizia privind SIEG trebuie să aibă loc în mod necesar înainte ca statele membre să decidă să se bazeze pe exceptarea de la obligația de notificare permisă prin Decizia privind SIEG. Acest lucru este precizat la articolul 3 din Decizia privind SIEG, care prevede că o compensație pentru serviciu public care îndeplinește cerințele din decizia respectivă este exceptată de la obligația notificării prealabile. Așadar, evaluarea condițiilor trebuie să aibă loc în prealabil pentru a stabili dacă este necesar să se notifice sau nu. Prin urmare, statele membre trebuie să se asigure că beneficiarul va primi cel mult 15 milioane EUR într-un an înainte de a se baza pe Decizia privind SIEG. Întrucât Danemarca a notificat compensația pentru îndeplinirea OSU pentru 2020 cu o valoare mai mare de 15 milioane EUR, Comisia trebuie să presupună în mod necesar în evaluarea sa că această compensație va fi acordată și, prin urmare, că Post Danmark va primi mai mult de 15 milioane EUR într-un an. De aici rezultă în mod automat că Danemarca nu s-a asigurat, atunci când a aplicat Decizia privind SIEG, că vor fi respectate condițiile acesteia.

(215)

Prin urmare, Comisia își menține concluzia preliminară potrivit căreia obligația de notificare nu a fost respectată, în pofida explicațiilor suplimentare furnizate de Danemarca.

(216)

În temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, o măsură poate fi considerată ajutor de stat dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (i) măsura trebuie să fie imputabilă statului membru și să fie acordată prin intermediul resurselor de stat; (ii) măsura trebuie să confere un avantaj economic unei întreprinderi, (iii) avantajul trebuie să fie selectiv și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(217)

Pentru a fi calificată drept ajutor de stat, o măsură trebuie să fie imputabilă statului și să fie acordată direct sau indirect prin resurse ale statului. Resursele de stat includ toate resursele din sectorul public (108), inclusiv resursele entităților intrastatale (descentralizate, federale, regionale sau de altă natură) (109).

(218)

Compensația pentru îndeplinirea OSU a fost deja plătită parțial de Danemarca din bugetul național (a se vedea considerentul 209). Partea rămasă va fi, de asemenea, plătită de Danemarca din bugetul propriu, astfel cum s-a stabilit în diferitele temeiuri juridice relevante (a se vedea considerentul 22). În plus, măsura este imputabilă statului, întrucât este acordată pe baza legislației statului (considerentul 22).

(219)

Prin urmare, măsura notificată este imputabilă statului și este acordată prin intermediul resurselor de stat.

(220)

Finanțarea din fonduri publice acordată unei entități poate fi calificată drept ajutor de stat numai în cazul în care entitatea respectivă este o întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit în mod sistematic întreprinderile ca fiind entități care desfășoară o activitate economică (110). Calificarea unei entități ca întreprindere depinde, așadar, de natura activității acesteia, indiferent de statutul juridic al entității sau de modul în care este finanțată (111). În principiu, o activitate trebuie să fie considerată ca fiind de natură economică atunci când aceasta constă în oferirea de bunuri și servicii pe o piață (112).

(221)

În cazul de față, Post Danmark oferă servicii poștale contra cost pe piața serviciilor poștale din Danemarca și în concurență cu alți furnizori. Din acest motiv, în ceea ce privește activitățile finanțate prin intermediul compensației pentru îndeplinirea OSU, Post Danmark se califică drept întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(222)

Un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE este orice avantaj economic pe care o întreprindere nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață, și anume în absența intervenției statului (113). Ori de câte ori situația financiară a unei întreprinderi este ameliorată ca urmare a intervenției statului, există un avantaj. Doar efectul măsurii asupra întreprinderii este relevant, nu și cauza sau obiectivul intervenției statului.

(223)

Nu există nicio îndoială cu privire la faptul că situația financiară a Post Danmark s-a îmbunătățit prin primirea compensației pentru îndeplinirea OSU în 2020. Din acest motiv, există a priori un avantaj pentru Post Danmark ca urmare a compensației.

(224)

Cu toate acestea, în conformitate cu hotărârea Curții în cauza Altmark (114), acordarea unui avantaj economic poate fi exclusă în ceea ce privește compensarea costurilor suportate pentru furnizarea unui SIEG dacă sunt îndeplinite următoarele patru condiții cumulative:

(225)

Având în vedere caracterul cumulativ al celor patru criterii Altmark, în cazul în care unul dintre acestea nu este îndeplinit, se va considera că compensația constituie un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. Autoritățile daneze recunosc că al patrulea criteriu Altmark nu este îndeplinit. Și Comisia consideră că al patrulea criteriu Altmark nu este îndeplinit, întrucât, în absența unei proceduri de achiziții publice care să permită selectarea ofertantului capabil să furnizeze serviciul la cel mai scăzut cost pentru comunitate, autoritățile daneze nu au reușit să demonstreze că nivelul compensației a fost determinat pe baza unei analize a costurilor unei întreprinderi bine gestionate din cadrul aceluiași sector, luându-se în considerare veniturile și un profit rezonabil.

(226)

Întrucât cel puțin una dintre cele patru condiții Altmark cumulative nu este îndeplinită în cazul de față, compensația pentru îndeplinirea OSU conferă un avantaj Post Danmark.

(227)

Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că, pentru a fi definită ca ajutor de stat, o măsură trebuie să favorizeze „anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri”. Comisia observă că compensația pentru îndeplinirea OSU va fi acordată numai pentru Post Danmark. Având în vedere că prezentul caz se referă la o măsură de ajutor individual, identificarea avantajului economic (a se vedea considerentele 222-226) este suficientă pentru a susține prezumția că măsura este selectivă (115). În orice caz, nu reiese că alte întreprinderi aflate în aceeași situație de fapt și de drept beneficiază de același avantaj sau că alte sectoare aflate într-o situație comparabilă beneficiază de un astfel de avantaj. Prin urmare, măsura este selectivă în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(228)

Sprijinul public acordat întreprinderilor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE dacă „denaturează sau amenință să denatureze concurența” și numai în măsura în care „afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(229)

Se consideră că o măsură acordată de stat denaturează sau amenință să denatureze concurența în cazul în care aceasta este susceptibilă să amelioreze poziția concurențială a beneficiarului în comparație cu a celorlalte întreprinderi cu care acesta concurează (116). O denaturare a concurenței este prezumată atunci când un stat acordă un avantaj financiar unei întreprinderi dintr-un sector liberalizat în care există sau ar putea exista concurență.

(230)

În ceea ce privește efectul asupra schimburilor comerciale, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că orice acordare de ajutor unei întreprinderi care își desfășoară activitățile pe piața internă poate fi susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre (117). Nu este necesar să se stabilească faptul că ajutorul are un efect real asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.

(231)

În ceea ce privește cazul de față, Comisia observă că Post Danmark își desfășoară activitatea pe piața daneză a serviciilor poștale. Piața daneză a serviciilor poștale a fost liberalizată din 2011 (a se vedea considerentul 13) și, prin urmare, Post Danmark își desfășoară activitatea în concurență cu alți furnizori.

(232)

Anumiți concurenți ai Post Danmark, în special întreprinderile care furnizează servicii de livrare de colete, fac parte din grupuri internaționale care își desfășoară activitatea și în alte state membre (118). În plus, societatea-mamă a Post Danmark își desfășoară activitatea (prin intermediul filialelor sale) și în alte state membre (de exemplu, Suedia, Finlanda).

(233)

Prin urmare, compensația pentru obligația de serviciu public acordată Post Danmark consolidează poziția acesteia față de alte întreprinderi poștale concurente în cadrul schimburilor comerciale din interiorul Uniunii.

(234)

Comisia concluzionează că măsura notificată este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale și să denatureze concurența.

(235)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că compensația acordată Post Danmark pentru furnizarea serviciului poștal universal în 2020 îndeplinește criteriile stabilite la articolul 107 alineatul (1) din TFUE și, prin urmare, măsura constituie ajutor de stat în sensul dispoziției respective. Danemarca nu contestă această concluzie.

(236)

Având în vedere că compensația pentru îndeplinirea OSU de care beneficiază Post Danmark constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, trebuie evaluată compatibilitatea acesteia cu piața internă.

(237)

Autoritățile daneze au notificat măsura drept compensație pentru furnizarea unui SIEG, și anume OSU, în conformitate cu Cadrul privind SIEG întemeiat pe articolul 106 alineatul (2) din TFUE.

(238)

Articolul 106 alineatul (2) din TFUE prevede că „[î]ntreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor tratatelor și, în special, regulilor de concurență, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care contravine intereselor Uniunii”.

(239)

În conformitate cu dispoziția respectivă, Comisia poate declara compensația pentru SIEG ca fiind compatibilă cu piața internă, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Comisia a stabilit condițiile în care aplică articolul 106 alineatul (2) din TFUE în Decizia privind SIEG din 2012 și în Cadrul privind SIEG din 2012.

(240)

Autoritățile daneze au notificat o compensație în valoare de 225 de milioane DKK (aproximativ 30 de milioane EUR). În măsura în care compensația care urmează să fie acordată Post Danmark depășește 15 milioane EUR pe an, compensația respectivă nu intră în domeniul de aplicare al Deciziei privind SIEG din 2012, astfel cum se prevede la articolul 2 din aceasta.

(241)

Ajutoarele de stat care nu intră în domeniul de aplicare al Deciziei privind SIEG din 2012 pot fi declarate compatibile cu articolul 106 alineatul (2) din TFUE dacă sunt necesare pentru prestarea SIEG în cauză și dacă nu afectează dezvoltarea schimburilor comerciale într-o măsură care contravine intereselor Uniunii. În acest sens, Cadrul privind SIEG din 2012 stabilește orientările pentru evaluarea compatibilității compensației pentru SIEG. Respectarea condițiilor de compatibilitate din Cadrul privind SIEG este verificată în continuarea prezentei secțiuni.

(242)

Astfel cum se menționează în considerentul 46 din Comunicarea Comisiei privind SIEG (119), statele membre au o largă marjă de apreciere în ceea ce privește stabilirea serviciilor care pot fi considerate servicii de interes economic general. Competența Comisiei se limitează la a verifica dacă marja de apreciere se aplică fără erori vădite în ceea ce privește definirea SIEG și la a evalua orice ajutor de stat pe care îl presupune compensația. Punctul 56 din Cadrul privind SIEG din 2012 confirmă marja largă de apreciere a statelor membre în ceea ce privește definirea SIEG.

(243)

Punctul 14 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „statele membre ar trebui să demonstreze faptul că au acordat o atenție corespunzătoare necesităților de serviciu public sprijinite, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, pentru a ține seama de interesele utilizatorilor și ale furnizorilor.”

(244)

Obligația de serviciu universal, astfel cum este definită la articolul 3 din Directiva 97/67/CE, este recunoscută ca SIEG autentic (120). Prin urmare, statele membre nu trebuie să demonstreze, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, că au luat în considerare necesitățile de serviciu public atunci când au atribuit unui operator îndeplinirea OSU, astfel cum este definită la articolul 3 din directiva respectivă.

(245)

Autoritățile daneze au demonstrat că OSU atribuită societății Post Danmark corespunde cerințelor minime prevăzute la articolul 3 din Directiva 97/67/CE (a se vedea considerentele 28 și 29 din decizia de inițiere a procedurii). În plus, autoritățile daneze s-au bazat pe opțiunea prevăzută la articolul 3 alineatul (5) din directiva respectivă și au mărit limita de greutate a acoperirii serviciului universal pentru coletele poștale cu o greutate de până la 20 de kilograme, precum și pe articolul 12 din aceasta pentru a impune tarife uniforme pentru trimiterile individuale (scrisori și colete) și pentru livrarea gratuită a trimiterilor către nevăzători. Prin urmare, Comisia consideră că Danemarca nu trebuie să demonstreze, printr-o consultare publică sau prin alte instrumente adecvate, că a luat în considerare necesitățile de serviciu public și concluzionează că cerința prevăzută la punctul 14 din Cadrul privind SIEG din 2012 nu se aplică în acest caz.

(246)

Astfel cum se precizează la punctul 15 din Cadrul privind SIEG din 2012, conceptul de serviciu de interes economic general în sensul articolului 106 din TFUE presupune ca întreprinderii în cauză să îi fi fost încredințată prestarea SIEG prin unul sau mai multe acte.

(247)

Astfel cum se prevede la punctul 16 din Cadrul privind SIEG din 2012, aceste acte de atribuire trebuie să precizeze, în special:

(248)

În cazul de față, diferitele documente care formează împreună actul de atribuire al Post Danmark, astfel cum sunt descrise în considerentul 22, precizează:

(249)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că atribuirea în favoarea Post Danmark pentru 2020 este în conformitate cu cerințele relevante ale Cadrului privind SIEG din 2012.

(250)

Astfel cum se precizează la punctul 17 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[p]erioada de valabilitate a actului de atribuire ar trebui să fie justificată prin trimitere la criterii obiective, cum ar fi necesitatea amortizării activelor fixe netransferabile. În principiu, perioada de valabilitate a actului de atribuire nu ar trebui să depășească perioada necesară pentru amortizarea celor mai importante active necesare pentru prestarea SIEG” (121).

(251)

Astfel cum se precizează în considerentul 14, licența Post Danmark pentru îndeplinirea OSU acoperă un an. Deși autoritățile daneze nu au furnizat date specifice privind perioada de amortizare a celor mai importante active utilizate pentru îndeplinirea OSU, Comisia consideră, în raport cu practica din alte state membre, că poate fi acceptată o perioadă de atribuire de doar un an (122). În plus, în ceea ce privește Post Danmark, Comisia acceptase anterior o durată mai lungă, de trei ani, din 2017 până în 2019 (a se vedea decizia din 2018). Decizia din 2018 a fost confirmată de Tribunal în cauza T-561/18.

(252)

În conformitate cu punctul 18 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[a]jutorul va fi considerat compatibil cu piața internă în temeiul articolului 106 alineatul (2) din tratat doar în cazul în care întreprinderea respectă, după caz, dispozițiile Directivei 2006/111/CE privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi” (123).

(253)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la metodologia Post Danmark de repartizare a costurilor și, ca urmare, și cu privire la separarea conturilor Post Danmark (considerentul 101 din decizia de inițiere a procedurii). Aceste îndoieli au apărut în urma unui raport al Rigsrevisionen, care a dat naștere unor suspiciuni cu privire la supravegherea de reglementare a conturilor Post Danmark și la validarea conturilor de către auditorii externi (considerentul 104 din decizia de inițiere a procedurii).

(254)

Comisia a precizat că numai dacă autoritățile daneze furnizează informațiile necesare pentru a înlătura îndoielile rezultate din concluziile Rigsrevisionen și numai atunci când contabilitatea analitică este fiabilă, Comisia ar putea ajunge la o concluzie pozitivă cu privire la îndeplinirea cerințelor prevăzute la punctul 18 din Cadrul privind SIEG.

(255)

Ca răspuns la decizia de inițiere a procedurii, Danemarca a explicat mai detaliat, incluzând exemple, metodologia Post Danmark de repartizare a costurilor (considerentele 87-102); repartizarea veniturilor (considerentul 103); separarea conturilor (considerentele 104-106) și interpretarea sa a raportului Rigsrevisionen și a acțiunilor întreprinse în urma acestuia (considerentele 107-116). Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că îndoielile sale au fost abordate în mod adecvat.

(256)

Într-adevăr, în primul rând, Post Danmark utilizează metode general acceptabile de repartizare a costurilor, și anume metodologia ABC pentru costurile operaționale de bază, analiza directă a altor costuri operaționale și rezultatul metodologiei ABC pentru alte costuri (considerentele 89-92). Prin utilizarea acestei metodologii, Post Danmark repartizează în mod proporțional costurile comune serviciilor incluse în OSU și celor neincluse în OSU, pe baza unor factori corespunzători. Metodologia ABC este un sistem specific al metodei de repartizare completă a costurilor, care respectă dispozițiile aplicabile ale Cadrului privind SIEG din 2012 și este, de asemenea, în concordanță cu cerințele specifice sectorului privind contabilitatea separată prevăzute la articolul 14 din Directiva 97/67/CE. Comisia a recunoscut caracterul adecvat al metodologiei ABC în cadrul unor decizii anterioare (124).

(257)

În al doilea rând, examinarea efectuată de Deloitte, prezentată la 30 august 2021 (considerentele 101 și 102), susține, de asemenea, concluzia că metodologia de repartizare a costurilor și separarea conturilor Post Danmark sunt corecte. Această examinare a concluzionat că Post Danmark utilizează principii, metode și sisteme de înregistrare cuprinzătoare pentru a-și calcula și repartiza costurile între serviciile incluse în OSU și cele neincluse în OSU.

(258)

Constatările Deloitte sunt susținute și de auditorul Post Danmark, KPMG, care, atunci când a auditat conturile pentru 2020, a confirmat că datele au fost înregistrate în mod corect și a aprobat conturile pentru 2020 (considerentul 118).

(259)

În cele din urmă, costurile și veniturile totale repartizate serviciilor incluse în OSU și celor neincluse în OSU și, ca urmare, separarea conturilor din 2020 prezentată în tabelul 3 (a se vedea, de asemenea, considerentul 106) arată că repartizarea costurilor este, în linii mari, în concordanță cu ponderea veniturilor diferitelor activități, ceea ce contrazice în mod clar afirmația potrivit căreia toate costurile comune ar fi repartizate contului OSU. Proporțiile indicate (aproximativ 70 % pentru îndeplinirea OSU și 30 % în afara OSU atât cu privire la costuri, cât și la venituri) sunt similare pentru alți ani. Datele pentru toți anii începând cu 2007 sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul Post Danmark (125).

Tabelul 3

Separarea conturilor Post Danmark

(260)

Comisia observă, de asemenea, că Rigsrevisionen a confirmat într-o declarație oficială din 5 martie 2021 (a se vedea considerentul 116) că îndoielile sale inițiale au fost înlăturate prin măsurile luate de ministrul transporturilor în urma raportului Rigsrevisionen. În plus, Rigsrevisionen s-a angajat să observe în continuare practicile tarifare ale Post Danmark și măsurile planificate de ministru pentru a consolida supravegherea Post Danmark și și-a asumat obligația de a raporta constatările către Statsrevisorerne (considerentul 116).

(261)

Verificarea proprie a Comisiei cu privire la repartizarea costurilor de către Post Danmark și confirmarea de către Rigsrevisionen a faptului că măsurile luate de ministrul transporturilor sunt adecvate au înlăturat îndoielile Comisiei, exprimate în decizia de inițiere a procedurii, referitoare la respectarea punctului 18 din Cadrul privind SIEG.

(262)

În ceea ce privește observația părților interesate, enunțată în considerentul 29, potrivit căreia auditurile anuale ale conturilor Post Danmark nu sunt fiabile, Comisia a verificat, utilizând rapoartele întocmite de Deloitte (considerentul 257) și KPMG (considerentul 258), dacă înregistrarea datelor a fost efectuată într-adevăr la un nivel suficient de detaliat.

(263)

În ceea ce privește eliminarea solicitată a așa-numitei „norme privind necesitatea” (considerentul 33), Comisia observă că, pentru anul 2020, Regulamentul contabil relevant este cel din 2014 și că regulamentul respectiv nu conține o „normă privind necesitatea”. Din analiza principiilor și metodelor pentru 2020 (126) reiese că nu există nicio dispoziție care să indice că Post Danmark trebuie să repartizeze toate costurile comune necesare pentru îndeplinirea OSU în contul OSU. În schimb, principiile și metodele prevăd următoarele: „Serviciile neuniversale includ, prin urmare, costurile pe care manipularea acestor servicii le generează, pe de o parte, toate costurile marginale și, pe de altă parte, costurile comune legate de funcționarea și extinderea sistemului de producție și gestionare de bază (adică costurile comune transferabile). La acestea se adaugă o cotă proporțională din costurile comune netransferabile.” (127) (subliniere adăugată de Comisie). Acest lucru arată că costurile comune sunt repartizate atât serviciilor neincluse în OSU, cât și serviciilor incluse în OSU. De asemenea, acest lucru ilustrează faptul că Post Danmark are obligația să aplice în paralel două procese diferite. Pe de o parte, repartizarea costurilor și, pe de altă parte, etichetarea sau clasificarea tipurilor de costuri drept costuri marginale, costuri comune transferabile și costuri comune netransferabile (considerentul 94).

(264)

Din descrierea contabilității analitice nu reiese că, în practică, Post Danmark repartizează toate costurile sale comune contului OSU, ci că le împarte în mod corespunzător între contul OSU și conturile care nu sunt legate de îndeplinirea OSU (ca răspuns la observația enunțată în considerentul 30).

(265)

În ceea ce privește examinarea efectuată de PwC în 2014 (considerentul 33) și în măsura în care aceasta ar fi relevantă pentru compensația pentru îndeplinirea OSU în 2020, Comisia ajunge la aceeași concluzie ca și Danemarca (considerentul 113), și anume că interpretarea dată de Rigsrevisionen declarației PwC a fost eronată. În special, numărul trimiterilor nu este un parametru adecvat pentru a evalua dacă repartizarea costurilor este corespunzătoare, deoarece diferitele tipuri de trimiteri nu implică aceleași costuri în lanțul de producție. Într-adevăr, pentru anumite produse, costul „versiunii OSU” a unei trimiteri poștale (de exemplu, livrarea la domiciliu a scrisorilor incluse în OSU în termen de 5 zile lucrătoare) este mai mic decât al versiunii neincluse în OSU (livrarea la domiciliu a unei scrisori neincluse în OSU cu livrare în ziua următoare), iar pentru alte produse este invers [ca în cazul coletelor BtB (neincluse în OSU) și BtC (128) (incluse în OSU)]. Această evaluare este confirmată de proporția din cifra de afaceri care poate fi atribuită diferitelor activități, un procent de aproximativ de 70 % din aceasta fiind atribuibil OSU, în timp ce același procent de 70 % din costuri este atribuibil OSU (considerentul 259). O proporție similară se aplică pentru 2013, care este anul care face obiectul examinării PwC.

(266)

În plus, din analiza formulării exacte a PwC în cadrul examinării din 2014 (129), Comisia observă că PwC a remarcat faptul că, în ceea ce privește costurile de distribuție pe rutele cu codistribuție, produsele incluse în OSU au suportat mai mult de jumătate din costuri, chiar dacă le corespundeau mai puțin de jumătate dintre livrări (130) (nu din numărul de trimiteri). PwC oferă explicația acestui lucru, și anume faptul că, în cazul livrării în comun a unui produs inclus în OSU și a unui produs neinclus în OSU, produsului neinclus în OSU îi este repartizat doar timpul de livrare suplimentar pentru livrarea acestuia în aceeași cutie poștală cu produsul inclus în OSU. Pe baza acestei explicații, PwC a constatat, în 2014, nu doar că principiile și metodele aplicate pentru repartizarea costurilor respectau cerințele de reglementare, ci și că principiile și metodele erau logice și rezonabile. Ulterior, Deloitte a ajuns la o concluzie similară în cadrul examinării sale din 2021 (a se vedea considerentul 257).

(267)

În ceea ce privește observațiile prezentate de Danske Medier (considerentele 34-36), Comisia observă că conceptul de „costuri marginale”, a cărui utilizare, potrivit Danske Medier, conduce la o compensație prea ridicată pentru îndeplinirea OSU, este utilizat pentru clasificarea costurilor, care reprezintă un proces separat de repartizarea costurilor. Aceasta nu înseamnă că toate costurile necesare pentru îndeplinirea OSU sunt repartizate contului OSU atunci când sunt necesare și pentru servicii neincluse în OSU (a se vedea exemplul prezentat în considerentul 97). În ceea ce privește ipoteza Danske Medier potrivit căreia Post Danmark utilizează compensația pentru îndeplinirea OSU pentru a acoperi pierderile mari suferite în cadrul activităților sale neincluse în OSU, Comisia observă că nu a găsit dovezi în acest sens și că, în orice caz, îndeplinirea OSU care respectă contabilitatea analitică în conformitate cu normele aplicabile (Cadrul privind SIEG, Directiva 97/67/CE și normele contabile naționale) creează un deficit net, atât în prezența, cât și în absența compensației pentru îndeplinirea OSU din 2020 (considerentul 153, nota de subsol 81).

(268)

În ceea ce privește presupusa structură complexă a Grupului PostNord și efectul pe care aceasta îl are asupra supravegherii (considerentul 36), Comisia observă că îndeplinirea OSU a fost atribuită societății Post Danmark, nu și altor entități ale grupului din care face parte. Prin urmare, supravegherea ar trebui să se concentreze asupra Post Danmark și, de fapt, chiar se întâmplă acest lucru. Structura corporativă a Grupului PostNord este lipsită de relevanță pentru supravegherea contabilității Post Danmark din punctul de vedere al compensației pentru îndeplinirea OSU acordate acestei entități.

(269)

Potrivit punctului 19 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[a]jutorul va fi considerat compatibil cu piața internă pe baza articolului 106 alineatul (2) din tratat, doar în cazul în care autoritatea responsabilă, atunci când a atribuit prestarea serviciului întreprinderii respective, a respectat sau s-a angajat să respecte normele UE aplicabile în domeniul achizițiilor publice. Aceasta include orice cerință privind transparența, tratamentul egal și nediscriminarea, care rezultă direct din tratat și, dacă este cazul, din legislația secundară a [UE]. Se consideră că ajutorul care nu respectă aceste norme și cerințe afectează dezvoltarea schimburilor comerciale într-o măsură care ar contraveni intereselor Uniunii, în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat”.

(270)

În temeiul articolului 7 alineatul (2) din Directiva 97/67/CE, statele membre nu sunt obligate să organizeze o procedură de achiziții pentru desemnarea furnizorului de OSU.

(271)

În cazul de față, autoritățile daneze au optat pentru atribuirea directă societății Post Danmark, în conformitate cu Directiva 97/67/CE. Rezultă că normele privind achizițiile publice nu sunt aplicabile și că atribuirea directă societății Post Danmark în calitate de furnizor de OSU este în conformitate cu punctul 19 din Cadrul privind SIEG din 2012.

(272)

Potrivit punctului 20 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[î]n cazul în care o autoritate atribuie prestarea aceluiași SIEG mai multor întreprinderi, compensația ar trebui calculată pe baza aceleiași metode pentru fiecare întreprindere”.

(273)

În conformitate cu articolul 14 din Legea privind serviciile poștale, OSU este atribuită doar societății Post Danmark. Prin urmare, Comisia concluzionează că cerința de la punctul 20 din Cadrul privind SIEG din 2012 nu este aplicabilă.

(274)

În urma deciziei de inițiere a procedurii, Danemarca a furnizat informații suplimentare în sprijinul corectitudinii calculului său privind costurile nete, pentru care utilizează metodologia CNE. Având în vedere anumite observații prezentate de părțile interesate și pentru a îmbunătăți în continuare calculul CNE, Danemarca a modificat anumiți parametri ai CNE.

(275)

Punctul 21 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că „[v]aloarea compensației nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a se acoperi costurile nete ale îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, inclusiv un profit rezonabil”. În acest sens, punctul 24 din Cadrul privind SIEG din 2012 stabilește că „[c]ostul net necesar sau care se preconizează că va fi necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public ar trebui calculat utilizând metodologia costului net evitat în cazul în care acest fapt este impus de legislația Uniunii sau cea națională, precum și în alte cazuri, în măsura posibilului”.

(276)

În conformitate cu punctul 25 din Cadrul privind SIEG din 2012, „[î]n cadrul metodologiei costului net evitat, costul net necesar, efectiv sau preconizat, pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public se calculează ca diferența dintre costul net suportat de prestator atunci când îndeplinește o obligație de serviciu public și costul sau profitul net al aceluiași prestator atunci când își desfășoară activitatea fără a îndeplini o astfel de obligație”.

(277)

CNE constă în diferența de profituri ale Post Danmark între așa-numitul scenariu factual (corespunzător situației reale, în care Post Danmark își desfășoară activitatea cu OSU) și scenariul contrafactual (corespunzător unei situații ipotetice, în care societății Post Danmark nu îi este atribuită îndeplinirea OSU).

(278)

În calculele sale inițiale, Danemarca a estimat că CNE pentru 2020 s-a ridicat la 394 de milioane DKK (aproximativ 53 de milioane EUR). În urma observațiilor părților interesate (a se vedea considerentele 172-177), această estimare a fost ajustată la 385,625 milioane DKK, cifră semnificativ mai mare decât compensația notificată de 225 de milioane DKK (aproximativ 30 de milioane EUR). Calculul CNE prezentat de Danemarca este descris în detaliu mai jos.

(279)

Scenariul factual pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2020 ia în considerare operațiunile obișnuite ale Post Danmark și se bazează pe situațiile financiare ale Post Danmark pentru perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2020 și pe previziunile de la data notificării (adică 12 martie 2021, a se vedea considerentul 16 din decizia de inițiere a procedurii) referitoare la lunile noiembrie și decembrie 2020.

(280)

Principalele ipoteze de piață care stau la baza evoluției estimate a veniturilor în cursul acestei perioade sunt următoarele:

(281)

Veniturile și costurile estimate ale Post Danmark în cadrul scenariului factual corespund cifrelor prezentate mai jos în tabelul 4:

Tabelul 4

Scenariul factual

(282)

Danemarca a prezentat un scenariu contrafactual cu anumite modificări ale rețelei Post Danmark și ale procesului de livrare în comparație cu scenariul factual.

(283)

În acest scenariu, următoarele activități incluse în OSU ar urma să fie întrerupte, deoarece Danemarca consideră că au un impact global negativ asupra activității Post Danmark în absența OSU:

(284)

Pe lângă întreruperea anumitor servicii, Post Danmark și-ar optimiza serviciile prin efectuarea următoarelor modificări:

(285)

În tabelul 5 se prezintă o defalcare a costurilor evitate și a veniturilor nerealizate în scenariul contrafactual pentru fiecare dintre aspectele enumerate în considerentele 283 și 284. Veniturile nerealizate și costurile evitate sunt defalcate în funcție de diferențele dintre scenariul factual și cel contrafactual.

Tabelul 5

Costurile evitate și veniturile nerealizate

(286)

Cifrele din tabelul 6 de mai jos sunt obținute prin ajustarea veniturilor și a costurilor scenariului factual (a se vedea tabelul 4) pe baza impactului ipotezelor din scenariul contrafactual (a se vedea tabelul 5).

Tabelul 6

Scenariul contrafactual

(287)

CNE corespunde costurilor evitate minus veniturile nerealizate din scenariul contrafactual, corectând beneficiile intangibile.

(288)

Costurile evitate sunt indicate în tabelul 5. Cea mai mare parte a economiilor de costuri ar rezulta din reducerea personalului.

(289)

Veniturile nerealizate sunt indicate în tabelul 5 și includ în special pierderi înregistrate ca urmare a întreruperii anumitor servicii.

(290)

Post Danmark a estimat veniturile nerealizate rezultate din optimizarea serviciilor pentru întreprinderi pe baza experienței sale dobândite ca urmare a modificărilor anterioare ale prețurilor și ale ofertelor de produse. Post Danmark a monitorizat în permanență comportamentul clienților în ceea ce privește, în special, modificările de preț și a prevăzut comportamentul clienților utilizând elasticități în funcție de preț și sondaje în rândul clienților.

(291)

Beneficiile intangibile ar putea contribui la îmbunătățirea profitabilității de care se bucură un furnizor de servicii poștale datorită statutului său de furnizor de OSU. Adesea, acestea nu pot fi incluse în scenariul factual și contrafactual, dar trebuie să fie luate în considerare în calculul CNE și, prin urmare, de obicei sunt contabilizate separat.

(292)

Beneficiile intangibile ar putea include economiile de scară și de gamă, efectele publicitare generate de proprietatea intelectuală, efectele asupra cererii datorate scutirii de TVA, avantajele acoperirii universale, puterea de negociere și un nivel mai bun de atragere a clienților.

(293)

Beneficiile intangibile luate în considerare de Danemarca pentru calculul CNE sunt: (i) scutirea de TVA (A), (ii) activele de proprietate intelectuală (B) și (iii) beneficiile rezultate din produsele filatelice și timbrele neutilizate (C). Beneficiile asociate scutirii de TVA și activelor de proprietate intelectuală reprezintă împreună la […] milioane DKK. Beneficiul rezultat din produsele filatelice și timbrele neutilizate se ridică la 10,375 milioane DKK. Danemarca nu ia în considerare (iv) economiile de scară (D), (v) puterea de negociere (E) și (vi) acoperirea universală (F), deoarece nu le consideră un beneficiu intangibil. Părțile interesate au susținut că ar fi trebuit luate în considerare și alte câteva beneficii intangibile. Acestea sunt evaluate în secțiunea 6.3.1.7.3.1 de mai jos.

(294)

În conformitate cu Directiva TVA, transpusă în Legea daneză privind taxa pe valoarea adăugată (133), serviciile poștale incluse în OSU sunt scutite de TVA. Scutirea de TVA nu se aplică acestor servicii în cazul în care au fost negociate condiții individuale. Scutirea implică faptul că Post Danmark are un avantaj concurențial în ceea ce privește clienții care nu pot deduce TVA, de exemplu cetățenii privați. Scutirea parțială de TVA are dezavantajul că Post Danmark nu poate deduce TVA-ul plătit pentru achizițiile legate de prestarea de servicii scutite de TVA (OSU).

(295)

Beneficiul este calculat pe baza unui scenariu contrafactual în care întreaga activitate a Post Danmark este purtătoare de TVA. Beneficiul scutirii de TVA decurge din creșterea cererii de produse ale Post Danmark. În absența scutirii de TVA, unele prețuri ar fi mai mari pentru unii clienți (clienții care nu pot deduce TVA). Acest lucru ar determina o schimbare a comportamentului clienților, ceea ce ar însemna o pierdere de venituri din cauza scăderii volumelor. Comportamentul clienților și pierderea de venituri sunt calculate pe baza elasticităților în funcție de preț. Calculele iau în considerare faptul că scutirea de TVA, pe de altă parte, reduce posibilitatea de recuperare a TVA-ului inclus în achizițiile efectuate de Post Danmark în amonte.

(296)

Calculul efectului pe care l-ar avea aplicarea TVA-ului se bazează pe ipoteza că TVA-ul va fi perceput în plus față de prețurile curente. Prin urmare, impunerea TVA-ului conduce la o creștere a prețului cu 25 % (cota de TVA în Danemarca), dar numai pentru clienții care nu pot deduce TVA-ul. Pentru acești clienți se va produce o schimbare de comportament. Veniturile nerealizate rezultate în urma modificării comportamentului acestor clienți sunt calculate la […] milioane DKK (echivalentul a […] milioane de trimiteri) și constau în:

(297)

Reducerea costurilor suportate ca urmare a faptului că nu se mai poate beneficia de scutirea de TVA se ridică la […] milioane DKK. Această sumă include posibilități sporite de deducere a TVA ([…] milioane DKK, pe baza datelor din 2019) și […] milioane DKK pentru economiile de costuri ca urmare a unei pierderi de expedieri (adică trimiteri individuale, alte scrisori și reviste împreună).

(298)

Prin urmare, beneficiul scutirii de TVA pentru serviciile incluse în OSU fără condiții negociate individual este estimat la […] milioane DKK în 2020. Tabelul 7 prezintă beneficiile pe care Post Danmark le-a obținut ca urmare a scutirii de TVA pentru îndeplinirea OSU în cursul anului 2020.

Tabelul 7

Evaluarea scutirii de TVA (MDKK) în 2020

(299)

Activele de proprietate intelectuală legate de OSU rezultă în special din publicitatea pe punctele de contact vizibile, cum ar fi cutiile poștale, instalațiile pentru colectarea în regim de autoservire a coletelor de către clienți și unele dintre vehiculele Post Danmark.

(300)

Post Danmark a estimat beneficiile activelor de proprietate intelectuală legate de OSU, pe baza unei evaluări a valorii de marcă a Post Danmark (pentru toate serviciile sale, adică și cele incluse în OSU, și cele neincluse în OSU) realizată de un analist extern de cercetări de piață cu privire la anul 2020 (134). Evaluarea valorii de marcă este estimată în raport cu numărul de puncte de contact vizibile stabilite de Post Danmark pe baza prețului expunerii pe metru pătrat pentru publicitatea de exterior.

(301)

Mai precis, analistul a calculat expunerea Post Danmark analizând traficul (adică numărul de persoane care trec sau au contact cu un punct de contact vizibil). Acest trafic, la rândul său, este estimat pe baza numărului de locuitori aferent unei municipalități/unui cod poștal.

(302)

Ulterior, se analizează dimensiunea punctelor de contact și se aplică un preț pe metru pătrat, bazat pe prețul unei reclame de tip „abri” (adică o reclamă dintr-o stație de autobuz), ajustat pentru a stabili dacă punctul de contact se află într-o locație bună sau proastă și frecvența cu care persoanele intră în contact cu acesta. În ceea ce privește vehiculele, toate sunt alocate unei zone de distribuție și, prin urmare, unei zone geografice specifice. Numărul de vehicule dintr-o anumită zonă este împărțit pe zona respectivă în funcție de dimensiunea populației. Vehiculele precum remorcile și elevatoarele nu sunt incluse, deoarece nu sunt inscripționate.

(303)

În ansamblu, valoarea de marcă a scăzut în ultimii ani, în principal din cauza unui nivel mai redus al activității de corespondență a Post Danmark, ceea ce a dus, de exemplu, la utilizarea unui număr mai mic de vehicule în prezent și la optimizarea continuă a numărului de cutii poștale.

(304)

Având în vedere cele de mai sus, pentru 2020, beneficiile generate de activele de proprietate intelectuală ale activității Post Danmark incluse în OSU sunt estimate la […] milioane DKK.

(305)

Calculul beneficiului intangibil care rezultă din produsele filatelice și din timbrele neutilizate este prezentat de Danemarca în considerentele 170-177 și se ridică la […] milioane DKK.

(306)

Autoritățile daneze consideră că Post Danmark nu beneficiază de economii de scară în scenariul factual, deoarece, în contextul scăderii rapide a volumului corespondenței poștale, dimensiunea Post Danmark a reprezentat mai degrabă o provocare semnificativă, nefiind posibilă ajustarea operațiunilor pentru a face față evoluțiilor pieței.

(307)

Autoritățile daneze observă că, în ceea ce privește furnizorii, Post Danmark intră sub incidența Directivei 2014/25/UE și că, prin urmare, toate contractele cu furnizorii sunt supuse concurenței și principiilor egalității de tratament și transparenței. În general, autoritățile daneze consideră că Post Danmark nu se bucură de o putere de negociere mai mare decât cea a altor societăți mari.

(308)

Danemarca observă că, deși poate exista un beneficiu legat de acoperirea universală a furnizorului de OSU (clienții, atât întreprinderi, cât și persoane private, pot considera că acoperirea națională este convenabilă și pot fi obligați să utilizeze serviciile furnizorului de OSU), acest lucru este considerat un punct forte pe piața comerțului electronic și, prin urmare, va fi menținut în scenariul contrafactual.

(309)

Prin urmare, faptul că Post Danmark este furnizorul de serviciu universal în Danemarca și că din acest motiv trebuie să mențină acoperirea teritorială nu este, în sine, un beneficiu intangibil sau un punct forte care ar trebui luat în considerare în calculul CNE.

(310)

Luând în considerare tabelul 5 și valoarea beneficiilor intangibile, CNE este de 385,625 milioane DKK (tabelul 8).

Tabelul 8

(311)

Conform calculelor Danemarcei, în scenariul contrafactual, Post Danmark ar atinge o marjă EBIT de 3,8 % în 2020 și o productivitate medie a muncii de 0,997 milioane DKK.

(312)

Pentru a evalua dacă indicatorii calculați sunt realiști, Danemarca a comparat indicatorii-cheie din scenariul contrafactual cu indicatorii-cheie corespunzători pentru alte trei societăți din sectorul poștal și al transporturilor, la nivel de grup: Danske Fragtmænd A/S, Posten Norge AS și Deutsche Post DHL Group. Ultimele două societăți au fost alese deoarece distribuie în continuare un volum semnificativ de scrisori, iar prima deoarece este unul dintre cei mai mari actori de pe piața daneză a transportului de mărfuri și a distribuției de colete, ceea ce este important, întrucât, în scenariul contrafactual, veniturile obținute din logistică și veniturile aferente reprezintă o parte mai mare din veniturile Post Danmark.

(313)

Comparația se face la nivel de grup, deoarece astfel s-ar putea face o selecție a societăților pe baza portofoliului total de produse oferite de acestea. Comparația nu a fost posibilă la nivel de segment (adică pentru scrisori, colete și logistică), cel puțin pentru Danske Fragtmænd și Posten Norge. În cazul Danske Fragtmænd, cifra de afaceri aferentă transportului de mărfuri include și coletele și nu a fost posibil să se stabilească cifra de afaceri doar pentru colete. În cazul Posten Norge, cifra de afaceri aferentă „corespondenței” cuprinde atât serviciile poștale, cât și serviciile bancare, iar cifra de afaceri aferentă „logisticii” cuprinde și coletele.

(314)

Danemarca a calculat marjele EBIT și productivitatea muncii pentru cei trei operatori de referință pentru anii 2017-2020 (135). În plus, pentru a îmbunătăți în continuare fiabilitatea exercițiului de analiză comparativă, Danemarca a furnizat, de asemenea, EBIT pentru General Logistics Systems Denmark A/S corespunzător anului 2020. Acesta este cel mai mare concurent al Post Danmark de pe piața daneză a coletelor. O comparație a rezultatelor cu cele calculate în scenariul contrafactual al Post Danmark (pentru 2020) este prezentată în tabelul 9 și în tabelul 10 de mai jos.

Tabelul 9

Analiză comparativă a EBIT pentru Post Danmark

Tabelul 10

Analiză comparativă a productivității muncii pentru Post Danmark

(315)

Pe baza datelor de mai sus, Danemarca consideră că estimările privind EBIT și productivitatea muncii pentru Post Danmark sunt relativ prudente și se încadrează în mod clar în cifrele medii observate în cadrul sectorului. Potrivit Danemarcei, aceste cifre ar confirma fiabilitatea ipotezelor incluse în scenariul contrafactual (137).

(316)

Dat fiind faptul că îndoielile Comisiei cu privire la fiabilitatea conturilor Post Danmark și la metodologia de repartizare a costurilor au fost abordate în mod suficient (secțiunea 6.3.1.4), Comisia nu mai are îndoieli cu privire la datele de intrare pentru CNE (considerentele 146 și 147 din decizia de inițiere a procedurii).

(317)

Optimizarea de către Post Danmark a serviciilor pe care le-ar furniza în scenariul contrafactual înseamnă o reducere a volumului de activitate (considerentul 284 punctele 1 și 3). Un volum mai mic ar trebui, în principiu, să conducă la costuri unitare mai mari. Acest lucru este recunoscut și de Danemarca (considerentul 121). Cu toate acestea, în scenariul contrafactual notificat Comisiei, se presupune că costurile unitare nu cresc [considerentul 149 litera (a) din decizia de inițiere a procedurii]. La prima vedere, această ipoteză inconsecventă a fost motivul pentru care Comisia și-a exprimat îndoielile în această privință în decizia de inițiere a procedurii.

(318)

Pe baza observațiilor primite din partea Danemarcei (considerentele 122-124), Comisia înțelege că creșterea preconizată în mod normal a costurilor unitare ca urmare a unui volum mai mic de activitate este contracarată în scenariul contrafactual prin reducerea infrastructurii (închiderea unui centru de sortare a scrisorilor și a [5-10] centre de distribuție), ceea ce conduce la economii de costuri (atât în zonele urbane, cât și în cele rurale), precum și la reducerea nivelului serviciilor în zonele rurale în comparație cu scenariul factual.

(319)

Comisia este de acord, în principiu, că o reducere a dimensiunii infrastructurii și a calității serviciului, care implică și o reducere a costurilor cu personalul, ar trebui, într-adevăr, să aibă un efect de scădere asupra costurilor unitare de prelucrare a trimiterilor poștale.

(320)

În plus, Comisia observă că reducerea globală a numărului de trimiteri (scrisori și colete) ([(-40)-(-50)] %, a se vedea tabelul 11) este comparabilă cu reducerea dimensiunii/costurilor infrastructurii (-50 % pentru centrele de sortare și [-(30)-(-40)] % pentru centrele de distribuție) sau cu reducerea costurilor cu personalul ([(-50)-(-60)] %, a se compara tabelele 4 și 6). Acest lucru ar susține ideea că Post Danmark și-ar optimiza activitatea și și-ar reduce costurile într-o măsură mai mare decât reducerea trimiterilor poștale care permite menținerea stabilității costurilor unitare. Comisia consideră, de asemenea, că reducerea costurilor cu personalul este credibilă pe baza exercițiului de analiză comparativă privind productivitatea muncii realizat de Danemarca (a se vedea tabelul 10).

(321)

De asemenea, Comisia observă că, în scenariul contrafactual, Post Danmark reduce semnificativ costurile (de la [4 500-5 500] de milioane DKK la [2 500-3 500] de milioane DKK). Acest lucru nu ar fi putut fi realizat deja în același mod în scenariul factual, în pofida scăderii volumelor, deoarece furnizorii de serviciu universal nu se pot adapta cu ușurință la evoluțiile de pe piața serviciilor poștale, dacă există riscul ca, în viitor, aceste adaptări să facă imposibilă îndeplinirea OSU (a se vedea considerentul 126).

Tabelul 11

Trimiteri (milioane)

(322)

În cele din urmă, Comisia a efectuat o analiză de sensibilitate cu privire la CNE și a constatat că, chiar și cu o creștere a costurilor unitare cu 5 % (care ar fi semnificativă), Post Danmark ar rămâne subcompensată (o astfel de creștere ar conduce la un CNE de [225-325] de milioane DKK, în timp ce compensația este de numai 225 de milioane DKK, a se vedea tabelul 12).

Tabelul 12

CNE cu analiză de sensibilitate

(323)

O altă ipoteză din scenariul contrafactual cu privire la care Comisia și-a exprimat îndoielile a fost reducerea numărului de centre de sortare și de centre de distribuție. Danemarca consideră că acest lucru nu duce la o creștere a costurilor de transport pentru livrarea de scrisori și colete. Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la această considerație din cauza distanțelor mai lungi care trebuie parcurse în scenariul contrafactual pentru a livra o scrisoare sau o colet și care, în mod normal, ar tinde să crească aceste costuri de transport [considerentul 149 litera (b) din decizia de inițiere a procedurii].

(324)

Danemarca a arătat că distanța totală de transport în configurația cu un singur centru (scenariul contrafactual) va rămâne la același nivel și nu se va modifica semnificativ în comparație cu configurația cu două centre de sortare (scenariul factual) (considerentul 130). Exemplele prezentate în considerentele 131-137 și 141-143 ilustrează soliditatea explicațiilor Danemarcei.

(325)

Într-adevăr, trimiterile expediate din Danemarca de Est în Danemarca de Vest vor fi sortate în singurul centru de sortare rămas (în Danemarca de Est). Danemarca presupune în mod rezonabil că, în cazul unor volume mai mici, centrul de sortare din Danemarca de Vest ar fi închis. Într-adevăr, majoritatea trimiterilor poștale provin din partea de est. Un motiv important în acest sens este faptul că în est se află capitala, Copenhaga. Trimiterile care provin din partea de est și sunt destinate să ajungă în partea de vest vor fi transportate către Danemarca de Vest, unde vor fi distribuite gospodăriilor după ce au trecut printr-un centru de distribuție. Distanțele parcurse vor fi aceleași în această situație, singura diferență fiind că nu va mai exista o oprire la un al doilea centru de sortare. În acest sens, ar trebui remarcat că, din cauza geografiei Danemarcei, trimiterile expediate din partea de est către vest în scenariul contrafactual nu ar putea să facă o scurtătură și să meargă direct la un centru de distribuție urmând o linie mai dreaptă. Toate trimiterile din est către vest, atât în scenariul factual, cât și în scenariul contrafactual, trebuie să traverseze Snævringen, un corp de apă între insula Funen și partea continentală a Danemarcei. Centrul de sortare din Danemarca de Vest este situat foarte aproape de această traversare (în Fredericia).

(326)

Același lucru este valabil și pentru trimiterile expediate din Danemarca de Vest către Danemarca de Est. În scenariul contrafactual, acestea nu vor mai fi nevoite să treacă prin centrul de sortare din Danemarca de Vest, dar distanțele de transport vor rămâne aceleași.

(327)

În plus, în scenariul contrafactual nu se modifică nimic pentru trimiterile expediate în cadrul Danemarcei de Est. Centrul de sortare rămâne în scenariul contrafactual, astfel încât distanțele către și dinspre centrul de sortare nu se vor modifica.

(328)

Pentru trimiterile expediate în cadrul Danemarcei de Vest, distanțele de transport vor fi mai lungi, deoarece va trebui ca trimiterile să fie transportate mai întâi în Danemarca de Est pentru a fi sortate și apoi transportate înapoi în Danemarca de Vest pentru a fi livrate, după trecerea printr-un centru de distribuție. Cu toate acestea, având în vedere volumele mai mici, trimiterile expediate între două adrese din partea de vest pot fi incluse în transporturile deja existente între vest și est (considerentul 136) și, prin urmare, costurile de transport nu vor crește pentru aceste trimiteri.

(329)

Considerații similare se aplică pentru reducerea centrelor de distribuție, caz în care, în exemplul prezentat, distanțele de transport (și, prin urmare, și costurile asociate acestora) chiar scad.

(330)

Comisia consideră că CNE propus de Danemarca (a se vedea considerentele 279-315) îndeplinește, în general, cerințele prevăzute în Cadrul privind SIEG din 2012 și este în conformitate cu practica sa decizională.

(331)

În special, ipotezele formulate în scenariul contrafactual sunt rezonabile, inclusiv cea potrivit căreia Post Danmark ar deveni profitabilă în scenariul contrafactual respectiv [trebuie remarcat faptul că chiar și activitățile neincluse în OSU ar beneficia de pe urma optimizării infrastructurii și, prin urmare, ar putea deveni mai profitabile (138)].

(332)

Beneficiile intangibile sunt, de asemenea, cuantificate în mod corespunzător pe baza unei analize și a unei metode solide (în special scutirea de TVA și activele de proprietate intelectuală). În plus, Comisia apreciază că, prin luarea în considerare a produselor filatelice și a timbrelor neutilizate, rezultatul CNE a devenit mai solid. Beneficiile intangibile potențiale care nu au fost luate în considerare (economiile de scară, puterea de negociere și acoperirea universală) sunt, de asemenea, explicate în mod corespunzător de Danemarca (considerentele 306-309).

(333)

În plus, îndoielile pe care Comisia le-a avut inițial cu privire la impactul anumitor ipoteze formulate în ceea ce privește CNE (a se vedea considerentele 317-329) sunt înlăturate.

(334)

În primul rând, ipoteza unei stabilități relative a costului unitar de prelucrare a trimiterilor poștale pare rezonabilă având în vedere optimizarea foarte importantă a activităților Post Danmark.

(335)

În al doilea rând, stabilitatea costurilor de transport este în concordanță cu o reducere globală a distanțelor de transport în scenariul contrafactual.

(336)

În al treilea rând, verificarea CNE prin analiza comparativă cu alte întreprinderi confirmă, de asemenea, fiabilitatea generală a ipotezelor incluse în scenariul contrafactual. În acest context, părțile interesate au susținut că Deutsche Post DHL Group și Posten Norge nu sunt adecvate pentru o comparație cu Post Danmark, deoarece acestea obțin doar o mică parte din venituri din scrisori și colete. Cu toate acestea, Comisia este de acord cu Danemarca în privința faptului că comparația ar trebui efectuată pentru scenariul contrafactual, deoarece CNE analizează costurile evitate în scenariul respectiv și, prin urmare, societățile utilizate pentru analiza comparativă sunt relevante pentru comparație în scenariul contrafactual și nu trebuie neapărat să fie comparabile în scenariul factual. Din această perspectivă, este logic să se utilizeze Posten Norge și Deutsche Post DHL Group, întrucât Post Danmark nu va mai avea OSU în scenariul contrafactual și, prin urmare, se va baza în principal pe colete și logistică, furnizând în același timp și servicii de expediere de scrisori, dar într-o măsură mai mică, în mod similar cu Posten Norge și Deutsche Post DHL Group.

(337)

În cele din urmă, Comisia a efectuat o verificare a sensibilității și observă că, chiar dacă s-ar lua în considerare o creștere semnificativă a costului unitar (de exemplu, +5 %), compensația acordată societății Post Danmark este la un astfel de nivel, încât aceasta ar rămâne în continuare subcompensată. Prin urmare, Comisia nu mai are nicio îndoială că compensația pentru îndeplinirea OSU acordată Post Danmark ar putea fi disproporționată.

(338)

Mai multe părți interesate (considerentul 39) consideră că ar trebui să aibă acces la datele pe baza cărora se calculează CNE (adică tabelele 1-5 din decizia de inițiere a procedurii). În conformitate cu procedurile și principiile stabilite în Comunicarea Comisiei privind secretul profesional în deciziile din domeniul ajutorului de stat (139), Comisia a ocultat aceste cifre, la fel ca în decizia din 2018 (considerentul 160 al deciziei menționate), întrucât se referă la secrete de afaceri care au o valoare economică reală sau potențială, a căror utilizare ar putea aduce beneficii economice altor societăți (140). Printre criteriile pe care Comisia le-a luat în considerare și care sunt relevante în cazul de față se numără măsura în care informațiile sunt cunoscute în afara societății și valoarea informațiilor pentru societate și pentru concurenții săi (141). Ocultarea datelor privind CNE este, de asemenea, în conformitate cu practica de caz a Comisiei în sectorul poștal (142).

(339)

În ceea ce privește observațiile părților interesate cu privire la efectul asupra costurilor unitare al reducerii dimensiunii societății și al închiderii unor centre de sortare și de distribuție, Comisia menționează considerentele 317-329.

(340)

În ceea ce privește presupusul impact al scenariului contrafactual asupra costurilor livrării internaționale de colete de către rețeaua DPD (considerentul 42), Comisia consideră că rețeaua DPD este o rețea separată, distinctă de rețeaua de livrare internațională de colete a Post Danmark în temeiul Convenției privind UPU în scenariul factual. Rețeaua DPD este reglementată printr-un acord cu Grupul PostNord (nu PostNord AB) și are o dată inițială de încheiere de […]. Prin urmare, întreruperea de către Post Danmark a serviciului său de livrare internațională de colete în scenariul contrafactual nu ar trebui să aibă un impact asupra costurilor rețelei DPD.

(341)

În ceea ce privește afirmația ITD și a Întreprinderii 1 potrivit căreia distribuirea gratuită pentru nevăzători nu ar trebui să fie întreruptă, la fel ca în decizia din 2018 (considerentul 43), Comisia constată că acest lucru este eronat. Acest serviciu va fi întrerupt în scenariul contrafactual pentru 2020 și a fost întrerupt și în scenariul contrafactual prezentat în decizia din 2018 (considerentul 160, tabelul 2 din decizia din 2018). Acest lucru este, de asemenea, luat în considerare în cadrul CNE (a se vedea tabelul 5 din prezenta decizie, rândul „Întreruperea serviciului gratuit pentru nevăzători”).

(342)

Părțile interesate consideră că, în scenariul contrafactual, distribuția corespondenței comerciale la nivel național urmează să fie înlocuită cu distribuția corespondenței comerciale în orașele mari o zi pe săptămână (considerentul 44) și, prin urmare, veniturile prevăzute în scenariul contrafactual sunt prea mari. Din scenariul contrafactual notificat reiese că această considerație este greșită. În scenariul contrafactual, Post Danmark oferă în continuare serviciul de distribuție a corespondenței comerciale în întreaga țară. Scenariul contrafactual include livrarea la domiciliu în orașele mari o zi pe săptămână și o opțiune de colectare în zonele rurale și în orașele mici. Prin urmare, Post Danmark va putea să reducă numărul de rute, în special în zonele rurale și în orașele mici. Veniturile nerealizate ca urmare a întreruperii livrării la domiciliu în zonele rurale (și a optimizării serviciului de corespondență comercială în sens mai larg) au fost incluse în CNE (a se vedea considerentul 284 punctul 1 și tabelul 5).

(343)

În ceea ce privește afirmația părților interesate legată de punctele de vânzare poștale de pe insulele mici (considerentul 45), ar trebui remarcat faptul că, în scenariul contrafactual pentru OSU 2020, Post Danmark va continua să ofere trimiteri individuale, deoarece în prezent aceasta este o parte profitabilă a activității sale [datorită prețurilor mai mari și economiilor de costuri ca urmare a implementării depline a noului model de producție (143), a se vedea considerentul 159]. Din acest motiv, punctele de vânzare de pe insulele mici fără legătură fixă sunt păstrate, în special pentru a ține seama de volumele tot mai mari din cadrul comerțului electronic. Totuși, în aceste puncte de vânzare va fi modificată oferta de produse. În scenariul contrafactual, aceste puncte de vânzare nu ar mai funcționa ca puncte de vânzare cu servicii complete, ca în scenariul factual. Acest lucru este luat în considerare în CNE (a se vedea considerentul 344).

(344)

Părțile interesate din considerentul 46 consideră că în scenariul contrafactual ar trebui să fie luată în considerare închiderea unor oficii poștale, astfel cum s-a procedat și în cazul Poștei Cehe. Din scenariul contrafactual prezentat de Danemarca reiese că în scenariul contrafactual nu va fi închis niciun oficiu poștal (considerentul 284 punctul 3). Cu toate acestea, pe insulele mici fără legătură fixă se va reduce nivelul serviciilor. În scenariul contrafactual sunt luate în considerare reducerea nivelului serviciilor și efectul asupra numărului de scrisori comerciale prioritare și de scrisori comerciale din clasa economică (tabelul 5, a se vedea „Optimizarea serviciului de corespondență comercială” și „Optimizarea ofertei de produse pe insulele mici fără legătură fixă”).

(345)

În observațiile privind decizia de inițiere a procedurii, diferitele părți interesate au menționat și alte categorii de beneficii intangibile care ar trebui să fie reflectate în CNE. Aceste alte presupuse beneficii intangibile se referă la ubicuitate, reputația corporativă, economiile de scară, puterea de negociere, efectele publicitare, complementaritățile cererii, exceptările privind parcarea/staționarea, accesul la registrele publice și la tendințele cererii.

(346)

În ceea ce privește beneficiile intangibile, altele decât cele deja abordate în calculul CNE, Comisia concluzionează următoarele:

2.

Reputația corporativă / valoarea mărcii: Post Danmark nu beneficiază de pe urma reputației sale corporative și/sau a valorii mărcii sale ca o consecință a monopolului pe care l-a deținut în trecut și a statutului actual de furnizor de OSU. Într-adevăr, imaginea Post Danmark în Danemarca este, în general, proastă și asociată cu servicii costisitoare și lente. Deși ar putea exista motive întemeiate pentru astfel de servicii mai scumpe și mai lente, și anume scăderea volumului de scrisori, acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că nu există niciun beneficiu care să rezulte din reputație sau din valoarea mărcii. Această reputație are, de asemenea, un efect de propagare asupra pieței coletelor pe care se utilizează aceeași marcă. Acest lucru este confirmat de trei studii: (i) Reputation Institute, într-un studiu din 2019, a clasat Post Danmark pe locul 49 pe lista celor mai importante 50 de mărci din Danemarca, calificând-o drept „slabă”. S-a afirmat chiar că ea ar putea constitui un obstacol în calea […] sau chiar a […]; (ii) dintr-o actualizare din 2020 reiese că reputația Post Danmark este tot slabă și că mărcile corporative ale concurenților sunt clasificate ca fiind „puternice” și (iii) cel mai cuprinzător instrument de referință pentru imagini din Danemarca, potrivit Danemarcei, și anume Danish IFO Image Analysis, clasifică reputațiile celor mai mari și mai importante 140 de societăți din Danemarca (din 2019, lista conține 100 de societăți). Post Danmark se situează în mod constant printre cele 13 societăți aflate în partea de jos a listei (cea mai bună poziție în 2009, 127), astfel cum se arată în figura 10. Figura 10  (146) Imaginea Post Danmark [care își desfășoară activitatea sub denumirea „PostNord”  (147)] în Danemarca. Până în 2019, clasamentul cuprindea 140 de societăți, iar din 2019 cuprinde 100 de societăți.

(347)

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora Post Danmark primește un venit net din îndeplinirea OSU, că aceasta este mai degrabă un avantaj decât un dezavantaj (considerentele 67 și 68) și că, prin urmare, Post Danmark nu ar trebui subvenționată, Comisia observă că acest lucru este incorect, întrucât OSU a generat o pierdere netă în 2020 (considerentul 194).

(348)

În ceea ce privește afirmația părților interesate potrivit căreia, întrucât Post Danmark nu ar fi în măsură să emită timbre în scenariul contrafactual și, prin urmare, aceasta trebuie să perceapă prețuri de piață, care se presupune că sunt mai mici în scenariul contrafactual, iar serviciile sale ar fi mai ieftine, Comisia este de acord cu Danemarca în privința faptului că nu sunt necesare modificări ale CNE (în afară de timbre ca beneficiu intangibil, a se vedea considerentul 346 punctul 3).

(349)

Timbrele reprezintă o modalitate de plată (în avans) pentru distribuirea unui serviciu. Alte modalități de plată pentru distribuire includ etichetele și codurile. De asemenea, prețul timbrelor nu are nicio legătură cu prețul de distribuire a scrisorilor individuale. Numai prețurile pentru scrisorile individuale interne din clasa economică cu o greutate de până la 50 de grame necesită aprobarea Autorității Daneze pentru Aviație Civilă și Căi Ferate. Raționamentul care stă la baza acestui proces de aprobare este acela de a menține prețurile la un nivel rezonabil și de a evita ca furnizorul de OSU să își stabilească propriile prețuri cu o posibilă zonare în consecință (adică clienții din diferite părți ale țării plătesc un preț diferit, în funcție de locuirea în zone urbane sau rurale). În scenariul contrafactual a fost aleasă o abordare prudentă, deoarece prețul pentru scrisorile individuale interne din clasa economică cu o greutate de până la 50 de grame rămâne la același nivel (nivelul din 2020).

(350)

Scrisorile din clasa economică cu o greutate de până la 50 de grame au o pondere mică în numărul total de trimiteri pe care Post Danmark le prelucrează. În 2020, volumul acestui produs a fost de […] milioane de scrisori. Numărul total de scrisori interne transportate de Post Danmark a fost de aproximativ […] milioane, ceea ce înseamnă că scrisoarea din clasa economică cu o greutate de până la 50 de grame și cu preț reglementat reprezintă doar o mică parte din volumul scrisorilor interne.

(351)

Faptul că prețurile pentru serviciile de distribuție a scrisorilor în Danemarca (inclusiv scrisorile individuale interne reglementate din clasa economică cu o greutate de până la 50 de grame) sunt, în general, mai mari se datorează faptului că în Danemarca a avut loc o digitalizare foarte rapidă a serviciilor de corespondență. Astfel, Danemarca ocupă în prezent prima poziție în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale (considerentul 197).

(352)

În ceea ce privește chestiunea dacă prețul scrisorilor individuale interne din clasa economică sugerează un profit prea mare pentru Post Danmark, Comisia concluzionează, în primul rând, că citatul prezentat de părțile interesate (considerentul 69) nu dovedește că profiturile Post Danmark obținute din timbre în Danemarca sunt nejustificat de mari. Autoritatea Daneză pentru Aviație Civilă și Căi Ferate a instituit o procedură pentru a se asigura că profiturile rezultate din timbre nu sunt prea mari și ar trebui comparate cu profiturile altor furnizori de servicii poștale europeni. Într-un studiu realizat de McKinsey în 2019, profitul furnizorilor europeni de servicii poștale din segmentul corespondenței (adică al scrisorilor) variază între 8,1 % și 26 %.

(353)

În 2020, prețul a fost de 10 DKK sau aproximativ 1,34 EUR, luând în considerare cursul de schimb de la 1 ianuarie 2020 (152) (creșterea de la 9 DKK la 10 DKK a avut loc la 1 ianuarie 2019), iar profitul preconizat la momentul respectiv era de [5-10] %, prin urmare se încadra în mod clar în intervalul considerat rezonabil în 2021 prin utilizarea noii proceduri menționate la considerentul 200. Prin urmare, presupunând că în 2020 ar fi fost aplicată aceeași procedură, aceasta ar fi stabilit că prețul de 10 DKK nu conduce la un profit disproporționat.

(354)

Graficul prezentat de părțile interesate arată nivelurile de preț ale unei scrisori trimise în Europa și, prin urmare, nu are nicio relevanță pentru prețul reglementat al scrisorilor individuale interne din clasa economică cu o greutate de până la 50 de grame și cu preț reglementat.

(355)

Comisia nu a stabilit existența unei duble contabilizări în calculul CNE al Post Danmark (considerentul 70). În ceea ce privește francarea, Comisia concluzionează că categoria „alte tipuri de francare” din tabelele 4 și 6 include nu numai timbre, ci și alte modalități de plată pentru distribuirea trimiterilor [mașini de francat, expediere de scrisori online, răspunsuri nefrancate (cu plata la beneficiar) și cărți poștale]. Diferența dintre scenariul factual și cel contrafactual este de aproximativ [10-20] % (adică diferența dintre tabelele 4 și 6).

(356)

Compararea acestei diferențe relativ mici de [10-20] % cu efectul întreruperii altor servicii asupra anumitor categorii de produse arată că nu are loc o dublă contabilizare. Exemplul întreruperii serviciilor poștale internaționale în temeiul Convenției privind UPU și al altor acorduri poștale internaționale subliniază acest lucru, deoarece efectele sale se extind în rândul diferitelor tipuri de servicii. Întreruperea serviciilor poștale internaționale în temeiul Convenției privind UPU și al altor acorduri poștale internaționale implică venituri nerealizate estimate la […] milioane DKK, împărțite între corespondența de export (reducerea veniturilor cu 100 %), corespondența de import (reducere de 100 %), coletele de export (reducere de […] %), coletele de import (reducere de […] %) și alte tipuri de francare, astfel cum se menționează în considerentul 355.

(357)

ITD, Întreprinderea 1 și SLD susțin că exercițiul de analiză comparativă este eronat (considerentele 311 și 315), întrucât Post Danmark nu ar fi comparabilă cu Posten Norge, Deutsche Post DHL Group și Danske Fragtmænd. Comisia consideră că, întrucât aceste alte trei societăți au fost alese pe baza întregului lor portofoliu de produse (deci la nivel de grup), ele sunt suficient de similare cu Post Danmark și, prin urmare, reprezintă comparatori utili. În plus, concluzia părților interesate se bazează, de asemenea, pe o comparație între scenariul factual al Post Danmark și scenariul factual al acestor societăți. Totuși, pentru o comparație corectă, ar trebui alese societăți care sunt comparabile cu scenariul contrafactual al Post Danmark. Danemarca a făcut acest lucru atunci când a selectat Deutsche Post, Posten Norge și Danske Fragtmænd. Prin adăugarea GLS la acești comparatori, Comisia consideră că analiza comparativă deja fiabilă devine și mai fiabilă.

(358)

Comisia consideră că afirmația Danske Medier cu privire la presupusele prețuri prea scăzute nu este dovedită din punct de vedere faptic. Prețurile expedierii de reviste sortate sunt mai mari decât cele susținute de Danske Medier și, a priori, în conformitate cu standardul pieței. De asemenea, prețul scăzut menționat de Danske Medier (3,50 DKK) a fost aplicat în 2020 numai pentru expedierea de reviste de peste 100 000 de trimiteri și cu o greutate de cel mult 0,06 kg (greutatea medie a unei reviste este de aproximativ […]-[…] grame).

(359)

Punctul 39 din Cadrul privind SIEG din 2012 prevede că: „[Î]n conceperea metodei de compensare, statele membre trebuie să introducă stimulente pentru prestarea eficientă de SIEG de înaltă calitate, cu excepția cazului în care acestea pot justifica în mod corespunzător că nu este posibil sau adecvat să se procedeze astfel”.

(360)

Prestarea de servicii în cadrul OSU face obiectul standardelor de calitate prevăzute în licența individuală a Post Danmark în conformitate cu articolul 17 din Directiva 97/67/CE (a se vedea considerentul 16).

(361)

Post Danmark are obligația de a numi un analist de piață extern independent care să monitorizeze îndeplinirea standardelor de calitate în ceea ce privește scrisorile interne și să raporteze rezultatele Autorității pentru Aviație Civilă și Căi Ferate în fiecare lună. În cazul în care Post Danmark nu respectă standardele de calitate, se aplică o sancțiune (153).

(362)

În plus, Danemarca intenționează să plătească Post Danmark o compensație fixă pentru îndeplinirea OSU de cel mult 225 de milioane DKK pentru 2020. Costul net al îndeplinirii obligațiilor de serviciu public a fost calculat la 385,625 milioane DKK (a se vedea tabelul 8). Valoarea maximă a compensației care urmează să fie plătită Post Danmark reprezintă doar 58 % din CNE aferent OSU. Atât timp cât nu conduce la supracompensare, Post Danmark este autorizată să absoarbă toate câștigurile de eficiență realizate, ceea ce constituie un stimulent puternic pentru eficiență. Comisia observă, de asemenea, că, datorită standardelor de calitate și sistemului de sancțiuni, aceste creșteri ale eficienței nu ar trebui să aducă atingere calității serviciului furnizat.

(363)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că Danemarca a introdus suficiente stimulente pentru îndeplinirea eficientă a OSU.

(364)

În ceea ce privește afirmația ITD din plângere potrivit căreia calculul CNE încalcă punctele 39-43 din Cadrul privind SIEG, deoarece eventualele stimulente pentru eficiență nu ar fi realizabile de către Post Danmark, Comisia observă că acest cadru impune introducerea unor stimulente în materie de eficiență pentru furnizarea SIEG în cauză. Totuși, nu este vorba despre același lucru cu nivelul de eficiență al furnizorului de SIEG, menționat de ITD în ceea ce privește Post Danmark [considerentul 41 litera (c) din decizia de inițiere a procedurii].

(365)

Dacă s-ar demonstra că un anumit furnizor de SIEG ar fi un furnizor eficient de la început sau dacă costul OSU ar fi calculat luând în considerare un furnizor eficient, atunci cel de al patrulea criteriu Altmark ar fi, de fapt, îndeplinit și nu ar exista niciun avantaj pentru furnizorul de OSU în cauză și, prin urmare, o astfel de compensație nu ar constitui ajutor de stat.

(366)

În cazul de față, Comisia a concluzionat că al patrulea criteriu Altmark nu a fost îndeplinit (154) și că, prin urmare, compensația acordată Post Danmark constituie ajutor de stat, întrucât compensația acordată Post Danmark pentru îndeplinirea OSU nu se bazează pe costul net al unui furnizor eficient.

(367)

În plus, trebuie remarcat faptul că argumentul ITD potrivit căruia, indiferent de standardele de eficiență aplicabile în cazul Post Danmark, acestea ar fi oricum insuficiente, trebuie respins. Criteriile de calitate descrise în considerentul 16 sunt – astfel cum reiese și din considerentul respectiv – criterii de calitate care sunt prevăzute în licența individuală a Post Danmark, iar Post Danmark ar fi obligată, în conformitate cu legislația daneză, să respecte aceste criterii de calitate, indiferent dacă a primit sau nu o compensație pentru îndeplinirea OSU. Aceste criterii de calitate sunt aceleași ca în perioada acoperită de decizia din 2018 (155). În acest sens, trebuie remarcat faptul că în Cadrul privind SIEG se prevede în mod clar faptul că stimulentele pentru eficiență pot fi concepute în moduri diferite și că o modalitate de a concepe un astfel de sistem ar putea fi ca statele membre să definească în prealabil o compensație fixă care să anticipeze și să încorporeze creșterile de eficiență pe care se preconizează că întreprinderea ar putea să le obțină pe perioada de valabilitate a actului de atribuire (156), astfel cum s-a procedat în cazul de față (considerentul 362).

(368)

În plus, în ceea ce privește compensația pentru îndeplinirea OSU evaluată în decizia din 2018, Tribunalul a concluzionat (în mod similar cu raționamentul Comisiei enunțat în considerentele 362-367) astfel:

„
reclamantele susțin în mod eronat că compensația în cauză nu implica un stimulent în ceea ce privește eficiența pentru motivul că beneficiarul său, Post Danmark, era în pragul falimentului și, prin urmare, nu putea fi considerat un prestator eficient. Astfel, un asemenea argument provine dintr-o confuzie între, pe de o parte, stimulentele în ceea ce privește eficiența astfel cum sunt impuse la punctele 39-43 din Cadrul SIEG, care urmăresc ca furnizarea unui SIEG să procure creșteri în ceea ce privește eficiența, asigurând în același timp un serviciu de calitate, și, pe de altă parte, ideea potrivit căreia calculul CNE este efectuat pe baza unui prestator eficient.

În această privință, aspectul dacă nivelul compensației necesare trebuie determinat pe baza unei analize a costurilor pe care un prestator eficient le-ar fi suportat pentru a îndeplini OSU nu este pertinent cu ocazia aprecierii compatibilității ajutorului în cadrul aplicării articolului 106 alineatul (2) TFUE. Astfel, a lua în considerare eficiența economică a prestatorului serviciului universal ar însemna a impune ca un asemenea serviciu să fie întotdeauna furnizat în condiții normale de piață, ceea ce ar risca să împiedice în drept sau în fapt îndeplinirea misiunii speciale care a fost încredințată întreprinderilor însărcinate cu gestionarea unui SIEG. Or, o asemenea situație este tocmai cea pe care articolul 106 alineatul (2) TFUE urmărește să o prevină”
 (157) (sublinieri adăugate).

(369)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu împărtășește îndoielile exprimate de ITD în plângere și concluzionează că există stimulente în materie de eficiență pentru furnizarea SIEG.

(370)

La punctul 60 din Cadrul privind SIEG din 2012 se prevede că: „[p]entru fiecare compensație pentru obligația de serviciu public care intră în sfera de aplicare a prezentei comunicări, statul membru în cauză trebuie să publice următoarele informații pe internet sau prin alte mijloace corespunzătoare:

(371)

Punctul 60 litera (a) nu se aplică, deoarece nu a fost realizată nicio consultare publică (a se vedea considerentul 245). Autoritățile daneze au publicat deja pe internet conținutul, durata și identitatea întreprinderii (158). Acestea s-au angajat să publice pe internet și cuantumul ajutorului acordat Post Danmark.

(372)

La punctul 52 din Cadrul privind SIEG se precizează că, chiar și atunci când cerințele cadrului sunt îndeplinite: „este posibil ca, în anumite circumstanțe excepționale, denaturări grave ale concurenței în cadrul pieței interne să rămână nesoluționate și ca ajutorul să afecteze schimburile comerciale într-o asemenea măsură încât ar contraveni intereselor Uniunii”.

(373)

În astfel de circumstanțe excepționale, Comisia poate impune îndeplinirea unor condiții suplimentare sau poate solicita angajamente suplimentare din partea statelor membre pentru atenuarea denaturărilor grave ale concurenței, astfel cum se prevede la punctul 53 din Cadrul privind SIEG.

(374)

La punctul 54 din Cadrul privind SIEG se prevede în continuare că: „[e]ste de așteptat ca asemenea denaturări grave ale concurenței, care să fie contrare intereselor Uniunii, să nu apară decât în circumstanțe excepționale. Comisia se va limita doar la acele denaturări care presupun un ajutor cu efecte negative importante asupra altor state membre și funcționării pieței interne, de exemplu, întrucât nu oferă întreprinderilor active în sectoare importante ale economiei posibilitatea de a-și desfășura activitatea la o scară care să le permită funcționarea în condiții de eficiență”.

(375)

Comisia reamintește că cerințele suplimentare sunt considerate necesare numai în circumstanțe excepționale de denaturare gravă a concurenței care rămân nesoluționate de celelalte cerințe prevăzute în Cadrul privind SIEG din 2012. În special, Comisia își limitează atenția asupra denaturărilor în cazul în care ajutorul are efecte negative semnificative asupra altor state membre și asupra funcționării pieței interne.

(376)

Comisia nu a identificat necesitatea unor condiții sau angajamente suplimentare în plus față de respectarea condițiilor prevăzute în Cadrul privind SIEG, astfel cum a fost cazul în decizia din 2018.

(377)

Comisia observă, de asemenea, că ITD identifică drept problemă faptul că compensația pentru îndeplinirea OSU poate fi utilizată și pentru alte activități decât activitățile incluse în OSU.

(378)

Însă, în primul rând, în această privință, astfel cum a confirmat Tribunalul, o evaluare a Comisiei cu privire la compatibilitatea cu piața internă a compensației pentru serviciul public constă în a verifica, indiferent dacă suma corespunzătoare îi este efectiv alocată, dacă un astfel de serviciu public există și implică un cost net pentru întreprinderea responsabilă de prestarea acestuia. Acest lucru este valabil cu atât mai mult în cazul serviciilor poștale, întrucât partea C primul paragraf din anexa I la Directiva 97/67/CE prevede că „recuperarea sau finanțarea costurilor nete ale obligațiilor de serviciu universal poate necesita ca furnizorii de serviciu universal desemnați să fie compensați pentru serviciile pe care le furnizează în condiții necomerciale”. În hotărârea pronunțată în cauza T-561/18, Tribunalul a precizat că expresia „recuperare sau finanțare” utilizată în această dispoziție exclude orice cerință de alocare efectivă a transferului de fonduri care corespund unei compensații pentru serviciul universal pentru îndeplinirea unui astfel de serviciu (159).

(379)

În al doilea rând, articolul 1 litera (g) din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (160) prevede că ajutorul de stat utilizat abuziv înseamnă ajutorul folosit de beneficiar cu încălcarea unei decizii a Comisiei. În hotărârea pronunțată în cauza T-561/18, Tribunalul a afirmat că numai dacă s-ar dovedi că Post Danmark nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul OSU s-ar putea constata o utilizare abuzivă a compensației în cauză (161).

(380)

Din considerentele 378 și 379 reiese că, în cazul de față, compensația pentru îndeplinirea OSU ar putea fi utilizată pentru alte activități decât OSU și că acest lucru nu este interzis de Directiva 97/67/CE. În plus, nu există indicii că Post Danmark nu și-ar fi îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul OSU și, prin urmare, nu se poate stabili o utilizare abuzivă a ajutorului.

(381)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că, în cazul de față, nu există motive pentru a impune condiții sau pentru a solicita angajamente din partea statului membru.

(382)

În consecință, Comisia decide să considere compensația pentru îndeplinirea OSU notificată pentru 2020 ca fiind compatibilă cu piața internă, deoarece îndeplinește toate condițiile prevăzute în Cadrul privind SIEG.

(383)

Comisia constată că Danemarca ar fi trebuit să notifice Comisiei un ajutor de stat în valoare de 15 milioane EUR (aproximativ 112 milioane DKK, a se vedea considerentul 21) corespunzător compensației acordate în favoarea Post Danmark pentru serviciul poștal universal pentru prima jumătate a anului 2020. Prin faptul că nu a notificat ajutorul, Danemarca a încălcat articolul 108 alineatul (3) din TFUE. Cu toate acestea, Comisia concluzionează că măsura de ajutor generală este compatibilă cu piața internă în sensul articolului 106 alineatul (2) din TFUE, astfel cum a fost interpretat de Cadrul privind SIEG,