CELEX:32024D2149: Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2149 a Consiliului din 6 august 2024 privind stabilirea îndeplinirii în mod satisfăcător a condițiilor pentru plata primei tranșe a sprijinului financiar nerambursabil și a sprijinului sub formă de împrumut din cadrul Planului pentru Ucraina al Mecanismului pentru Ucraina

Denumirea etapei: Adoptarea Planului strategic pentru digitalizarea Administrației Vamale de Stat

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1 Îmbunătățirea gestionării veniturilor

Finanțare din: Împrumuturi

Context

Cerința pentru etapa 2.2 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

Etapa 2.2 este prima etapă a reformei 1 din capitolul 2 (Gestionarea finanțelor publice). Până în T4-2024, reforma 1 prevede o etapă suplimentară (2.1) care vizează adoptarea planului strategic pentru digitalizarea Serviciului Fiscal de Stat.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 2.2.

Strategia a fost adoptată de Ministerul Finanțelor la 9 februarie 2024 prin Ordinul nr. 63. Aceasta acoperă Planul pe termen lung pentru dezvoltarea digitală, transformarea digitală și digitalizarea Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei pe baza programului de lucru privind Codul vamal al Uniunii Europene și a planului strategic multianual pentru sistemele electronice vamale (PSM-V), inițiativa majoră a Uniunii Europene pentru digitalizarea sistemului vamal al UE. Secțiunea 1 din strategie prezintă obiectivul general al digitalizării și al alinierii la normele UE. Secțiunea 2 prezintă criteriile specifice de referință care trebuie îndeplinite pentru atingerea acestui obiectiv, iar secțiunea 3 prezintă principiile care vor ghida punerea în aplicare a măsurilor relevante. Secțiunea 4 prezintă succesiunea măsurilor care trebuie luate pentru atingerea acestor obiective și definește grupurile de proiecte în funcție de nivelul de implicare a instituțiilor UE și a statelor membre. Secțiunea 5 prezintă abordarea pentru restructurarea infrastructurii informatice relevante, inclusiv alinierea acesteia la abordările UE. În cele din urmă, secțiunea 6 prezintă procesele pe care Serviciul Vamal de Stat și Ministerul Finanțelor le va utiliza pentru a gestiona procesul de schimbare și reformă.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Aprobarea Declarației bugetare pentru perioada 2025-2027

Reforma/investiția aferentă: Reforma 2 Îmbunătățirea gestionării finanțelor publice

Finanțare din: Împrumuturi

Context

Cerința pentru etapa 2.3 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Declarația bugetară pentru perioada 2025-2027 este aprobată și prezentată Parlamentului. Declarația se axează pe următoarele domenii principale: (i) principalele previziuni macroeconomice privind dezvoltarea economică și socială a țării; (ii) principalii indicatori bugetari (venituri, cheltuieli, deficit bugetar, datorie publică); (iii) prioritățile de politică publică pe domenii și plafoanele de cheltuieli pentru fiecare dintre principalele unități de cheltuieli; (iv) legăturile dintre bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv orientările necesare pentru pregătirea previziunilor pe termen mediu ale bugetelor locale;(v) evaluarea riscurilor fiscale.”

Etapa 2.3 este prima etapă a reformei 2 din capitolul 2 (Gestionarea finanțelor publice). Până în T4-2026, reforma 2 prevede două etape suplimentare: etapa 2.4, menită să introducă o revizuire a cheltuielilor din bugetul de stat și etapa 2.5 referitoare la o modificare a Codului bugetar pentru a defini procedura de gestionare a riscurilor fiscale ale bugetelor locale.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 2.3.

Declarația bugetară pentru perioada 2025-2027 a fost aprobată la 28 iunie 2024 și a fost prezentată Parlamentului în aceeași zi. Aceasta prezintă proiecții macroeconomice cheie privind dezvoltarea economică și socială a țării, precum și indicatori precum rata de creștere economică, inflația, șomajul și ratele de schimb valutar în perioada 2025-2027.

Declarația bugetară estimează, de asemenea, indicatorii bugetari cheie referitori la venituri (cum ar fi veniturile provenind din taxe și impozite sau dividendele provenite de la întreprinderile de stat), cheltuielile (defalcate pe domenii de politică), deficitul bugetar și datoria publică. Aceasta detaliază și prioritățile de politică publică pe domenii și plafoanele de cheltuieli pentru fiecare dintre principalele unități de cheltuieli. Principalele priorități de politică publică vizează domenii precum protecția socială, educația, asistența medicală, mediul de afaceri/sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, agricultura și energia.

Documentul identifică și descrie, de asemenea, raportul dintre bugetul de stat și bugetele locale. Printre altele, se preconizează că politica bugetară de stat privind bugetele locale va dezvolta în continuare planificarea bugetară pe termen mediu și va consolida capacitatea financiară la nivel local. Prin previzionarea valorii veniturilor bugetelor locale în perioada 2025-2027, bugetul de stat oferă orientări bugetelor locale în vederea pregătirii previziunilor pe termen mediu.

În cele din urmă, Declarația bugetară 2025-2027 include o evaluare a riscurilor bugetare și a impactului acestora asupra indicatorilor bugetului de stat pe parcursul perioadei de raportare de trei ani. Printre riscurile bugetare se numără incertitudinile legate de război, impactul distrugerii infrastructurii energetice, barierele din calea comerțului și a transportului de mărfuri și stabilitatea asistenței financiare internaționale.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Adoptarea Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a foii de parcurs pentru reformarea gestionării investițiilor publice

Reforma/investiția aferentă: Reforma 4. Îmbunătățirea gestionării investițiilor publice

Finanțare din: Împrumuturi

Context

Cerința pentru etapa 2.7 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea Planului de acțiune privind punerea în aplicare a foii de parcurs pentru reformarea gestionării investițiilor publice. Planul de acțiune se axează pe următoarele domenii principale și include ordinea și calendarul:

Etapa 2.7 este prima etapă de implementare a reformei 4 din capitolul 2 (Gestionarea finanțelor publice). Reforma 4 are o etapă suplimentară 2.8, prevăzută pentru T3-2025, care vizează dezvoltarea și punerea în aplicare a instrumentului de gestionare digitală pentru reconstrucția Ucrainei.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 2.7.

Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Foii de parcurs pentru reformarea gestionării investițiilor publice a fost adoptat de guvern la 18 iunie. Acesta prezintă acțiunile care trebuie întreprinse și entitățile responsabile de punerea în aplicare a Foii de parcurs pentru reformarea gestionării investițiilor publice.

Planul de acțiune introduce planificarea strategică pentru investițiile publice, în strânsă legătură cu planificarea bugetară. În acest sens, obiectivul 1 stabilește ordinea și calendarul reformelor aduse procesului de planificare bugetară, inclusiv prin modificări juridice ale Codului bugetar care vor fi adoptate pentru a asigura alinierea la planificarea strategică pentru investițiile publice. Printre acestea se numără modificări legate de actualizarea definiției proiectelor de investiții publice și a cheltuielilor conexe; stabilirea cuantumului resurselor fiscale disponibile pentru investițiile publice; introducerea planificării pe termen mediu a cheltuielilor de investiții și asigurarea faptului că se finanțează din buget numai proiectele selectate prin sistemul de planificare strategică stabilit. Obiectivul 2 stabilește ordinea și calendarul introducerii planificării strategice pentru investițiile publice. Printre acestea se numără instituirea Consiliului pentru investiții strategice; dezvoltarea unui sistem național de planificare strategică, care să acopere principalele procese și documente de planificare; dezvoltarea strategiilor naționale, sectoriale și regionale și a metodologiilor și proceselor aferente și elaborarea unui plan pe termen mediu pentru investițiile publice prioritare. Obiectivul 2 precizează, de asemenea, că sistemul național de planificare strategică va include respectarea cadrului macrobugetar ca element esențial. Obiectivul 4 stabilește ordinea și calendarul îmbunătățirii procesului de planificare bugetară pe termen mediu pentru investițiile publice. Printre acestea se numără gestionarea și controlul angajamentelor bugetare multianuale pe parcursul ciclului de viață al investițiilor; selectarea investițiilor publice pentru finanțare și evaluarea și gestionarea riscurilor fiscale și a datoriilor contingente.

Planul de acțiune definește rolurile tuturor participanților în toate etapele ciclului de proiecte de investiții. În acest sens, obiectivul 1 stabilește că funcțiile participanților în procesul de gestionare a investițiilor publice vor fi definite prin modificările aduse Legii privind Codul bugetar și Legii privind gestionarea investițiilor publice. Obiectivul 3 stabilește, de asemenea, ordinea și calendarul pentru crearea de noi proceduri și metodologii pentru fiecare etapă a ciclului proiectului de investiții, acoperind pregătirea, trierea, prioritizarea, evaluarea, selectarea, identificarea riscurilor, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea performanței. Pentru fiecare rezultat este necesar să se identifice în mod clar repartizarea funcțiilor între participanții la proces.

Planul de acțiune stabilește o abordare unificată în ceea ce privește selectarea, evaluarea și monitorizarea proiectelor de investiții, indiferent de sursele de finanțare [venituri bugetare, donatori internaționali, garanții publice (locale), concesiuni, parteneriate public-privat], pentru a facilita pregătirea unei rezerve unice de proiecte. În acest sens, obiectivul 3 stabilește ordinea și calendarul pentru crearea unei abordări metodologice unificate pentru fiecare etapă a ciclului proiectului de investiții, cu obiectivul de a crea o singură rezervă de proiecte de investiții publice. De asemenea, în cadrul acestui obiectiv se precizează că abordarea este valabilă indiferent de sursa de finanțare și se prevede metodologia de stabilire a surselor/mecanismelor de finanțare a proiectelor de investiții publice selectate.

Planul de acțiune definește, de asemenea, criteriile de stabilire a priorităților care să reflecte nevoile definite, maturitatea proiectelor și alinierea la strategiile sectoriale și/sau regionale în contextul gestionării investițiilor publice. În acest sens, obiectivul 3 precizează că stabilirea priorităților se va face în conformitate cu următoarele criterii: relevanța strategică, fezabilitatea financiară, eficiența socială și economică, fezabilitatea tehnică, capacitatea instituțională și reziliența la schimbările climatice. Se precizează, de asemenea, că evaluarea proiectelor va ține seama de gradul de urgență al satisfacerii nevoilor publice și că stabilirea priorităților se realizează în funcție de maturitatea proiectelor și de respectarea priorităților strategice sectoriale și/sau regionale.

În cele din urmă, planul de acțiune introduce o evaluare independentă a proiectelor mari de investiții publice. În acest sens, obiectivul 3 stabilește ordinea și calendarul pentru introducerea unei evaluări independente pentru proiectele mari de investiții publice în procesul de evaluare a investițiilor.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Numirea unui nou șef al Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției

Reforma/investiția aferentă: Dezvoltarea capacității instituționale a cadrului anticorupție

Finanțare din: Sprijin nerambursabil

Context

Cerința pentru etapa 4.2 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

Etapa 4.2 este prima etapă de implementare a reformei 1 din capitolul 4 (Combaterea corupției și a spălării banilor). Aceasta este urmată de etapa 4.1, prevăzută pentru T3-2024, care vizează sporirea personalului de la Parchetul Specializat Anticorupție, și de etapa 4.3, prevăzută pentru T1-2025, care vizează sporirea personalului de la Înalta Curte Anticorupție.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 4.2.

La 27 februarie 2024, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Decretul nr. 162-r de numire a dlui Viktor Volodîmîrovici Pavlușcik în funcția de șef al Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției.

Procesul-verbal al reuniunii comisiei de concurs din 25.2.2024 pentru selectarea șefului Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției („procesul-verbal”) arată că selecția șefului Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției a avut loc în conformitate cu articolul 6 din Legea nr. 1700-VII privind prevenirea corupției („legea”), ce reglementează procedura de selecție pe bază de concurs și de numire a șefului acestei agenții naționale. Procesul-verbal arată că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din lege, din comisia de concurs au făcut parte trei membri numiți de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și trei membri numiți de același cabinet pe baza propunerilor donatorilor care au furnizat Ucrainei asistență tehnică internațională pentru prevenirea și combaterea corupției. Dl Pavlușcik a primit șase voturi pentru și a fost selectat ca fiind candidatul cel mai potrivit pentru funcția de șef al Agenției Naționale de Prevenire a Corupției.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat

Reforma/investiția aferentă: Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței și a gestionării întreprinderilor deținute de stat

Finanțare din: Sprijin nerambursabil

Context

Cerința pentru etapa 2.7 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

Intrarea în vigoare a noii legi privind guvernanța corporativă a întreprinderilor deținute de stat, ținând seama de orientările OCDE privind guvernanța corporativă. Legea se axează pe următoarele domenii principale:

Etapa 6.2 este prima din cele patru etape ale acestei reforme de la capitolul 6 (Gestionarea activelor publice). Urmează apoi etapa 6.3, prevăzută pentru T2-2026, care vizează numirea consiliilor de supraveghere, cu o majoritate de membri independenți, pentru cel puțin 15 întreprinderi de stat cheie care să fie astfel transformate fie în societăți pe acțiuni, fie în societăți cu răspundere limitată (etapă) și, ulterior, etapa 6.4, prevăzută pentru T3-2026, care vizează punerea în aplicare a principiilor de guvernanță corporativă la nivelul entităților consolidate de gestionare a întreprinderilor deținute de stat.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive din descrierea etapei.

Legea nr. 3587-IX privind modificarea anumitor acte legislative ale Ucrainei în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței corporative („legea”), intrată în vigoare la 8 martie 2024.

Legea ține seama de orientările relevante ale OCDE privind guvernanța corporativă, astfel cum se menționează în Principiile G20/OECD privind guvernanța corporativă 2023. În special, legea este aliniată la principiile enunțate în secțiunile V.D.1 și V.D.4, care prevăd principalele funcții ale consiliilor: (i) revizuirea și orientarea strategiei, a planurilor majore de acțiune, a bugetelor anuale și a planurilor de afaceri, stabilirea obiectivelor de performanță, monitorizarea punerii în aplicare și a performanței întreprinderilor, precum și supravegherea cheltuielilor majore de capital, a achizițiilor și a cesionărilor (V.D.1); și (ii) selectarea, supervizarea și monitorizarea performanței cadrelor de conducere principale și, atunci când este necesar, înlocuirea acestora și supervizarea planificării continuității (V.D.4). Legea este aliniată și la principiul enunțat în secțiunea V.E.4., care prevede obligația consiliilor de a efectua periodic evaluări pentru a-și analiza performanța și a verifica dacă dispun de combinația adecvată de experiență și competențe, inclusiv în ceea ce privește genul și alte forme de diversitate.

Legea prevede competența consiliilor de supraveghere ale întreprinderilor deținute de stat de a numi și de a demite directorii generali. Articolul 11-4 alineatul (7) din versiunea anterioară a Legii nr. 185-V privind gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului prevedea că numirea în funcție și încetarea competențelor directorului general era o competență exclusivă a consiliului de supraveghere al unei întreprinderi unitare de stat. Legea nr. 3587-IX („legea”) a modificat articolul 11-4 pentru a se asigura că acesta se aplică atât întreprinderilor unitare de stat, cât și altor asociații de întreprinderi în care statul deține cel puțin 50 % din acțiuni. În plus, legea a clarificat rolul consiliilor de supraveghere în numirea directorilor generali în întreprinderile deținute de stat unde Cabinetul de Miniștri acționează ca entitate proprietară. Înainte de modificarea legislativă menționată anterior, Legea privind administrarea proprietății de stat prevedea competența Cabinetului de Miniștri de a numi directorul general în astfel de întreprinderi deținute de stat, în timp ce Legea nr. 2465-IX privind societățile pe acțiuni prevedea regula generală conform căreia numirea și revocarea directorului general este de competența consiliului de supraveghere. Această suprapunere de norme a generat confuzie și discuții cu privire la ce lege prevalează în astfel de întreprinderi deținute de stat. Noua lege a eliminat dispoziția confuză din Legea privind gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului, iar norma generală se aplică în prezent tuturor întreprinderilor deținute de stat organizate ca societăți pe acțiuni.

Legea definește competența consiliilor de supraveghere ale întreprinderilor deținute de stat de a aproba documentele privind planurile strategice, de investiții și financiare ale acestor întreprinderi. Aceasta a adus modificări altor legi relevante pentru a se asigura că în întreprinderile deținute de stat, consiliile de supraveghere sunt cele care aprobă documentele privind planurile strategice, de investiții și financiare ale acestor întreprinderi. În special, în conformitate cu modificările aduse articolului 11-4 din Legea privind gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului, consiliul de supraveghere (în cazul în care este constituit) al unei întreprinderi unitare de stat sau al unor asociații de întreprinderi are competența exclusivă, printre altele, de a aproba planul strategic pentru dezvoltarea întreprinderii unitare de stat, planul financiar anual și raportul privind punerea sa în aplicare, planul anual de investiții și planul de investiții pe termen mediu (de la trei la cinci ani). În plus, în conformitate cu modificările aduse articolului 7-1, 1-1 din Legea privind societățile pe acțiuni, una dintre competențele exclusive ale consiliilor de supraveghere ale unei societăți pe acțiuni este aprobarea planului strategic de dezvoltare și a indicatorilor de performanță ai societății pe acțiuni, a planului financiar anual și a raportului privind punerea în aplicare a acestuia, precum și a planurilor de investiții anuale și pe termen mediu. Modificări similare au fost introduse în alte legi relevante, cum ar fi Legea nr. 436-IV privind Codul comercial al Ucrainei, care prevede că elaborarea de planuri financiare, de investiții și de dezvoltare strategică este obligatorie pentru întreprinderile de stat, iar aceste documente sunt aprobate de consiliul de supraveghere (în cazul în care este constituit).

Ca ultim punct, legea stabilește o procedură anuală de evaluare pentru consiliile de supraveghere ale întreprinderilor deținute de stat. În conformitate cu modificările aduse articolului 11-7 din Legea privind gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului, activitățile consiliului de supraveghere al unei întreprinderi unitare de stat sau ale unei asociații de întreprinderi în care este obligatorie constituirea consiliului de supraveghere sunt evaluate cel puțin o dată la trei ani. Rezultatele evaluării vor fi publicate pe site-ul web al întreprinderii deținute de stat în termen de două zile lucrătoare de la data aprobării acestora.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Intrarea în vigoare a legii privind revizuirea temeiului juridic al Biroului pentru Securitate Economică al Ucrainei.

Reforma/investiția aferentă: Reformarea Biroului pentru Securitate Economică al Ucrainei

Finanțare din: Sprijin nerambursabil

Context

Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului descrie cerințele din etapa 8.3 după cum urmează:

„Intrarea în vigoare a legii privind revizuirea temeiului juridic al activității Biroului pentru Securitate Economică al Ucrainei. Noua legislație se axează pe următoarele domenii principale:

Etapa 8.3 este singura etapă din cadrul reformei 2 de la capitolul 8 (Mediul de afaceri), care se referă la reforma Biroului pentru Securitate Economică al Ucrainei. Această etapă completează reforma 1 de la capitolul 3 (Sistemul judiciar) privind consolidarea responsabilității, a integrității și a profesionalismului în sistemul judiciar.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 8.3.

Legea nr. 3840-IX privind modificarea anumitor acte legislative ale Ucrainei în vederea îmbunătățirii activității Biroului pentru Securitate Economică al Ucrainei a fost aprobată de Rada Supremă la 20 iunie, semnată de președinte la 28 iunie și a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial la 29 iunie 2024.

Legea descrie un proces deschis, transparent și pe bază de concurs pentru selectarea conducerii și a personalului, inclusiv pentru selectarea unei persoane pe un post de conducere (director) în conformitate cu o serie de proceduri definite bazate pe merit. Legea prezintă cerințele în materie de competențe personale și profesionale pentru candidații la postul de director, inclusiv cunoștințele, experiența, abilitățile analitice, aptitudinile de conducere, aptitudinile de comunicare orală și scrisă necesare. Acest lucru s-a realizat prin modificarea articolelor 15 și 19.

Articolul 15 din lege definește, de asemenea, procesul de selecție, inclusiv implicarea unei comisii de selecție consolidate, compusă din șase persoane. Din cele șase persoane, trei persoane vor fi desemnate de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, în timp ce celelalte trei persoane vor fi numite de același cabinet, dar pe baza propunerilor organizațiilor internaționale care oferă asistență tehnică Ucrainei în domeniul prevenirii și combaterii corupției și al reformării agențiilor de aplicare a legii în conformitate cu tratatele internaționale. Articolul 15 descrie, de asemenea, cerințele pentru membrii comisiei de selecție, competențele și responsabilitățile acestora, precum și procedurile de luare a deciziilor. Potrivit legii, comisia de selecție va selecta cel mult doi candidați.

Legea prevede introducerea unui sistem de contracte prin care numirile într-un post în cadrul Biroului se pot baza pe un contract de prestări servicii, încheiat pe baza unor motive și modalități stabilite de Cabinetul de Miniștri.

Legea prevede o sferă de competențe și un mandat mai clar pentru Biroul de Securitate Economică al Ucrainei printr-o modificare a articolului 8 din Legea privind activitățile operaționale și de investigare și prin introducerea în aceeași lege a dispoziției conform căreia dreptul de a desfășura aceste activități aparține exclusiv Biroului de Securitate Economică din Ucraina și Biroului Național Anticorupție al Ucrainei.

Legea definește procedurile pentru recertificarea obligatorie a angajaților, cu scopul de a asigura un nivel adecvat de integritate și competență profesională a angajaților în cadrul Biroului de Securitate Economică. Certificarea va începe după publicarea ordinului noului director pe site-ul oficial al biroului. În termen de 14 zile de la data publicării, angajații care fac obiectul unei certificări unice trebuie să prezinte o declarație scrisă privind consimțământul sau refuzul de a se supune certificării. Legea prevede că perioada de certificare nu poate depăși 18 luni de la data numirii directorului, cu excepția cazurilor speciale. Certificarea va fi efectuată de o comisie de certificare formată din 12 membri, dintre care 6 persoane vor fi numite de director și 6 de organizații internaționale. În cazul în care nu sunt deja reglementate de lege, procedurile de organizare și desfășurare a certificării, criteriile și metodologia de evaluare a integrității și a competenței profesionale a angajaților pe parcursul procesului de certificare vor fi stabilite de director în consultare cu comisia de certificare. Potrivit legii, procesul de certificare cuprinde două etape, după cum urmează: (i) certificarea șefilor de departamente din structura centrală și a adjuncților acestora, precum și a șefilor departamentelor teritoriale și a adjuncților acestora; și (ii) certificarea altor angajați.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Adoptarea Planului național integrat privind energia și clima

Reforma/investiția aferentă: Reforma 1. Planul național integrat privind energia și clima

Finanțare din: Împrumuturi

Context

Cerința pentru etapa 10.1 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

Etapa 10.1 este singura etapă de implementare a reformei 1 din capitolul 10 (Sectorul energetic).

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 10.1.

La 25 iunie 2024, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Ordonanța nr. 587-p privind aprobarea Planului național integrat privind energia și clima pentru Ucraina (denumit în continuare „planul”). Planul adoptat sintetizează domeniul de aplicare al documentului, subliniind relevanța strategică a acestuia ca instrument de coordonare și planificare a politicilor în domeniul energiei și al climei, precum și de asigurare a dezvoltării și redresării economice a Ucrainei. Având în vedere setul cuprinzător de obiective și strategii stabilite în document, se preconizează că planul va contribui și la realizarea obiectivului național de neutralitate climatică până în 2050. Având în vedere nivelul fără precedent al incertitudinilor legate de război și ținând seama de expunerea la astfel de incertitudini a politicilor privind energia și clima instituite în plan, Ordonanța privind aprobarea planului stabilește, de asemenea, un termen pentru actualizarea sa până în decembrie 2025.

În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în calitate de parte contractantă la Comunitatea Energiei, Ucraina a prezentat Secretariatului Comunității Energiei un proiect de plan și a primit de la această organizație recomandările cu privire la proiectul respectiv.

Planul a fost adoptat după ce s-a ținut seama în mod corespunzător de recomandările Secretariatului Comunității Energiei. Versiunea adoptată integrează și pune în aplicare o parte semnificativă a recomandărilor. De exemplu, angajamentul de a institui un sistem de monitorizare și punere în aplicare pentru a sprijini implementarea planului și pentru a coordona revizuirile viitoare ale acestuia. În plus, Ucraina a furnizat observații și motivații preliminare cu privire la toate recomandările Secretariatului Comunității Energiei. Pentru fiecare recomandare, Ucraina a indicat dacă: (i) i-a dat curs și a integrat-o în planul adoptat; (ii) i-a dat curs parțial; (iii) nu i-a dat curs. Pentru recomandările cărora li s-a dat curs doar parțial sau nu li s-a dat curs, Ucraina a publicat pe site-ul Ministerului Economiei motivele pentru care a făcut acest lucru.

Planul definește țintele care trebuie atinse până în 2030 în ceea ce privește: i) reducerile gazelor cu efect de seră, inclusiv prin mecanisme de stabilire a prețului carbonului bazate pe piață; ii) ponderea surselor regenerabile în consumul final brut de energie; iii) economisirea de energie în consumul final de energie. Planul adoptat definește țintele care trebuie atinse până în 2030. În special, planul identifică următoarele obiective și ținte naționale:

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Adoptarea Strategiei pentru modernizarea termică a clădirilor până în 2050 și a planului de acțiune aferent

Reforma/investiția aferentă: Adoptarea Strategiei pentru modernizarea termică a clădirilor până în 2050 și a planului de acțiune aferent

Finanțare din: Împrumuturi

Context

Cerința pentru etapa 10.15 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

Etapa 10.15 este prima etapă de implementare a reformei 7 din capitolul 10 (Sectorul energetic). Urmează etapa 10.16, prevăzută pentru T3-2026, care vizează adoptarea actelor juridice privind stabilirea unor niveluri minime de performanță în materie de eficiență energetică pentru clădiri, și etapa 10.17, prevăzută pentru T1-2027, care vizează adoptarea actelor juridice privind cerințele pentru etichetarea energetică și proiectarea ecologică ca criterii minime obligatorii în timpul achizițiilor publice.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 10.15.

Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat Ordinul nr. 1228-P din 29 decembrie 2023 de aprobare a Strategiei pentru modernizarea termică a clădirilor până în 2050 și a planului de acțiune aferent. Strategia pentru modernizarea termică a clădirilor până în 2050 (denumită în continuare „strategia”) și planul de acțiune aferent (denumit în continuare „planul de acțiune”) sunt anexate la Ordinul nr. 1228-P aprobat.

Strategia include diverse secțiuni privind introducerea instrumentelor financiare și a stimulentelor bazate pe piață. Aceasta prevede că, pentru crearea unui mediu de piață favorabil modernizării termice, întreprinderile mici și mijlocii active care își desfășoară activitatea în sectorul modernizării termice ar trebui sprijinite prin garanții de stat parțiale și rambursarea unei părți din costurile cu dobânzile. Ar trebui sprijinită, de asemenea, producția locală de echipamente eficiente din punct de vedere energetic în Ucraina pentru renovarea eficientă din punct de vedere energetic a locuințelor.

Documentele adoptate conțin o foaie de parcurs cu măsuri de politică, inclusiv măsuri menite să sprijine introducerea unor clădiri al căror consum de energie să fie aproape egal cu zero. Planul de acțiune, anexat la ordin, prezintă foaia de parcurs cu măsuri de politică pentru a descrie etapele concrete ale punerii în aplicare a Strategiei pentru modernizarea termică a clădirilor până în 2050. Acesta stabilește termenele, instituțiile responsabile și statutul. Planul de acțiune prezintă toate etapele din perioada 2024-2026 pentru punerea în aplicare a strategiei.

Strategia prevede că Programul de sprijinire a modernizării termice a clădirilor până în 2050 ar trebui să asigure promovarea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero. În plus, strategia menționează printre scopurile sale creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În planul de acțiune, clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero sunt menționate ca obiectiv de atins în cinci direcții prioritare, după cum urmează:

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător

Denumirea etapei: Adoptarea documentului strategic privind acțiunile antimine pentru perioada de până în 2033

Reforma/investiția aferentă: Deminarea terenurilor și a zonelor acvatice

Finanțare din: Împrumuturi

Context

Cerința pentru etapa 12.8 enunțată în descrierea etapei din anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului este:

„Adoptarea actului legislativ de aprobare a documentului strategic privind acțiunea împotriva minelor pentru perioada de până în 2033 (Actul Cabinetului de Miniștri al Ucrainei sau al Președintelui Ucrainei). Actul legislativ se axează pe următoarele domenii principale:

Etapa 12.8 este singura etapă din cadrul reformei 6 de la capitolul 12 (Sectorul agroalimentar) referitoare la deminarea terenurilor și a zonelor acvatice. Etapa este legată de cele două etape (12.9 și 12.10) ale investiției 1 din același capitol, care necesită investiții combinate în valoare de cel puțin 150 de milioane EUR de la bugetele de stat în perioada 2024-2027 pentru deminarea terenurilor agricole. Cel puțin 75 de milioane EUR din această sumă vor fi înscrise în buget până în 2025.

Elemente justificative furnizate

Analiză

Justificarea și dovezile de fond furnizate de autoritățile ucrainene acoperă toate elementele constitutive ale etapei 12.8.

Strategia națională de acțiuni antimine pentru perioada de până în 2033 a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei prin Ordinul nr. 616-r din 28 iunie 2024. Documentul are următoarele obiective strategice: (i) asigurarea îndepărtării riscurilor pe care le prezintă obiectele explozive pentru utilizarea teritoriilor în condiții de siguranță și pentru producție; (ii) reducerea impactului obiectelor explozive asupra vieții și sănătății populației; și (iii) dezvoltarea unui sistem de gestionare a acțiunilor antimine.

Strategia descrie gestionarea în domeniul acțiunilor antimine. Obiectivul strategic nr. 3 stabilește un set de sarcini pentru atingerea acestui obiectiv strategic. Printre aceste sarcini se numără asigurarea capacității necesare pentru autoritățile executive responsabile cu gestionarea acțiunilor antimine, precum și punerea în aplicare a unui sistem eficace de prioritizare a sarcinilor în acest domeniu. Strategia urmărește să îmbunătățească coordonarea eforturilor antimine la nivel local și să pună în aplicare o comunicare eficace între autoritățile executive și organismele locale autonome de la nivel național și subnațional. În plus, aceasta introduce un sistem unificat de gestionare a informațiilor. Obiectivul strategic nr. 2 vizează o coordonare eficientă a formării în vederea conștientizării riscurilor.

Strategia sprijină eficiența operatorilor implicați în acțiunile antimine. Obiectivul strategic nr. 3 vizează stabilirea unor proceduri uniforme de certificare pentru operatorii și procesele antimine. Introducerea inovațiilor în domeniu, astfel cum se prevede în cadrul obiectivului strategic nr. 1, va spori eficiența operatorilor implicați în acțiunile antimine.

Strategia urmărește prevenirea accidentelor. Obiectivul strategic nr. 2 are în vedere asigurarea sensibilizării publicului cu privire la limitele geografice ale zonelor în care există riscuri legate de prezența obiectelor explozive, inclusiv prin marcarea eficace a teritoriilor respective. Obiectivul este de a facilita o coordonare eficientă a formării în vederea conștientizării riscurilor asociate pericolelor legate de explozivi. Obiectivul strategic nr. 3 cuprinde punerea în aplicare a unor mecanisme prin care să se prevină implicarea persoanelor în activități în zone periculoase în afara delimitărilor stabilite și stabilirea răspunderii în cazul implicării lor în astfel de activități.

Strategia descrie mecanismele de asigurare a unei asistențe cuprinzătoare pentru victime. Obiectivul strategic nr. 2 implică o protecție socială adecvată și accesibilă pentru persoanele afectate de muniții explozive, inclusiv printr-o coordonare transsectorială eficace în ceea ce privește organizarea asistenței respective, furnizarea de servicii de reabilitare socială adecvate și accesibile și posibilitatea de a ajunge ușor și fără obstacole la comunitățile în care trăiesc aceste persoane.

Strategia se axează pe inovare. Obiectivul strategic nr. 1 vizează facilitarea unui mediu favorabil inovării în domeniul acțiunilor antimine. Aceasta prevede crearea și/sau funcționarea unui mediu favorabil introducerii inovării și producției, precum și punerea în aplicare a unor tehnologii inovatoare care și-au dovedit eficacitatea.

Strategia promovează echilibrul de gen și reprezentarea. Obiectivul strategic nr. 1 vizează asigurarea unei dotări adecvate cu resurse umane în domeniu, prin implicarea reprezentanților categoriilor sociale și ai grupurilor de interes special pentru stat în participarea profesională la activitățile antimine. Aceasta vizează implicarea femeilor, a veteranilor, a persoanelor rănite de obiecte explozive și a persoanelor cu dizabilități.

Strategia vizează dezvoltarea pieței private. Obiectivul strategic nr. 1 prevede stimularea pieței serviciilor antimine. În plus, acesta vizează facilitarea unui mediu favorabil inovării în domeniul acțiunilor antimine și oferă condiții pentru dezvoltarea producției naționale de bunuri pentru acțiunile antimine și pentru prestarea de servicii aferente în Ucraina.

Strategia se axează pe o coordonare eficace și transparentă cu donatorii. Obiectivul strategic nr. 3 propune utilizarea eficientă a asistenței tehnice internaționale în activitățile antimine. Ucraina va introduce un mecanism de prioritizare a nevoilor de asistență din partea donatorilor în domeniu. Strategia intenționează să asigure transparența în ceea ce privește utilizarea asistenței oferite prin introducerea unor mecanisme eficace și suficiente. Odată introdusă, măsura va contribui la prevenirea corupției și la respectarea principiului responsabilității față de donatori.

Strategia pune bazele pentru formarea sistemului de prioritizare a sarcinilor în cadrul acțiunilor antimine. Obiectivul strategic nr. 3 prevede punerea în aplicare a unui sistem eficace de stabilire a priorităților în domeniu. Obiectivul strategic nr. 1 menționează definirea criteriilor prin care se poate elimina suspiciunea prezenței munițiilor explozive pe terenurile comunităților teritoriale. Planul de acțiune care însoțește strategia prevede adoptarea unui sistem de prioritizare a sarcinilor în cadrul acțiunilor antimine în 2024.

Evaluarea Comisiei: Îndeplinită în mod satisfăcător