CELEX:32024R1915: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1915 al Comisiei din 11 iulie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de platforme elevatoare mobile originare din Republica Populară Chineză

(1)

La 13 noiembrie 2023, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de platforme elevatoare mobile (denumite în continuare „PEM”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația ca urmare a unei plângeri depuse la 29 septembrie 2023 de către „Coaliția pentru reinstaurarea unor condiții de concurență echitabile în sectorul platformelor elevatoare mobile din UE” („Coalition to restore a level playing field in the EU Mobile Access Equipment Sector” – CMAE) (denumită în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de PEM în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

La 15 ianuarie 2024 și la 12 martie 2024, reclamantul a depus o cerere de înregistrare a unor importuri de PEM originare din RPC, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(4)

În observațiile sale din 22 ianuarie 2024 și din 21 mai 2024, Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și de Produse Electrice (denumită în continuare „CCCME”), împuternicită să reprezinte opt producători-exportatori (3) în cadrul prezentei investigații, a prezentat observații cu privire la cererile de înregistrare a importurilor formulate de reclamant. CCCME a considerat că cererile nu conțineau suficiente elemente de probă care să justifice înregistrarea importurilor. CCCME a considerat, în principal, că statisticile privind importurile nu erau fiabile, deoarece codurile NC conțineau alte produse și că, în orice caz, creșterea nu a fost substanțială și a fost influențată de caracterul sezonier al cererii. CCCME a considerat, de asemenea, că piața bazată pe cerere a PEM nu permite importuri suplimentare neașteptate sau constituirea de stocuri.

(5)

Comisia a respins aceste observații formulate de CCCME, întrucât a doua cerere de înregistrare prezentată de reclamant la 12 martie 2024 conținea suficiente elemente de probă privind creșterea importurilor după deschiderea investigației, inclusiv în cazul în care se ia în considerare caracterul sezonier al cererii.

(6)

Comisia a considerat nefondate observațiile CCCME. Analiza volumelor importurilor după deschiderea investigației a luat în considerare numai produsul în cauză, iar efectul caracterului sezonier a fost abordat prin compararea acelorași perioade ale anului anterior și ulterior deschiderii investigației. Pe baza informațiilor din cereri și a analizei statisticilor privind importurile înainte și după deschiderea investigației, Comisia a concluzionat că există suficiente elemente de probă pentru a justifica înregistrarea importurilor.

(7)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1450 (4), Comisia a decis că importurile de produs în cauză trebuie să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care investigația ar avea ca rezultat constatări care conduc la instituirea unor taxe antidumping, taxele respective să poată fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(9)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Comisia a primit observații care au fost abordate în secțiunile corespunzătoare.

(10)

CCCME și reclamantul au prezentat observații.

(11)

La 22 ianuarie 2024, CCCME a prezentat observații cu privire la diferite aspecte ale investigației. Observațiile cu privire la aspecte specifice ale investigației au fost abordate, după caz, în secțiunile specifice ale prezentului regulament.

(12)

CCCME a prezentat, de asemenea, observații cu privire la plângere (inclusiv aspecte referitoare la prejudiciu și la legătura de cauzalitate). Aceste observații referitoare la elementele de probă preliminare din plângere au sosit la mai mult de o lună după termenul de 37 de zile stabilit în secțiunea 5.2 din avizul de deschidere și, prin urmare, nu au putut fi luate în considerare. Cu toate acestea, Comisia a reamintit că cerințele pentru deschiderea investigației au fost îndeplinite, și anume că exactitatea și caracterul adecvat ale elementelor de probă prezentate de reclamant au fost considerate suficiente. Ea a reamintit, de asemenea, că standardul juridic al elementelor de probă care trebuie îndeplinit în cazul unei plângeri („suficiente elemente de probă”) clarifică faptul că volumul și calitatea informațiilor cuprinse în plângere nu sunt identice cu cele disponibile la finalul unei investigații. În orice caz, părțile au posibilitatea de a prezenta observații cu privire la constatările preliminare, inclusiv cu privire la aspectele referitoare la prejudiciu și la legătura de cauzalitate după comunicarea constatărilor provizorii.

(13)

CCCME a susținut, de asemenea, că nu și-a putut exercita pe deplin dreptul la apărare, deoarece elementele de probă puse la dispoziție în plângere au fost ocultate și conțineau doar estimări aproximative, fără a indica în mod suficient cauza acestei situații. Prin urmare, CCCME a solicitat Comisiei să îi solicite reclamantului să furnizeze o versiune deschisă suficient de detaliată.

(14)

Comisia a observat mai întâi că CCCME, în nume propriu, nu a avut dreptul la apărare deoarece, nefiind o asociație reprezentativă în sensul regulamentului de bază, nu a putut fi considerată parte interesată în sensul regulamentului respectiv. În ceea ce privește drepturile la apărare ale producătorilor-exportatori reprezentați de CCCME, Comisia a considerat că versiunea plângerii care a fost pusă la dispoziție spre consultare de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor cărora li s-a acordat caracterul confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. Comisia a remarcat, de asemenea, că cererea CCCME a sosit la mai mult de două luni de la deschiderea procedurii și conținea doar simple declarații, însă nicio afirmație motivată cu privire la absența unui element de probă concret. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(15)

Reclamantul a prezentat observații cu privire la observațiile CCCME. Aceasta a considerat că diferitele observații nu ar trebui luate în considerare, întrucât au sosit după termenele procedurale stabilite în avizul de deschidere. Reclamantul a prezentat observații suplimentare cu privire la definiția produsului, la distorsiunile semnificative și la aspectele legate de prejudiciu ale investigației, care au fost abordate, după caz, în secțiunile corespunzătoare de mai jos.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări ale produsului similar din Uniune din cursul perioadei de investigație care putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil.

(18)

Acest eșantion a fost alcătuit din trei producători din Uniune, care reprezentau 55 % din producția totală estimată în Uniune și 52 % din vânzările de produs similar pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor din Uniune. Prin selectarea celor mai mari trei producători și vânzători din Uniune din perioada de investigație, situați în două state membre diferite, Comisia a acoperit cel mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări care putea face în mod rezonabil obiectul investigației, ținând seama de timpul disponibil, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Comisia a concluzionat că eșantionul de producători din Uniune a fost, prin urmare, reprezentativ pentru industria Uniunii.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în anexa la avizul de deschidere în termen de 7 zile de la data publicării avizului. Niciun importator nu a furnizat informațiile și nu a cooperat la investigație.

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(21)

Optsprezece producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de patru societăți, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care puteau face în mod rezonabil obiectul investigației în timpul avut la dispoziție. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză.

(22)

Coaliția pentru reinstaurarea unor condiții de concurență echitabile în sectorul platformelor elevatoare mobile din UE (denumită în continuare „CMAE”) a susținut că Comisia ar trebui să asigure reprezentativitatea eșantionului prin luarea în considerare și a altor factori decât volumul exporturilor, cum ar fi proprietatea exportatorilor, vânzările de pe piața internă și capacitatea de producție. În analiza sa, Comisia a urmat dispozițiile articolului 17 alineatul (1) și s-a concentrat asupra celor mai relevante criterii pentru selectarea eșantionului și, prin urmare, a respins aceste argumente.

(23)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a menținut eșantionul inițial, reprezentând 68,91 % din volumul total estimat al exporturilor de PEM din Republica Populară Chineză către Uniune în perioada investigației.

(24)

La 15 mai 2024, JLG a fost informată cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază, deoarece, în cursul verificării răspunsului la chestionar, s-a constatat că o parte a răspunsului s-a bazat pe un sistem ale cărui date nu au putut fi accesate în timp real. Comisia nu a putut stabili dacă informațiile utilizate pentru pregătirea chestionarului au fost descărcate sau nu înainte de deschiderea investigației. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă informațiile prezentate în răspunsul la chestionar derivă din sistemul contabil al societății și dacă informațiile reflectă cu acuratețe, în special, ratele de consum ale materiilor prime.

(25)

La 23 mai 2024, Sinoboom a fost informată cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază datelor care nu au putut fi verificate din răspunsul său la chestionar. În timpul vizitei de verificare a apărut o problemă legată de raportarea factorilor de producție, în ceea ce privește componentele structurale autoproduse și cele achiziționate. Comisia a concluzionat în mod provizoriu că datele referitoare la costuri prezentate de Sinoboom nu reflectă cu exactitate costurile suportate efectiv, în special în ceea ce privește componentele autoproduse.

(26)

Atât JLG, cât și Sinoboom au prezentat observații cu privire la intenția de aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază. JLG nu a fost de acord cu aplicarea celor mai bune date disponibile în temeiul articolului 18 și a solicitat o audiere cu consilierul-auditor. La 6 iunie 2024, în cadrul unei reuniuni cu echipa responsabilă de caz, JLG a furnizat unele clarificări și, cu titlu provizoriu, s-a decis aplicarea parțială a celor mai bune date disponibile pentru construirea valorii normale a JLG. Prețurile sale de export au putut fi utilizate în continuare pentru calcularea marjei de dumping, deoarece nu au fost afectate de problema descrisă mai sus. O decizie finală va fi luată în etapa definitivă, după investigații suplimentare, ținându-se seama, de asemenea, de opiniile consilierului-auditor.

(27)

La 31 mai 2024, Sinoboom a prezentat observații cu privire la aplicarea articolului 18, dar acestea nu au modificat concluzia provizorie de a aplica cele mai bune date disponibile în ceea ce privește anumiți factori de producție. Prețurile sale de export au putut fi utilizate în continuare pentru calcularea marjei de dumping. O decizie finală cu privire la domeniul de aplicare al datelor disponibile va fi luată în etapa definitivă.

(28)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(29)

În plus, reclamantul a furnizat în plângere suficiente elemente de probă privind distorsiuni referitoare la materiile prime din RPC în legătură cu produsul în cauză. Prin urmare, după cum s-a anunțat în avizul de deschidere, investigația a vizat distorsiunile respective referitoare la materiile prime pentru a determina dacă se aplică dispozițiile articolului 7 alineatele (2a) și (2b) din regulamentul de bază în cazul RPC. Din acest motiv, Comisia a trimis chestionare suplimentare în acest sens Guvernului Republicii Populare Chineze.

(30)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, reclamantului, producătorilor-exportatori incluși în eșantion, importatorilor cunoscuți și utilizatorilor. Aceleași chestionare fuseseră puse la dispoziție online în ziua deschiderii investigației.

(31)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(32)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație” sau „PI”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(33)

Produsul care face obiectul investigației constă în platforme elevatoare mobile („PEM”) destinate ridicării persoanelor, autopropulsate, cu o înălțime maximă de lucru de minimum 6 metri și secțiuni ale acestora preasamblate sau gata de asamblare, cu excepția componentelor individuale atunci când sunt prezentate separat și cu excepția echipamentelor de ridicare a persoanelor montate pe vehicule de la capitolul 86 și 87 din Sistemul armonizat (denumite în continuare „produsul care face obiectul investigației”), încadrate în prezent la codurile NC ex 8427 10 10, ex 8427 20 19, ex 8428 90 90, ex 8431 20 00 și ex 8431 39 00 (coduri TARIC: 8427101010, 8427201910, 8428909020, 8431200060 și 8431390010).

(34)

Definiția produsului include utilaje utilizate pentru ridicarea persoanelor într-o gamă largă de aplicații diferite și include elevatoarele cu braț articulat, elevatoarele cu braț telescopic, platformele ridicătoare de tip foarfecă și stâlpii verticali.

(35)

Produsul în cauză constă în platforme elevatoare mobile originare din Republica Populară Chineză („produsul în cauză”).

(36)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(37)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(38)

După deschiderea anchetei, CCCME a susținut că definiția produsului include o gamă prea largă de produse, cum ar fi elevatoarele cu braț sau platformele ridicătoare de tip foarfecă, PEM electrice și hibride sau PEM cu alte tipuri de propulsie [motor cu ardere internă (internal combustion engine, ICE), cum ar fi cu motorină, GPL, propan etc.] și că aceste produse nu sunt toate similare.

(39)

CCCME a susținut în principal că există diferențe în ceea ce privește caracteristicile fizice și tehnice între PEM convenționale cu ICE și PEM electrice sau hibride – din cauza propulsiei diferite, cele două categorii au componente mecanice diferite, iar PEM electrice sau hibride nu au niciuna dintre funcțiile tehnice ale PEM convenționale cu ICE, care sunt foarte diferite din punctul de vedere al puterii și al capacității. În opinia CCCME, există diferențe în ceea ce privește distribuția și proiectarea masei și, în plus, PEM convenționale și cele electrice au, de asemenea, caracteristici tehnice diferite, cum ar fi autonomia, capacitatea de ridicare și mobilitatea diferite. În plus, procesul de producție este diferit, la fel ca utilizările principale: PEM convenționale sunt utilizate în exterior, în timp ce PEM electrice sau hibride, în interior.

(40)

Din aceste motive, CCCME a susținut că PEM electrice și hibride și PEM convenționale nu au aceleași caracteristici tehnice și fizice și nu ar trebui tratate ca produse similare. CCCME a fost de părere că PEM electrice și hibride ar trebui să fie, prin urmare, excluse din definiția produsului.

(41)

Pe de altă parte, în opinia reclamantului Comisia a dispus de o marjă largă de apreciere în ceea ce privește stabilirea definiției produsului care face obiectul investigației. Aceasta a remarcat, de asemenea, că toate PEM reprezintă o alternativă mai sigură și mai convenabilă la scări, schele sau turnuri și sunt, în esență, un instrument care asigură siguranța și securitatea lucrătorilor și că nu există diferențe care să justifice modificarea definiției produsului. Reclamantul a susținut că faptul că PEM convenționale cu ICE și PEM electrice sau hibride au o sursă de energie diferită nu le modifică caracteristicile de bază și că diferențele dintre elevatoarele electrice și cele pe bază de motorină, de exemplu, nu ar fi vizibile din exteriorul produsului.

(42)

CCCME a considerat că, în cazul în care Comisia nu decide să excludă PEM electrice și hibride din definiția produsului, ar trebui să ia în considerare, în mod alternativ, excluderea produselor în legătură cu care industria din Uniune nu a avut capacitatea de a satisface cererea de pe piață, cum ar fi:

(43)

Întrucât, potrivit CCCME, Uniunea nu a avut capacitatea de a produce aceste tipuri de PEM, CCCME a fost de părere că importurile acestor modele de PEM din China nu ar fi putut afecta acest segment de piață și nu ar fi putut cauza niciun prejudiciu producătorilor din Uniune. În plus, instituirea de taxe asupra acestor categorii de PEM nu ar fi, în opinia sa, în interesul Uniunii, deoarece nu au existat modele produse pe piața internă care să poată înlocui importurile de produse de aceste tipuri. Prin urmare, adoptarea de măsuri de protecție comercială împotriva acestor tipuri de PEM ar conduce doar la o creștere a costurilor pentru utilizatorii din aval, fără a aduce niciun beneficiu industriei interne a UE, întrucât industria internă a Uniunii nu le poate furniza și nu poate satisface cererea de pe piață.

(44)

Reclamantul a susținut că unul dintre modele (elevatoarele cu braț electrice/hibride, cu o înălțime de lucru de peste 24 m), despre care se presupune că nu este produs de producătorii din Uniune, este produs de producătorul Dynolift Oy și a considerat că modelele de PEM sunt, în orice caz, interschimbabile.

(45)

Comisia nu a fost de acord cu faptul că sursa de energie diferită, faptul că PEM electrice sau hibride erau utilizate în general în interior și PEM convenționale cu ICE în exterior și diferențele dintre componente și dintre liniile de producție/asamblare justifică excluderea PEM electrice sau hibride din definiția produsului. Dimpotrivă, aceste PEM sunt în mare măsură interschimbabile, ambele categorii intră sub incidența definiției produsului și este justificat ca ambele categorii să facă parte din definiția produsului.

(46)

Comisia a reamintit, de asemenea, că definiția produsului descrie principalele caracteristici fizice și tehnice ale produsului necesare pentru a include PEM autopropulsate concepute pentru ridicarea de persoane și definește înălțimea minimă a platformei. Atât PEM convenționale cu ICE, cât și PEM electrice sau hibride sunt conforme cu această descriere și, prin urmare, potrivit Comisiei, au aceeași utilizare de bază și aceleași caracteristici fizice principale.

(47)

Comisia a analizat cererea CCCME de a exclude anumite tipuri de produse și a concluzionat că nu există suficiente elemente de probă pentru a demonstra că aceste tipuri de produse nu sunt fabricate în Uniune și că producătorii din Uniune nu vor începe să le producă în viitorul apropiat. De asemenea, nu a existat nicio dovadă că acestea nu pot fi înlocuite de utilaje cu un sistem de propulsie diferit. Întrucât afirmația nu a fost susținută de elemente de probă, Comisia a respins-o în mod provizoriu.

(48)

CCCME a susținut, de asemenea, că secțiunile ar trebui excluse din domeniul de aplicare al investigației. CCCME a susținut că secțiunile PEM includ o mare varietate de produse, cum ar fi șasiul, șaua de cuplare, mecanismul de ridicare (foarfecă sau braț), platforma etc. Acestea sunt, în opinia sa, produse nefinite, care nu au aceleași caracteristici esențiale ca PEM finite. O platformă cu mecanism de ridicare nu este comparabilă cu un PEM asamblat, deoarece nu dispune de un grup motopropulsor și nici de roți care să confere mobilitate platformei. De asemenea, o platformă elevatoare ar putea fi montată și pe un camion, dar acest utilaj care a fost exclus în mod explicit din această investigație. În mod similar, nu se poate considera că secțiunile fără componentă de ridicare, care este una dintre caracteristicile indispensabile ale PEM, ar putea dobândi această caracteristică esențială.

(49)

Mai mult decât atât, potrivit CCCME, costurile suplimentare de prelucrare (și anume, transformarea secțiunilor în PEM finite) sunt substanțiale, iar valoarea adăugată a producătorului constă în sudarea și/sau asamblarea pieselor, testarea, vopsirea și adaptarea utilajelor finite (și, bineînțeles, în cercetare și dezvoltare, precum și în investițiile care precedă producția). Aceste acțiuni implică operațiuni complexe, care necesită utilizarea unor instrumente speciale. De asemenea, secțiunile neasamblate nu concurează în niciun fel cu produsul finit, necauzând astfel niciun prejudiciu industriei din Uniune, întrucât niciun utilizator din aval nu ar lua vreodată în considerare achiziționarea unor astfel de secțiuni și utilizarea lor ca atare. Din aceste motive, CCCME a considerat că secțiunile și PEM finite nu ar trebui să facă parte din același produs în cauză.

(50)

CCCME a susținut, de asemenea, că din definiția produsului nu reiese clar dacă componentele sau subansamblurile izolate sunt sau nu excluse. CCCME a susținut că, în cazul în care sunt incluse secțiuni sau subansambluri, industria Uniunii nu a fost definită în mod corespunzător și că pragul de 25 % prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază nu a fost atins. În special, producătorii de secțiuni și subansambluri au fost omiși complet și nu au participat la investigație.

(51)

Reclamantul nu a fost de acord cu aceste afirmații ale CCCME. El a considerat că includerea secțiunilor ține de responsabilitatea Comisiei și este în conformitate cu practica acesteia. Reclamantul a considerat că prelucrarea ulterioară constând în asamblarea unei secțiuni finite într-o fabrică specializată este limitată și că asamblarea a 3 sau 4 secțiuni finite pentru a obține produsul final reprezintă ultima etapă a procesului de asamblare. El a considerat, de asemenea, că orice secțiune a PEM este fabricată exclusiv pentru un anumit model de utilaj și întotdeauna pentru un anumit producător. Reclamantul a susținut că definiția produsului nu include componente individuale, ci secțiuni finite, fabricate numai de industria PEM.

(52)

Comisia a analizat argumentele prezentate, dar a menținut definiția produsului, astfel cum figurează în avizul de deschidere și în considerentul 27 de mai sus. Secțiunile, atunci când sunt preasamblate sau gata de asamblare, după caz, pot fi utilizate numai pentru asamblarea unei unități de PEM și, prin urmare, sunt legate în mod intrinsec de unitatea de PEM finită. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să mențină secțiunile, și anume șasiul, șaua de cuplare, mecanismul de ridicare și platforma, în definiția produsului. Comisia a confirmat, de asemenea, că, atunci când sunt prezentate separat, componentele individuale nu se încadrează în definiția produsului. Întrucât aceste secțiuni au fost produse doar de industria PEM, Comisia a considerat că industria Uniunii a fost bine definită. Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia nu a fost atins pragul de 25 % prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(53)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(54)

În consecință, pentru a colecta datele necesare în cazul eventualei aplicări a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații referitoare la factorii de producție utilizați pentru fabricarea PEM. Optsprezece producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(55)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(56)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere informațiile disponibile, Brazilia ar putea fi o țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(57)

La data de 21 decembrie 2023, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de PEM. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Brazilia, Mexic și Turcia ca potențiale țări reprezentative adecvate.

(58)

La 17 mai 2024, Comisia a emis o a doua notă privind factorii de producție (denumită în continuare „a doua notă”). Toate observațiile cu privire la prima notă au fost abordate în această a doua notă, iar sursele relevante pe care Comisia intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale au fost confirmate. A doua notă a informat părțile interesate cu privire la alegerea Braziliei ca țară reprezentativă. De asemenea, această a doua notă a informat părțile interesate că va stabili sume pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și pentru profituri pe baza informațiilor deja disponibile pentru societatea Madal Palfinger S.A., un producător din țara reprezentativă care fabrică un produs din aceeași categorie generală ca PEM.

(59)

Dingli a propus utilizarea Malaysiei ca țară reprezentativă, prezentând datele financiare ale societății Favelle Favco Cranes Sdn. Bhd (denumită în continuare „Favelle Favco”), un producător de echipamente grele de ridicare, inclusiv instalații de ridicat marine, macarale-turn, macarale de chei și macarale pe șenile.

(60)

Comisia a respins această propunere, deoarece Favelle Favco nu este producător al produsului care face obiectul investigației și nici producător de platforme mobile montate pe camioane, produsul selectat pentru a înlocui PEM, care este mai adecvat decât utilajele produse de Favelle Favco (a se vedea considerentul 189). Platformele mobile montate pe camioane au aceleași componente principale ca mai multe categorii de PEM, dar sunt construite pe hayonul unui camion. Echipamentele mobile de acces montate pe camioane sunt apropiate în ceea ce privește procesul de producție și materiile prime pentru a fi considerate un produs din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul investigației. În plus, aceste platforme montate pe camioane sunt destinate să ridice persoane, nu materiale, spre deosebire de macarale, care nu au nici ele aceleași componentele principale ca PEM.

(61)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(62)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(63)

Astfel cum este explicat în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(64)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(65)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(66)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(67)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(68)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (denumit în continuare „raportul”) (5), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare selectate (cum ar fi sectorul siderurgic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind China a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia.

(69)

Reclamantul a făcut trimitere la elementele de probă cuprinse în raport pentru a evidenția numeroase distorsiuni din economia chineză. De asemenea, plângerea a completat raportul cu dovezi relevante suplimentare, cum ar fi rapoarte ale organizațiilor internaționale, documente academice sau constatări ale autorităților de apărare comercială din alte jurisdicții. În plus, reclamantul a făcut referire, de asemenea, la constatări ale Comisiei din cadrul unor investigații recente, care au stabilit că economia chineză este afectată în mod fundamental de intervențiile GC.

(70)

Mai precis, reclamantul a susținut că piața PEM din China este deconectată de forțele normale ale pieței din mai multe motive, cum ar fi faptul că China este un stat comunist bazat pe doctrina „economiei de piață socialiste”; Partidul Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”) exercită o influență puternică asupra economiei țării, inclusiv asupra sectorului privat; sectorul PEM face obiectul politicilor de planificare ale statului.

(71)

În plus, în plângere au fost reamintite detalii suplimentare cu privire la elementele de mai jos, care au condus la distorsiuni semnificative.

(72)

În primul rând, sectorul PEM este deservit în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat. Întreprinderile aflate în proprietatea autorităților chineze sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective constituie o parte substanțială a economiei chineze și a industriei PEM.

(73)

Reclamantul a oferit exemple precum faptul că o comisie regională SASAC numește consiliul de administrație al producătorului-exportator Guangxi LiuGong Machinery Co., Ltd (Liugong) și că NDRC (Comisia națională pentru dezvoltare și reformă) anunță „transformarea la vârf” a celor „patru mari” din domeniul utilajelor de construcții din China: Sany Heavy Industry Co., Ltd. (Sany), Zoomlion Intelligent Access Machinery Co., Ltd. (Zoomlion), Liugong și XCMG Fire Fighting Safety Equipment Co., Ltd. (XCMG), toate aceste societăți fiind actori esențiali pe piața PEM.

(74)

În plus, potrivit reclamantului, China consideră industria PEM drept „una dintre industriile-pilon importante”. În consecință, întreprinderile de stat (IDS) și statul joacă un rol important în acest sector, iar China a planificat de mult timp o consolidare a industriei sale de construcții prin fuziuni și achiziții masive, în eforturile sale de a-și concentra capacitatea enormă în mâinile unui număr redus de actori. Reclamantul a ilustrat procesul de consolidare și prezența statului, reamintind istoria societății XCMG, precum și rolul jucat de asociația industrială sectorială CCMA.

(75)

În al doilea rând, prezența statului în cadrul firmelor face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor. Statul exercită controlul asupra întreprinderilor de stat prin drepturile sale de vot în calitate de proprietar al întreprinderilor de stat, iar PCC monitorizează respectarea de către IDS a politicilor guvernamentale și numirea conducerii sau a membrilor consiliului de administrație, fiind implicat în deciziile-cheie. În plângere s-a subliniat faptul că XCMG este o întreprindere de stat, deținută în proporție de 100 % de orașul Xuzhou, până la privatizarea sa parțială în 2020, după care controlul guvernamental a rămas totuși la 80 %. În plus, Liugong este, de asemenea, o întreprindere de stat și a fost selectată de către SASAC în 2021 ca „întreprindere de stat esențială” pentru țară. Plângerea face, de asemenea, referire la legăturile formale (participații) și informale (suprapuneri personale) dintre stat și producătorul-exportator Zoomlion.

(76)

În plus, plângerea a subliniat că influența directă a statului asupra societăților nu se limitează doar la întreprinderile de stat, având în vedere prezența obligatorie a comitetului PCC în societățile private și influența tot mai mare exercitată de PCC asupra deciziilor comerciale ale societăților. Plângerea a oferit exemplul concret al grupului Sany, al cărui președinte nu este doar membru al PCC, ci a fost și reprezentant al Congresului Național al Poporului din 2022. Grupul Sany, precum și alte societăți, cum ar fi Sinoboom, Dingli sau Sunward Intelligent Equipment Co. Ltd. (denumită în continuare „Sunward”), se aliniază îndeaproape și la politicile GC.

(77)

Plângerea a subliniat în continuare influența statului și în sectoarele din amonte, în special în ceea ce privește producția și furnizarea de oțel, bateriile litiu-ion, anvelopele de teren, motoarele diesel și energia electrică.

(78)

În al treilea rând, plângerea se referă la politicile sau măsurile publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă. Potrivit plângerii, sistemul de planuri obligatorii, care stabilesc prioritățile și obiectivele pentru administrația centrală și locală, determină direcția economiei chineze. Industriile chineze, indiferent dacă sunt deținute de stat sau dacă sunt private, beneficiază de un stimulent puternic pentru a-și alinia activitățile la prioritățile din planurile relevante.

(79)

Al 14-lea plan cincinal (6) desemnează echipamentele de vârf și vehiculele electrice noi ca industrii strategice emergente, afirmând de asemenea că China va „promova dezvoltarea inovatoare a […] utilajelor de inginerie”. Reclamantul a susținut că, drept rezultat a politicilor publice, sectorul PEM este afectat de supracapacități structurale. Mai mult decât atât, reclamantul a subliniat că planurile cincinale stabilesc, de asemenea, politica guvernamentală și implicarea în sectorul din amonte, ceea ce este esențial pentru distorsionarea prețurilor în aval. Plângerea s-a referit la dispozițiile relevante – în special în ceea ce privește sectorul siderurgic și al utilajelor de construcții – din cel de al 14-lea plan cincinal, precum și la strategia „Made in China 2025” (Fabricat în China 2025).

(80)

În plus, plângerea a subliniat că, prin modificarea artificială a nivelului aprovizionării cu materii prime sau prin stabilirea centralizată a prețurilor, GC manipulează prețurile factorilor de producție și ale produselor intermediare pentru sectorul PEM. Plângerea enumeră, în acest sens, factori precum cotele de export pentru cocs, cărbune cocsificabil și deșeuri metalice; taxe la export pentru minereuri de fier, cocs, cărbune cocsificabil și deșeuri de oțel; cerințele de acordare a licențelor de export pentru cocs și pentru cărbunele cocsificabil și stabilirea prețurilor energiei electrice.

(81)

În plus, politicile publice, cum ar fi inițiativa „O centură, un drum”, conduc, potrivit plângerii, la crearea artificială de puncte de desfacere externe pentru industria chineză a PEM. În același timp, diferite seturi de politici, în special proiectele masive de construcții finanțate de stat, au mărit semnificativ cererea de utilaje de construcții pe piața internă chineză, ceea ce a creat debușee interne artificiale pentru producătorii de PEM.

(82)

În al patrulea rând, plângerea a indicat lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației chineze privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Plângerea a subliniat în special sprijinirea artificială a unor întreprinderi neviabile din sectorul construcțiilor, care are un impact asupra industriei din aval a utilajelor de construcții, precum și absența proprietății private asupra terenurilor și, în consecință, acordarea netransparentă și motivată politic a terenurilor.

(83)

În al cincilea rând, afirmând existența distorsionării costurilor salariale, plângerea s-a referit la faptul că în China funcționează un singur sindicat recunoscut legal, ACFTU. Acesta este, la rândul său, supus conducerii PCC. În plus, China nu a ratificat încă mai multe dintre cele mai importante convenții internaționale în domeniul muncii. În plus, forța de muncă chineză este afectată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care a fost adoptat pentru a orienta alocarea resurselor de forță de muncă către industriile grele în curs de dezvoltare din zonele urbane și care, dat fiind tratamentul discriminatoriu aplicat lucrătorilor migranți, creează efectiv o distorsionare a costurilor salariale în China.

(84)

În al șaselea rând, producătorii de PEM au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează în mod independent față de stat. Pe lângă faptul că principalele bănci din China sunt deținute de stat, și băncile private trebuie să țină seama de politica națională atunci când își desfășoară activitatea, ceea ce înseamnă că, printre altele, investițiile sunt direcționate în mod preferențial către industriile „încurajate”. Plângerea ilustrează aceste beneficii pentru producătorii chinezi de PEM prin enumerarea împrumuturilor obținute în trecut de Liugong, de grupul Sany, precum și de XCMG, Zoomlion, Sinoboom și Dingli, completând aceste referințe cu rapoarte care indică motivația politică a instituțiilor financiare care acordă împrumuturile respective.

(85)

Reclamantul a indicat, de asemenea, că ratingurile obligațiunilor și ale creditelor din China sunt adesea distorsionate și corespund în mod sistematic ratingurilor internaționale mai scăzute care stau la baza situației existente de îndatorare extremă a sectorului de stat. Acest lucru se datorează „garanțiilor guvernamentale implicite” acordate industriilor „încurajate” sau altor sectoare industriale desemnate, exceptând cazurile de neplată a obligațiunilor.

(86)

În ansamblu, reclamantul a susținut că întreaga piață chineză este guvernată de distorsiuni sistemice care se aplică sectorului PEM și întregii economii. GC intervine la toate nivelurile lanțului de aprovizionare al PEM, creând situația în care factorii de producție, materiile prime utilizate pentru obținerea acestora etc. sunt toate afectate, într-un fel sau altul, de distorsiuni generate de sprijinul guvernamental.

(87)

În concluzie, reclamantul a susținut că, din cauza faptului că în sectorul PEM sunt prezente distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie apoi calculată exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă cu un nivel similar de dezvoltare și cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(88)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, precum și în versiunea sa actualizată („raportul actualizat”) (7), care se bazează pe surse disponibile public.

(89)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

(90)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active” (8).

(91)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (9). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(92)

Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta face referire la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (10).

(93)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(94)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(95)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” – a fost inserată o a doua teză nouă, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist Chinez” (11). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(96)

Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(97)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (12). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul cadrului de reglementare.

(98)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(99)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(100)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și le sunt atribuite obiective de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(101)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (13).

(102)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale guvernului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (14).

(103)

Același fenomen este prezent și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. În plus, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (15).

(104)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (16).

(105)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (17).

(106)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18).

(107)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(108)

Printre principalii operatori economici din sectorul produsului în cauză se numără o serie de societăți cu o participație semnificativă din partea unor entități afiliate statului. De exemplu, XCMG este deținută în proporție de 28,24 % de stat (19), participația statului în Liugong ridicându-se la 31,24 % (20), iar în Zoomlion la 17,17 % (21).

(109)

Cu toate acestea, în China, controlul guvernamental nu se limitează la proprietatea directă. Nu numai că sectorul produsului în cauză face obiectul mai multor politici guvernamentale (descrise mai detaliat în secțiunea 3.3.4 de mai jos), ci influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților (descrisă mai detaliat în secțiunea 3.3.3 de mai jos) are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul guvernului și sub supravegherea acestuia în privința politicilor. Mai mult decât atât, controlul guvernului și supravegherea din partea acestuia în privința politicilor pot fi observate și la nivelul asociațiilor industriale relevante (22), în special China Construction Machinery Association („CCMA”) (23), care are, de asemenea, o filială dedicată utilajelor pentru decorare și lucru aerian (Decoration and Aerial Work Machinery Branch) (24).

(110)

De exemplu, CCMA prevede, la articolul 3 din statutul său, că organizația „aderă la conducerea generală a Partidului Comunist Chinez și, în conformitate cu dispozițiile Constituției Partidului Comunist Chinez, înființează organizații ale Partidului Comunist Chinez care să desfășoare activități de partid și să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizațiilor de partid. Entitatea responsabilă cu înregistrarea și gestionarea acestei asociații este Ministerul Afacerilor Civile din Republica Populară Chineză, iar entitatea responsabilă cu consolidarea partidului este Comitetul de partid al SASAC” și că „acceptă orientarea și supravegherea în afaceri de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, entitățile responsabile cu consolidarea partidului și departamentele de gestionare a industriei” (25). Mai mult decât atât, conform articolului 36 din Statutul asociației, persoanele responsabile de asociație trebuie să îndeplinească condiții precum „[s]ă adere la conducerea Partidului Comunist Chinez, să sprijine socialismul cu caracteristici chineze, să pună în aplicare cu fermitate linia, principiile și politicile partidului și să aibă bune calități politice” (26).

(111)

XCMG, Sinoboom, Liugong și Zoomlion se numără printre membrii CCMA, XCMG și Zoomlion fiind, de asemenea, vicepreședinți ai Asociației (27).

(112)

Având în vedere cele de mai sus, atât producătorii de stat, cât și cei privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

(113)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri. Intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în întreprinderile deținute de stat („IDS”), ci și în întreprinderile private (28), PCC revenind ca lider practic în toate aspectele economiei țării, dat fiind măsura în care structurile de partid și de stat au evoluat împreună în China.

(114)

Conform dreptului întreprinderilor comerciale din China, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (29)), iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(115)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (30), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (31).

(116)

Deja în 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (32). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(117)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră (denumite în continuare „orientările”) (33), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(118)

Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”, iar secțiunea III.6 prevede următoarele: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul întreprinderilor comerciale și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (34).

(119)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid există și în sectorul PEM.

(120)

Pentru a oferi câteva exemple, în cazul XCMG, președintele grupului XCMG și al societății XCMG Machinery îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar de partid. În plus, directorul general al Grupului XCMG și directorul societății XCMG Machinery nu este doar secretarul adjunct al Comitetului de partid al Grupului XCMG, ci a ocupat anterior și funcția de membru al grupului de conducere al partidului din cadrul administrației municipale Xuzhou, precum și cea de secretar general adjunct al Comitetului municipal al PCC din Xuzhou (35).

(121)

XCMG este, de asemenea, foarte explicit cu privire la loialitatea sa necondiționată față de PCC și la disponibilitatea sa de a accepta rolul de conducere al partidului. Potrivit propriilor declarații ale XCMG: „[s]istemul ecologic de consolidare a partidului «Red. XCMG» utilizează tradiția istorică glorioasă a grupului XCMG ca «genă roșie», consolidarea forței organizaționale a organizațiilor de partid locale ca «celulă roșie» și rolul lucrărilor de înaltă calitate de consolidare a partidului ca «motor roșu»”. În plus, „[î]n cei 80 de ani de la înființarea sa, XCMG a integrat întotdeauna conducerea partidului la toate nivelurile operațiunilor societății, partidul devenind astfel cea mai fiabilă forță motrice în perioadele dificile și asigurând direcția corectă a dezvoltării societății”. Se pare că societatea XCMG intenționează să rămână devotată PCC și în viitor, deoarece „va fi îndrumată de Gândirea lui Xi Jinping privind un socialism cu caracteristici chineze pentru o nouă eră, va pune în aplicare pe deplin spiritul celui de al 20-lea Congres Național al PCC și cele două discursuri importante ale secretarului general Xi Jinping, va susține cu fermitate importanta misiune a întreprinderilor de stat ca «piloni» ai economiei socialiste cu caracteristici chineze, […] va conduce dezvoltarea de înaltă calitate a societății sub puternica conducere a partidului și va aduce contribuții noi și mai mărețe la realizarea visului chinez al marii reîntineriri a națiunii chineze!” (36). De altfel, această afirmație sugerează, de asemenea, că XCMG, indiferent de modul oficial de distribuire a participațiilor, se consideră o întreprindere de stat.

(122)

În ceea ce privește societatea Liugong, președintele și directorul executiv al acesteia este membru al PCC și a fost deputat în cadrul celui de-al 13-lea Congres național al PCC și al celui de-al 13-lea Congres Popular al Regiunii Autonome Guangxi Zhuang. În plus, vicepreședintele societății îndeplinește funcția de secretar al comitetului de partid al societății și, pe lângă numeroase alte funcții politice, este reprezentant în cadrul celui de-al 14-lea Congres Popular al Regiunii Autonome Guangxi Zhuang (37).

(123)

În plus, în conformitate cu articolul 31 din Statutul societății Liugong (38), comitetul PCC din cadrul societății

„exercită următoarele atribuții în conformitate cu Constituția Partidului Comunist Chinez și cu alte reglementările ale partidului:

(124)

Mai mult decât atât, în conformitate cu articolul 32 din statut: „[c]omitetul de partid al societății […] formează un sistem și un mecanism prin care organizația de partid să participe la procesul decizional privind chestiunile majore și să sprijine consiliul de administrație, consiliul supraveghetorilor și conducerea în exercitarea competențelor lor în conformitate cu legislația”. Articolul 33 stipulează că „[p]rincipalele proceduri pentru participarea comitetului de partid la procesul decizional privind chestiunile majore ale societății sunt următoarele: comitetul de partid organizează reuniuni pentru a discuta și a studia chestiuni majore pe care consiliul de administrație și conducerea intenționează să le decidă și prezintă avize și sugestii” (39).

(125)

Observații similare pot fi formulate și în privința societăți Zoomlion, al cărei președinte deține numeroase funcții publice, fiind inclusiv reprezentant în cadrul celui de-al 16-lea, al 17-lea și al 19-lea Congres național al PCC, în cadrul celui de al 10-lea și al 12-lea NPC, și în cadrul celui de al 8-lea, al 9-lea și al 10-lea congres al PCC din Provincia Hunan, precum și membru al celui de-al 10-lea Comitet al Partidului Comunist Chinez din Provincia Hunan. În plus, președintele Zoomlion îndeplinește, de asemenea, funcția de vicepreședinte al CCMA (40).

(126)

Mai mult decât atât, de mulți ani, Zoomlion este extrem de zelos atunci când vine vorba despre supunerea deciziilor comerciale conducerii PCC, după cum reiese din declarațiile sale, formulate deja în 2021: „În cadrul întregului proces de reformă și inovare al societății Zoomlion, consolidarea partidului a fost întotdeauna piatra de temelie a tuturor activităților, jucând un rol major în îndrumarea și protecția politică în vederea unei dezvoltări de înaltă calitate, asigurând faptul că întreprinderea este stabilă și foarte avansată pe calea unei dezvoltări susținute de înaltă calitate. […] Aderarea la conducerea partidului și întărirea consolidării partidului reprezintă rădăcina și sufletul reformei întreprinderilor. Zoomlion a insistat întotdeauna să conducă reforma și dezvoltarea întreprinderilor în paralel cu consolidarea partidului, acordând un rol deplin organizațiilor de partid în asumarea responsabilității generale și în coordonarea tuturor părților și utilizând avantajele consolidării partidului pentru a asigura standardizarea și stabilitatea reformei întreprinderilor. Societatea consideră că «aderarea la conducerea partidului» reprezintă elementul central al reformei și dezvoltării întreprinderilor. În ultimii 20 de ani, Zoomlion a participat la două bătălii majore, și anume reforma sistemului științific și tehnologic și reforma întreprinderilor de stat […]. Reforma și restructurarea au durat mai mult de zece ani, iar comitetul de partid, la nivelul superior, a insistat întotdeauna să imprime direcția și să gestioneze situația generală, precum și să se pronunțe în prealabil în legătură cu aspectele majore; […] conducerea partidului este integrată în toate aspectele reformei și la toate nivelurile de guvernanță corporativă, asigurând direcția corectă a reformei și măsuri eficace. […] Zoomlion a cunoscut o evoluție rapidă în primii 20 ani, a cunoscut o încetinire a industriei pentru o perioadă de 5 ani și a revenit la o evoluție ascendentă continuă începând din 2017. Zoomlion a insistat întotdeauna asupra consolidării partidului pentru a conduce dezvoltarea și a transformat avantajele unice ale consolidării partidului în cadrul întreprinderilor în productivitate, competitivitate și coeziune” (41).

(127)

De asemenea, în cazul Sinoboom, există suprapuneri între funcțiile de conducere și cele din cadrul PCC, întrucât președintele societății nu este doar membru al PCC, ci și reprezentant al celui de-al 14-lea Congres Popular din provincia Hunan (42).

(128)

În plus, informațiile disponibile publicului arată cooperarea strânsă dintre Sinoboom, pe de o parte, și autoritățile guvernamentale și instituțiile financiare care aplică politici industriale mandatate de stat, pe de altă parte: „o ceremonie de celebrare a avansării [Sinoboom] în topul mondial al primelor 50 de societăți producătoare de utilaje de inginerie, precum și a finalizării și dării în exploatare a primei faze a sitului industrial SINOBOOM International Intelligent Manufacturing City a avut loc la sediul principal al acestui proiect. Au participat […], inginerul-șef și inspectorul principal din cadrul Departamentului pentru industrie și tehnologia informației al Provinciei Hunan, […], viceprimarul autorității guvernamentale municipale din Changsha, […], secretarul Comitetului municipal de partid din Ningxiang, […], secretarul adjunct al Comitetului municipal de partid din Ningxiang și primarul, precum și alți lideri ai unor autorități provinciale și municipale, […], secretarul adjunct al comitetului de partid, vice-președintele și directorul general al societății Caixin Financial Holdings, […], secretarul general al asociației industriale China Construction Machinery Industry Association, Xu Hongxia, directorul general al [Sinoboom], precum și reprezentanți ai unor parteneri precum instituțiile financiare; toți aceștia au fost martorii unui nou moment istoric pe calea către dezvoltarea de înaltă calitate a SINOBOOM Intelligent. […] În calitate de partener important al [Sinoboom], societatea HUNAN CHASING Financial Holdings și-a organizat filialele pentru a furniza [Sinoboom] servicii financiare cuprinzătoare și inovatoare care acoperă întregul lanț industrial, ajutând [Sinoboom] să se îndrepte către piața de capital, și a fost recunoscută la nivel înalt de [Sinoboom]. […] În viitor, HUNAN CHASING Financial Holdings va implementa cu fermitate poziționarea strategică și misiunea «celor trei mari și a celor patru noi» din provincia noastră, […] va furniza servicii financiare cuprinzătoare și inovatoare care să acopere întregul ciclu de viață și întregul lanț industrial al întreprinderilor din provincia noastră și va contribui în permanență, prin înțelepciunea și puterea sa, la dezvoltarea economică de înaltă calitate a provinciei noastre” (43).

(129)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (44). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul PEM și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), îi permite GC să intervină în ceea ce privește stabilirea prețurilor și a costurilor.

(130)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, regionale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(131)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (45).

(132)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(133)

Al 14-lea plan cincinal urmărește să „[p]romoveze optimizarea și modernizarea industriei prelucrătoare […], [s]ă cultive clustere de tehnologie avansată și să promoveze dezvoltarea inovatoare a unor sectoare industriale cum ar fi […], utilajele de construcții” precum și să asigure „implementarea aprofundată a unor proiecte speciale menite să consolideze competitivitatea fundamentală și transformarea tehnologică a industriei prelucrătoare, să încurajeze întreprinderile să întrebuințeze tehnologii avansate și aplicabile, să consolideze modernizarea echipamentelor și utilizarea pe scară largă a noilor produse” (46).

(134)

Aceste obiective au fost formulate în mod mai specific în Comunicarea privind un aviz de punere în aplicare referitor la sporirea fiabilității industriei prelucrătoare, publicată de MIIT în 2023, care stabilește „obiectivul strategic de a deveni o mare putere în ceea ce privește atât producția, cât și calitatea, punând accentul pe industrii-cheie precum utilajele […, astfel încât] să se formeze un grup de întreprinderi producătoare cu o fiabilitate ridicată a produselor, o competitivitate puternică a pieței și o puternică influență a mărcii” și care oferă indicații specifice cu privire la industriile din amonte care urmează să fie sprijinite în mod prioritar: „[s]istemul de injecție a combustibilului în motor, sistemul de schimbare a puterii tractorului, sistemul de post-tratare a gazelor de evacuare, componentele hidraulice digitale și sistemul integrat de acționare electrică pentru utilajele de construcții […] și componentele generale de bază, cum ar fi rulmenți de vârf, angrenaje de precizie, elemente de fixare cu rezistență ridicată, garnituri de înaltă performanță (47)”.

(135)

În plus, MIIT a descris mai amănunțit acțiunile GC într-un Aviz privind un plan de lucru pentru creșterea durabilă a industriei echipamentelor și utilajelor 2023-2024 (48). În conformitate cu acest plan de lucru, GC intenționează să „întărească consolidarea calității mărcii, [s]ă realizeze acțiuni de ameliorare a fiabilității produselor mecanice, [s]ă implementeze proiecte de consolidare a fiabilității produselor de bază [și] să organizeze activități speciale pentru dezvoltarea ascendentă a mărcilor chineze, să consolideze promovarea și cultivarea mărcilor în industrii-cheie precum cea a utilajelor industriale […] și să sporească competitivitatea mărcilor chineze”. Mai precis, în ceea ce privește utilajele de construcții, GC precizează că „vor fi depuse eforturi pentru a se îmbunătăți capacitățile de bază ale industriei, pentru a se asigura realizarea de progrese (49)” și că intenționează să „[î]ndrume întreprinderile să consolideze cercetarea și utilizarea la scară largă a componentelor de bază esențiale, cum ar fi bateriile, motoarele și panourile de comandă electronice pentru utilajele de construcții alimentate cu noile energii”. În fine, GC intenționează să sprijine cererea de utilaje de construcții prin dezvoltarea unor „politici de sprijinire a promovării [și prin] explor[area] mecanismului de casare a utilajelor de construcție învechite și prin sprijin[irea] regiunilor calificate să preia conducerea în implementarea mecanismelor de gestionare a înregistrării și de casare a utilajelor de construcții” (50).

(136)

Pentru a furniza exemple suplimentare la nivel de provincie, în cadrul celui de-al 14-lea plan cincinal al provinciei Zhejiang privind dezvoltarea de vârf a industriei prelucrătoare (51) autoritățile guvernamentale au definit o serie de „sarcini-cheie”, una dintre acestea fiind aceea de a sprijini sectorul „echipamentelor speciale inteligente”, mai precis al „platformelor inteligente de lucru aerian” (52).

(137)

Tot la nivel de provincie, Comisia a observat că provincia Hunan a introdus măsuri specifice de sprijinire a industriei PEM și a furnizorilor relevanți ai acesteia (53).

(138)

La nivel municipal, comitetul municipal de partid și administrația municipală a orașului Xuzhou (Jiangsu), pe lângă elaborarea Planului de dezvoltare a utilajelor de construcții al orașului Xuzhou (2021-2030) (54), au instituit un proiect de sprijin specific „«333» de ecosisteme de inovare pentru ca sectorul utilajelor de construcții să devină «numărul 1»” (55). Acest proiect municipal a fost, de asemenea, selectat de autoritățile provinciale ca fiind un „argument tipic pentru reformă și inovare în vederea construirii unei provincii producătoare puternice” (56). Proiectul vizează transformarea Xuzhou în „capitala utilajelor de construcții” prin organizarea de clustere industriale prin reunirea și sprijinirea societăților, inclusiv a XCMG (57), după cum a confirmat și secretarul comitetului municipal de partid din Xuzhou: „Xuzhou va dezvolta și va extinde industria utilajelor de construcții cu o mai mare hotărâre, un model mai amplu și măsuri mai practice și va depune eforturi pentru a construi un cluster de tehnologie avansată, cu competitivitate internațională, oferind un sprijin puternic pentru Jiangsu pentru a demonstra noi realizări în ceea ce privește consolidarea, completarea și extinderea lanțului industrial” (58).

(139)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, prin urmare, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(140)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(141)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(142)

Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (59).

(143)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (60). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea unor proceduri de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (61). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (62).

(144)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul utilajelor de construcții, și în consecință, în sectorul PEM. Acest lucru este ilustrat de exemplul XCMG din Xuzhou: „pentru a ajuta XCMG să își extindă «tonajul» industrial, începând din 2018, municipalitatea Xuzhou a asigurat peste 2 000 mu de teren pentru industria utilajelor de construcții […] prin aprobări și rechiziții” (63). Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(145)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(146)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în China, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (64).

(147)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (65). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(148)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (66). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(149)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul PEM nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(150)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este supus unor diverse distorsiuni.

(151)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (67), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (68) și acestea aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(152)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (69). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(153)

De exemplu, GC a clarificat faptul că chiar și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (70). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (71).

(154)

În plus, calificativele acordate obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (72). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (73). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(155)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(156)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (74). Mass-media oficială din China a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (75). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(157)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(158)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(159)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(160)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(161)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă ce face obiectul distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise, în detaliu, mai sus – în special în secțiunile 3.3.1-3.3.7. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de PEM fiind supuși acestor norme ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(162)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(163)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(164)

În observațiile sale prezentate la 3 ianuarie 2024, Sinoboom și-a exprimat poziția generală potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu ar trebui să se aplice din cauza lipsei de elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative în industria chineză a PEM și a solicitat Comisiei să accepte prețurile și costurile interne raportate în mod corespunzător de Sinoboom. În afară de aceasta, Sinoboom a făcut trimitere la observațiile CCCME privind existența unor distorsiuni semnificative. În consecință, argumentele Comisiei privind (presupusa lipsă a) elementelor de probă privind distorsiunile semnificative sunt enumerate mai jos ca răspuns la argumentele CCCME.

(165)

La 3 și la 22 ianuarie 2024, CCCME a prezentat o serie de observații, concluzionând că nu există suficiente elemente de probă care să ateste existența unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt descrise la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, în legătură cu sectorul PEM din China și cu toate materiile prime. Prin urmare, CCCME a solicitat Comisiei să utilizeze prețurile și costurile interne din China, deoarece acestea reflectă, în opinia CCCME, prețuri nedistorsionate. Pentru a-și susține poziția, CCCME a invocat următoarele argumente.

(166)

În primul rând, CCCME a susținut că niciun element de probă nu ar dezvălui faptul că piața PEM din China face obiectul unor distorsiuni semnificative. În special, sectorul PEM nu este menționat nici în raportul actualizat, nici în cel de-al 14-le plan cincinal sau în Avizul privind cel de-al 14-lea plan cincinal; China și-a deschis sistemul financiar în ultimii șapte ani și a permis pătrunderea investițiilor străine pe teritoriul său; China a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea protecției pe care o acordă proprietății intelectuale; China a adăugat, de asemenea, reforme importante la cadrul întreprinderilor de stat, reducând supracapacitățile și sporind competitivitatea acestora, ceea ce a redus semnificativ numărul așa-ziselor societăți „zombi”.

(167)

Acest argument nu a putut fi acceptat. Comisia a publicat și a depus la dosar raportul actualizat, care confirmă în mare măsură tipurile și amploarea distorsiunilor descrise în raport și oferă detalii suplimentare cu privire la modul în care au evoluat și în care continuă distorsiunile. Comisia a observat, în acest sens, că sistemul financiar chinez prezintă aceleași caracteristici de distorsionare observate deja la momentul publicării raportului inițial (a se vedea secțiunea 3.3.7 de mai sus). Același lucru este valabil și pentru sectorul IDS (a se vedea secțiunea 3.3.2 de mai sus), în care Comisia a observat, de exemplu, că orice presupusă creștere a competitivității ar fi rezultat frecvent din restructurări de întreprinderi determinate de politici.

(168)

În al doilea rând, faptul că sectorul utilajelor de construcții face parte din agendele chineze de politică privind „dezvoltarea verde” și „calitatea produselor industriale” nu înseamnă că sectorul PEM se încadrează în aceste politici. Sectorul PEM aparține, de fapt, sectorului echipamentelor industriale.

(169)

Comisia nu a fost de acord cu această opinie. În primul rând, PEM sunt utilizate frecvent în contextul lucrărilor de construcții, ceea ce contrazice distincția efectuată de CCCME între utilajele de construcții și echipamentele industriale. În plus, Comisia a indicat faptul că ambițiile de înverzire și de ajustare industrială formulate în al 14-lea plan cincinal se aplică întregii economii a Chinei, după cum reiese, de exemplu, din articolul VIII sau XXXIX din al 14-lea plan cincinal.

(170)

În al treilea rând, CCCME pune sub semnul întrebării prezența IDS în sector. În special, CCCME se opune calificării XCMG drept IDS, deoarece acțiunile sale sunt tranzacționate public, iar printre acționarii săi se numără unii acționari străini. În ceea ce privește Liugong, CCCME a susținut că societatea nu este o întreprindere de stat, ci o societate publică tranzacționată la Bursa de Valori Shenzhen. În acest sens, CCCME a îndemnat Comisia să acorde o atenție deosebită surselor și a avertizat cu privire la utilizarea surselor de informații nefiabile, cum ar fi site-ul seetao.com.

(171)

Acest argument nu a putut fi acceptat. În primul rând, Comisia a făcut trimitere la observațiile din considerentele 107-110 privind proprietatea statului asupra XCMG și asupra Liugong și a altor producători de PEM, precum și privind alte tipuri de control guvernamental. În plus, Comisia a reamintit că atât XCMG, cât și Liugong sunt membri (XCMG chiar vicepreședinte) ai CCMA, care aderă în mod explicit la conducerea PCC și acceptă orientarea și supravegherea în afaceri din partea autorităților de stat (a se vedea considerentele 110-111). În consecință, indiferent de participația nominală a statului în aceste întreprinderi sau de faptul că o parte din acțiunile lor este deținută de acționari străini, ele își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților din RPC, iar statul este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor sau a costurilor acestora. În ceea ce privește sursele utilizate pentru a sprijini argumentele privind existența sau absența unor distorsiuni semnificative, Comisia a observat că, deși CCCME a invitat Comisia să utilizeze surse fiabile, CCCME însăși a făcut referire în mod repetat la surse care nu pot fi considerate fiabile, cum ar fi un ziar al Departamentului central de propagandă al PCC.

(172)

În al patrulea rând, indiferent de tipul de proprietate al societăților XCMG și Liugong, CCCME a susținut că exporturile lor limitate către UE nu ar permite nicio distorsiune să a exporturilor chineze totale de PEM în UE, deoarece niciuna dintre societățile respective nu joacă un rol activ în stabilirea prețurilor la nivelul UE. Producătorii chinezi incluși în eșantion, care, de altfel, sunt societăți deținute integral de SUA, exercită o influență mai puternică asupra stabilirii prețurilor în UE.

(173)

Acest argument este nepotrivit. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia nu evaluează dacă există distorsiuni semnificative care afectează stabilirea prețurilor în SUA, ci dacă este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare., având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în țara respectivă. În consecință, acest argument a fost respins.

(174)

În al cincilea rând, CCCME a afirmat că, în cadrul firmelor, nu există o prezență a statului care să facă posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor. În special, nu există nicio dovadă că personalul de conducere al XCMG și/sau al Liugong ar acționa sub intervenția statului. În mod similar, Zoomlion este, de asemenea, o societate publică cotată la bursă, cu proprietate privată, inclusiv investitori străini, în care Hunan SASAC deține doar 14,4 % din acțiuni, ceea ce este insuficient pentru a exercita vreun tip de control semnificativ capabil să creeze distorsiuni.

(175)

Acest argument se bazează pe o declarație falsă, și anume aceea că deținerea de acțiuni sub nivelul majorității nominale împiedică statul să intervină în activitatea economică a unei întreprinderi. Comisia a respins acest argument din motivele expuse foarte amănunțit în secțiunile 3.3.2. și 3.3.3. de mai sus, în special în considerentele 109-111 și 120-129.

(176)

În al șaselea rând, CCCME a subliniat că participarea funcționarilor guvernamentali la ceremoniile de inaugurare sau reuniunile dintre consiliul de administrație al unei societăți și funcționarii guvernamentali nu au forță probantă cu privire la intervenția statului. Astfel de practici sunt o tradiție nu numai în China, ci, de exemplu, și în Franța.

(177)

Comisia nu a putut accepta acest argument. Deși trimiterile la țări terțe, cum ar fi Franța, nu sunt relevante în contextul actual, Comisia a observat că legăturile dintre conducerea societăților din sectorul PEM și guvernul chinez și/sau membrii PCC depășesc cu mult participarea la ceremonii, după cum se explică detaliat în secțiunea 3.3.3 de mai sus.

(178)

În al șaptelea rând, în ceea ce privește distorsionările semnificative de pe piețele din amonte, CCCME a subliniat particularitățile investigațiilor SUA, în care sunt utilizate „datele nefavorabile disponibile”, observând, de asemenea, că evaluarea SUA a avut loc în urmă cu mai mult de trei ani. Mai mult decât atât, CCCME a contestat potențialul de distorsionare al celui de al 14-lea plan cincinal, citând articolul XXXIX și afirmând că dispoziția se referă la ambițiile de mediu din industria minieră, nu la distorsiuni economice. În acest context, CCCME a subliniat că Europa urmărește, la rândul său, ambiții verzi în cadrul Pactului verde și al pachetului „Pregătiți pentru 55”. Sancționarea inițiativelor de mediu într-o situație de criză climatică ar descuraja astfel de ambiții și ar avea consecințe grave pentru întreaga lume.

(179)

Acest argument nu a putut fi acceptat. Comisia a completat argumentele prezentate de reclamant cu rezultatele propriei sale activități de cercetare (a se vedea secțiunile 3.3.1-3.3.7), demonstrând astfel prezența unor distorsiuni semnificative, indiferent de forța probantă a evaluării SUA. În mod similar, potențialul de distorsionare al celui de al 14-lea plan cincinal, ca document aflat în centrul sistemului complex de planificare industrială guvernamentală al Chinei, a fost explicat în detaliu în raportul actualizat (a se vedea în special considerentele 97-100 de mai sus). Evidențierea unui singur citat din cel de al 14-lea plan cincinal din respectivul sistem de planificare a politicii industriale nu poate modifica efectul de distorsiune al sistemului de planificare. Comisia a observat, de asemenea, că ambițiile verzi ale Europei nu au nicio relevanță în contextul unei evaluări efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(180)

În al optulea rând, CCCME contestă orice legătură între anumiți producători de baterii pentru vehicule electrice și/sau anumite proiecte cu sectorul PEM, subliniind, de asemenea, că modelele de PEM ale XCMG echipate cu motoare de către producătorul chinez de stat Yuchai sunt destinate consumului intern, deoarece motorul nu îndeplinește standardele înalte ale țărilor terțe. În mod similar, CCCME a susținut că acordul dintre societatea Zoomlion și întreprinderea de stat Dongfeng Motor Corporation a expirat deja și că tranzacțiile realizate în temeiul acordului respectiv s-au desfășurat, în orice caz, în condiții obiective. CCCME a reamintit, de asemenea, că producătorii chinezi utilizează diferite piese de PEM fabricate de producători occidentali, în timp ce producătorii de PEM din UE achiziționează o serie de piese din China.

(181)

Comisia nu a acceptat acest argument. În contextul stabilirii prezenței întreprinderilor de stat în sectoarele din amonte, condițiile contractuale specifice dintre Zoomlion și Dongfeng Motor Corporation au o importanță secundară. În mod similar, faptul că anumite motoare furnizate de Yuchai au fost încorporate în modelele PEM destinate pieței interne nu pune sub semnul întrebării prezența semnificativă a întreprinderilor de stat în rândul producătorilor de motoare pentru PEM. Comisia a observat, de asemenea, că CCCME nu contestă referirea reclamantului la prezența puternică a statului pe alte piețe ale factorilor de producție, cum ar fi pentru extracția și prelucrarea minereurilor metalifere feroase (60 %), activitățile de sprijin pentru minerit (97 %) sau topirea și prelucrarea metalelor feroase (72 %). Comisia nu a înțeles prin ce este relevant faptul că producătorii chinezi ar utiliza diferite piese de PEM fabricate de producători occidentali, în timp ce producătorii de PEM din UE achiziționează o serie de piese din China.

(182)

În al nouălea rând, CCCME a susținut că nu ar exista niciun element de probă care să indice faptul că sectorul PEM beneficiază de politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni. CCCME a susținut în acest sens că trimiterea din cel de al 14-lea plan cincinal la „industriile emergente” nu ar putea demonstra în niciun fel existența discriminării sau a distorsiunilor, nu în ultimul rând deoarece PEM nu reprezintă echipamente de vârf. Mai mult decât atât, sectorul PEM nu beneficiază de inițiativa „O centură, un drum”, care nu vizează echipamentele industriale – din care fac parte PEM –, ci sectorul construcțiilor, sector în care nu există distorsiuni, în opinia CCCME, și a cărui dezvoltare este, în orice caz, independentă de sectorul PEM. CCCME a afirmat că autoritățile chineze dereglementează mai degrabă sectorul construcțiilor și că, deși intervențiile guvernamentale reprezintă o necesitate în acest sector, împrumuturile pentru dezvoltatori sunt acordate la valoarea de piață.

(183)

Comisia nu a fost convinsă de acest argument. Conform explicațiilor detaliate furnizate în secțiunea 3.3.4, sectorul PEM beneficiază de numeroase politici publice, fie direct, fie ca parte a unui sector mai vast în care își desfășoară activitatea producătorii de PEM (a se vedea în special considerentele 133-137). Mai mult decât atât, Comisia a considerat că referirea CCCME la sectorul construcțiilor ca domeniu în care principiile pieței prevalează este foarte puțin plauzibilă, nu în ultimul rând având în vedere faptul că sectorul locuințelor din China, adică un sector legat direct de sectorul construcțiilor, rămâne punctul central al acțiunii de reglementare a autorităților chineze (76). În consecință, Comisia a respins argumentul CCCME.

(184)

În cele din urmă, potrivit CCCME, China a înregistrat progrese semnificative în sectorul falimentului și a pus în aplicare reforme importante ale cadrului întreprinderilor de stat, reducând supracapacitățile, sporind competitivitatea acestora, ceea ce a redus semnificativ numărul de societăți „zombi”, reducând distorsiunile de pe piață.

(185)

Acest argument este, în esență, o repetare a celui abordat deja în considerentul 167 de mai sus. Comisia a observat, de asemenea, că, în loc să furnizeze informații factuale privind presupusele reforme orientate spre piață, CCCME a făcut trimitere la o declarație a GC din 2017, precum și la articole ale unor terți care confirmă de fapt existența distorsiunilor. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(186)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(187)

După cum s-a explicat în considerentele 57-58 de mai sus, Comisia a emis două note pentru dosarul privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 21 decembrie 2023 și a doua notă privind factorii de producție din 17 mai 2024. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a alege Brazilia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(188)

Comisia nu a putut identifica o țară cu același nivel de dezvoltare economică ca și China în care să se fabrice produsul care face obiectul investigației și care să aibă informații financiare relevante ușor accesibile. În consecință, Comisia a căutat posibile țări reprezentative în care să se fabrice un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul investigației.

(189)

Comisia a identificat un produs din aceeași categorie generală ca PEM pentru a selecta o țară reprezentativă. Produsul este reprezentat de platforme mobile montate pe camioane. Platformele mobile montate pe camioane au aceleași componente principale ca mai multe categorii de PEM, dar sunt construite pe hayonul unui camion. Vehiculele sunt achiziționate de producători și au un impact minim asupra compoziției componentei elevatoare a platformei. Platformele elevatoare mobile montate pe camioane au fost suficient de apropiate în ceea ce privește utilizarea finală, procesul de producție și materiile prime și, prin urmare, costurile VAG și profitul pentru a fi considerate un produs din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul investigației.

(190)

Sinoboom a propus utilizarea macaralelor mobile și a macaralelor pe șenile produse de Liebherr-International AG în Brazilia ca produs din aceeași categorie generală ca PEM.

(191)

Comisia a respins această propunere deoarece macaralele sunt manipulatoare de materiale, utilizate pentru ridicarea de mărfuri, nu de persoane. Primele sunt excluse în mod explicit din domeniul de aplicare al produsului care face obiectul investigației.

(192)

Comisia a identificat producția de platforme mobile montate pe camioane în două țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei: Brazilia și Serbia.

(193)

Unitatea de producție din Serbia nu a fost operațională în cursul PI. Prin urmare, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă adecvată, deoarece țara producea platforme mobile montate pe camioane. Comisia a examinat apoi disponibilitatea datelor financiare.

(194)

În ceea ce privește Brazilia, Madal Palfinger Brazilia, o filială deținută în proporție de 100 % de Palfinger GmbH, un producător de PEM cu sediul în Austria, producea platforme montate pe camioane. Au fost disponibile date financiare pentru 2022 și 2023, acoperind întreaga PI.

(195)

Dingli și CCCME au susținut că societatea braziliană, Madal Palfinger, nu reprezintă o sursă adecvată pentru determinarea profitului și a costurilor VAG, deoarece nu produce produsul care face obiectul investigației.

(196)

Dingli a susținut, de asemenea, că Madal Palfinger este o filială deținută în proporție de 100 % de o societate din UE.

(197)

Comisia a respins aceste argumente pe motiv că produsul care face obiectul investigației nu este produs în nicio altă țară adecvată cu un nivel similar de dezvoltare economică decât în Mexic și Turcia. Proprietatea UE asupra producătorului brazilian a fost considerată irelevantă, deoarece Madal Palfinger face parte integrantă din complexul industrial intern din Brazilia și America Latină.

(198)

În observațiile sale la cea de a doua notă, CCCME a observat că, în cazul în care o parte semnificativă a activității Madal Palfinger corespunde unor tranzacții și operațiuni intragrup, costurile și profiturile societății nu pot fi considerate fiabile în scopul construirii valorii normale, deoarece aceste tranzacții nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(199)

Comisia a respins acest argument deoarece, în urma examinării conturilor detaliate ale Madal Palfinger pentru PI, nu a găsit nicio urmă de „tranzacții intragrup nefiabile”. De asemenea, CCCME nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că o parte semnificativă a activității Madal Palfinger a constat în acest tip de tranzacții.

(200)

CCCME a susținut că Brazilia aplică în prezent măsuri antidumping și/sau compensatorii în ceea ce privește oțelul laminat la cald, tabla groasă, sârma din oțel, barele plate din oțel, tuburile din oțel carbon, tuburile din oțel inoxidabil, tuburile din cupru și tabla din oțel inoxidabil laminată la rece. Întrucât materialele din oțel reprezintă cei mai importanți factori de producție în sectorul PEM, inclusiv plăcile și foile din oțel laminate la cald, barele și formele structurale tubulare din oțel, măsurile restrictive la import au distorsionat prețul de pe piața internă braziliană al acestor factori de producție din oțel.

(201)

Comisia a respins acest argument, întrucât se consideră că măsurile de apărare comercială nu denaturează piețele pe care sunt aplicate. Dimpotrivă, aceste măsuri sunt menite să restabilească condiții de concurență echitabile. Simpla existență a acestor măsuri nu poate constitui un motiv de excludere a țării ca țară reprezentativă.

(202)

Întrucât a stabilit că Brazilia poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată în ceea ce privește nivelul de dezvoltare similar cu al Chinei și disponibilitatea datelor financiare relevante, Comisia nu a considerat că este necesar să evalueze nivelul de protecție socială și de mediu al potențialelor țări reprezentative.

(203)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(204)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul anchetei și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor disponibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(205)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza statisticile publicate de Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (78), statisticile privind prețul energiei electrice publicate de Guvernul Braziliei în Buletinul lunar privind energia pentru energia electrică (79) și prețul gazului pentru utilizatorii industriali din Brazilia, astfel cum este publicat de Ministerul Minelor și Energiei (80).

(206)

Potrivit CCCME și Sinoboom, Comisia a furnizat numai prețurile vămuite achitate finale și nu a dezvăluit „datele brute” pe baza cărora a stabilit valoarea finală nedistorsionată.

(207)

Comisia a respins acest argument deoarece a informat părțile că s-a bazat pe GTA, o sursă de informații ușor accesibilă care conține prețurile vămuite achitate. De asemenea, nu a fost clar ce se înțelege prin noțiunea de „date brute”, utilizată în argumentația CCCME și Sinoboom.

(208)

În a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului neobișnuit de mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, elementele având o pondere neglijabilă din punctul de vedere al valorii au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime.

(209)

CCCME a susținut că gruparea costurilor care reprezintă sub 1 % din total în categoria consumabilelor este inacceptabilă, deoarece acestea sunt elemente de cost individuale.

(210)

Comisia a respins acest argument deoarece, având în vedere numărul neobișnuit de mare de factori de producție în acest caz, gruparea factorilor de producție nesemnificativi a fost considerată adecvată. Întrucât era vorba despre costuri nesemnificative, impactul asupra calculului marjei de dumping a fost considerat minor.

(211)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție pentru platformele elevatoare mobile

(212)

Pentru unii factori de producție din Brazilia care au fost raportați în CNY/unitate în GTA, pentru calcularea valorii normale, Comisia a utilizat prețul vămuit achitat pe kilogram, astfel cum a fost raportat ca preț secundar în GTA, deoarece acesta a fost considerat a fi mai exact, pentru că acești factori de producție variază ca dimensiune, și anume, pot prezenta diferențe semnificative în ceea ce privește masa. Prețurile raportate pe unitate nu reflectau cu precizie aceste diferențe.

(213)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia s-a bazat pe datele furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(214)

În urma observațiilor formulate de Dingli, CCCME și Sinoboom, potrivit cărora valoarea de referință pentru motoare publicată în a doua notă este incorectă, Comisia a acceptat argumentul și a utilizat fie prețul vămuit achitat pe kilogram, fie prețul vămuit achitat pe unitate, astfel cum a fost raportat ca preț secundar în GTA.

(215)

Din cauza aplicării parțiale a articolului 18 societății Sinoboom (a se vedea considerentul 25), Comisia a alocat costurile aferente unui tip de cost de fabricație raportat altor tipuri de costuri de fabricație, utilizând o rată de alocare calculată. Unele dintre costuri au fost considerate consumabile.

(216)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă (franco fabrică), Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Costurile de transport au fost adăugate la acest preț utilizând metodologia descrisă în considerentul 218. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (84). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. Volumele rămase au fost considerate reprezentative.

(217)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, după cum se indică în tabelul 1.

(218)

Comisia a exprimat costurile de transport aferente furnizării de materii prime suportate de exportatorii incluși în eșantion sub forma unui procent din costul efectiv al fiecărei materii prime și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al aceleiași materii prime, în Brazilia, pentru a obține costul nedistorsionat al transportului. Acest cost a fost adăugat la prețul de import, cu taxele de import incluse, pentru a se stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta unui producător din țara reprezentativă.

(219)

Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE) publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Braziliei. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2021 pentru costul mediu al forței de muncă în sectorul fabricării de utilaje și echipamente și de echipamente pentru transportul și ridicarea încărcăturilor și a persoanelor.

(220)

CCCME și Dingli au solicitat utilizarea statisticilor OIM, susținând că datele IBGE se bazează pe rezultatele unei anchete voluntare.

(221)

Comisia a respins cererea deoarece OIM nu face distincție între salarii pe baza unor categorii specifice de întreprinderi; industria prelucrătoare este cea mai specifică categorie care poate fi utilizată. În plus, în datele OIM nu există nicio distincție bazată pe dimensiunea întreprinderilor. Ancheta IBGE servește, de asemenea, drept sursă a bazei de date a OIM.

(222)

CCCME și Dingli au solicitat utilizarea tabelului 1.1 din PIA (85) pentru calcularea costurilor forței de muncă, susținând că tabelul 1.1 furnizează date care indică numărul de angajați legați de producție și salariul acestora, în timp ce tabelul 2.2 oferă date generale pentru unitățile locale ale societăților industriale, incluzând toți angajații, nu numai personalul legat de producție.

(223)

Comisia a respins cererea deoarece tabelul 2.2 din PIA (86), care a fost utilizat pentru calcul, furnizează date cu privire la categorii mult mai specifice de întreprinderi, mai ales din sectorul fabricării de echipamente de ridicare.

(224)

În observațiile sale legate de costul forței de muncă, CCCME a susținut că, în calculul contribuției la asigurările sociale, Comisia ar trebui să includă numai contribuțiile la Instituto Nacional do Seguro Social (INSS) și la Fundo de Garantia do Tempo de Serviço (FGTS).

(225)

Această afirmație nu a fost susținută cu probe. Comisia a respins în mod provizoriu argumentul, deoarece CCCME nu a prezentat suficiente elemente de probă pentru limitarea părții relevante a costurilor cu forța de muncă la contribuțiile menționate mai sus; potrivit cercetărilor Comisiei, în Brazilia există contribuții suplimentare (87).

(226)

CCCME și Dingli au solicitat utilizarea cursurilor de schimb pentru 2021, nu a cursurilor de schimb din PI pentru calcularea costurilor cu forța de muncă. Comisia s-a bazat pe cursul de schimb din PI pentru conversia costurilor cu forța de muncă din moneda braziliană (reais) în cea chineză (yuan), practicat în 2021.

(227)

Comisia a ajustat calculele în consecință.

(228)

Comisia și-a bazat calculul pe costurile cu forța de muncă din 2021, singurele date disponibile, și pentru a aduce aceste costuri la valorile reale din PI, Comisia a aplicat indicele costului forței de muncă pentru perioada 2016-2021, și anume 106,24 %. CCCME și Dingli au propus utilizarea unei indexări mai recente, care să acopere perioada cuprinsă între 2021 și perioada de investigație. Conform datelor IBGE, acest indice mediu al venitului este de 103,1 %. Comisia a acceptat propunerea și a ajustat valorile.

(229)

Prețul energiei electrice pentru utilizatorii industriali din Brazilia este publicat de Guvernul Braziliei în Buletinul lunar privind energia. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa de consum corespunzătoare, exprimate în CNY/kWh, astfel cum au fost publicate în perioada octombrie 2022-septembrie 2023.

(230)

În observațiile lor referitoare la cea de a doua notă privind factorii de producție, CCCME și Dingli au subliniat o eroare materială în utilizarea cursului de schimb pentru calcularea prețului energiei electrice și al gazelor. Eroarea a fost corectată de Comisie.

(231)

Dingli și CCCME au susținut că o deducere de 17,5 % a TVA ar trebui scăzută din prețul energiei electrice și al gazelor.

(232)

Comisia a respins acest argument, întrucât TVA-ul este un cost real plătit de Madal Palfinger în țara reprezentativă.

(233)

Prețul gazelor naturale pentru sectorul industrial din Brazilia este publicat de Ministerul Minelor și Energiei. Comisia a utilizat prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali exprimate în CNY/kWh, astfel cum au fost publicate în perioada octombrie 2022-septembrie 2023.

(234)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(235)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(236)

Potrivit CCCME, Comisia ar trebui să utilizeze datele din conturile Madal Palfinger pentru a identifica ponderea cheltuielilor indirecte de fabricație pe baza datelor disponibile.

(237)

Comisia a respins argumentul și a utilizat procentul cheltuielilor indirecte suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, verificat în cursul vizitelor de verificare, pentru calcularea marjelor individuale, deoarece acest lucru, în pofida distorsiunilor, a condus la rezultate mult mai precise per societate decât utilizarea cheltuielilor generale de regie extrase din conturile societății Madal Palfinger.

(238)

În a doua notă privind factorii de producție, pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG, profit și amortizare, Comisia a utilizat datele financiare pentru 2023 ale societății Madal Palfinger S.A., astfel cum au fost publicate în publicația periodică Pioneiro (88).

(239)

Potrivit Dingli, Comisia ar trebui să calculeze media ponderată a costurilor VAG și a profitului aferente PI utilizând nu doar datele din 2023, ci și datele din 2022. Comisia a acceptat afirmația și a recalculat costurile VAG și profitul în consecință, utilizând o medie ponderată a datelor financiare pentru 2022 și 2023, pentru a reflecta în mod corespunzător PI. Nu au fost disponibile date financiare care să acopere exclusiv ultimul trimestru al anului 2022 și T1-T3 din 2023.

(240)

Sinoboom și Dingli au sugerat excluderea veniturilor din vânzări aferente exporturilor în scopul calculării costurilor VAG.

(241)

Comisia a respins argumentul deoarece nu a putut identifica contul de profit și pierdere aferent vânzărilor la export și celor de pe piața internă. În consecință, costul vânzărilor de pe piața internă și al vânzărilor la export nu a putut fi separat.

(242)

Potrivit CCCME și Dingli, Comisia a ajustat cheltuielile financiare ale Madal Palfinger prin eliminarea valorii „ajustărilor valorii prezente”, în timp ce a lăsat veniturile financiare neajustate pentru valoarea articolului de natură identică; cele două entități au solicitat Comisiei să ajusteze veniturile financiare ale societății braziliene cu valoarea „ajustărilor valorii prezente”, care se ridică la 11 526 de mii BRL, după cum se indică în nota 19 la situațiile financiare.

(243)

Această afirmație nu a fost susținută cu probe. Comisia a respins-o în mod provizoriu, deoarece a considerat că „ajustările valorii prezente” pentru veniturile financiare au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, nu a dispus de o bază suficient de clară pentru a le elimina.

(244)

Potrivit Dingli și CCCME, costurile de transport, asigurarea de transport și comisioanele ar trebui eliminate din calculul costurilor VAG.

(245)

Comisia a respins propunerea deoarece nu dispunea de suficiente informații pentru a identifica veniturile și costurile aferente transportului, asigurărilor de transport și comisioanelor care să permită separarea costurilor legate de vânzările la export de cele legate de vânzările de pe piața internă.

(246)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul comercial franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(247)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori de producție individuali al producătorilor-exportatori cooperanți. Ratele de consum furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost examinate în cursul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă.

(248)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 234-238. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Madal Palfinger S.A., astfel cum se explică în considerentul 238.

(249)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentele anterioare, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății Madal Palfinger S.A.. Costurile VAG, exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate, au fost de 21,61 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 10,86 %. Comisia a considerat că aceste sume sunt rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază pentru nivelul comercial franco fabrică.

(250)

Terex a susținut că opt tipuri de COM utilizate au fost nedistorsionate. Comisia le-a respins deoarece acestea au fost achiziționate prin intermediul canalelor interne sau al unei vânzări intragrup. În plus, Terex a susținut că alte treisprezece materii prime au fost, de asemenea, nedistorsionate. Comisia a constatat că acestea reprezentau sub 1 % din costul de producție și, în consecință, le-au grupat în categoria „consumabile”.

(251)

Din cauza aplicării parțiale a articolului 18 societății JLG (a se vedea considerentele 24-28), valoarea normală pentru JLG a fost construită pe baza informațiilor furnizate de alți producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion cu privire la o serie de tipuri de produse reprezentative care au fost vândute atât de alți producători-exportatori, cât și de JLG. Comisia s-a bazat pe ratele de utilizare ale acestor exportatori, precum și pe valorile de referință pentru Brazilia.

(252)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune prin intermediul unor societăți asociate. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului cu care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv cheltuielile VAG, și pentru profiturile de 5 % acumulate, luând în considerare respingerea provizorie a afirmației Terex potrivit căreia aceasta funcționa ca entitate economică unică, după cum s-a indicat mai sus.

(253)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(254)

Astfel cum se explică în considerentul 246, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(255)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de taxa vamală, de alte taxe la import, de costurile de transport, de manipulare, de încărcare și de costurile auxiliare, precum și în funcție de costurile de ambalare.

(256)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit, cheltuielile de garanție, cheltuielile cu asistența tehnică și cu serviciile, precum și comisioanele bancare.

(257)

După caz, Comisia a dedus, de asemenea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9), costurile VAG și un profit de 5 %, care a fost considerat rezonabil pentru importatorii neafiliați (a se vedea considerentul 252 de mai sus).

(258)

Terex China a susținut că ar trebui să fie tratată ca o entitate economică unică, împreună cu alte entități aparținând aceluiași grup corporativ (denumit în continuare „Terex Corporation”), în ceea ce privește calcularea valorii normale. Potrivit societății, Terex China îndeplinește rolul de fabricant contractant al societății Terex Global Gmbh (TGG), înregistrată în Elveția. Terex China achiziționează materii prime și produse de fabricare în numele TGG. Grupul aplică o marjă comercială corespunzătoare costurilor în loc de profituri în cazul fabricanților contractanți, rata de majorare fiind de 6 %. Potrivit TGG, societățile diferitelor entități Terex implicate în producția și vânzarea de PEM funcționează ca o entitate economică unică, în pofida faptului că sunt distincte din punct de vedere juridic.

(259)

Grupul își gestionează producția globală la nivel central, pe baza datelor privind vânzările estimate, provenite de la diferitele filiale responsabile cu vânzările regionale. În plus, Terex China nu are cheltuieli de vânzare legate de vânzările din UE, deoarece filialele grupului din Uniune își desfășoară activitatea ca departament de vânzări pentru vânzările din UE. În fine, Terex China nu are contacte directe cu clienți din UE, deoarece vânzările în Uniune sunt organizate și executate de filialele sale din grup.

(260)

Comisia a reevaluat afirmația și elementele de probă de la dosar. În conformitate cu Acordul privind serviciile de fabricație și aprovizionarea încheiat între Terex China și TGG, Terex China rambursează TGG în cazul produselor care nu îndeplinesc specificațiile necesare. Mai mult decât atât, eventualele litigii care ar apărea ca urmare a acordului sau în legătură cu acesta sunt reglementate și interpretate în conformitate cu legile statului Delaware, SUA. În plus, prețul de achiziție al produselor furnizate de Terex către TGG sau către filialele sale se bazează pe o sumă stabilită în condiții de deplină concurență, astfel cum este convenită periodic între părți. Comisia a considerat că aceste elemente demonstrează interese concurente.

(261)

În plus, Comisia a constatat că și alți producători, în afară de Terex China, au vândut prin intermediul TGG.

(262)

În ceea ce privește relația dintre Terex China și TGG, pe de o parte, și Genie France, o societate asociată, și Terex Italia, pe de altă parte, contractele acestora conțin plata unei marje de 5-10 % stabilite în condiții de deplină concurență, o clauză care prevede că părțile acționează în calitate de contractanți independenți, o clauză privind alegerea, în caz de litigiu, a dreptului și jurisdicției aplicabile, precum și o clauză care definește relația dintre părți drept relație între „vânzător și cumpărător”.

(263)

Având în vedere elementele de mai sus, afirmația diferitelor entități Terex implicate în producția și vânzarea PEM care își desfășoară activitatea ca entitate economică unică a fost respinsă în mod provizoriu.

(264)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(265)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(266)

După cum s-a explicat în considerentele 24-27, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru Sinoboom și JLG, Comisia a utilizat datele disponibile. Pentru Sinoboom, în ceea ce privește materiile prime achiziționate, prețurile de referință corespunzătoare acestor materii prime au fost utilizate pentru a determina valoarea normală.

(267)

În ceea ce privește JLG, din cauza aplicării parțiale a articolului 18, astfel cum se arată în considerentul 24 de mai sus, valoarea normală a fost construită pe baza informațiilor calculate pentru alți producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion. Comisia s-a bazat pe ratele de utilizare ale acestor exportatori, precum și pe valorile de referință pentru Brazilia. Valoarea normală construită a fost apoi comparată cu prețurile de export ale JLG. În cazul Sinoboom, din cauza aplicării parțiale a articolului 18 (considerentele 25 și 26 de mai sus), costurile unui tip de COM raportat de societate au fost alocate altor tipuri de COM utilizându-se o rată de alocare calculată (a se vedea considerentul 215). Astfel, marjele de dumping calculate pentru JLG și Sinoboom s-au ridicat la 54,5 % și, respectiv, 55,3 %. Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, dar fără a ține seama de marjele stabilite în circumstanțele menționate la articolul 18 din regulamentul de bază.

(268)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 42 %.

(269)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat.

(270)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat peste 90 % din volumul total al importurilor din cursul PI. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată.

(271)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(272)

Produsul care face obiectul investigației, definit în secțiunea 2, include atât unități (utilaje întregi), cât și secțiuni de unități. Cu toate acestea, analiza de mai jos a diferiților indicatori de prejudiciu se concentrează numai pe unități, nu pe secțiunile individuale. Deși a produs atât unități, cât și secțiuni în cursul perioadei examinate, industria din Uniune nu a vândut și nici nu a achiziționat secțiuni în mod separat. Secțiunile produse sunt întotdeauna utilizate pentru un anumit tip de utilaj, produs, în mod normal, la comandă. Prin urmare, analiza prejudiciului s-a bazat în mod provizoriu numai pe unități.

(273)

Potrivit reclamantului, în cursul perioadei de investigație, produsul similar a fost fabricat de 22 producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(274)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 35 000 de unități (utilaje complete). Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria Uniunii – și anume, răspunsul verificat la chestionar primit de la reclamant – verificate încrucișat, atunci când a fost posibil, cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(275)

Astfel cum se precizează în secțiunea 1.5.1, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând 56 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(276)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând:

(277)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în unități)

(278)

În cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a crescut cu 122 %.

(279)

Importurile din RPC s-au bazat pe datele furnizate de producătorii-exportatori cooperanți care au fost considerați a reprezenta 100 % din importurile în Uniune.

(280)

Cota de piață a importurilor din China a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii, în conformitate cu tabelul 2 de mai sus.

(281)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(282)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de produs în cauză din RPC a crescut cu 226 %, iar cota lor de piață a crescut de la 37 % în 2020 la 54 % în PI, ceea ce reprezintă o creștere de 47 %.

(283)

Comisia a stabilit prețurile la import pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți care au fost considerați a reprezenta 100 % din importurile în Uniune.

(284)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețul de import (în EUR/unitate)

(285)

În perioada examinată, prețul mediu al importurilor din China a crescut cu 60 %, atingând un nivel de 17 879 EUR/unitate în PI.

(286)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(287)

Comparația prețurilor a fost realizată pentru același tip de produs pentru tranzacții efectuate la același nivel comercial, operându-se ajustări corespunzătoare, după caz. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Pe baza celor de mai sus, s-a stabilit o marjă de subcotare medie ponderată de 13,4 % pentru importurile din China care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(288)

În orice caz, indiferent de existența subcotării prețurilor, Comisia a stabilit în mod provizoriu că importurile din China au blocat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune, care a trebuit să vândă la prețuri inferioare costurilor în cursul PI. Marjele de subcotare a prețurilor pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion sunt semnificative.

(289)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(290)

După cum se menționează în secțiunea 1.5.1, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(291)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din plângere și din răspunsul reclamantului la un chestionar specific. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile din chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(292)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(293)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(294)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(295)

În perioada examinată, producția industriei Uniunii a crescut cu 100 %, atingând un nivel de 35 000 de unități în PI. Creșterea producției a avut un impact pozitiv asupra gradului de utilizare a capacității de producție, care a crescut cu 88 % în cursul perioadei examinate.

(296)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(297)

În perioada examinată, volumul vânzărilor producătorilor din Uniune ai produsului în cauză a crescut cu 62 %. Cu toate acestea, întrucât producătorii din Uniune nu au putut beneficia pe deplin de creșterea cu 122 % a consumului din Uniune (a se vedea tabelul 2), cota lor de piață a scăzut cu 27 %.

(298)

În perioada examinată, consumul de produs în cauză a crescut cu 122 %. În aceeași perioadă, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu aproximativ 27 %, iar cota de piață a importurilor produsului în cauză din RPC a crescut cu 47 %. Deși au crescut în termeni absoluți, producția și vânzările industriei Uniunii nu au putut beneficia de creșterea consumului din Uniune în ceea ce privește cota de piață. Dimpotrivă, industria Uniunii a pierdut din cota de piață și, prin urmare, nici măcar nu a fost în măsură să își mențină poziția.

(299)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(300)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă din Uniune a crescut cu 40 %. În combinație cu creșterea productivității (de 43 %), producția din aceeași perioadă a crescut cu 100 % (a se vedea tabelul 5).

(301)

Toate marjele de dumping stabilite provizoriu (a se vedea secțiunea 3.6.4) au fost cu mult peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(302)

Doi dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion au făcut parte din același grup. Prin urmare, eșantionul a fost format din doar doi operatori economici diferiți. Comisia a acceptat, astfel, cererea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a furniza informațiile sub formă de intervale din motive de confidențialitate.

(303)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(304)

Tabelul de mai sus prezintă evoluția prețului de vânzare unitar pe piața Uniunii în comparație cu costul de producție corespunzător din cursul perioadei examinate.

(305)

În cursul perioadei examinate, prețurile factorilor de producție au crescut substanțial. Creșterea costurilor cu peste 30 % a vizat în principal prețurile oțelului, semiconductorilor și energiei. Întrucât utilizarea producției a crescut de la un nivel foarte scăzut în 2020 (25 %) la 47 % în PI, iar costurile fixe au rămas aceleași, costurile totale au crescut într-o măsură mai mică.

(306)

În paralel, volumul importurilor de PEM din China a crescut între 2020 și 2022 cu 200 % (a se vedea tabelul 3), la prețuri semnificativ mai mici decât prețurile industriei din Uniune (a se vedea tabelul 4). Această presiune asupra prețurilor a împiedicat industria Uniunii să crească prețurile pentru a reflecta creșterea costurilor. Prin urmare, industria Uniunii a fost obligată să își stabilească prețurile la un nivel nesustenabil de scăzut pentru a nu pierde prea mult din cota de piață. Prin urmare, deși nu sunt direct vizibile în tabelul 8 din cauza intervalelor, costurile de producție au fost, în medie, mai mari decât prețurile de vânzare pe parcursul întregii perioade. În consecință, în perioada examinată, industria Uniunii a continuat să funcționeze în pierdere (a se vedea tabelul 11), chiar și în contextul unei piețe în plină expansiune și al creșterii vânzărilor. În condiții normale de piață, și anume în absența unei creșteri puternice a importurilor la prețuri neloial de scăzute, industria Uniunii ar fi fost în măsură să beneficieze și să revină la o situație profitabilă.

(307)

Prețurile de vânzare unitare medii practicate de industria Uniunii față de clienți neafiliați din Uniune au crescut cu 16 %, iar costul mediu de producție al industriei din Uniune a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Factorul principal care a influențat creșterea costului de producție a fost creșterea prețurilor materiilor prime în cursul perioadei examinate. În medie, costurile de producție au fost mai mari decât prețurile de vânzare pe parcursul perioadei examinate.

(308)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(309)

În cursul perioadei examinate, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut cu 7 %.

(310)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(311)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a fluctuat. În cursul PI, aceasta a fost cu 30 % mai mare decât în 2020. Stocurile finale ca procent din producție au scăzut cu 35 % în cursul perioadei examinate.

(312)

Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria Uniunii pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu sunt considerate un indicator de prejudiciu semnificativ pentru această industrie.

(313)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(314)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(315)

În 2020, situația financiară a industriei Uniunii a fost deja afectată de creșterea importurilor din China, care a început în 2018. După cum s-a explicat în secțiunea 4.5.3.1, presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile neloiale pe piața Uniunii a împiedicat industria Uniunii să mărească prețurile pentru a reflecta creșterea costurilor. Prin urmare, industria Uniunii a fost obligată să își stabilească prețurile la un nivel nesustenabil de scăzut pentru a menține un volum suficient. Întrucât industria Uniunii nu a putut, sub presiunea importurilor la prețuri scăzute din China, să își mărească producția, acest lucru s-a reflectat într-o utilizare scăzută a capacității, care a crescut de la 25 % în 2020 la 47 % în PI, dar a rămas sub 50 % în comparație cu gradul de utilizare a capacității producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion, care a fost, în funcție de societate și de an, între 53 % și 99 %.

(316)

Deși, în 2021, profitabilitatea s-a îmbunătățit cu 27 %, industria Uniunii a continuat să înregistreze pierderi. În 2022, situația financiară a industriei Uniunii s-a înrăutățit, întrucât profitabilitatea a scăzut cu 185 %. Scăderea profitabilității în 2022 a fost cauzată de creșterea anormală a costurilor de producție, determinată de creșterea prețurilor materiilor prime, în combinație cu faptul că prețurile de vânzare au rămas fixe pentru o anumită perioadă de timp. Prin urmare, prețurile de vânzare nu au putut fi majorate în consecință, ceea ce a dus la pierderi foarte mari. Prin urmare, în pofida extinderii pieței și a creșterii masive a consumului, industria Uniunii nu a fost în măsură să țină pasul cu creșterea continuă a costurilor. Această situație s-a înrăutățit în 2022. Drept urmare, în cursul perioadei examinate, profitabilitatea generală a crescut, dar a rămas negativă în perioada de investigație – între [(– 5 %)-0 %]. Fluxul de lichidități a scăzut considerabil (cu 146 %) și, în paralel, nivelul investițiilor anuale a scăzut cu 64 % în cursul perioadei examinate. Randamentul investițiilor a urmat aceeași tendință descendentă, iar în cursul perioadei examinate a scăzut cu 440 %.

(317)

Potrivit reclamantului, anul 2020, care a fost utilizat ca punct de referință pentru analiza tendințelor, a fost puternic afectat de situația pandemiei, iar activitățile industriei Uniunii au înregistrat nivelul cel mai scăzut din ultimul deceniu. Prin urmare, creșterea indicatorilor începând cu 2020 nu a fost un indiciu pentru o industrie în creștere, ci mai degrabă a însemnat o revenire la nivelul activităților anterioare.

(318)

Într-adevăr, datele prezentate pentru 2019 de către reclamant au confirmat că, în 2020, producția și vânzările industriei Uniunii au fost excepțional de scăzute – în 2019, volumul producției producătorilor din Uniune a fost similar cu nivelul producției din PI, iar vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii între 2019 și PI au scăzut cu 14 %. Cu toate acestea, întrucât anul de referință 2020 a fost afectat de pandemie, o serie de indicatori au arătat o creștere în perioada examinată. În special, producția industriei Uniunii a crescut cu 100 %, iar volumul vânzărilor sale pe piața Uniunii a crescut cu 62 %.

(319)

În pofida creșterii considerabile a consumului de produs în cauză la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate (cu 122 %), industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească vânzările în mod corespunzător pentru a-și menține cel puțin cota de piață. Dimpotrivă, din cauza importurilor din China la prețuri de dumping semnificative în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 52 % la 38 %. În paralel, volumul importurilor din China a crescut substanțial, cu 226 %, în aceeași perioadă, iar cota lor de piață a crescut de la 37 % la 54 %. Pe lângă pierderile suferite de industria Uniunii pe parcursul perioadei examinate, alți indicatori de prejudiciu, cum ar fi fluxul de lichidități, nivelul investițiilor și randamentul investițiilor, au evoluat, de asemenea, în mod negativ.

(320)

În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(321)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Comisia a examinat importurile din țări terțe și performanța la export a industriei Uniunii. Nu se cunoaște existența altor factori care ar fi putut cauza acest prejudiciu industriei Uniunii.

(322)

După cum se prevede în secțiunea 4.3.1, volumul importurilor de produs în cauză din RPC a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. De asemenea, prețurile importurilor au subcotat prețurile industriei Uniunii cu 13,4 % în medie. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să își mențină sau să își crească cota de piață și nici să beneficieze de creșterea consumului de produs în cauză pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Această situație a avut un impact grav asupra profitabilității industriei Uniunii, care a fost negativă pe parcursul întregii perioade examinate.

(323)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile care au fac obiectul unui dumping au avut un impact negativ asupra situației industriei Uniunii.

(324)

Comisia a analizat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți sunt capabili, separat sau împreună, să atenueze legătura de cauzalitate creată între importurile care fac obiectul unui dumping, având efectul ca această legătură să nu mai fie reală și substanțială.

(325)

Comisia a stabilit importurile din alte țări terțe pe baza datelor Eurostat. Întrucât datele pentru aceste importuri încadrate la unele dintre codurile NC au fost raportate doar în tone (și nu în unități), Comisia nu a putut stabili volumele și prețurile pe unitate, cum s-a procedat în cazul industriei Uniunii și al importurilor din China, pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, volumele și prețurile importurilor din alte țări terțe nu au putut fi comparate în mod direct cu cele ale industriei Uniunii și cu cele ale importurilor din China și, prin urmare, au fost doar orientative, deși tendințele bazate pe aceste volume și prețuri în cursul perioadei examinate au fost exacte. Cu toate acestea, pentru a stabili cotele de piață, Comisia a utilizat un factor de conversie din tone în unități, pe baza datelor producătorilor-exportatori chinezi cooperanți (91). În ceea ce privește prețurile, Comisia nu a considerat acest lucru ca fiind corect, deoarece, având în vedere diferențele în ceea ce privește gama de produse, utilizarea unui factor de conversie nu ar conduce la prețuri exacte per unitate.

(326)

În afară de RPC, produsul în cauză a fost importat în Uniune dintr-o serie de alte țări, care au reprezentat împreună 8 % din cota de piață în cursul PI:

Tabelul 12

Importuri din alte țări

(327)

În afară de China, următoarele două mari țări importatoare în Uniune au fost Statele Unite și Regatul Unit, fiecare având o cotă de piață de 3 % în cursul PI. Restul țărilor (cu excepția Chinei) au reprezentat împreună în PI o cotă de piață de aproximativ 3 %. Prețurile importurilor din aceste țări au crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate.

(328)

În termeni absoluți, nivelul importurilor din totalul tuturor țărilor terțe, cu excepția RPC, a crescut cu 57 %, însă, din cauza creșterii consumului pe piața Uniunii, cota de piață a tuturor acestor țări a scăzut cu 4 puncte procentuale în cursul perioadei examinate și a fost mult mai mică decât cota de piață a importurilor din China.

(329)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în mod provizoriu, că importurile originare din alte țări nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(330)

Comisia a evaluat volumul exporturilor pe baza informațiilor transmise de CMAE. Prețurile de export au fost stabilite pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(331)

Volumul și prețurile exporturilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale industriei Uniunii

(332)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii și-a crescut volumul exporturilor cu 188 %. Cu toate acestea, după cum s-a menționat în secțiunea 4.4.3.5, în 2020 industria Uniunii a fost puternic afectată de situația creată de pandemie, care i-a afectat nivelul exporturilor. Înainte de pandemie, nivelul exporturilor sale era similar cu cel realizat în 2021.

(333)

Prețurile medii de export au scăzut, în perioada examinată, cu 7 % și s-au situat, în cursul PI, sub costul mediu de producție. Totuși, aceste prețuri de export pe unitate au variat de la aproximativ 13 000 EUR/unitate la 49 000 EUR/unitate.

(334)

În ansamblu, investigația a arătat că majoritatea vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost profitabile. Prin urmare, s-a concluzionat că rezultatele la export ale industriei Uniunii au fost pozitive și nu au putut contribui la prejudiciul suferit de aceasta.

(335)

După cum s-a menționat în secțiunea 2.4.1 de mai sus, CCCME a afirmat că PEM electrice și hibride ar trebui să fie excluse din definiția produsului. CCCME a susținut că producătorii din Uniune s-au concentrat în mod tradițional pe PEM convenționale, în timp ce producătorii chinezi s-au concentrat pe exportul de PEM electrice. În plus, CCCME a afirmat că unele dintre modele nu au fost produse de producătorii din Uniune (a se vedea considerentul 39) și, prin urmare, importurile acestor modele de PEM din China și importurile de PEM electrice în general nu ar fi putut afecta acest segment de piață și nu ar fi putut cauza niciun prejudiciu producătorilor din Uniune.

(336)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Comparația dintre tipurile de produse importate de producătorii-exportatori incluși în eșantion și tipurile de produse vândute de industria Uniunii a arătat că, în termeni generali, peste 90 % din tipurile de produse vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion erau comparabile cu tipurile de produse importate din China. În plus, în cursul PI, peste 60 % din vânzările pe piața Uniunii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au vizat PEM electrice. Comisia a observat, de asemenea, că vânzările de PEM hibride, atât cele realizate de industria Uniunii, cât și cele realizate de producătorii-exportatori chinezi, au fost neglijabile. Prin urmare, PEM electrice vândute de producătorii din Uniune au concurat cu tipurile de produs vândute de producătorii-exportatori chinezi.

(337)

În plus, Comisia a considerat că efectul importurilor de utilaje electrice relativ mai ieftine, cum ar fi, de exemplu, platformele ridicătoare electrice de tip foarfecă, a fost acela că a devenit mai puțin viabil din punct de vedere economic pentru producătorii din Uniune să concureze cu anumite tipuri de produse. Prin urmare, faptul că anumite tipuri de produse au fost fabricate în cantități mai reduse nu a putut conduce la concluzia că aceste tipuri de produse nu au concurat cu importurile din China, ci acesta a fost mai degrabă efectul importurilor care fac obiectul dumpingului.

(338)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile de PEM electrice din China care fac obiectul dumpingului au contribuit la prejudiciul cauzat industriei Uniunii.

(339)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei Uniunii în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Efectul acestor alți factori, dacă există, asupra performanței industriei Uniunii a fost totuși limitat.

(340)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a stabilit în mod provizoriu o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile care au făcut obiectul unui dumping din China, care nu a fost atenuată de factorii menționați mai sus.

(341)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(342)

În speță, reclamantul a susținut existența unor distorsiuni legate de materiile prime în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază.

(343)

În această etapă, Comisia a stabilit în mod provizoriu că nu sunt întrunite condițiile de aplicare a articolului 7 alineatul (2a). Comisia va continua să investigheze acest aspect în etapa definitivă.

(344)

Prin urmare, în etapa provizorie, taxele antidumping provizorii au fost stabilite în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Astfel, pentru a efectua evaluarea nivelului adecvat al măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în sensul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În continuare, Comisia a examinat dacă marja de dumping a producătorilor-exportatori incluși în eșantion ar fi mai mare decât marja de prejudiciu.

(345)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(346)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din RPC, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D), precum și inovarea și nivelul de profitabilitate așteptat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(347)

Reclamantul a susținut că, pe baza performanței anterioare a industriei Uniunii, în condiții normale de piață, ar trebui luat în considerare un profit rezonabil de 10,2 %. Acest nivel al profitului-țintă nu a fost însă evidențiat și nici susținut de constatările investigației.

(348)

Informațiile referitoare la stabilirea profitului normal au fost incluse suplimentar în chestionarul trimis producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Printre acestea s-a numărat și profitabilitatea produsului similar pentru cei 10 ani care au precedat perioada de investigație.

(349)

Unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a furnizat un profit-țintă de 17,7 %, care s-a bazat însă pe costuri variabile standard și nu pe profitul realizat. Prin urmare, Comisia nu a putut lua în considerare acest profit. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze profitul realizat pentru Europa în 2018 de către doi dintre producătorii incluși în eșantion care erau afiliați, pentru vânzările de PEM, întrucât anul 2018 a fost, potrivit producătorilor de PEM, ultimul an care a precedat creșterea bruscă a importurilor din China și a condus la un profit-țintă de 7 %. Prin urmare, Comisia a decis în mod provizoriu să utilizeze profitul-țintă de 7 %.

(350)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, cei doi producători din Uniune incluși în eșantion au furnizat informații privind viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa 1a la regulamentul de bază, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2).

(351)

Comisia a considerat că, pentru unele dintre costuri, societățile nu au adus suficiente elemente de probă care să demonstreze că aceste costuri se bazau pe cerințe obligatorii în temeiul unui acord multilateral de mediu sau al convențiilor OIM, dar că erau mai degrabă proiecte pentru a satisface cererea de pe piață privind producția de PEM electrice. Cu toate acestea, Comisia a acceptat să adauge costul indirect al CO2 la consumul de energie, iar aceste costuri au fost adăugate la prețul neprejudiciabil.

(352)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil pentru produsul similar din industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționată mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(353)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de subcotare a prețurilor indicative pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți individuali incluși în eșantion din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(354)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” a fost definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea secțiunea 3.7.4).

(355)

Comisia a analizat dacă, în pofida stabilirii dumpingului prejudiciabil, instituirea de măsuri nu ar fi împotriva interesului Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale furnizorilor din amonte, ale utilizatorilor, ale distribuitorilor și ale importatorilor neafiliați.

(356)

Industria Uniunii care produce platformele aeriene mobile este compusă, potrivit reclamantului, din 22 de societăți și are, conform informațiilor sale, peste 3 000 de angajați. Niciunul dintre producători nu s-a opus deschiderii investigației.

(357)

După cum s-a concluzionat în secțiunea 4.4.3.5, importurile din China care au făcut obiectul unui dumping au afectat negativ situația producătorilor din Uniune care fabrică produsul în cauză, în pofida creșterii consumului pe piața Uniunii, cota de piață a producătorilor din Uniune nu a crescut, iar profitabilitatea lor a scăzut.

(358)

Având în vedere concluzia din secțiunea 4.5.3.5, potrivit căreia industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, instituirea de măsuri i-ar permite industriei Uniunii să înceapă să beneficieze de condiții comerciale echitabile pe piața Uniunii, să pună capăt blocării prețurilor și îi va permite industriei Uniunii să își îmbunătățească profitabilitatea în vederea atingerii unui nivel sustenabil și să se redreseze. Industria Uniunii ar fi, de asemenea, în măsură să își mărească producția și gradul de utilizare a capacității de producție, ceea ce i-ar influența în continuare, în mod pozitiv, performanța.

(359)

Este probabil ca absența măsurilor să aibă și alte efecte negative semnificative asupra industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea vânzărilor, volumul producției și utilizarea capacității, iar blocarea în continuare a prețurilor ar conduce la o deteriorare financiară suplimentară a situației sale economice în ceea ce privește profitabilitatea și investițiile. Toate aceste circumstanțe ar amenința viabilitatea industriei Uniunii.

(360)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea unor măsuri este în interesul industriei Uniunii.

(361)

Pe lângă ocuparea directă a forței de muncă, industria PEM s-a bazat, de asemenea, pe o rețea globală de furnizori în amonte de diferite componente ale PEM care sunt apoi asamblate pe liniile de producție ale industriei Uniunii. Numai reclamanții s-au bazat, potrivit informațiilor lor, pe cel puțin 280 de furnizori, dintre care aproximativ 260 își desfășoară activitatea în Uniune. Potrivit estimărilor industriei Uniunii, aceasta ar însemna aproximativ 32 000 de locuri de muncă în UE în cel puțin 14 state membre diferite: Italia, Polonia, Franța, Germania, Belgia, Ungaria, Slovenia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Spania, Țările de Jos, Irlanda și România.

(362)

În absența unor informații suplimentare puse la dispoziția Comisiei, pe baza celor de mai sus, Comisia a considerat că, pe lângă efectul pozitiv asupra situației financiare a industriei Uniunii, instituirea de taxe antidumping ar putea avea un impact pozitiv asupra furnizorilor de PEM, situați într-un număr mare de state membre.

(363)

Potrivit reclamantului, marea majoritate a utilizatorilor (între 75-90 %) sunt societăți de închirieri.

(364)

Numai unul dintre utilizatorii din Uniune, societatea de închirieri Kiloutou, a furnizat un răspuns complet la chestionar. Kiloutou aparține unui grup care își desfășoară activitatea în domeniul închirierii de echipamente și de utilaje de șantier unor profesioniști din domeniul clădirilor și al construcțiilor. Societatea a considerat că, în cazul în care s-ar institui taxe antidumping asupra importurilor din China, utilizatorii de pe piața Uniunii s-ar putea confrunta cu costuri mai mari pentru platformele elevatoare mobile, deoarece această activitate s-a bazat pe eficiența din punctul de vedere al costurilor a platformelor elevatoare.

(365)

Pe de altă parte, reclamantul a considerat că, întrucât durata de viață a utilajelor este lungă, iar fiecare mașină a fost închiriată și utilizată de mai multe ori, fluctuația prețurilor a fost diluată. De asemenea, având în vedere prețul mediu al utilajului, aproximativ [35 000-40 000] EUR, eventualele fluctuații ale prețurilor au fost distribuite pe parcursul mai multor ani și în mai multe cazuri de utilizare, precum și între diferiți clienți. În opinia sa, dimensiunea flotei marilor societăți de închirieri a fost, de asemenea, relativ mare în comparație cu consumul anual din Uniune. În ansamblu, dimensiunea acestor flote și rata de înlocuire relativ lentă fac ca utilizatorii să fie mult mai puțin vulnerabili la fluctuațiile prețurilor. În opinia sa, societățile de închirieri au fost, de asemenea, protejate împotriva unor eventuale creșteri ale prețurilor ca urmare a măsurii datorită capacității lor de a transfera aceste efecte asupra clienților lor, ceea ce le-a permis să își mențină marjele.

(366)

Reclamantul a mai susținut și că utilajele sunt, de asemenea, revândute în mod normal de societățile de închirieri sau de alți cumpărători. Aceste revânzări, chiar și după mai mulți ani de utilizare, ar putea fi efectuate la un procent considerabil din prețul de achiziție. Prin urmare, orice creștere a prețului ca urmare a măsurii ar duce, la rândul său, la creșterea prețului de revânzare al utilajelor uzate.

(367)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a considerat că impactul asupra societăților de închirieri a fost, într-adevăr, mai puțin semnificativ decât în cazul în care acestea ar fi „prelucrat” suplimentar produsul în cauză. Întrucât utilajele au rămas, în general, în proprietatea societăților de închirieri, orice creștere a prețului lor s-ar reflecta direct într-o creștere a activelor acestora. Faptul că utilajele au fost utilizate pe o perioadă mai lungă a diminuat de asemenea, în opinia Comisiei, efectul negativ al unei creșteri potențiale a prețurilor.

(368)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile nu ar avea un efect disproporționat asupra societăților de închirieri.

(369)

Ceilalți utilizatori ai PEM sunt, în cea mai mare parte, societăți de construcții, societăți industriale și agricole sau societăți care au nevoie în mod regulat de aceste utilaje, cum ar fi centrele logistice și aeroporturile. Acestea sunt, în majoritatea cazurilor, întreprinderi mari.

(370)

În opinia reclamantului, impactul creșterii prețurilor asupra acestor societăți este limitat, deoarece platformele aeriene mobile reprezintă doar o parte marginală a echipamentelor utilizate și a costurilor suportate. Acești utilizatori finali sunt întreprinderi cu un volum suficient de activități, ceea ce face ca investițiile în platforme să reprezinte o parte limitată a costurilor lor.

(371)

Comisia a considerat că societățile care achiziționează PEM au diferite activități de bază, iar costul PEM ar fi, în general, marginal în comparație cu costurile totale ale acestor societăți. Orice eventuală creștere a prețurilor PEM s-ar adăuga la costurile acestor societăți, dar nu în măsura în care ar putea avea un impact financiar grav asupra funcționării lor. Prin urmare, Comisia a concluzionat că impactul măsurilor asupra acestor alți utilizatori este limitat.

(372)

În lipsa cooperării importatorilor și a comercianților, Comisia a considerat că importatorii și comercianții neafiliați ar putea continua să se aprovizioneze cu platforme elevatoare mobile din surse multiple și că le-ar putea revinde la prețuri care să le permită să își mențină marjele. Prin urmare, Comisia a considerat că, în cazul în care se instituie măsurile antidumping, impactul asupra importatorilor și asupra comercianților neafiliați va fi limitat.

(373)

Deși se preconizează că nivelul global al prețurilor PEM va crește, având în vedere cele de mai sus, Comisia a constatat că beneficiile generale ale măsurilor depășesc impactul negativ potențial pentru importatori și utilizatori. Comisia a considerat că este important și pentru principalii utilizatori – societățile de închirieri – ca producția de PEM să continue pe piața Uniunii, pentru a-și diversifica flotele. În cazul în care ar depinde în totalitate de importuri, societățile de închirieri s-ar putea confrunta cu perioade de execuție prelungite, cu întreruperi ale aprovizionării și cu creșteri ale prețurilor pe termen mai lung.

(374)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(375)

Ar trebui impuse măsuri antidumping provizorii în cazul importurilor de PEM originare din China, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(376)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui stabilite după cum urmează:

(377)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. În urma observațiilor primite după informarea prealabilă, o eroare materială legată de volumele utilizate pentru calcularea marjei de prejudiciu și de dumping pentru Terex a fost corectată și a condus la o ajustare în sens descrescător a marjelor. O eroare materială a fost, de asemenea, corectată pentru Sinoboom, ceea ce a dus la o marjă de dumping ușor mai scăzută. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestea nu trebuie să fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(378)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(379)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(380)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie, ea însăși, o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(381)

Statisticile privind PEM sunt deseori exprimate în unități. Cu toate acestea, în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (92) nu este specificată nicio astfel de unitate de măsură suplimentară pentru PEM. Prin urmare, este necesar ca, pentru importurile de produs în cauză, să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar masa în kg sau tone, ci și unitățile destinate importurilor. Ar trebui indicate unități pentru codurile TARIC: 8427101010, 8427201910, 8428909020, 8431200060 și 8431390010.

(382)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la impunerea planificată a taxelor provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(383)

Observațiile privind exactitatea calculelor au fost luate în considerare, după caz.

(384)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere cu Comisia până la un termen stabilit.

(385)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,