CELEX:32024D03277: Decizia Comisiei din 27 mai 2024 de notificare a Republicii Senegal cu privire la posibilitatea de a fi identificată ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 (denumit în continuare „Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura de identificare a țărilor terțe necooperante, demersurile referitoare la aceste țări, stabilirea unei liste a țărilor respective, eliminarea de pe această listă, publicarea listei respective și eventualele măsuri de urgență.

(3)

În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să identifice țările terțe pe care le consideră necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN. O țară terță trebuie să fie identificată ca necooperantă în cazul în care nu se achită de sarcinile privind luarea de măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață.

(4)

Înainte de a identifica anumite țări terțe ca necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să notifice mai întâi țărilor terțe respective posibilitatea de a fi identificate ca țări necooperante, în conformitate cu articolul 32 din regulamentul respectiv. Această notificare are caracter preliminar.

(5)

Notificarea țărilor terțe în conformitate cu articolul 32 trebuie să se bazeze pe criteriile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul INN.

(6)

Identificarea țărilor terțe necooperante în temeiul articolului 31 din Regulamentul INN trebuie să se bazeze pe examinarea tuturor informațiilor prevăzute la alineatul (2) de la articolul respectiv. În acest sens, se trec în revistă toate informațiile obținute conform Regulamentului INN sau, după caz, orice alte informații relevante, precum datele privind captura, informațiile comerciale obținute de la institutele naționale de statistică și din alte surse de încredere, registrele și bazele de date ale navelor, documentele privind captura sau programele de documente statistice și listele de nave de pescuit INN adoptate de către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), precum și orice alte informații obținute în porturi și în zonele de pescuit.

(7)

În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul trebuie să stabilească o listă a țărilor terțe necooperante. Țărilor respective li se aplică, printre altele, măsurile prevăzute la articolul 38 din Regulamentul INN.

(8)

Potrivit articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul INN, acceptarea certificatelor de captură validate prezentate de țări terțe de pavilion este supusă condiției primirii de către Comisie a unei notificări din partea statului de pavilion respectiv, care să certifice că a) există convenții pentru punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și gestionare cărora trebuie să se supună navele de pescuit ale statului în cauză, precum și că b) autoritățile sale publice sunt împuternicite să ateste autenticitatea informațiilor conținute în certificatele de captură și să realizeze verificări ale certificatelor respective.

(9)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia trebuie să coopereze pe plan administrativ cu țările terțe în domeniile de aplicare a dispozițiilor respectivului regulament referitoare la certificarea capturilor.

(10)

Republica Senegal (denumită în continuare „Senegal”) a prezentat Comisiei notificarea sa în calitate de stat de pavilion în temeiul articolului 20 din Regulamentul INN la 1 septembrie 2009, iar Comisia a acceptat-o la 1 ianuarie 2010.

(11)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia cooperează ad-hoc cu autoritățile senegaleze începând din 2009. Această cooperare a vizat în special punerea în aplicare a regimului de certificare a capturii, activitățile navelor care operează în apele aflate sub jurisdicția Senegalului arborând pavilionul statelor membre și procedura de acordare a licențelor stabilită de autoritățile senegaleze. În perioada 20-24 iunie 2011, serviciile Comisiei au efectuat o misiune în Senegal pentru a verifica condițiile de eliberare a autorizațiilor și licențelor de pescuit în Senegal, în special operatorilor din Uniunea Europeană.

(12)

În perioada 2011-2020 au continuat schimburile bilaterale în ceea ce privește activitățile navelor care arborează pavilionul Senegalului în apele din afara jurisdicției acestei țări, precum și activitățile navelor care operează în apele aflate sub jurisdicția Senegalului arborând pavilionul statelor membre și escalele navelor de pescuit în portul Dakar.

(13)

În cadrul reuniunii anuale din 2020 a Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) (2), mai multe părți contractante și părți, entități sau entități de pescuit cooperante necontractante (CPC-uri) au semnalat probleme legate de navele care arborează pavilionul Senegalului, precum și de anumite escale în portul Dakar. Acest lucru a determinat Comisia să adreseze întrebări cu privire la controalele efectuate de Senegal asupra flotei sale de pescuit care operează în afara apelor sale (în special în zona Convenției ICCAT), precum și cu privire la controalele efectuate de autoritățile senegaleze în porturile naționale (3).

(14)

Întrucât Senegalul nu a furnizat răspunsuri cu privire la aceste aspecte (sau a transmis doar răspunsuri parțiale), Comisia a adresat din nou aceste întrebări în cadrul reuniunilor anuale ale ICCAT din 2021 și 2022 (4). În plus, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la exporturile ilegale de ton și specii înrudite cu tonul (pește-spadă și ton alb) din zona Convenției ICCAT efectuate de Senegal către piața Uniunii în anul 2020 (5).

(15)

Chestiunea exporturilor ilegale a fost discutată mai în amănunt la nivel bilateral între Comisie și Senegal prin intermediul unui schimb de nouă scrisori în perioada noiembrie 2021-octombrie 2022 (6).

(16)

Între timp, la 1 martie 2022 Comisia a trimis un chestionar autorităților senegaleze cu scopul de a obține o imagine de ansamblu asupra sistemului de control al pescuitului instituit de Senegal și pentru a verifica dacă există controale și mecanisme eficace care să asigure legalitatea produselor pescărești provenite din Senegal care intră pe piața Uniunii. Răspunsul Senegalului a fost primit la 19 ianuarie 2023 (7).

(17)

În urma unei reuniuni între Comisie și ministrul pescuitului din Senegal la 6 iulie 2023, Comisia a trimis, la 19 iulie 2023, o scrisoare prin care solicita Senegalului să răspundă întrebărilor adresate în perioada 2020-2023 cu privire la exporturile ilegale, la controalele navelor care arborează pavilionul Senegalului și la controalele efectuate în porturile senegaleze. Senegalul a răspuns la această scrisoare prin adresa datată 26 octombrie, primită de Comisie la 30 octombrie 2023.

(18)

Între timp, la 26 octombrie 2023, Comisia a trimis Senegalului o scrisoare prin care informa autoritățile cu privire la analiza sa suplimentară a unor exporturi potențial ilegale de produse pescărești din Senegal către piața Uniunii în perioada 2011-2020. Aceste constatări au fost transmise și către ICCAT (8).

(19)

În contextul reuniunii anuale a ICCAT din 2023 (9), Senegalul a transmis Comisiei un răspuns la 10 noiembrie 2023 (10).

(20)

Senegalul a ratificat Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) din 1982, precum și Acordul Organizației Națiunilor Unite din 1995 pentru aplicarea prevederilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (UNFSA), și a aderat la Acordul FAO din 2009 privind măsurile de competența statului portului (PSMA) (11). De asemenea, Senegalul a acceptat Acordul FAO din 1993 privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă (Acordul de conformitate). Senegalul a adoptat un plan național de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN în februarie 2014, iar în 2023 a fost adoptat un plan actualizat (12).

(21)

Senegalul este parte contractantă a ICCAT (13), a Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF) și a Comisiei subregionale pentru pescuit (SRFC). În perioada 2006-2022, Senegalul a fost parte cooperantă necontractantă la Comisia Tonului din Oceanul Indian (14). Totodată, Senegalul este țară membră a Conferinței ministeriale privind cooperarea în domeniul pescuitului între statele africane care se învecinează cu Oceanul Atlantic (ATLAFCO/COMHAFAT).

(22)

Pentru a evalua respectarea de către Senegal a obligațiilor internaționale care îi revin în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață în temeiul dreptului internațional menționat în considerentul 20, Comisia a căutat, a cules și a analizat toate informațiile necesare în scopul acestui exercițiu, cum ar fi informațiile transmise de ORGP-uri, informațiile transmise de Senegal și de statele membre, precum și informațiile extrase din baze de date care prezintă încredere.

(23)

În temeiul articolului 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia analizează obligațiile Senegalului în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață. În vedere acestei examinări, Comisia a ținut seama de criteriile enunțate la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

(24)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul INN, Comisia a analizat măsurile luate de Senegal în ceea ce privește toate activitățile repetate de pescuit INN desfășurate sau sprijinite de nave de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi sau de nave de pescuit care operează în apele sale maritime sau utilizează porturile sale.

(25)

Comisia a analizat mai întâi măsurile luate de Senegal cu privire la orice activitate de pescuit INN repetată desfășurată sau sprijinită de navele de pescuit care arborează pavilionul său sau de resortisanții săi.

(26)

În 2019, Senegalul a primit informații de la o țară terță (15) cu privire la existența unor capturi de ton alb efectuate de navele de pescuit MARIO 7 (16), MARIO 11 (17) și DIAMALAYE 1909 (18). Aceste nave nu figurau în registrul ICCAT al navelor autorizate să pescuiască specia în cauză la momentul respectiv. Informațiile primite de la respectiva țară terță au indicat, de asemenea, o depășire a cotei de ton alb (19).

(27)

Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentele 28-39, în 2020 navele de pescuit MARIO 7 și MARIO 11 au reușit să se angajeze din nou în activități de pescuit INN. Nava de pescuit LISBOA (20), deținută de aceeași societate (21), a exportat de asemenea în 2020 cantități de ton alb care depășeau cota Senegalului în cadrul ICCAT (22). Prin urmare, Comisia concluzionează că, în pofida alertei primite în 2019, Senegalul nu a luat nicio măsură pentru a controla în mod eficient flota sa și pentru a se asigura că navele respective nu se angajează în activități de pescuit INN.

(28)

În cadrul reuniunii anuale a ICCAT din 2020, o parte contractantă la ICCAT a difuzat informații referitoare la nave care arborează pavilionul Senegalului și care ar fi fost potențial implicate în activități de pescuit INN (23). Aceste informații vizau navele de pescuit MARIO 7, MARIO 11 și MAXIMUS (24).

(29)

Nava de pescuit MARIO 11 a fost reperată în mai 2020 operând în marea liberă, în zona Convenției ICCAT, cu ton și înotătoare de rechin la bord (25).

(30)

Senegalul a confirmat inițial următoarele: în primul rând, că nava de pescuit era în curs de radiere din registrul național al navelor începând cu 7 ianuarie 2020, iar în al doilea rând că aceasta nu dispunea de o licență de pescuit în marea liberă și că, în consecință, activitățile sale erau considerate ilegale (26). Obligația navelor de pescuit care arborează pavilionul Senegalului de a deține o autorizație pentru a opera în marea liberă este stabilită în legislația națională a Senegalului (27). Ulterior însă, Senegalul a susținut că prezența la bord a înotătoarelor de rechin nu constituie o dovadă suficientă a faptului că nava ar fi desfășurat activități de pescuit, în special având în vedere că aceasta nu era autorizată să opereze în temeiul legislației naționale senegaleze (28). Prin urmare, Senegalul a solicitat suspendarea includerii sale pe lista INN a ICCAT până când se vor găsi dovezi care să demonstreze că nava a desfășurat efectiv operațiuni de pescuit (29). Datele din sistemul de monitorizare a navelor (VMS) primite de Comisie de la Senegal în octombrie 2023 demonstrează că, din ianuarie până în iunie 2020, această navă de pescuit a operat în zona Convenției ICCAT (30).

(31)

Printr-o comunicare datată 4 iunie 2020 (31), Senegalul a indicat că nava de pescuit MARIO 7 „se află probabil” într-o situație similară (sugerând că nava se află de asemenea în curs de radiere și că Senegalul nu i-a eliberat nicio autorizație valabilă pentru pescuit în marea liberă). Conform informațiilor transmise de Senegal în octombrie 2023, această navă de pescuit a operat de asemenea în marea liberă, în zona Convenției ICCAT, în primul semestru al anului 2020 (32).

(32)

Potrivit unei scrisori din partea autorităților senegaleze (33), operatorul navelor de pescuit MARIO 11 și MARIO 7 a solicitat radierea acestora în mai 2020. În aceeași scrisoare se precizează și faptul că navele de pescuit operau din noiembrie 2018 pe baza unui certificat de înmatriculare provizoriu, care expirase. În august 2020, autoritățile din Senegal au declarat că au aprobat cererea operatorului și că au anulat înregistrarea provizorie. Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia concluzionează că aceste nave nu au fost radiate din registrul național al Senegalului până în august 2020 și, prin urmare, au funcționat fără un certificat de înmatriculare valabil din noiembrie 2018 până în august 2020.

(33)

Această situație dă naștere unor îndoieli serioase cu privire la procesul de înmatriculare instituit de Senegal, deoarece aparent navele care arborează pavilionul său sunt autorizate să opereze fără a avea un certificat de înmatriculare valabil. Astfel, în anii 2019 și 2020 ambele nave erau înscrise în registrul ICCAT al navelor autorizate ca arborând pavilionul Senegalului (cel puțin până când Senegalul a solicitat eliminarea lor din registrul ICCAT în urma reperării navei MARIO 11, menționată în considerentul 29) (34).

(34)

Această practică nu este conformă cu articolul 19 din Orientările voluntare privind acțiunile statului de pavilion (35), care recomandă statelor de pavilion să efectueze înmatricularea unei nave și să elibereze o autorizație pentru a desfășura activități de pescuit și activități conexe pescuitului într-un mod coordonat, care să garanteze că fiecare ține seama în mod corespunzător de cealaltă și că există legături corespunzătoare între funcționarea registrelor de nave și realizarea înregistrărilor privind navele. În plus, articolul respectiv recomandă și ca, în cazul în care aceste funcții nu sunt îndeplinite de o singură agenție, statul de pavilion să se asigure că există o cooperare și un schimb de informații suficiente între agențiile responsabile cu aceste funcții.

(35)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 32, aceste nave au fost radiate din registrul național al Senegalului în august 2020. În consecință, Senegalul ar fi trebuit să se asigure că cele două nave nu se angajează în nicio activitate de pescuit până la finalizarea procesului de radiere, cu atât mai mult cu cât Senegalul nu le-a eliberat nicio licență de pescuit pentru a opera în marea liberă. Această situație contravine articolului 18 alineatul (3) litera (a) din UNFSA (36), care impune statelor să controleze navele care arborează pavilionul lor în marea liberă prin intermediul licențelor de pescuit. În plus, nu se respectă articolul 3 alineatul (2) din Acordul de conformitate (37), care recomandă statelor să nu permită navelor de pescuit care le arborează pavilionul să pescuiască în marea liberă decât dacă au fost autorizate.

(36)

Astfel cum se indică în considerentul 30, această situație încalcă și legislația națională a Senegalului, care prevede că navele care arborează pavilionul țării trebuie să dețină o autorizație de operare în marea liberă (38), și pune sub semnul întrebării controalele efectuate de Senegal asupra navelor care arborează pavilionul țării. Acest raționament se bazează în special pe declarația Senegalului potrivit căreia autoritățile efectuează inspecții pe mare și în porturi pentru a verifica licențele (atât naționale, cât și regionale) și jurnalele de bord cu scopul de a se asigura că navele care arborează pavilionul țării sunt autorizate în mod corespunzător să desfășoare activități de pescuit (39).

(37)

În consecință, faptul că două nave care arborau pavilionul Senegalului au reușit să desfășoare activități de pescuit în marea liberă fără a avea o înregistrare și o autorizație valabile conduce la concluzia că controalele instituite de Senegal asupra navelor care arborează pavilionul său nu sunt conforme nici cu obligațiile sale internaționale, nici cu cele naționale.

(38)

În plus, navele care arborează pavilionul Senegalului și care operează în zona Convenției ICCAT trebuie să fie echipate cu VMS în conformitate cu Recomandarea 18-10 a ICCAT (40). În pofida acestei obligații, Senegalul nu asigură o monitorizare eficientă a activităților navelor de pescuit care arborează pavilionul său, deoarece, potrivit înregistrărilor VMS furnizate de autoritățile senegaleze, cele două nave operau în marea liberă, în zona Convenției ICCAT, iar acest lucru nu a fost detectat de Senegal (41).

(39)

Nava de pescuit MARIO 11 a fost inclusă pe lista INN a ICCAT în urma discuțiilor din cadrul reuniunii anuale a ICCAT din 2020 (42).

(40)

În plus, în cadrul reuniunii anuale a ICCAT din 2020 au fost difuzate informații suplimentare cu privire la nava de pescuit MAXIMUS, care arbora la acel moment pavilionul Senegalului (43). Această navă a fost reperată în martie 2020 operând în zona Convenției ICCAT, fiind suspectată de efectuarea unor transbordări pe mare cu o navă de pescuit (44), deși nu era autorizată să efectueze astfel de operațiuni (ca navă de transport) în conformitate cu Recomandarea 16-15 a ICCAT (45). Recomandarea respectivă instituie un registru pentru navele de transport autorizate să primească ton și specii înrudite cu tonul. Se consideră că navele de transport care nu sunt înscrise în registru nu sunt autorizate să primească ton și specii înrudite cu tonul în cadrul operațiunilor de transbordare. În plus, în conformitate cu legislația națională a Senegalului, transbordările pe mare sunt permise numai în mod excepțional, trebuind să fie autorizate de ministrul pescuitului (46).

(41)

În cadrul schimburilor bilaterale, Senegalul a indicat că nava de pescuit MAXIMUS a fost inspectată în septembrie 2020, când a făcut escală în portul Dakar. Autoritățile senegaleze nu au detectat nicio încălcare și nu s-a găsit nicio dovadă care să confirme faptul că această navă ar fi efectuat transbordări pe mare (47).

(42)

Potrivit informațiilor obținute de Comisie în 2021, nava de pescuit MAXIMUS a capturat 311 tone de pește-spadă nord-atlantic în cursul unei campanii de pescuit de 36 de zile, apoi a exportat produsele pe piața Uniunii (48). Având în vedere cantitatea capturată de o singură navă într-un timp atât de scurt, în noiembrie 2021 Comisia a solicitat clarificări suplimentare din partea Senegalului.

(43)

Într-o scrisoare datată 4 februarie 2022 (49), Senegalul a confirmat și a recunoscut că aceste capturi au fost certificate în mod fraudulos și că aceste constatări întăresc suspiciunile de transbordare ilegală pe mare comise de nava în cauză, exprimate deja în 2020 (50).

(44)

Într-o altă comunicare, datată 17 martie 2022, Comisia a subliniat că nava de pescuit LISBOA, care arborase pavilionul Senegalului până la 13 noiembrie 2020 (51), a exportat 579 de tone de ton alb pe piața Uniunii în 2020. Într-o scrisoare din 26 octombrie 2023, Senegalul a indicat că aceste capturi proveneau tot din transbordări ilegale pe mare.

(45)

În plus, produsele pescărești declarate ca fiind capturate de navele MAXIMUS și LISBOA au depășit cotele alocate de ICCAT Senegalului pentru peștele-spadă și tonul alb nord-atlantic pentru anul 2020 (52).

(46)

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la controalele efectuate de autoritățile senegaleze asupra navelor care arborează pavilionul țării. În pofida asigurărilor date de Senegal că toate navele de pescuit care fac escală în Senegal sunt inspectate (53), iar capturile debarcate sunt verificate prin manifestele de debarcare (54), aceste incidente demonstrează că două nave de pescuit cu paragate au reușit să scape nedetectate de autoritățile senegaleze în timp ce desfășurau activități de pescuit neautorizate în zona Convenției ICCAT.

(47)

În plus, navele care arborează pavilionul Senegalului și care operează în zona Convenției ICCAT trebuie să fie echipate cu VMS în conformitate cu Recomandarea 18-10 a ICCAT, astfel cum se indică în considerentul 38.

(48)

Totuși, Senegalul nu a detectat că aceste două nave au capturat cantități de produse pescărești care depășeau cotele alocate, că nu toate cantitățile declarate puteau fi capturate pe durata campaniilor de pescuit și că ambele nave efectuaseră transbordări ilegale pe mare. O verificare amănunțită a înregistrărilor VMS, a jurnalelor de pescuit și a manifestelor de debarcare ale acestor nave de pescuit ar fi putut alerta autoritățile senegaleze. Discrepanțele constatate de Comisie în informațiile transmise de Senegal întăresc concluzia privind lipsa unui control adecvat: conform datelor din jurnal, nava MAXIMUS se afla la pescuit în timp ce datele VMS raportau că nava se afla în port (55).

(49)

Această situație încalcă dispozițiile UNFSA. În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din UNFSA, un stat ale cărui nave pescuiesc în marea liberă trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că navele care arborează pavilionul său respectă normele ORGP-urilor și că aceste nave nu se angajează în nicio activitate care subminează eficacitatea măsurilor respective. Activitățile navelor în cauză nu au respectat normele ICCAT, în special recomandările privind transbordările și alocarea cotelor (56). În plus, articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA prevede că un stat de pavilion trebuie să ia măsuri cu privire la navele care arborează pavilionul său, respectând inclusiv cerințele de verificare a capturilor de specii vizate și nevizate, prin mijloace precum sisteme de inspecție, rapoarte de descărcare, supravegherea transbordării și monitorizarea capturilor debarcate.

(50)

Navele MAXIMUS și LISBOA au fost apoi incluse pe lista INN a ICCAT în noiembrie 2022 (57).

(51)

Este important de subliniat că toate aceste nave de pescuit – MARIO 7, MARIO 11, MAXIMUS, LISBOA și DIAMALAYE 1909 – erau deținute de același operator atunci când arborau pavilionul Senegalului (58).

(52)

Prin urmare, Comisia concluzionează că Senegalul nu a luat nicio măsură pentru a controla în mod eficient flota sa și pentru a se asigura că navele respective nu se angajează în activități de pescuit INN.

(53)

În ceea ce privește informațiile prezentate în considerentele de mai sus 26-52, Comisia a concluzionat că Senegalul nu și-a respectat responsabilitățile în calitate de stat de pavilion de a-și exercita controlul asupra flotei sale și de a împiedica navele care arborau pavilionul său să se angajeze în activități INN în apele din afara jurisdicției sale. Această situație înseamnă nerespectarea articolului 94 alineatele (1) și (2) din UNCLOS (59), care prevede că fiecare stat trebuie să își exercite în mod eficace jurisdicția și controlul asupra navelor care arborează pavilionul său. Prin urmare, Senegalul nu și-a îndeplinit obligația de diligență necesară de a utiliza mijloace adecvate, de a depune toate eforturile posibile și de a face tot posibilul pentru a preveni pescuitul INN de către navele care arborează pavilionul său (60), în special având în vedere că, astfel cum se menționează în considerentul 26, s-a primit o alertă încă din 2019. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligații încalcă punctele 34 și 35 din Planul internațional de acțiune pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (PIA INN) (61), care prevăd că statele trebuie să se asigure că navele de pescuit care au dreptul să le arboreze pavilionul nu se angajează în activități de pescuit INN și nici nu sprijină pescuitul INN.

(54)

În plus, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din UNFSA, un stat trebuie să autorizeze utilizarea navelor care arborează pavilionul său pentru pescuitul în marea liberă numai în cazul în care este în măsură să își exercite efectiv responsabilitățile. Punctul 30 din Orientările voluntare privind acțiunile statului de pavilion recomandă de asemenea ca statele de pavilion să pună efectiv în aplicare un regim de autorizare a activităților de pescuit numai în cazul în care sunt convinse că își pot exercita în mod real jurisdicția și controlul asupra navelor lor, astfel încât să asigure respectarea normelor aplicabile. Informațiile descrise în considerentele 26-52 arată că Senegalul nu a fost în măsură să exercite un astfel de control.

(55)

În consecință, nu se poate exclude ipoteza ca și alte nave de pescuit care arborau pavilionul Senegalului, diferite de cele menționate în considerentele 26-52, să fi desfășurat activități de pescuit INN sau activități legate de pescuit în zone din afara jurisdicției naționale a Senegalului. În plus, lipsa de control al Senegalului asupra navelor care îi arborează pavilionul a permis acestor nave să debarce și/sau să transbordeze produse pescărești și, prin urmare, nu poate împiedica intrarea pe piață a produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(56)

Comisia a analizat totodată măsurile luate de Senegal cu privire la orice activitate repetată de pescuit INN desfășurată sau sprijinită de navele de pescuit care utilizează porturile sale.

(57)

Fiind o parte la PSMA (62) și la Convenția ICCAT, Senegalul este obligat, în calitate de stat al portului, să efectueze în mod eficient inspecții ale navelor de pescuit care fac escală în porturile sale, verificând inclusiv dacă nava de pescuit deține autorizația necesară pentru a desfășura activități de pescuit în zona ORGP în cauză și dacă nava de pescuit este înscrisă pe o listă INN.

(58)

În 2020, în contextul reuniunii anuale a ICCAT, o organizație neguvernamentală (63) a prezentat informații cu privire la nava SAGE (64), care este inclusă pe lista INN – o navă de pescuit cu paragate, lungă de peste 20 de metri, care ar fi practicat activități de pescuit în zona Convenției ICCAT.

(59)

Senegalul a confirmat că această navă a făcut escală în portul Dakar la 27 aprilie 2020 pentru a debarca 25 700 kg de ton și specii înrudite cu tonul (65). Senegalul a indicat, de asemenea, că nava respectivă a făcut escală în portul Dakar în 2017, 2018 și 2019, că a fost inspectată de autoritățile senegaleze la fiecare escală în port și că era autorizată în mod corespunzător de către statul său de pavilion (66).

(60)

Senegalul și-a rectificat însă declarația anterioară și a indicat că nava de pescuit nu a intrat în portul Dakar în 2018, ci a intrat o singură dată în 2017, de cinci ori în 2019 și o dată în 2020 (67). În pofida solicitărilor sale de a primi informații privind datele exacte (ziua și luna), speciile debarcate și motivele escalelor în port din perioada 2017-2019, până în prezent Comisia nu a primit aceste informații din partea Senegalului.

(61)

Această situație indică faptul că Senegalul a autorizat o navă de pescuit cu paragate, lungă de peste 20 de metri care nu figura în registrul ICCAT al navelor autorizate să intre în portul său și să debarce ton și specii înrudite cu tonul. Acest lucru încalcă Recomandarea 13-13 a ICCAT, care prevede că CPC-urile trebuie să ia măsuri pentru a interzice debarcarea tonului și a speciilor înrudite cu tonul de către navele de pescuit de mari dimensiuni care nu sunt înscrise în registrul ICCAT al navelor autorizate (68).

(62)

În plus, în conformitate cu Recomandarea 18-08 a ICCAT (69), se presupune că această navă de pescuit a desfășurat activități de pescuit INN în zona Convenției ICCAT, deoarece a recoltat ton și specii înrudite cu tonul într-o perioadă în care nu era înregistrată pe lista ICCAT relevantă a navelor autorizate să pescuiască astfel de specii în zona Convenției ICCAT. Prin urmare, autorizația eliberată de autoritățile senegaleze pentru a permite acestei nave să intre în portul Dakar încalcă dispozițiile Recomandării 18-09 a ICCAT, care indică faptul că, atunci când o CPC are dovezi suficiente că o navă de pescuit străină care dorește să intre în portul său a practicat activități de pescuit INN, respectiva CPC trebuie să refuze intrarea navei respective în portul său (70).

(63)

În plus, în pofida faptului că au efectuat inspecții asupra acestei nave la fiecare escală în port (verificând inclusiv licența sa de pescuit și certificatul de înmatriculare (71)), autoritățile senegaleze nu au reușit să depisteze faptul că nava de pescuit era o navă de pescuit inclusă pe lista INN (72). În conformitate cu Recomandările ICCAT 12-07 (73) și 18-09, Senegalul ar fi trebuit să solicite comandantului navei informații cu privire la identificarea acesteia. Una dintre informații era numărul OMI, care era numărul navei Chia Hao No. 66, inclus pe lista INN a Comisiei interamericane pentru tonul tropical în 2005 și pe lista INN a ICCAT în 2011 (74).

(64)

Această situație încalcă și articolul 9 alineatul (4) din PSMA, care prevede că, atunci când o parte are dovezi suficiente că o navă care solicită intrarea în portul său a practicat pescuitul INN, în particular dacă această navă este inclusă pe o listă a navelor care au practicat acest tip de pescuit sau activități legate de acest tip de pescuit adoptată de o organizație regională de gestionare a pescuitului pertinentă în conformitate cu regulile și procedurile acestei organizații și cu dreptul internațional, partea trebuie să refuze intrarea navei respective în porturile sale.

(65)

De asemenea, această situație încalcă și articolul 9 alineatul (5) din PSMA, potrivit căruia un stat al portului poate permite intrarea unei nave în porturile sale exclusiv în scopul de a o inspecta și de a lua alte măsuri în conformitate cu dreptul internațional care să fie cel puțin la fel de eficiente ca refuzul intrării în port pentru a preveni, a descuraja și a elimina pescuitul INN și activitățile legate de pescuit în sprijinul acestui tip de pescuit. În urma intrării în port a navei de pescuit SAGE, în afară de faptul că nu a depistat-o ca fiind o navă de pescuit inclusă pe lista INN, Senegalul a autorizat nava respectivă să debarce produse pescărești și nu a luat măsuri pentru a se asigura că nava nu va continua să se implice în activități de pescuit. Senegalul a recunoscut că nava de pescuit nu s-a întors în portul Dakar abia după ce dezvăluirile exterioare au arătat că nava era inclusă pe lista INN (75).

(66)

În plus, potrivit informațiilor obținute de Comisie, nava de pescuit cu paragate MEGA N°2 (76) a operat în zona Convenției ICCAT într-o perioadă în care nu mai era înscrisă în registrul ICCAT al navelor autorizate (cel puțin începând cu 9 noiembrie 2018, după radierea sa de sub pavilionul Belize) (77). Această navă de pescuit a operat în zona Convenției ICCAT din decembrie 2018 până cel puțin în martie 2019 și, în această perioadă, a făcut escală în portul Dakar cel puțin de două ori în 2019 potrivit informațiilor obținute de Comisie (78).

(67)

În cadrul unui schimb bilateral între Comisie și Senegal (79), autoritățile senegaleze au confirmat că această navă a făcut escală în portul Dakar pentru reparații în martie 2019 și că nu deținea o autorizație din partea ICCAT. Nava a fost inspectată de marina senegaleză, care nu a constatat nicio încălcare, astfel încât nava a fost autorizată să părăsească portul.

(68)

În plus, Comisia a concluzionat că nava MEGA N°2 și-a schimbat denumirea în MARCO N°21 în 2020 (80), că această navă a continuat să opereze în zona Convenției ICCAT din ianuarie până în noiembrie 2020 sub noua denumire și că transporta la bord produse pescărești atunci când a făcut escală în portul Dakar în septembrie 2020 (81). De asemenea, această navă de pescuit nu figura în registrul ICCAT al navelor autorizate în timp ce opera sub denumirea respectivă.

(69)

Acest lucru indică faptul că Senegalul a autorizat o altă navă de pescuit cu paragate să intre în portul său în 2019 pentru reparații și i-a permis să facă escală în portul Dakar cu produse pescărești la bord în 2020, deși această navă nu deținea autorizația necesară din partea ICCAT.

(70)

Această situație încalcă Recomandările ICCAT 13-13 și 18-09, precum și articolul 9 din PSMA, deoarece autoritățile senegaleze ar fi trebuit să refuze intrările în portul Dakar. Astfel, în conformitate cu Recomandarea 18-09 a ICCAT, în cazul în care o navă de pescuit străină intră într-unul din porturile sale, statul portului trebuie să refuze navei de pescuit utilizarea portului pentru realimentare și reaprovizionare, întreținere și andocare pe doc uscat dacă nava nu deține o autorizație valabilă și aplicabilă pentru a desfășura activități de pescuit și legate de pescuit în zona Convenției ICCAT. De asemenea, astfel cum se menționează în considerentul 61, acest lucru încalcă Recomandarea 13-13 a ICCAT, potrivit căreia statele portului trebuie să ia măsuri pentru a interzice debarcarea tonului și a speciilor înrudite cu tonul de către navele de pescuit de mari dimensiuni care nu sunt înscrise în registrul ICCAT.

(71)

Este încălcat și articolul 9 alineatul (6) din PSMA, care prevede că o parte trebuie să refuze unei nave să utilizeze porturile sale pentru debarcarea, transbordarea, ambalarea și procesarea peștelui și pentru alte servicii portuare, cum ar fi realimentarea cu carburant și reaprovizionarea, întreținerea și andocarea pe doc uscat în cazul în care partea respectivă are dovezi suficiente că nava care dorește să intre în portul său a practicat pescuitul INN sau activități legate de pescuitul INN. Întrucât nava în cauză nu figura în registrul ICCAT al navelor autorizate, activitățile sale sunt considerate activități INN în conformitate cu Recomandarea 18-08 a ICCAT (82).

(72)

Nu au fost obținute informații privind statul de pavilion al acestei nave de pescuit pentru anii 2019 și 2020 și, prin urmare, se presupune că această navă a funcționat ca navă apatridă. În conformitate cu Recomandarea 18-08 a ICCAT, atunci când navele sunt fără naționalitate și recoltează ton sau specii înrudite cu tonul în zona Convenției ICCAT, se presupune că navele au desfășurat activități de pescuit INN în zona Convenției ICCAT. Prin urmare, în conformitate cu PSMA și cu Recomandarea 18-09 a ICCAT, statul portului trebuie să refuze intrarea în port a unor astfel de nave de pescuit. Senegalul nu a menționat dacă s-a luat vreo măsură în legătură cu această navă de pescuit, recunoscând doar că nava respectivă a intrat în portul Dakar în 2018 pentru reparații (83).

(73)

În plus, Senegalul a confirmat (84) intrarea în portul Dakar a altor nave de pescuit care nu au fost găsite în registrul ICCAT al navelor autorizate pentru perioadele corespunzătoare. Nava de pescuit RICOS 3 (85) a făcut escală în portul Dakar pentru reparații în 2017 și 2018, iar nava de pescuit RICOS 6 (86) a făcut escală în portul Dakar în 2018, tot pentru reparații.

(74)

La fel ca în cazul navei de pescuit MEGA N°2, Senegalul a autorizat aceste două nave de pescuit cu paragate, lungi de peste 20 de metri, să intre în portul său fără a verifica dacă figurează în registrul ICCAT al navelor autorizate.

(75)

Pe baza informațiilor furnizate în considerentele 57-74, controalele portuare instituite de Senegal nu sunt suficiente pentru a garanta punerea în aplicare eficace a recomandărilor ICCAT și a dispozițiilor PSMA menționate în considerentele 61-65, 71 și 72.

(76)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a examinat măsurile adoptate de Senegal cu privire la accesul pe piața sa al produselor pescărești provenite din activități de pescuit INN.

(77)

Astfel cum se indică în considerentele 42 și 44, în 2020 nava de pescuit MAXIMUS a exportat 311 tone de pește-spadă nord-atlantic, iar nava de pescuit LISBOA a exportat 579 de tone de ton alb pe piața Uniunii. Potrivit celor confirmate de autoritățile senegaleze (87), aceste capturi proveneau din transbordări ilegale pe mare; prin urmare, produsele pescărești în cauză au fost rezultatul unor activități de pescuit INN și au intrat pe piața Uniunii.

(78)

În plus, astfel cum se indică în considerentul 45, aceste capturi depășeau cotele alocate Senegalului de către ICCAT. Cu toate acestea, Senegalul nu a observat că respectivele cantități depășesc cotele anuale stabilite de ICCAT.

(79)

În pofida tuturor acestor elemente, autoritățile competente din Senegal au validat certificatele de captură în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul INN, precum și documentele statistice ICCAT pentru peștele-spadă în conformitate cu Recomandarea 01-22 a ICCAT (88).

(80)

Senegalul a răspuns că aceste capturi au fost certificate în mod fraudulos, în afara procesului normal de certificare (89). De asemenea, Senegalul a menționat că toate acestea s-au întâmplat în perioada pandemiei de COVID-19, care a dus la restrângerea serviciilor de inspecție (90).

(81)

Totuși, certificatele de captură au fost validate de autoritățile notificate Comisiei de către Senegal (91).

(82)

În plus, Comisia a colectat și alte elemente privind exporturile de pește-spadă și ton alb din Senegal către piața Uniunii. Analiza datelor privind importurile, puse la dispoziție de Observatorul pieței europene de produse din pescuit și acvacultură (EUMOFA), indică în mod clar exporturi recurente către piața Uniunii, în perioada 2011-2019, de capturi din aceste două specii care depășesc cu mult cotele alocate de ICCAT (92). Toate certificatele de captură primite până în prezent de la statele membre (2015-2020 pentru tonul alb, 2019-2020 pentru peștele-spadă) confirmă că cifrele disponibile în baza de date EUMOFA sunt în general exacte. Acuratețea generală a acestor cifre este confirmată și pentru perioada 2011-2012 de schimburile specifice care au avut loc între un stat membru și Senegal cu privire la exporturile sale de ton alb către piața Uniunii (93).

(83)

În consecință, având în vedere că această situație nu se limitează doar la anul 2020, ci durează cel puțin din 2011, argumentul invocat de Senegal, astfel cum este indicat în considerentul 80, nu poate fi acceptat de către Comisie.

(84)

În plus, certificatele de captură obținute de Comisie de la statele membre arată că aceste documente au fost validate și de autoritățile competente din Senegal (94). Această situație dă naștere unor îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea sistemului de trasabilitate instituit de Senegal.

(85)

Senegalul a explicat Comisiei procesul de certificare și a subliniat că trasabilitatea este asigurată prin validarea nu doar a certificatului de captură, ci și a certificatului de primă vânzare, a certificatului sanitar și a manifestului vamal (95). În plus, în conformitate cu Decretul național nr. 1975, toate debarcările și transbordările în porturi trebuie notificate autorității competente care validează certificatul de captură, în vederea efectuării unei inspecții (96). Senegalul a menționat că se efectuează o inspecție completă, fiind consultate patru servicii care emit un aviz înainte de validarea certificatului (97). Instituirea acestei proceduri nu a împiedicat însă exporturile către piața Uniunii de capturi care depășesc cotele ICCAT alocate Senegalului, punând astfel sub semnul întrebării eficacitatea sa.

(86)

În plus, în 2012 un stat membru a alertat deja Senegalul cu privire la o depășire a capturilor de ton alb. Senegalul a indicat că se desfășoară anchete, țara suspendând exporturile de ton alb până la soluționarea definitivă a cazului respectiv (98). Exporturile de ton alb au fost reluate însă în februarie 2013 printr-un alt stat membru. În pofida acestei alerte, datele colectate de Comisie evidențiază că depășirea a continuat până în 2020 (99) și că, prin urmare, Senegalul nu a luat măsurile corective necesare pentru a pune capăt acestei situații.

(87)

După cum se indică în considerentul 26, în 2019 o țară terță a alertat la rândul său Senegalul cu privire la o depășire a cotei pentru aceeași specie de ton. Cu toate acestea, astfel cum se subliniază în considerentul 45, depășirea cotelor ICCAT a continuat în 2020, fiind implicată nava de pescuit LISBOA.

(88)

În pofida informațiilor primite în 2012 și 2019, Senegalul nu a luat măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că produsele pescărești exportate respectă normele naționale, regionale și internaționale existente.

(89)

Având în vedere elementele menționate mai sus, capturile respective (din 2011 până în 2020) exportate din Senegal către piața Uniunii sunt considerate produse INN, deoarece au fost capturate și apoi exportate cu încălcarea recomandărilor ICCAT, și anume prin depășirea cotelor alocate de ICCAT (100) și prin necomunicarea capturilor către ORGP competentă (101). Totodată, această situație încalcă articolele 117 și 118 din UNCLOS, referitoare la conservarea resurselor vii din marea liberă.

(90)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (f) din UNFSA, statele de pavilion trebuie să ia măsuri cu privire la navele care arborează pavilionul lor, inclusiv prin introducerea unor cerințe de verificare a capturilor prin mijloace precum sisteme de inspecție, rapoarte de descărcare, supravegherea transbordării și monitorizarea capturilor debarcate și a statisticilor de piață. PIA INN oferă orientări privind măsurile referitoare la piață, convenite la nivel internațional, care susțin reducerea sau eliminarea comerțului cu pește și produse pescărești provenite din pescuitul INN. La punctul 71 din PIA INN se sugerează totodată că statele ar trebui să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența propriilor piețe cu scopul de a permite trasabilitatea peștelui sau a produselor din pește. De asemenea, articolul 11 din Codul FAO de conduită responsabilă privind activitățile din sectorul pescăresc prezintă bunele practici pentru activitățile de după recoltare și pentru comerțul internațional responsabil și prevede că statele trebuie să se asigure că peștele și produsele pescărești sunt comercializate la nivel național și internațional în conformitate cu practici solide de conservare și gestionare, prin îmbunătățirea identificării originii peștelui și a produselor pescărești.

(91)

Astfel cum se indică în considerentele 46-49, lipsa de control din partea Senegalului asupra navelor de pescuit care arborează pavilionul său a permis acestor nave să transbordeze și să debarce produse pescărești provenite din pescuitul INN în 2020. În plus, elementele colectate de Comisie pentru anii 2011-2020 indică deficiențe grave la nivelul procedurilor de trasabilitate și de certificare instituite de Senegal.

(92)

Pe baza informațiilor furnizate în considerentele 77-91, se concluzionează, în conformitate cu articolul 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, că Senegalul nu a împiedicat accesul pe piețe al produselor pescărești provenite din activități de pescuit INN.

(93)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, se poate stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (4) din Regulamentul INN, că Senegalul nu și-a îndeplinit sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, portuar sau de piață în ceea ce privește prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN.

(94)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul INN, Comisia a analizat colaborarea sa cu Senegalul pentru a stabili dacă autoritățile acestei țări au fost cu adevărat cooperante atunci când au răspuns la întrebări, când au furnizat informații sau au investigat problemele legate de pescuitul INN și activitățile conexe.

(95)

Comisia nu a primit răspunsuri complete la întrebările adresate Senegalului de la reuniunea anuală a ICCAT din 2020, în pofida numeroaselor solicitări formulate fie în cadrul schimburilor bilaterale, fie în cadrul ICCAT (102).

(96)

Este important de subliniat că, deși Senegalul răspunde la scrisorile și declarațiile Comisiei, răspunsurile sale nu furnizează informațiile relevante sau nu elucidează anumite întrebări.

(97)

De exemplu, în iulie 2023 Comisia a transmis autorităților senegaleze o listă exhaustivă a întrebărilor rămase fără răspuns din 2020. Deși a răspuns Comisiei la 30 octombrie 2023, Senegalul tot nu a furnizat informații precum un raport complet privind activitățile și capturile navelor MAXIMUS, LISBOA, MARIO 7, MARIO 11 și DIAMALAYE 1909 în anii 2019 și 2020, nici informații detaliate privind originea capturilor provenite din transbordările ilegale pe mare, cu detalii privind investigațiile efectuate, nici o listă detaliată și nici informații detaliate referitoare la escalele în port ale navelor de pescuit SAGE, RICOS 3, RICOS 6 și MEGA N°2/MARCO N°21.

(98)

În plus, unele răspunsuri din partea Senegalului au fost primite după câțiva ani de la solicitarea inițială. De exemplu, la 9 decembrie 2020 Comisia a solicitat Senegalului să furnizeze informații cu privire la activitățile navei de pescuit MARIO 7 în 2020, întrucât Senegalul menționase că nava se află probabil într-o situație similară cu cea a navei MARIO 11 (103). În pofida mai multor solicitări (104), Senegalul a transmis acest răspuns abia la 30 octombrie 2023. Informațiile primite demonstrează că nava de pescuit MARIO 7 s-a angajat în activități de pescuit în zona Convenției ICCAT în primul semestru al anului 2020, deși se pare că nu deținea o autorizație valabilă eliberată de Senegal pentru a pescui în marea liberă (105). Întârzierea răspunsului din partea Senegalului a privat însă Comisia de posibilitatea de a propune ca nava de pescuit să fie inclusă pe lista INN în temeiul Recomandării 21-13 a ICCAT, întrucât termenul de trei ani pentru acest demers a expirat în iunie 2023 (106).

(99)

În plus, Comisiei i-a fost greu să primească răspunsuri precise din partea autorităților senegaleze, ceea ce a împiedicat-o să ajungă la concluzii cu privire la amploarea activităților de pescuit INN. De exemplu, în ceea ce privește activitățile navei MARIO 7, Senegalul a declarat în 2020 că această navă de pescuit „se află probabil în aceeași situație ca nava de pescuit MARIO 11” (107). Dacă însă Senegalul ar fi radiat nava respectivă și nu ar fi eliberat o licență de pescuit pentru anul 2020, țara ar fi trebuit să fie în măsură să confirme acest lucru fără întârziere. În plus, Senegalul nu a furnizat informații precise nici cu privire la escalele în port ale mai multor nave, astfel cum se indică în considerentul 60. Acest lucru a împiedicat Comisia să cunoască exact datele și motivele acestor escale în port și, în consecință, să determine natura activităților acestor nave.

(100)

Pe baza informațiilor furnizate în considerentele 95-99, se concluzionează, în conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul INN, că Senegalul nu a cooperat în mod efectiv în ceea ce privește răspunsul la întrebări, oferirea de feedback sau investigarea aspectelor legate de pescuitul INN și de activitățile conexe.

(101)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a analizat măsurile existente de asigurare a respectării legii adoptate de Senegal cu scopul de a preveni, a descuraja și a elimina activitățile de pescuit INN.

(102)

Articolul 19 din UNFSA impune statelor de pavilion să investigheze pe deplin orice presupusă încălcare a măsurilor regionale sau subregionale de conservare și gestionare. Același articol prevede, de asemenea, că sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor trebuie să fie suficient de severe pentru a fi eficace în asigurarea conformității și pentru a descuraja încălcările, indiferent de locul în care se produc, și trebuie să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. O formulare similară este cuprinsă la punctul 21 din PIA INN și la punctul 38 litera (a) din Orientările voluntare ale FAO privind acțiunile statului de pavilion.

(103)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 26 și 86, în pofida alertelor primite în 2012 și 2019 cu privire la depășirea de către flota sa a cotelor ICCAT alocate pentru anumite specii, Senegalul nu a luat măsurile adecvate de asigurare a respectării legii, deoarece cotele alocate de ICCAT au continuat să fie depășite până în anul 2020.

(104)

În plus, Comisia a solicitat de mai multe ori informații cu privire la sancțiunile impuse de Senegal operatorului care deținea flota MAXIMUS, LISBOA, MARIO 7 și MARIO 11 în legătură cu activitățile de pescuit INN desfășurate în 2020 (108).

(105)

Măsurile menționate de Senegal în legătură cu întreprinderea care deținea flota au cuprins: retragerea autorizației sale de operare, suspendarea permanentă a eliberării certificatelor de captură de la acest operator, radierea navelor de pescuit MARIO 7, MARIO 11, MAXIMUS și LISBOA, nereînnoirea licențelor de pescuit și a autorizațiilor ICCAT ale acestor nave (109).

(106)

Până în prezent, Comisia nu a fost informată cu privire la nicio măsură suplimentară și la nicio sancțiune financiară impusă acestui operator în legătură cu activitățile de pescuit INN desfășurate de flota sa. În octombrie 2023, Senegalul a indicat că sunt în desfășurare anchete menite să stabilească natura și temeiul juridic al sancțiunilor financiare (110).

(107)

Măsurile respective nu iau în considerare beneficiile de care s-a bucurat societatea respectivă ca urmare a activităților de pescuit INN desfășurate de flota sa. Acest lucru contravine recomandărilor privind luarea de măsuri de asigurare a aplicării legislației împotriva activităților de pescuit INN și privind sancționarea cu suficientă severitate a infractorilor pentru a preveni, a descuraja și a elimina în mod eficace pescuitul INN și pentru a-i priva pe infractori de avantajele rezultate dintr-un astfel de pescuit, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) din UNFSA, la punctul 21 din PIA-INN, la articolul 8.2.7 din Codul FAO de conduită responsabilă privind activitățile din sectorul pescăresc, precum și la punctele 31-33, 35 și 38 din Orientările voluntare ale FAO privind acțiunile statului de pavilion.

(108)

În plus, este important să se reamintească faptul că, astfel cum se menționează în considerentul 32, operatorul a fost cel care a solicitat radierea navelor de pescuit MARIO 7 și MARIO 11, precum și a navelor MAXIMUS și LISBOA (111). Radierea acestor nave din registrul Senegalului s-a făcut la cererea operatorului. Prin urmare, aceasta nu poate fi considerată o măsură luată de autoritățile din Senegal împotriva operatorului. În plus, radierea navelor de pescuit nu este o măsură suficientă luată de un stat de pavilion, deoarece o astfel de măsură nu abordează problema beneficiilor rezultate din activitatea de pescuit INN și nu asigură aplicarea de sancțiuni sau luarea de măsuri împotriva activităților de pescuit INN desfășurate.

(109)

În ceea ce privește nereînnoirea licențelor de pescuit, navele de pescuit MARIO 11 și MARIO 7 au operat în marea liberă în primul semestru al anului 2020 fără o licență valabilă eliberată de Senegal; prin urmare, nici nereînnoirea nu poate fi considerată o măsură eficace (întrucât licența oricum nu fusese reînnoită).

(110)

De asemenea, suspendarea autorizației de funcționare pentru această societate a fost impusă abia în august 2022, la trei ani de la prima alertă emisă în legătură cu flota respectivă (112). În plus, nava de pescuit DIAMALAYE 1909 a fost în continuare autorizată să opereze în zona Convenției ICCAT în cursul anului 2021, în pofida elementelor menționate în considerentul 26; prin urmare, societatea respectivă a continuat să obțină beneficii în anul respectiv, după detectarea activităților de pescuit INN în 2019 și 2020 (113).

(111)

În consecință, niciuna dintre aceste măsuri nu pare să fi abordat beneficiile aduse de societate și nu poate fi considerată proporțională, disuasivă și eficace.

(112)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 26, Senegalul a primit în 2019 informații de la o țară terță cu privire la capturile de ton alb efectuate de navele de pescuit MARIO 7, MARIO 11 și DIAMALAYE 1909; aceste nave nu figurau în registrul ICCAT al navelor autorizate să pescuiască specia în cauză la momentul respectiv (114). Informațiile primite de la respectiva țară terță au indicat, de asemenea, o depășire a cotei de ton alb. Totuși, navele de pescuit MARIO 7, MARIO 11, MAXIMUS și LISBOA, toate deținute de același operator, au reușit să se angajeze în alte activități de pescuit INN.

(113)

În plus, Senegalul a declarat că nu se poate lua nicio măsură împotriva navei MAXIMUS, deoarece transbordările ilegale pot fi sancționate numai în cazul în care navele sunt prinse în flagrant delict (115). Această declarație este conformă cu articolul 91 din Codul pescuitului maritim adoptat de Senegal la 13 iulie 2015, care se aplică în cazurile în care nava nu poate fi inspectată sau a fugit, precum și în cazul unor încălcări foarte specifice (absența unei licențe de pescuit valabile, pescuitul într-o zonă restricționată) (116). Comisia observă că această dispoziție îngreunează capturarea navelor care efectuează transbordări ilegale pe mare, în special în marea liberă, și prin urmare poate împiedica autoritățile să ia măsurile necesare de executare, chiar dacă au fost furnizate dovezi autorităților.

(114)

Pe baza informațiilor furnizate în considerentele 102-113, se concluzionează, în conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul INN, că Senegalul nu a pus în aplicare măsuri adecvate de asigurare a respectării legii cu scopul de a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN.

(115)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul INN, Comisia a analizat amploarea și gravitatea formelor de activități de pescuit INN avut în vedere.

(116)

Astfel cum se indică în considerentele 45 și 82, Senegalul a exportat cantități de produse pescărești care depășeau cotele alocate de ICCAT, iar acest lucru a avut loc timp de mai mulți ani conform elementelor colectate de Comisie.

(117)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și a tuturor declarațiilor făcute de autoritățile senegaleze, s-a putut stabili, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (5) din Regulamentul INN, că Senegalul nu s-a achitat de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește cooperarea și asigurarea respectării legii.

(118)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) literele (a) și (b) din Regulamentul INN, Comisia a analizat ratificarea de către Senegal a instrumentelor internaționale relevante din domeniul pescuitului sau aderarea acestei țări la instrumentele menționate, precum și statutul său ca parte contractantă în cadrul ORGP-urilor sau acordul acestei țări de a pune în aplicare măsurile de conservare și gestionare adoptate de respectivele organizații.

(119)

Astfel cum se descrie în considerentele 20 și 21, Senegalul este parte la UNCLOS, UNFSA și PSMA. Țara este parte contractantă la ICCAT și membră a organizațiilor regionale relevante (CECAF, SRFC, ATLAFCO/COMHAFAT).

(120)

Senegalul a adoptat o lege de instituire a unui cod al pescuitului maritim la 13 iulie 2015 și un decret de punere în aplicare la 22 noiembrie 2016 (117). Unul dintre obiectivele codului respectiv a fost adoptarea de noi dispoziții pentru a îmbunătăți lupta împotriva pescuitului INN; Comisia a observat însă că în textul respectiv nu se regăsește nicio definiție a activităților de pescuit INN. În plus, Senegalul a indicat că, deși legea a fost adoptată înainte de aderarea țării la PSMA (118), dispozițiile relevante ale acestui acord internațional au fost transpuse în noul cod. Totuși, dispozițiile privind măsurile statului portului rămân limitate în codul respectiv; mai exact, codul nu conține dispoziții privind utilizarea porturilor și desfășurarea inspecțiilor (119).

(121)

În conformitate cu articolul 31 alineatul (6) litera (c) din Regulamentul INN, Comisia a analizat posibilitatea ca Senegalul să se fi implicat în acțiuni sau omisiuni care ar fi putut să diminueze eficacitatea legislației, a reglementărilor sau a măsurilor internaționale de gestionare și conservare aplicabile.

(122)

Astfel cum s-a indicat în secțiunile anterioare, activitățile navelor care arborau pavilionul Senegalului în zona Convenției ICCAT, precum și lipsa controalelor portuare au diminuat măsurile de conservare și gestionare adoptate de această ORGP. În plus, în cadrul ICCAT, Senegalul a primit în 2022 o scrisoare de identificare „din cauza preocupărilor legate de neîndeplinirea responsabilităților statului de pavilion și de piață de a lua măsuri adecvate ca răspuns la activitățile de pescuit INN, inclusiv ca răspuns la posibilele cantități semnificative de transbordări ilegale și/sau de suprarecoltare a speciilor ICCAT, reflectate de discrepanțele recurente dintre exporturi și capturile raportate, validând exporturile de pești de acest tip” (120). Această identificare nu a fost revocată în cadrul reuniunii anuale a ICCAT din 2023, întrucât Senegalul nu a prezentat un plan de acțiune care să evidențieze acțiunile întreprinse pentru a remedia deficiențele identificate (121).

(123)

După cum s-a indicat în secțiunea 3.1, Senegalul nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul PSMA, care impune statelor să prevină, să descurajeze și să elimine pescuitul INN prin punerea în aplicare a unor măsuri eficace în calitate de state ale portului, și nici obligațiile care îi revin în temeiul UNFSA, în special al articolelor 18 și 19, care prevăd obligația unui stat ale cărui nave pescuiesc în marea liberă de a lua măsuri de control pentru a se asigura că navele respective respectă normele ORGP.

(124)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie și a declarațiilor făcute de Senegal, există indicii solide, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, că Senegalul nu și-a îndeplinit toate sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește normele, reglementările și măsurile de conservare și gestionare internaționale.

(125)

Potrivit indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU) (122), în 2021 se considera că Senegal este o țară cu un grad scăzut de dezvoltare umană, clasându-se pe locul 170 din 189 de țări.

(126)

Deși este posibil să existe constrângeri de capacitate specifice în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea flotei sale, constrângerile specifice cu care se confruntă Senegalul și care decurg din nivelul său de dezvoltare nu pot justifica toate deficiențele identificate în secțiunile anterioare. Nicio dovadă nu sugerează că neîndeplinirea de către Senegal a sarcinilor care îi revin în temeiul dreptului internațional ar fi rezultatul nivelurilor scăzute de dezvoltare reflectate în clasamentul IDU al ONU. Nu există dovezi concrete care să coreleze deficiențele cadrului juridic în domeniul pescuitului sau deficiențele sistemelor de monitorizare, de control, de supraveghere și de trasabilitate cu un grad insuficient de dezvoltare a capacității și a infrastructurii.

(127)

În plus, Senegalul nu a evidențiat nicio constrângere în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor sale. Dimpotrivă, autoritățile au afirmat că „sistemul instituit de Senegal respectă cerințele și responsabilitățile stabilite în temeiul Convenției ICCAT, precum și măsurile de gestionare și permite verificarea respectării acestor măsuri de către navele autorizate” (123).

(128)

Începând din 2018, Comisia oferă Senegalului asistență în sectorul pescuitului prin intermediul programului regional (Îmbunătățirea guvernanței regionale în domeniul pescuitului în Africa de Vest, PESCAO) (124).

(129)

Având în vedere faptele expuse în prezenta secțiune și pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și a declarațiilor date de Senegal, s-a putut stabili că, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, stadiul de dezvoltare și performanța generală a Senegalului în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit pot fi afectate de nivelul său de dezvoltare. Totuși, având în vedere natura deficiențelor constatate în Senegal, nivelul de dezvoltare al țării nu poate scuza sau justifica nici lipsa de cooperare și performanța generală a țării ca stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață în ceea ce privește activitățile de pescuit, nici caracterul insuficient al acțiunilor sale de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN.

(130)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la faptul că Senegalul nu și-a îndeplinit sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, portuar, de coastă sau de piață și nu a luat măsuri pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea activităților de pescuit INN, această țară trebuie notificată, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, cu privire la posibilitatea de a fi identificată de către Comisie ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN.

(131)

De asemenea, Comisia ar trebui să întreprindă toate demersurile prevăzute la articolul 32 din Regulamentul INN în ceea ce privește Senegalul. În interesul unei bune administrări, este necesar să se stabilească un termen în care această țară să poată răspunde în scris la notificare și să rectifice situația.

(132)

În afară de aceasta, notificarea adresată Senegalului cu privire la posibilitatea identificării ca țară pe care Comisia o consideră țară terță necooperantă în sensul prezentei decizii nu exclude și nici nu conduce automat la vreo acțiune ulterioară întreprinsă de Comisie sau de Consiliu în vederea identificării și stabilirii unei liste a țărilor terțe necooperante,