CELEX:32023R2866: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2866 al Comisiei din 15 decembrie 2023 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea procedurilor de verificare a valorilor pentru emisiile de CO2 și consumul de combustibil ale autoturismelor și ale vehiculelor utilitare ușoare aflate în circulație (verificare în circulație)

(1) Prezentul regulament stabilește procedurile de verificare a faptului că valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil înregistrate în certificatele de conformitate corespund emisiilor de CO2 și consumului de combustibil ale vehiculelor aflate în circulație, precum și procedurile de verificare a prezenței oricăror strategii la bord sau referitoare la vehicule care îmbunătățesc în mod artificial performanța vehiculului în cadrul încercărilor efectuate în scopul omologării de tip („verificarea în circulație”).

(2) Prezentul regulament stabilește, de asemenea, norme detaliate privind procedurile de raportare a abaterilor constatate în ceea ce privește emisiile de CO2 ale vehiculelor aflate în circulație în comparație cu emisiile specifice de CO2 înregistrate în certificatele de conformitate în urma verificării în circulație și pentru luarea în considerare a acestor abateri la calcularea mediei emisiilor specifice de CO2 ale producătorului.

(3) Prezentul regulament nu se aplică:

(1) Numărul familiilor de verificare în circulație selectate în fiecare an de către o autoritate care acordă omologarea de tip trebuie să reprezinte cel puțin 2 % din numărul total al familiilor de verificare în circulație pentru care autoritatea respectivă a acordat omologări de tip privind emisiile în cei trei ani calendaristici anteriori verificării în circulație.

(2) Atunci când selectează familii de verificare în circulație în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2023/2867 autoritatea care acordă omologarea de tip:

(3) Atunci când efectuează evaluarea menționată la alineatul (2) litera (b), Comisia ia în considerare cel puțin următoarele elemente, atunci când sunt disponibile:

(4) În fiecare an, până la data de 31 decembrie, Comisia publică un raport care descrie metodologia utilizată pentru evaluarea menționată la alineatul (2) litera (b) și principalele constatări ale evaluării sale efectuate în anul respectiv. Raportul trebuie să conțină, de asemenea, o listă a familiilor de verificare în circulație cu cel mai mare risc de a include vehicule cu o abatere a valorilor emisiilor de CO2.

(1) Pentru fiecare familie de verificare în circulație selectată într-un an calendaristic dat în conformitate cu articolul 3, autoritatea care acordă omologarea de tip efectuează în anul respectiv cel puțin una dintre următoarele încercări pe vehiculele selectate, asigurând următoarea distribuție:

(2) Pentru fiecare familie de verificare în circulație selectată se încearcă următorul număr de vehicule:

(3) Autoritatea care acordă omologarea de tip poate decide să includă rezultatele încercărilor de verificare în circulație efectuate de Comisie, de o altă autoritate de omologare de tip, de o autoritate de supraveghere a pieței sau de o parte terță care respectă cerințele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/163 în metoda statistică descrisă în anexa I, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(1) Autoritatea care acordă omologarea de tip selectează vehicule de încercare care, la momentul selecției, îndeplinesc toate criteriile următoare:

(2) Fără a se aduce atingere alineatului (1), în cazul în care autoritatea de omologare de tip nu reușește să selecteze un număr suficient de vehicule care îndeplinesc criteriile respective, aceasta poate selecta vehicule de încercare care, la momentul selecției, îndeplinesc toate criteriile următoare:

(3) Autoritatea care acordă omologarea de tip verifică și se asigură că vehiculele de încercare sunt într-o stare reprezentativă pentru un vehicul întreținut și utilizat în mod corespunzător și au caracteristici acoperite de cele înregistrate în certificatul de conformitate, cu ajutorul listei de verificare a vehiculului prevăzute în anexa II.

(1) Pentru fiecare vehicul de încercare selectat pentru a fi supus unei încercări pe standul dinamometric, reglajele sarcinii pe standul dinamometric menționate la punctul 8 din anexa B4 la Regulamentul ONU nr. 154 se stabilesc în conformitate cu coeficienții de rezistență la înaintare pe drum f0, f1 și f2 și cu masa de încercare specificată în certificatul de conformitate al vehiculului de încercare.

(2) Combustibilul de încercare utilizat pentru încercările pe standul dinamometric trebuie să fie combustibilul de referință specificat în anexa B3 la Regulamentul ONU nr. 154.

În cazul vehiculelor bicombustibil alimentate cu benzină și gaz petrolier lichefiat sau cu benzină și gaz natural comprimat, precum și în cazul vehiculelor multicombustibil care utilizează benzină și etanol (E85), încercarea pe standul dinamometric se efectuează cu combustibilul pentru care statele membre trebuie să raporteze valoarea emisiilor de CO2, astfel cum se prevede la punctul 2a din partea A a anexei II la Regulamentul (UE) 2019/631 sau la punctul 2a din partea A a anexei III la Regulamentul (UE) 2019/631.

(1) Autoritatea care acordă omologarea de tip calculează corecțiile RCB, ale vitezei țintă și ale distanței menționate în anexa B7 sau, după caz, B6 sau B8 la Regulamentul ONU nr. 154, utilizând rezultatele încercării efectuate pe standul dinamometric.

Pentru calcularea factorilor de corecție ai familiilor Ki, KCO2 și ATCT menționați în anexele B6, B7 și B8 la Regulamentul ONU nr. 154, autoritatea care acordă omologarea de tip procedează în oricare dintre următoarele moduri:

(2) Pentru fiecare vehicul de încercare individual care nu este OVC-HEV și care este supus unei încercări pe standul dinamometric, autoritatea care acordă omologarea de tip determină rezultatul încercării pe standul dinamometric (CO2 raport) ca fiind raportul dintre valoarea emisiilor de CO2 calculată pe baza încercării pe standul dinamometric, luând în considerare factorii de corecție menționați la alineatul (1) (CO2, verificare în circulație), și valoarea combinată a emisiilor de CO2 înregistrată la rubrica 49 din certificatul de conformitate al vehiculului respectiv (CO2, CoC).

(3) Pentru fiecare OVC-HEV care este supus unei încercări pe standul dinamometric, autoritatea care acordă omologarea de tip determină rezultatul încercării pe standul dinamometric (CO2 raport) ca fiind raportul dintre valoarea emisiilor de CO2 calculată pe baza încercării pe standul dinamometric în modul de funcționare cu menținere de sarcină în conformitate cu anexa B8 la Regulamentul ONU nr. 154, luând în considerare factorii de corecție menționați la alineatul (1) (CO2, verificare în circulație), și valoarea combinată a emisiilor de CO2 înregistrată la rubrica 49 din certificatul de conformitate al vehiculului respectiv (CO2, CoC).

În plus, autoritatea care acordă omologarea de tip determină autonomia echivalentă exclusiv electrică și valoarea emisiilor de CO2 calculate pe baza încercării pe standul dinamometric în modul de funcționare cu consum de sarcină în conformitate cu anexa B8 la Regulamentul ONU nr. 154, luând în considerare factorii de corecție menționați la alineatul (1).

Raportul de încercare include raportul dintre valoarea ponderată combinată a emisiilor de CO2 calculată pe baza încercărilor pe standul dinamometric, luând în considerare factorii de corecție menționați la alineatul (1), și valoarea ponderată combinată a emisiilor de CO2 înregistrată la rubrica 49 din certificatul de conformitate al vehiculului respectiv, precum și informații privind deteriorarea bateriei de tracțiune în timp și autonomia echivalentă exclusiv electrică.

(4) Pentru fiecare vehicul de încercare individual, autoritatea care acordă omologarea de tip trebuie să citească, înainte și după încercarea pe standul dinamometric, din portul serial de diagnosticare la bord al vehiculului, valorile datelor în condiții reale, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/392, utilizând un instrument de scanare generic. Autoritatea care acordă omologarea de tip include aceste valori în raportul de încercare, împreună cu valoarea pentru „combustibil_consumat WLTP” în conformitate cu anexa C5 la Regulamentul ONU nr. 154.

(1) Autoritatea care acordă omologarea de tip evaluează rezultatele încercărilor pe standul dinamometric ale vehiculelor de încercare individuale obținute în conformitate cu articolul 7 pentru a stabili dacă există sau nu o abatere a valorilor emisiilor de CO2 ale familiei de verificare în circulație care face obiectul încercărilor pe standul dinamometric, utilizând metoda prevăzută în anexa I.

(2) În cazul în care familia de verificare în circulație este respinsă la evaluarea statistică prevăzută în anexa I, autoritatea care acordă omologarea de tip stabilește mărimea abaterii valorilor emisiilor de CO2 după cum urmează:

[g/km],

unde:

(1) Pentru o încercare privind rezistența la înaintare pe drum, autoritatea care acordă omologarea de tip poate utiliza oricare dintre metodele de măsurare menționate în anexa B4 la Regulamentul ONU nr. 154.

(2) Un vehicul selectat pentru o încercare privind rezistența la înaintare pe drum trebuie golit de toate echipamentele suplimentare și orice elemente care nu erau prezente la momentul primei înmatriculări trebuie eliminate. Rezervoarele de combustibil ale vehiculului trebuie umplute la cel puțin 90 % din capacitate. Vehiculul trebuie să fie dotat cu echipamentul standard în conformitate cu specificațiile producătorului, cu o masă suplimentară de 100 kg și cu masa reprezentativă pentru încărcătura vehiculului, astfel cum este definită la punctul 3.2.26 din Regulamentul ONU nr. 154. Autoritatea care acordă omologarea de tip determină masa vehiculului astfel pregătit sau ca și cum ar fi astfel pregătit, care va fi considerată masa de încercare determinată în timpul încercării privind rezistența la înaintare pe drum.

(3) Autoritatea care acordă omologarea de tip se asigură că pneurile unui vehicul selectat pentru o încercare privind rezistența la înaintare pe drum îndeplinesc toate condițiile următoare:

Ca alternativă la condiția de la litera (a), autoritatea care acordă omologarea de tip poate aplica o corecție coeficientului de rezistență la înaintare pe drum f0, astfel cum se prevede în anexa III. În acest caz, f0, măsurat, corectat trebuie considerată ca fiind f0 determinată în timpul încercării privind rezistența la înaintare pe drum.

(4) Autoritatea care acordă omologarea de tip se asigură că, în cursul încercării privind rezistența la înaintare pe drum, controlul înălțimii vehiculului și sistemele automate de închidere a grilei radiatorului ale fiecărui vehicul de încercare, precum și alte părți mobile ale caroseriei aerodinamice care îi modifică dinamic rezistența aerodinamică funcționează în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 4.2.1.5 din anexa B4 la Regulamentul ONU nr. 154.

(1) Pentru fiecare vehicul de încercare individual care nu este OVC-HEV și care este supus unei încercări privind rezistența la înaintare pe drum, autoritatea care acordă omologarea de tip calculează valoarea emisiilor de CO2 (CO2, verificare în circulație) pornind de la coeficienții de rezistență la înaintare pe drum f0, f1 și f2 și de la masa de încercare determinată în cursul încercării privind rezistența la înaintare pe drum prin aplicarea metodelor prevăzute în anexa B7 sau, după caz, în anexa B8 la Regulamentul ONU nr. 154, utilizând valorile emisiilor de CO2 măsurate pentru vehiculul L și pentru vehiculul H.

(2) În cazul unui OVC-HEV supus unei încercări privind rezistența la înaintare pe drum, autoritatea care acordă omologarea de tip calculează CO2, verificare în circulație pornind de la coeficienții de rezistență la înaintare pe drum f0, f1 și f2 și de la masa de încercare determinată în cursul încercării privind rezistența la înaintare pe drum prin aplicarea metodelor prevăzute în anexa B8 la Regulamentul ONU nr. 154, utilizând linia de interpolare corespunzătoare modului de funcționare cu menținere de sarcină.

(3) În cazul în care nu s-a utilizat metoda interpolării, CO2, verificare în circulație se calculează pornind de la coeficienții de rezistență la înaintare pe drum f0, f1 și f2 și de la masa de încercare determinată în cursul încercării privind rezistența la înaintare pe drum, astfel cum se prevede în anexa IV.

(4) Pentru fiecare vehicul de încercare individual supus unei încercări privind rezistența la înaintare pe drum, autoritatea care acordă omologarea de tip determină rezultatul încercării privind rezistența la înaintare pe drum (CO2 raport) ca fiind raportul dintre CO2, verificare în circulație determinat în conformitate cu alineatele (1)-(3) de la prezentul articol și valoarea combinată a emisiilor de CO2 sau, în cazul unui OVC-HEV, valoarea combinată a emisiilor de CO2 cu menținere de sarcină, înregistrată la rubrica 49 din certificatul de conformitate al vehiculului respectiv (CO2, CoC).

(1) Autoritatea care acordă omologarea de tip evaluează rezultatele încercării privind rezistența la înaintare pe drum obținute în conformitate cu articolul 10 pentru a stabili dacă există sau nu o abatere a valorilor emisiilor de CO2 ale familiei de rezistență la înaintare pe drum care face obiectul încercărilor privind rezistența la înaintare pe drum, utilizând metoda prevăzută în anexa I.

(2) În cazul în care familia de rezistență la înaintare pe drum este respinsă la evaluarea statistică prevăzută în anexa I, autoritatea care acordă omologarea de tip determină mărimea abaterii valorilor emisiilor de CO2 după cum urmează:

[g/km],

unde:

(1) Autoritatea care acordă omologarea de tip evaluează rezultatele încercărilor efectuate în conformitate cu articolul 12 pentru a evalua riscul prezenței unor strategii artificiale în vehiculul de încercare, comparând următoarele:

(2) Autoritatea care acordă omologarea de tip descrie criteriile utilizate pentru această evaluare în raportul de încercare, strategiile artificiale fiind înțelese drept orice software, logică de control, hardware sau componentă aflată la bord sau legată de vehicul care reduce valorile emisiilor de CO2 sau ale consumului de combustibil ale vehiculului în cadrul încercărilor efectuate în scopul omologării de tip privind emisiile, dar care nu funcționează consecvent atunci când vehiculul este în circulație, ținând seama de diferențele de condiții, cu excepția cazului în care acest lucru este impus de legislație sau poate fi justificat de necesitatea de a proteja vehiculul împotriva deteriorării imediate sau de a asigura funcționarea în siguranță a vehiculului.

(3) În cazul în care, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu alineatul (1), autoritatea care acordă omologarea de tip evaluează riscul prezenței unor strategii artificiale în vehiculul de încercare ca fiind ridicat, aceasta precizează și efectuează un program de încercări specific în plus față de încercările efectuate în conformitate cu articolul 12, pentru a identifica prezența sau absența unei strategii artificiale.

(4) În cazul în care autoritatea care acordă omologarea de tip identifică existența unor strategii artificiale, aceasta determină mărimea abaterii valorilor emisiilor de CO2 prin compararea valorii emisiilor de CO2 cu și fără strategii artificiale. În cazul în care mărimea abaterii respective nu poate fi determinată pe baza încercărilor efectuate în conformitate cu articolul 12 și, dacă este cazul, cu alineatul (3), mărimea abaterii valorilor emisiilor de CO2 trebuie să fie de 10 % din valoarea emisiilor de CO2 ale vehiculului H din familia de verificare în circulație sau, pentru OVC-HEV, de 10 % din valoarea emisiilor de CO2 în modul de funcționare cu menținere de sarcină ale vehiculului H din familia de verificare în circulație, în ambele cazuri cu un minim de 14 g/km.

(1) Autoritatea care acordă omologarea de tip include în rapoartele de încercare menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2023/2867, cel puțin următoarele informații pentru fiecare familie de verificare în circulație încercată și pentru fiecare tip de încercare: cel puțin următoarele informații pentru fiecare familie de verificare în circulație supusă încercării și pentru fiecare tip de încercare:

(2) În termen de 20 de zile lucrătoare de la finalizarea încercărilor, raportul de încercare este pus la dispoziția producătorului vehiculelor în cauză, iar raportul de încercare împreună cu următoarele date pentru fiecare dintre vehiculele de încercare individuale se încarcă într-un format criptat pe un server dedicat al Comisiei:

Datele și parametrii specificați la literele (a) și (b) nu se publică.

În cazul în care toate datele au fost încărcate corect pentru toate vehiculele supuse încercării din familia de verificare în circulație, se trimite o confirmare de primire de la serverul Comisiei către entitatea care încarcă datele.

(1) În cazul în care rezultatele verificării în circulație arată că nu există nicio abatere a valorilor emisiilor de CO2, autoritatea care acordă omologarea de tip formulează o concluzie în acest sens și o anexează la raportul de încercare.

(2) În cazul în care rezultatele verificării în circulație arată că există o abatere a valorilor emisiilor de e CO2, producătorul poate contesta rezultatele în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de încercare, furnizând dovezi care să demonstreze corespondența dintre valorile emisiilor de CO2 înregistrate în certificatele de conformitate și valorile rezultate în urma verificării în circulație.

În absența unei reacții, se consideră că producătorul a acceptat rezultatele verificării în circulație.

(3) Ținând seama de informațiile furnizate de producător în temeiul alineatului (2), autoritatea care acordă omologarea de tip formulează o concluzie prin care arată dacă verificarea în circulație a identificat sau nu o lipsă de corespondență între valorile emisiilor de CO2 ale verificării în circulație și valorile înregistrate în certificatele de conformitate sau o concluzie cu privire la prezența unor strategii artificiale.

Autoritatea care acordă omologarea de tip transmite concluzia sa producătorului în cauză și Comisiei în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la informarea producătorului în conformitate cu alineatul (2).

(4) Concluziile autorității care acordă omologarea de tip menționate la alineatul (3) includ cel puțin următoarele:

(5) Înainte de data de 1 martie a fiecărui an calendaristic, autoritatea care acordă omologarea de tip publică o prezentare generală a verificărilor în circulație efectuate în anul calendaristic precedent și concluziile sale emise în anul respectiv, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (3), utilizând formatul prevăzut în anexa VI. Pentru încercările de verificare în circulație pentru care nu se ajunge la nicio concluzie înainte de publicarea prezentării generale, concluzia trebuie inclusă în următoarea prezentare generală anuală.

(1) În cazul în care autoritatea care acordă omologarea de tip a emis o concluzie, astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (4) litera (b), Comisia aplică, pe baza informațiilor incluse în concluzia respectivă, pentru anul calendaristic în care a fost emisă concluzia și pentru anii calendaristici următori, mărimea abaterii valorilor emisiilor de CO2 pentru calculul provizoriu al mediei emisiilor specifice de CO2 în conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/631 și notifică producătorul în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/631.

(2) De asemenea, Comisia aplică mărimea abaterii valorilor emisiilor de CO2, astfel cum se specifică în concluzia menționată la articolul 15 alineatul (4) litera (b), pentru corectarea mediei emisiilor specifice de CO2 ale producătorului pentru cei zece ani calendaristici anteriori anului în care a fost emisă concluzia, dar nu mai devreme de anul calendaristic 2021. Comisia modifică în consecință actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/631.