CELEX:32024R1943: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1943 al Comisiei din 11 iulie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii privind importurile de cabluri cu fibre optice originare din India

(1)

La 16 noiembrie 2023, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de cabluri cu fibre optice originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 3 octombrie 2023 de către Europacable (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei din Uniune de cabluri cu fibre optice, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea dovezi privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, este necesar ca Comisia să înregistreze importurile care fac obiectul unei investigații antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente dovezi în sensul articolului 5 potrivit cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite. Una dintre aceste cerințe, astfel cum este menționată la articolul 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, este aceea de a exista o creștere suplimentară substanțială a importurilor, în plus față de nivelul importurilor care au cauzat prejudicii pe parcursul perioadei de investigație (și anume, de la 1 octombrie 2022, până la 30 septembrie 2023).

(4)

Cu toate acestea, astfel cum se poate observa în tabelul 1, în cazul de față, analiza Comisiei a arătat că, atunci când se compară media lunară a importurilor începând cu deschiderea investigației (și anume decembrie 2023 până în aprilie 2024) cu media lunară din perioada de investigație și cu media lunară din aceleași luni din perioada de investigație pe baza statisticilor din baza de date Surveillance, nu a existat nicio creștere a importurilor. Prin urmare, condiția legală în temeiul articolului 10 alineatul (4) litera (d) nu este îndeplinită. În consecință, Comisia a decis să nu înregistreze importurile de cabluri cu fibre optice originare din India.

Tabelul 1

Importurile din India în perioada de investigație după deschiderea procedurii (km de cablu) (3)

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea investigației în specific reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din India, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt vizate de deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a transmite observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea procedurii din partea producătorilor-exportatori Birla Cable Ltd („Birla”), HFCL Limited („HFCL”), Sterlite Technologies Limited („STL”) și a reclamantului.

(8)

Producătorii-exportatori HFCL și STL au susținut că reclamantul nu a furnizat niciun rezumat neconfidențial relevant al calculelor marjei de dumping, valorii normale, subcotării prețurilor de vânzare și ale subcotării prețurilor indicative și au solicitat să li se acorde acces la informațiile necesare. HFCL a solicitat, în plus, să fie pus la dispoziție un rezumat neconfidențial relevant al informațiilor furnizate de reclamant cu privire la comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori indieni în cadrul procedurilor de achiziții din UE. HFCL a mai susținut că rezumatele furnizate cu privire la procedurile de achiziții din mai multe state membre și cu privire la oferta de preț făcută de un producător indian pe piața produselor vândute punctual nu au fost relevante.

(9)

Comisia a evaluat afirmațiile și a considerat, în ceea ce privește calculele marjei de dumping și ale valorii normale, că versiunea neconfidențială a plângerii disponibilă în dosar pentru a fi consultată de părțile interesate conținea toate dovezile esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor confidențiale care să permită părților interesate să își exercite în mod corespunzător dreptul la apărare. În particular, rezumatul neconfidențial conținea informații privind sursele (prețurile de export ale cablurilor care conțineau 24 și 48 de fibre – cele mai reprezentative tipuri de cabluri cu fibre optice – pe baza procedurilor de achiziții care au avut loc în trei state membre ale UE) și privind marjele de dumping pentru primele două cele mai reprezentative tipuri de cabluri cu fibre optice (plus rata de dumping medie pentru ambele tipuri). Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(10)

În urma afirmațiilor societăților STL și HFCL, Comisia a reevaluat rezumatele calculelor subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, precum și datele agregate ale cifrelor reclamantului disponibile în dosarul cu acces deschis și a decis să solicite reclamanților să furnizeze detalii suplimentare cu privire la versiunea neconfidențială a plângerii. Aceste informații neconfidențiale suplimentare au fost adăugate la dosar.

(11)

În ceea ce privește afirmația referitoare la procedurile de achiziții, Comisia a decis să respingă afirmația din cauza naturii confidențiale a informațiilor (anexele cu caracter confidențial conțin oferte de prețuri specifice, informații cu privire la negocieri și informații concrete privind depunerile de oferte – s-a considerat că rezumatele neconfidențiale oferite de reclamant erau adecvate).

(12)

Producătorul-exportator Birla a susținut că plângerea s-a bazat pe cifre depășite, deoarece a fost depusă abia în octombrie 2023, adică la mai mult de șase luni de la încheierea perioadei de investigație utilizate pentru plângere (și anume, 31 martie 2023).

(13)

Plângerea a fost primită de Comisie la 2 octombrie 2023 și, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a considerat că a fost depusă în prima zi lucrătoare după primirea acesteia de Comisie, și anume la 3 octombrie 2023. Regulamentul de bază nu stabilește nicio obligație legală conform căreia este necesar ca o plângere să nu conțină date mai vechi de șase luni înainte de transmiterea plângerii. Cu toate acestea, Comisia folosește ca orientare (4) perioada de timp menționată în regulamentul de bază, inclusiv la articolul 6 alineatul (1), pentru a se asigura că datele incluse în plângeri sunt cât mai actualizate posibil. Chiar dacă articolul 6 alineatul (1) se aplică în etapa de deschidere, articolul respectiv prevede o anumită flexibilitate, întrucât prevede că „se alege o perioadă de examinare care, în cazul dumpingului, acoperă în mod normal o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară inițierii procedurii”. Afirmația făcută de Birla este lipsită de temei juridic și, prin urmare, a fost respinsă.

(14)

HFCL a observat că există o diferență între datele vizate de plângere (și anume, 1 aprilie 2022-31 martie 2023) și perioada de investigație (și anume, 1 octombrie 2022-30 septembrie 2023) și a solicitat ca plângerea să fie actualizată cu datele aferente perioadei de investigație. Societatea a susținut că nefurnizarea acestor date ar împiedica părțile interesate să ofere observații relevante cu privire la situația de prejudiciere a industriei din Uniune în cursul perioadei de investigație din cadrul procedurii. HFCL a subliniat în special presupusa solicitare a Comisiei adresată părților interesate de a prezenta informații cu privire la prejudiciul adus industriei din Uniune. Societatea a susținut că părților interesate li s-a refuzat, prin urmare, dreptul legitim la apărare și la respectarea garanțiilor procedurale.

(15)

Europacable a susținut că HFCL nu a furnizat niciun temei juridic în sprijinul acestei afirmații. Societatea a observat că perioada de investigație utilizată în scopul plângerii este în mod necesar diferită de cea utilizată în procedura propriu-zisă, având în vedere intervalul de timp dintre depunerea unei plângeri și deschiderea unei investigații.

(16)

Informațiile furnizate în plângere au stat la baza deciziei Comisiei de a deschide prezenta investigație. Prin urmare, faptul că perioada de investigație vizată de plângere diferă de perioada de investigație a procedurii nu împiedică părțile interesate să prezinte observații semnificative cu privire la plângere și la deschiderea investigației. Plângerea a fost considerată completă în ceea ce privește cerințele obligatorii, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. În plus, Comisia, în avizul ei de deschidere, a invitat părțile să coopereze prin completarea unui formular de eșantionare [punctul 5.3.1. (a) din avizul de deschidere], să prezinte observații cu privire la deschiderea investigației sau la plângere (punctul 5.2. din avizul de deschidere), să furnizeze informații referitoare la evaluarea interesului Uniunii (punctul 5.5 din avizul de deschidere) și a prevăzut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la observațiile altor părți. Constatările detaliate privind perioada de investigație a procedurii sunt comunicate părților interesate într-o etapă ulterioară și li se oferă posibilitatea de a prezenta observații în etapa respectivă a investigației. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(17)

STL, HFCL și Birla au susținut că datele privind importurile din plângere nu erau exacte, având în vedere că s-au bazat pe codul NC 8544 70 00 complet, care cuprinde și alte produse, pe lângă produsul care face obiectul investigației, și nu pe codul TARIC 8544700010 creat în cadrul investigației anterioare privind importurile de cabluri cu fibre optice originare din China (5) („investigația care a vizat China”), care include numai produsul în cauză. Aceste societăți au contestat și ajustările aduse statisticilor privind importurile pe baza codului NC prin adăugarea importurilor de cabluri cu fibre optice despre care se presupune că au fost declarate incorect ca fibre optice aferente codului de mărfuri 9001 10. Aceste părți au susținut că nu a fost furnizat nicio dovadă cu privire la declarațiile incorecte. Toate respectivele părți au evidențiat faptul că codul de mărfuri 9001 10 se referea la cabluri cu fibre optice, care nu sunt fabricate din fibre cu înveliș individual, astfel cum au decis instanțele indiene și, prin urmare, nu fac parte din sfera de cuprindere a investigației. STL a susținut, în plus, că importurile de cabluri cu fibre optice din alte țări terțe pot fi, și ele, declarate în mod incorect ca fibre optice aferente codului de mărfuri 9001 10, fapt care nu a fost luat în considerare în plângere. Prin urmare, s-a afirmat că datele privind importurile din plângere au fost supraestimate.

(18)

Metodologia, fundamentarea și sursele ajustărilor pentru estimarea volumului importurilor de cabluri cu fibre optice din India au fost explicate în detaliu în plângere și s-a considerat că sunt susținute de dovezi suficiente în sensul articolului 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Plângerea arată de ce statisticile aferente codului NC 8544 70 00 sunt mai relevante în cazul specific al Indiei și prezintă dovezi în acest sens și indică de ce au fost totuși necesare ajustări ale acestor date și pe ce bază au fost efectuate. Mai precis, reclamantul susține că utilizarea codului TARIC este preferabilă pentru China, care produce și exportă în Uniune nu numai produsul în cauză, ci și cabluri submarine și cabluri multimod, dar nu pentru India. Reclamantul explică faptul că India nu produce cabluri submarine și produce o cantitate nesemnificativă de cabluri multimod și oferă dovezi care arată că aproape întregul volum al importurilor de cabluri cu fibre optice din India încadrate la codul NC 8544 70 00 constă în produsul în cauză. Comisia a analizat dovezile prezentate în plângere și a considerat că utilizarea codului NC 8544 70 00 este adecvată. În ceea ce privește utilizarea codului de mărfuri 9001 10, care cuprinde doar fibra optică, nu și cablurile cu fibre optice, Comisia a considerat că dovezile furnizate de reclamant (corespondență în care producătorii indieni afirmă că cablurile cu fibre optice sunt importate în UE pe baza codului SA 9001 10, în temeiul „orientărilor vamale” indiene aplicate și în cazul exporturilor către alte regiuni de export) sunt, de asemenea, adecvate. Faptul că, în conformitate cu instanțele indiene, codul NC 9001 10 00 se referă la cabluri cu fibre optice care nu sunt alcătuite din fibre cu înveliș individual este irelevant, dat fiind că produsul avut în vedere are întotdeauna un înveliș și, prin urmare, se încadrează la un alt cod NC, și anume codul NC 8544 70 00.

(19)

În plus, producătorii-exportatori nu au furnizat nicio dovadă care să ateste că estimările făcute de reclamant au fost nerezonabile sau fundamental eronate. În sfârșit, nu a existat niciun indiciu și nicio dovadă la dispoziția reclamantului care să ateste că importurile din alte țări terțe au fost declarate în mod incorect la codul de mărfuri 9001 10 și că este necesar ca statisticile privind importurile din țările respective să fie ajustate în consecință. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(20)

HFCL a susținut că marja de dumping din plângere nu putea fi considerată reprezentativă, deoarece a fost calculată pe baza prețurilor numai pentru anumite tipuri de cabluri cu fibre optice (care conțin 24 și 48 de fibre), care nu au constituit o parte semnificativă a exporturilor indiene. HFCL a susținut, în plus, că nu a fost furnizată nicio dovadă din care să reiasă că modelele pe care s-a bazat valoarea normală sunt identice cu cele utilizate pentru stabilirea prețului de export. În sfârșit, societatea a susținut că există multe caracteristici care pot avea un impact asupra costurilor și prețurilor și, dacă nu sunt luate în considerare în mod corespunzător, ele pot crește marja de dumping.

(21)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, este necesar ca plângerea să includă dovezi aflate în mod rezonabil la dispoziția reclamantului. Din cauza caracterului confidențial al costurilor și al prețurilor, reclamantul nu a putut avea acces la informații foarte detaliate în această privință și, prin urmare, nu a fost obligat să furnizeze astfel de informații. S-a considerat că au existat suficiente dovezi furnizate cu privire la valoarea normală și la prețul de export și că ele au fost suficient de reprezentative pentru a justifica deschiderea investigației. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(22)

Birla, HFCL și STL au susținut că în plângere nu a fost furnizată nicio dovadă în ceea ce privește calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. În plus, Birla a susținut că prețurile utilizate nu au fost reprezentative pentru producătorii indieni sau pentru industria din Uniune, în timp ce STL a susținut că ele nu vizează întreaga gamă cuprinsă în definiția produsului care face obiectul investigației, ci doar un subset din ea. În acest sens, tipurile de cabluri cu fibre optice avute în vedere în plângere (și anume, cabluri care conțin 24 și 48 de fibre pentru calculele privind dumpingul, și care conțin 12, 24, 48 și 72 de fibre pentru calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative) reprezintă cele mai vândute cabluri cu fibre optice pe piața UE și tipurile de cabluri pentru care reclamanții au reușit să colecteze dovezi privind prețurile importurilor din India. Birla a susținut că analiza reclamanților cu privire la prețurile de import este incorectă, iar tendințele importurilor, astfel cum sunt prezentate în plângere, nu au demonstrat, în niciun caz, presupusa presiune asupra prețurilor pe piața Uniunii. Birla a susținut, în plus, că ar fi trebuit efectuată o analiză separată a piețelor produselor vândute prin proceduri de achiziții și a celor vândute punctual, în timp ce STL a susținut, în plus, că este necesar ca profitul indicativ stabilit în cursul investigației vizând cablurile cu fibre optice originare din China să nu fie luat în considerare pentru a calcula marjele de subcotare a prețurilor indicative în cadrul prezentei investigații.

(23)

Astfel cum s-a menționat mai sus, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, reclamantul trebuie să furnizeze numai dovezile de care dispune în mod rezonabil. Prin urmare, nu este necesar ca plângerea să includă date privind toate tipurile de produs sau să furnizeze o analiză pentru fiecare segment de piață, în special atunci când aceste date sunt confidențiale și/sau nu se află la dispoziția publicului. Prin urmare, Comisia a considerat că dovezile furnizate cu privire la calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative au atins pragul prevăzut la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. În sfârșit, profitul indicativ utilizat în plângere pentru calcularea marjei de subcotare a prețurilor indicative a fost considerat rezonabil, iar STL nu a putut furniza, în această etapă a procedurii, nicio dovadă convingătoare din care să reiasă că nivelul lui a fost fundamental eronat sau incorect. Prin urmare, toate afirmațiile referitoare la calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative au fost respinse.

(24)

STL, referindu-se la rapoartele anuale/intermediare ale Prysmian Group, Acome, Hextronic și Tratos aflate la dispoziția publicului, a susținut că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important, ci că a fost robustă și prosperă.

(25)

Dovezile din plângere cu privire la prejudiciu se refereau la dezvoltarea indicatorilor de prejudiciu numai pentru activitatea legată de cablurile cu fibre optice și, prin urmare, sunt considerate mai pertinente decât informațiile aflate la dispoziția publicului referitoare la societăți la nivel de grup. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(26)

Birla, HFCL și STL nu au fost de acord cu analiza mai multor indicatori de prejudiciu descriși în plângere și au susținut că evoluția lor nu indică o situație de prejudiciere. Societățile au susținut, în plus, că datele reclamanților au fost amestecate cu datele tuturor producătorilor de cabluri cu fibre optice din Uniune și că, prin urmare, au fost utilizate selectiv. STL și HFCL au susținut că în special datele privind producția, vânzările, cota de piață, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității au arătat tendințe pozitive și că, prin urmare, nu au indicat niciun prejudiciu important. STL a susținut că reclamanții aveau o profitabilitate sănătoasă și că orice impact negativ s-a datorat creșterii drastice a investițiilor, a capacității și a acumulării stocurilor.

(27)

În general, tendințele indicatorilor de prejudiciu din plângere au arătat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. Cota de piață a scăzut din 2019 până în 2022 și, deși s-a refăcut în perioada de investigație aferentă plângerii, a rămas sub nivelurile din 2019. Același fenomen este valabil și pentru prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, și anume acestea au înregistrat o tendință descrescătoare, cu excepția perioadei de investigație aferentă plângerii, când au crescut, deși au rămas cu mult sub prețurile de vânzare din 2019. În timp de costul de producție a scăzut, acest fapt s-a realizat într-un ritm mai lent decât prețurile de vânzare, cu un efect negativ asupra profitabilității industriei din Uniune. Faptul că alți indicatori de prejudiciu, cum ar fi volumul vânzărilor și volumul producției, precum și investițiile, au arătat o tendință pozitivă trebuie privit în contextul economic general și trebuie, în plus, să fie pus în balanță cu evoluția paralelă a consumului la nivelul Uniunii, care a crescut mai mult decât volumul vânzărilor industriei din Uniune. Aceste evoluții pozitive ca atare nu înseamnă că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important. Faptul că profitabilitatea a crescut la sfârșitul perioadei de investigație aferentă plângerii nu contrazice evoluția negativă semnificativă începând cu 2019 și faptul că industria din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare în conformitate cu creșterea costurilor. Comisia a considerat că reclamantul a furnizat suficiente dovezi pentru a demonstra că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. Prin urmare, afirmațiile în această privință au fost respinse.

(28)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia datele privind indicatorii de prejudiciu au fost furnizate în mod selectiv, Comisia observă că reclamantul a stabilit datele pentru indicatorii macroeconomici (cum ar fi volumul vânzărilor, volumul producției și cota de piață) pe baza informațiilor referitoare la toți producătorii din Uniune, în timp ce datele pentru indicatorii microeconomici (cum ar fi profitabilitatea și prețurile de vânzare) au fost furnizate pe baza datelor referitoare la reclamanți. Această metodologie este utilizată de Comisie și în investigațiile în care se utilizează eșantionarea și, prin urmare, a fost considerată legitimă și rezonabilă. Prin urmare, nu se poate susține că astfel de date au fost utilizate selectiv și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă. Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat mai sus în considerentul 10, Comisia a adăugat o versiune accesibilă publicului larg la dosarul destinat consultării de către părțile interesate, furnizând date agregate ale cifrelor reclamantului.

(29)

Birla, HFCL și STL au susținut că plângerea nu a reușit să stabilească o legătură de cauzalitate între importurile din India și presupusul prejudiciu adus producătorilor din Uniune. Societățile au susținut că reclamantul nu a stabilit o corelație între importurile de cabluri cu fibre optice din India și prejudiciul important și nu a luat în considerare în mod suficient alți factori care ar fi putut cauza prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(30)

STL a susținut că analiza legăturii de cauzalitate a fost compromisă deoarece s-a bazat pe volume incorecte ale importurilor. În plus, societățile au susținut că volumul importurilor și cota de piață a importurilor din India nu pot fi analizate în mod izolat, ci în contextul mai larg al dinamicii întregii piețe. Birla a susținut că creșterea importurilor din India nu a fost în detrimentul producătorilor din Uniune și că cota de piață a producătorilor din Uniune a evoluat în principal în conformitate cu cota de piață a importurilor din alte țări. În plus, ele au susținut că nu a existat o subcotare dovedită a prețurilor de vânzare sau a prețurilor indicative și că prețurile aferente importurilor au fost mai mari decât prețurile practicate de industria din Uniune; prin urmare, importurile din India nu au avut un efect negativ asupra prețurilor industriei din Uniune.

(31)

Birla, HFCL și STL au susținut că prejudiciul adus industriei din Uniunea fost cauzat de alți factori. Societățile au susținut că prejudiciul a fost cauzat de importurile aceluiași produs din China care au avut prețuri de import mai mici și cote de piață mai mari, în special având în vedere că practicile de absorbție ale exportatorilor de cabluri cu fibre optice din China au avut încă efecte în cursul perioadei de investigație a plângerii (6).

(32)

STL, HFCL și Birla au invocat, în plus, o serie de alți factori care au cauzat prejudiciul industriei din Uniune și care nu au fost abordați în plângere: (i) creșterea costurilor materiilor prime și energiei; (ii) pandemia de COVID-19 și perturbările lanțului de aprovizionare; (iii) creșterea substanțială a investițiilor, a capacității de producție și a stocurilor (prejudiciu autoprovocat); (iv) importurile din alte țări terțe; (v) concurența dintre producătorii din Uniune pe piața Uniunii și (vi) comportamentul anticoncurențial al anumitor reclamanți.

(33)

Europacable a observat că, dimpotrivă, plângerea a arătat că importurile din China nu au anulat legătura de cauzalitate dintre importurile care reprezintă dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Societatea a evidențiat, în plus, că industria din Uniune a trebuit să își mențină nivelul investițiilor în concordanță cu creșterea pieței pentru a rămâne competitivă și că, prin urmare, investițiile industriei din Uniune nu au putut anula legătura de cauzalitate dintre importurile din India care reprezintă dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Europacable a respins și argumentul privind comportamentul anticoncurențial, deoarece nu era legat de produsul care face obiectul investigației, și a evidențiat că creșterea costurilor a fost urmată de o creștere a prețurilor de vânzare. În sfârșit, societatea a susținut că, în cursul investigației privind importurile de cabluri cu fibre optice originare din China, Comisia a stabilit deja faptul că pandemia de COVID-19 a avut doar un impact foarte limitat și temporar asupra industriei (7).

(34)

Comisia a considerat că plângerea a furnizat suficiente dovezi în sensul articolului 5 alineatul (3) din regulamentul de bază pentru a demonstra că creșterea substanțială a importurilor care reprezintă dumping de cabluri cu fibre optice, originare din India, a coincis în timp cu declinul general al situației industriei din Uniune. Plângerea a arătat, în plus, că prețurile de import au subcotat prețul de vânzare al industriei din Uniune pe piața Uniunii. În concluzie, dovezile din plângere au indicat o corelație între importurile din India și situația de prejudicierea a industriei din Uniune și, prin urmare, o legătură de cauzalitate. În consecință, aceste argumente au fost respinse.

(35)

Plângerea a analizat și alte cauze posibile ale prejudiciului, și anume importurile din alte țări terțe; importurile din China și performanța la export a industriei din Uniune. Afirmația formulată de Birla, HFCL și STL conform căreia prejudiciul a fost cauzat de importurile aceluiași produs din China a fost respinsă. În noiembrie 2021 au fost impuse măsuri antidumping vizând importurile din China, care au fost modificate în august 2023, după o investigație antiabsorbție (8), iar în ianuarie 2022 au fost impuse măsuri compensatorii (9). În timp ce volumul importurilor din China rămâne mare, impunerea de măsuri a avut ca efect reducerea volumului de importuri după primul trimestru al anului 2022. Cota de piață a importurilor de cabluri cu fibre optice din China a scăzut de la 36,6 % în 2022, la 33 % în perioada de investigație vizată în plângere. În plus, în conformitate cu statisticile TARIC, volumul importurilor de cabluri cu fibre optice din China a scăzut drastic cu 57 % între al 4-lea trimestru al anului 2021 (310 249 km de cablu) și primul trimestru al anului 2023 (133 164 km de cablu), în timp ce prețurile au început să crească doar în al 3-lea trimestru al anului 2022. Absența unei creșteri suficiente și îndelungate a prețurilor a făcut obiectul investigației antiabsorbție menționate mai sus.

(36)

Această analiză și informațiile furnizate în acest sens au fost considerate suficiente pentru a deschide investigația.

(37)

Birla a susținut că plângerea nu a luat în considerare impactul măsurilor în contextul economic general, luând în considerare și interesele importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(38)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază, reclamantul nu este obligat să includă în plângerea sa o analiză a aspectelor legate de interesul Uniunii, ci trebuie doar să furnizeze dovezi privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate dintre importurile despre care se presupune că reprezintă dumping și prejudiciul pretins. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(39)

STL a susținut că industria din Uniune nu a fost definită în dosarul neconfidențial al investigației, ceea ce a constituit o încălcare a dreptului ei la apărare. În opinia STL, nici avizul de deschidere, nici răspunsul la macrochestionar, nu indică cu precizie producătorii de cabluri cu fibre optice care reprezintă industria din Uniune. Comisia a pus la dispoziție, în dosarul neconfidențial, lista producătorilor cunoscuți de cabluri cu fibre optice din Uniune. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(40)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(41)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a constituit un eșantion provizoriu de producători din Uniune. Comisia a selectat un eșantion reprezentativ pe baza celui mai mare volum al producției și al vânzărilor produsului similar în Uniune în cursul perioadei de investigație, care a asigurat în același timp o distribuție geografică cuprinzătoare. Acest eșantion a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 50 % din volumul producției totale estimate și peste 75 % din vânzările totale estimate ale produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul provizoriu și acesta a fost confirmat ca eșantion final.

(42)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(43)

Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion. Nu s-au primit observații.

(44)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din India să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii India pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(45)

Unsprezece producători-exportatori din nouă grupuri din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a constituit un eșantion de trei grupuri de producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi în Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Grupurile de producători-exportatori incluși în eșantion au reprezentat peste 80 % din exporturile totale de cabluri cu fibre optice din India în Uniune în cursul perioadei de investigație. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la constituirea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți, precum și autoritățile din țara în cauză.

(46)

Nu s-au primit observații cu privire la eșantion.

(47)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori incluși în eșantion, celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, importatorului care a răspuns la formularul de eșantionare și utilizatorilor cunoscuți. Aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (10) în ziua deschiderii investigației. De asemenea, Comisia a trimis reclamantului un chestionar prin care solicita macroindicatorii industriei din Uniune.

(48)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(49)

În plus, Comisia a efectuat o verificare de la distanță a răspunsului la chestionar furnizat de societatea Prysmian S.p.A. inclusă în eșantion și de societățile sale afiliate (Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, România, Spania, Suedia), precum și a răspunsului la macrochestionar furnizat de reclamant.

(50)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 („perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”).

(51)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de cablurile cu fibre optice monomod, alcătuite din una sau din mai multe fibre cu înveliș individual, cuprinse toate într-o manta de protecție, echipate sau nu cu conductori electrici, prevăzute sau nu cu conectori.

(52)

Următoarele produse sunt excluse:

(53)

Cablurile cu fibre optice sunt utilizate ca mediu de transmisie optică în rețele de telecomunicații pentru distanțe lungi, metropolitane și în rețele de acces.

(54)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din India, încadrat în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (codurile TARIC 8544700010 și 8544700091) („produsul în cauză”).

(55)

Potrivit investigației, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(56)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(57)

Comisia a primit o cerere de clarificare a definiției produsului din partea unui producător-exportator, și anume Aksh Optifibre Limited („Aksh”).

(58)

Aksh a susținut că, în cazul în care cablurile cu fibre optice nu sunt alcătuite din fibre cu înveliș individual, este necesar ca ele să fie excluse din sfera de cuprindere a investigației, în conformitate cu definiția produsului din avizul de deschidere. În această privință, societatea a susținut că este necesar ca prin „înveliș” să se înțeleagă „orice strat care acoperă sau învelește etanș un produs pentru a-l proteja”. Aksh a susținut că toate fibrele care nu au înveliș individual în acest sens s-ar încadra la poziția 9001 din SA („cabluri cu fibre optice, altele decât cele de la poziția 8544 din SA”) și nu fac obiectul prezentei investigații. Acest producător-exportator a susținut că descrierea definiției produsului din plângere ar fi însă ambiguă, deoarece a specificat că fibrele optice sunt acoperite de tuburi/module și de o singură manta sau de mai multe mantale pentru a proteja fibrele și, prin urmare, nu se referă în mod explicit la „înveliș”. Acest producător-exportator a afirmat, de asemenea, că fibrele optice care nu au înveliș individual sunt utilizate, de asemenea, în diverse aplicații, cum ar fi rețelele pentru distanțe lungi și metropolitane, în timp ce fibrele optice cu fibre care au înveliș individual nu sunt utilizate în aceste aplicații.

(59)

HFCL și Birla au fost de acord cu Aksh că este necesar ca fibrele optice care nu au înveliș individual să fie excluse din sfera de cuprindere a prezentei investigații. În susținerea interpretării lor cu privire la ceea ce constituie „un înveliș individual” societățile s-au bazat pe o hotărâre din 21 noiembrie 2017 a Tribunalului de apel din India în cauza Commissioner of Customs (Import) Mumbai/Vodafone Essar Gujarat Ltd. (11), care privea clasificarea vamală a anumitor cabluri cu fibre optice importate în India. Autoritatea indiană a examinat definiția termenului „cu înveliș individual” și a constatat că un „înveliș” este diferit de un „strat de acoperire”.

(60)

Europacable nu a fost de acord cu producătorii-exportatori indieni și a susținut că stratul de protecție aplicat peste un miez de fibră din sticlă este considerat în general ca fiind o „fibră cu înveliș individual”, opinie care ar fi confirmată, de asemenea, de nota explicativă la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene (12) privind codul NC 8544 70 00, care prevede că miezul fibrei de sticlă și armătura sunt protejate de „un înveliș interior de acrilat moale” și de „un înveliș exterior de acrilat tare”. În sfârșit, Europacable a reiterat faptul că sfera de cuprindere a prezentei investigații include cablurile cu fibre optice care sunt utilizate, printre altele, în rețele pentru distanțe lungi, metropolitane și în rețele de acces, spre deosebire de ceea ce a susținut Aksh.

(61)

Comisia a considerat că interpretarea producătorilor-exportatori indieni cu privire la termenul „fibre cu înveliș individual” nu corespundea interpretării Uniunii Europene, astfel cum s-a clarificat în notele explicative la Nomenclatura combinată a Uniunii Europene. Pe lângă afirmațiile Comisiei din considerentul 18 de mai sus, hotărârea unei autorități străine, cum este Tribunalul de apel indian, se bazează pe o legislație străină și, prin urmare, nu poate avea un impact asupra interpretării și aplicării legislației vamale a Uniunii Europene. Prin urmare, afirmațiile producătorilor-exportatori indieni în această privință au fost respinse.

(62)

Comisia a verificat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale fiecărui producător-exportator cooperant inclus în eșantion a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar pe piața internă către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de investigație. Pe această bază, vânzările totale pe piața internă ale fiecărui producător-exportator de produs similar inclus în eșantion au fost considerate reprezentative.

(63)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări pe piața internă reprezentative.

(64)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator inclus în eșantion pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs efectuate către clienți independenți în cursul perioadei de investigație reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că vânzările pe piața internă ale anumitor tipuri de produs nu au fost reprezentative pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(65)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de investigație pentru a decide dacă este adecvat să utilizeze vânzările efective pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(66)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(67)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă ale tipului de produs respectiv efectuate în cursul PI.

(68)

Valoarea normală este prețul efectiv de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările pe piața internă profitabile ale tipurilor respective de produs efectuate în cursul PI, în cazul în care:

(69)

Analiza cantității vânzărilor pe piața internă a arătat că, în funcție de tipul de produs și de producătorul-exportator, între 3 și 97 % din totalul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție, în condițiile în care peste 5 % din vânzările pe piața internă ale tipului de produs respectiv au fost profitabile. În consecință, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de investigație sau ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile.

(70)

Pentru anumite tipuri de produs pentru care nu au existat vânzări pe piața internă ale unui tip de produs similar, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit valoarea normală pe baza prețurilor pe piața internă ale celorlalți producători-exportatori, cu excepția cazurilor în care utilizarea unor astfel de prețuri ar fi condus la dezvăluirea unor informații comerciale confidențiale. În astfel de cazuri, Comisia a construit valoarea normală adăugând la costul de producție media ponderată a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale („VAG”) și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă. Din motive de confidențialitate, producătorii-exportatori au primit informații detaliate sub formă de comunicări individuale.

(71)

Pentru anumite tipuri de produs pentru care, în cadrul operațiunilor comerciale normale, nu au existat vânzări ale unui tip de produs similar sau ele au fost insuficiente sau în cazul în care un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(72)

Pentru anumite tipuri de produs, valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din cursul perioadei de investigație a următoarelor:

(73)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii și profitul mediu al tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul mediu ponderat pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(74)

În cursul verificărilor la fața locului, grupul HFCL și grupul STL au susținut că este necesar ca din costul de producție aferent cablurilor cu fibre optice să se excludă profitul transferat între părțile afiliate sau între diviziile comerciale care fabrică produsele semifinite (cum ar fi sticla preformată și/sau fibrele optice) utilizate în producția de cabluri cu fibre optice. Aceste părți au explicat că, din motive financiare, contabile sau fiscale, prețul de transfer între două divizii comerciale s-a bazat pe prețurile pieței. Prin urmare, în funcție de prețul pieței, este posibil ca prețul de transfer să fi fost mai mare în comparație cu costurile efective de producție a produselor semifinite. Ambele părți au susținut că prețul/valoarea de transfer între diviziile comerciale/părțile afiliate a inclus un anumit procent din profit. Comisia a utilizat costurile de producție contabilizate și raportate de societate, astfel cum au fost verificate în sistemul lor contabil. Comisia a considerat că respectivele costuri contabilizate au reflectat în mod corect costurile aferente produselor semifinite respective și, prin urmare, nu a existat niciun temei pentru o ajustare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(75)

Pentru o societate din cadrul grupului Birla și o societate din cadrul grupului STL, costurile VAG au inclus și costuri și venituri care nu erau legate de vânzările de cabluri cu fibre optice în perioada de investigație. Prin urmare, costurile și veniturile financiare respective nu au fost luate în considerare la calcularea costurilor VAG utilizate la stabilirea valorii normale. Din motive de confidențialitate, producătorii-exportatori respectivi au primit informații mai detaliate suplimentare sub formă de comunicări individuale.

(76)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori.

(77)

În cazul producătorilor-exportatori care au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(78)

Grupul STL a susținut că filiala sa afiliată situată în Franța nu a acționat în calitate de importator afiliat, ci avea un rol limitat la logistică (și anume, acționa ca un depozit).

(79)

Cu toate acestea, vizita de verificare din India a arătat că personalul angajat de STL Franța se ocupa de operațiuni de vămuire, de vânzări de cabluri cu fibre optice și de dezvoltarea pieței franceze. Prin urmare, Comisia a concluzionat că filiala afiliată acționa în calitate de importator afiliat și a calculat prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(80)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți în Uniune. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG și de profitul net. În absența cooperării unui importator neafiliat, Comisia s-a bazat pe profitul stabilit în investigația care a vizat China pentru un importator neafiliat al aceluiași produs ca produsul în cauză din prezenta investigație și care a fost comunicat sub formă de intervale, și anume 15 %-25 % (13). Pe această bază, Comisia a decis să utilizeze un profit de 20 %.

(81)

În plus, grupul STL a vândut cabluri cu fibre optice și unei a doua societăți afiliate în etapa provizorie, însă Comisia nu a fost în măsură să stabilească costurile de prelucrare, costurile VAG și o marjă de profit rezonabilă pe baza cărora să construiască prețurile de export pentru aceste tranzacții în sensul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prin urmare, aceste vânzări nu au fost luate în considerare în scopul stabilirii prețului de export în etapa provizorie. Cu toate acestea, Comisia va investiga în continuare această chestiune și va stabili aceste elemente în etapa definitivă a prezentei investigații.

(82)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(83)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, dacă a fost necesar, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul net franco fabrică; și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(84)

Pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul comercial net franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de antrepozitare, de asigurare, de manipulare, de încărcare și de ambalare.

(85)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: comisioanele, costurile de credit și comisioanele bancare.

(86)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial net franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de antrepozitare, de asigurare, de manipulare, de încărcare și de ambalare.

(87)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea acestora: comisioanele, costurile de credit și comisioanele bancare.

(88)

Toate societățile incluse în eșantion au solicitat ajustări ale prețului de export pentru rambursarea taxelor vamale și remiterea taxelor și impozitelor pe produsele exportate (RODTEP). Comisia a observat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pentru astfel de scheme se efectuează o ajustare a valorii normale, nu a prețului de export. În plus, în cadrul schemelor respective, exportatorii incluși în eșantion au primit restituiri la export în valoare de un anumit procent din valoarea facturii de export sau o anumită sumă pe unitate de produs exportat, indiferent dacă și în ce cuantum au fost plătite efectiv taxe vamale sau impozite pentru materiile prime utilizate pentru cablurile cu fibre optice exportate. În sfârșit, ajustările solicitate nu au putut fi legate de sumele corespunzătoare taxelor la import sau impozitelor indirecte suportate pentru produsul similar și materialele care intră în componența acestuia, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază. Din motivele enumerate mai sus, afirmația a fost respinsă.

(89)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(90)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(91)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține seama de exporturile despre care s-a constatat că nu au reprezentat dumping.

(92)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 9,0 %.

(93)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din India, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza faptelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori.

(94)

În cazul de față, nivelul de cooperare a fost considerat mare întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat totalitatea importurilor din cursul perioadei de investigație. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății incluse în eșantion având marja de dumping cea mai mare.

(95)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(96)

Deși statisticile oficiale privind importurile sunt raportate în kilograme, Comisia a considerat că această unitate nu era adecvată pentru măsurarea adecvată a volumelor în cauză. Investigația a arătat că, în general, industria nu utilizează greutatea, ci lungimea, ca principal indicator al volumului comerțului. S-ar putea măsura fie lungimea cablului (km de cablu), fie lungimea totală a fibrelor conținute de acesta (km de fibră). În cursul investigației privind importurile de cabluri cu fibre optice originare din China (14), Comisia a considerat că km de cablu este unitatea de măsură cea mai adecvată. Aceeași abordare a fost utilizată și în acest caz.

(97)

Produsul similar a fost fabricat de 14 producători sau grupuri de producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Ei constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(98)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 1,7 milioane km de cablu. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi informații directe provenite de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, cei cinci alți producători din Uniune care susțin plângerea și informații privind piața în privința celorlalți producători. Astfel cum se indică în considerentul 41, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 50 % din volumul producției totale estimate de produs similar.

(99)

Pentru a stabili dacă industria din Uniunea suferit un prejudiciu ca urmare a dumpingului și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei din Uniune (utilizare captivă) trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(100)

Comisia a constatat că între 9 % și 13 % din producția producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive în cursul perioadei examinate. În situația respectivă, cablurile au fost livrate în cadrul diviziunilor aceleiași societăți sau acelorași grupuri de societăți în vederea unei prelucrări suplimentare în aval, în special pentru producția de cabluri prevăzute cu conectori.

(101)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, produsele destinate vânzării pe piața liberă sunt în concurență directă cu importurile de produs în cauză.

(102)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de fibre optice și a stabilit dacă producția a fost destinată sau nu utilizării captive sau pieței libere.

(103)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria din Uniune pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea economică; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei din Uniune.

(104)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune (15). Aceștia sunt: producția; capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității; investițiile; stocurile; gradul de ocupare a forței de muncă; productivitatea; salariile și capacitatea de a procura capital. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(105)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, astfel cum au fost stabilite de reclamant, precum și pe baza datelor privind importurile din India, stabilite în conformitate cu metodologia descrisă în secțiunea 4.6.1.

(106)

Importurile din alte țări terțe au fost stabilite pe baza datelor Eurostat. Întrucât Eurostat identifică importurile de produs în cauză în kg, importurile au fost convertite în km de cablu în conformitate cu considerentul 96, utilizând același factor de conversie care a fost aplicat în cazul producătorilor-exportatori indieni.

(107)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (km de cablu)

(108)

Consumul total la nivelul Uniunii, incluzând consumul liber și captiv, a crescut cu 16 % între 2020 și 2021, de la aproximativ 2,4 milioane de km de cablu în 2020, la aproximativ 2,7 milioane de km de cablu în 2021. Între 2022 și perioada de investigație, el a scăzut cu aproximativ 4 %, ajungând la aproximativ 2,5 milioane de km de cablu. Creșterea consumului în 2021 poate fi explicată printr-un efect de recuperare în urma perturbărilor determinate de pandemia de COVID-19.

(109)

Piața captivă este constituită din utilizarea cablurilor cu fibre optice pentru soluțiile de conectivitate oferite de societăți, inclusiv cabluri prevăzute cu conectori. Volumele au fost de 9 % din consumul total la nivelul Uniunii în cursul perioadei de investigație. Vânzările captive au înregistrat o creștere de 45 % pe parcursul perioadei examinate.

(110)

Consumul de pe piața liberă a evoluat în conformitate cu consumul total la nivelul Uniunii. El a crescut cu 15 % în 2021, urmat de o scădere de 9,5 % în 2022 și de o creștere în perioada de investigație cu 5,7 %. Între 2020 și perioada de investigație s-a înregistrat o creștere de 1 %.

(111)

Comisia a stabilit volumul importurilor din India pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și pe baza informațiilor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Astfel cum s-a menționat în considerentul 96, unitatea de măsură utilizată a fost km de cablu. Pe această bază, volumul importurilor din India în perioada de investigație a reprezentat 113 % din totalul importurilor din India raportate de Eurostat pentru aceeași perioadă.

(112)

Europacable a solicitat Comisiei să includă în determinarea volumelor importurilor din India și importurile declarate pentru codul de mărfuri 9001 10, susținând că producătorii-exportatori indieni declară în mod eronat importurile de cabluri cu fibre optice la acest cod. Faptul că volumele importurilor declarate de producătorii-exportatori indieni au depășit volumele înregistrate pentru codul NC 8544 70 00 și codurile TARIC 8544700010 și 8544700091 ar putea constitui un indiciu al unor astfel de declarații eronate. Cu toate acestea, având în vedere nivelul mare de cooperare din partea producătorilor-exportatori din India, cantitățile importate din India au fost identificate cu un nivel mare de acuratețe, indiferent de codurile NC pentru care au fost declarate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(113)

Cota de piață a importurilor totale din India a fost stabilită pe baza volumului importurilor în raport cu volumul consumului total de pe piața liberă indicat în tabelul 2.

(114)

Astfel cum se descrie în considerentul 90, s-a constatat existența unui dumping semnificativ pentru doi dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, în cadrul analizei suplimentare, Comisia a făcut distincție între importurile din India care reprezintă dumping și cele care nu reprezintă dumping. Astfel, efectul importurilor care reprezintă dumping asupra situației industriei din Uniune este abordat mai jos, în timp ce efectul importurilor care nu reprezintă dumping este examinat în considerentele 182 și 183 din perspectiva aspectelor legate de legătura de cauzalitate. Prin urmare, importurile care nu reprezintă dumping sunt prezentate și discutate în tabelul 12 de mai jos.

(115)

Volumul importurilor care nu reprezintă dumping ale grupului HFCL s-a ridicat la [25-35 %] din totalul importurilor din India în cursul perioadei de investigație. Pentru a stabili dacă constatările cu privire la această societate ar putea fi extinse la toate importurile neincluse în eșantion, Comisia a comparat prețurile practicate de HFCL cu prețurile practicate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Pe baza informațiilor furnizate în formularele de eșantionare și în răspunsul la chestionar, prețul mediu de export al HFCL a fost cu [5-15 %] mai mare decât prețul mediu de export al celor cinci exportatori indieni neincluși în eșantion care au transmis răspunsuri privind eșantionarea. Volumul total al exporturilor societăților respective a reprezentat 15 % din totalul importurilor din India în Uniune. Prin urmare, Comisia a considerat că nu putea extinde constatările privind absența dumpingului în ceea ce privește grupul HFCL la producătorii-exportatori neincluși în eșantion.

(116)

Importurile care reprezintă dumping în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor care reprezintă dumping și cota de piață

(117)

Importurile care reprezintă dumping din India au înregistrat o creștere puternică în cursul perioadei examinate, de la [48 300 – 58 500] km de cablu în 2020, la [136 700-165 400] km de cablu în perioada de investigație. Această creștere de 183 % depășește cu mult evoluția consumului și arată amploarea pătrunderii pe piață a importurilor indiene.

(118)

Prin urmare, cota de piață a importurilor care reprezintă dumping a crescut de la [2 – 3] % la [6 – 8] % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere abruptă de 181 %. Este necesar să fie remarcat faptul că volumul importurilor din India care reprezintă dumping a crescut în special în perioada 2020 – 2022.

(119)

Comisia a stabilit prețurile importurilor care reprezintă dumping pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion și pe baza informațiilor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion. Subcotarea prețurilor de vânzare aferente importurilor a fost stabilită pe baza prețurilor CIF pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion și pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(120)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune care reprezintă dumping provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/km de cablu)

(121)

Prețurile importurilor din India care reprezintă dumping au scăzut de la 1 015 la 548 EUR/km de cablu în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o scădere de 46 %. Exceptând 2020, prețurile indiene au fost în mod constant mai mici decât prețurile industriei din Uniune în perioada examinată (a se vedea tabelul 8).

(122)

În acest context, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor de vânzare în cursul perioadei de investigație, comparând:

(123)

Atunci când prețul de export a fost ajustat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru calcularea dumpingului, pentru calcularea marjei de subcotare a prețurilor de vânzare și a marjei de prejudiciu, prețul de export („CIF construit”) a fost calculat pe baza valorii facturii pentru primul client independent, din care au fost deduse ajustările legate de import până la punctul CIF, precum și costurile VAG și profitul importatorului afiliat, aplicându-se, prin analogie, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, astfel cum permite jurisprudența (16).

(124)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion despre care s-a constatat că au practicat dumpingul, comparația a indicat o marjă de subcotare a prețurilor de vânzare de 37 % și, respectiv, de 46 %.

(125)

În orice caz, indiferent de constatările privind subcotarea prețurilor de vânzare, Comisia a constatat că importurile care reprezintă dumping au dus la scăderea semnificativă a prețurilor Uniunii, care au scăzut în cursul perioadei examinate, în timp ce costul de producție a crescut în mod constant. Industria din Uniune nu a putut crește prețurile la nivelurile necesare pentru a obține profituri rezonabile, astfel cum reiese din nivelurile de subcotare a prețurilor indicative constatate în cursul PI.

(126)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care reprezintă dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor factorilor economici cu un impact asupra situației industriei din Uniune pe durata perioadei examinate.

(127)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar transmis de reclamant, care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionarele completate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(128)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping din trecut.

(129)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(130)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(131)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul producției industriei din Uniune a crescut de la aproximativ 1,4 milioane km de cablu, la aproximativ 1,7 milioane km de cablu, adică, în ansamblu, cu 20 %. O analiză mai detaliată a arătat că creșterea volumului producției a avut loc în principal între 2020 și 2021, când a crescut cu 18 %, a continuat să crească ușor cu 4 % în 2022 și a scăzut din nou cu 1 % în perioada de investigație.

(132)

În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a crescut cu 13 %, ceea ce reflectă investițiile realizate de unii dintre producătorii din Uniune. În pofida creșterii, investițiile au rămas, în general, la niveluri foarte mici și au reprezentat minimul necesar pentru a menține prezența pe piață a industriei din Uniune.

(133)

Gradul de utilizare a capacității a crescut cu 13 % în perioada 2020 – 2022 și a scăzut cu 4 puncte procentuale în perioada de investigație, ca urmare a scăderii producției în cursul aceleiași perioade.

(134)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(135)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul total al vânzărilor industriei din Uniune pe piața liberă și pe piața captivă a crescut de la aproximativ 1 milion de km de cablu în 2020, la peste 1,2 milioane de km de cablu în perioada de investigație, adică cu 22 %.

(136)

Volumul vânzărilor Uniunii pe piața liberă a crescut de la aproximativ 880 000 km de cablu în 2020, la aproximativ 1 040 000 km de cablu în perioada de investigație, adică cu 17 % în cursul perioadei examinate. Acest fenomen a dus la o creștere a cotei de piață de la 40,4 % în 2020, la 47,2 % în perioada de investigație.

(137)

Creșterea cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate trebuie atribuită următorilor doi factori principali: (i) blocarea prețurilor suferită de producătorii din Uniune (a se vedea secțiunea 5.1) și (ii) instituirea de măsuri antidumping vizând importurile de cabluri cu fibre optice din China în noiembrie 2021. Într-o perioadă de consum aproape stabil, cota de piață a producătorilor din Uniune a fost recâștigată aproape exclusiv în dauna importurilor din China care reprezintă dumping. Astfel cum se explică mai jos în secțiunea 4.6.2.3, industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de efectul corectiv al taxelor antidumping împotriva Chinei, întrucât o parte semnificativă a vânzărilor din China a fost înlocuită de importurile din India care reprezintă dumping.

(138)

Piața captivă a industriei din Uniune(exprimată ca procent din consumul de pe piața liberă) a înregistrat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate, de la 6,2 % în 2020, la 9,0 % în perioada de investigație. Piața captivă constă în cablurile cu fibre optice care au fost utilizate în scopul conectivității (cabluri de racord, cabluri interioare și cabluri pentru centre de date). Există o creștere a cererii pe piața conectorilor, ceea ce a dus la creșterea utilizării captive a cablurilor cu fibre optice. Având în vedere prețurile mai mari ale acestor produse și capacitatea neutilizată disponibilă, industria din Uniune a ales să mențină activitatea legată de utilizarea captivă, deoarece permite diferențierea produselor, creșterea gradului de utilizare a capacității și reducerea costului unitar și a avut un impact pozitiv asupra profitabilității generale a industriei din Uniune. Prin urmare, ea nu a avut niciun impact negativ asupra situației economice generale a industriei din Uniune.

(139)

În pofida măsurilor antidumping în vigoare care vizează importurile de cabluri cu fibre optice originare din China, industria din Uniune nu a fost în măsură să recâștige o cotă de piață semnificativă. Deși cota de piață chineză a fost redusă considerabil, de la 37,5 % la 22,6 %, ea a fost înlocuită de importurile din India care reprezintă dumping și de cele care nu reprezintă dumping, care au crescut semnificativ, de la 2,3 % la 6,3 %. Prin urmare, industria din Uniune a fost împiedicată să beneficieze pe deplin de stabilirea unor condiții de concurență echitabile cu importurile din China și a fost împiedicată să își crească producția și volumul vânzărilor în consecință.

(140)

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Gradul de ocupare a forței de muncă și productivitatea

(141)

Gradul de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei din Uniune a crescut cu 13 % între 2020 și perioada de investigație, pe bază de ENI. Această evoluție urmează în mare măsură tendința observată în ceea ce privește volumul producției, conform tabelului 5.

(142)

Întrucât cifrele pentru producție și gradul de ocupare a forței de muncă s-au reflectat reciproc îndeaproape, productivitatea în funcție de numărul de km de cablu per angajat a rămas, în mare măsură, stabilă.

(143)

Marjele de dumping ale importurilor din India care reprezintă dumping, care semnifică [6 – 8] % din cota de piață, au depășit cu mult nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(144)

Cablurile cu fibre optice au făcut deja obiectul unei investigații antidumping. În noiembrie 2021 au fost impuse măsuri antidumping definitive împotriva importurilor din China, măsuri care au fost modificate în august 2023 după o investigație antiabsorbție („investigația antiabsorbție”) (17). În prima jumătate a perioadei examinate, situația industriei din Uniune, inclusiv nivelul ei de profitabilitate, a fost în continuare afectată de importurile care reprezintă dumping din China, astfel cum s-a discutat în secțiunea 5 de mai jos. Industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de efectul corectiv al taxelor vamale vizând importurile din China din cauza absorbției, de către exportatorii chinezi, a taxelor antidumping inițiale și din cauza creșterii semnificative a importurilor din India care reprezintă dumping, astfel cum se explică mai jos în considerentul 173.

(145)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(146)

Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii către părți neafiliate (piața liberă) au scăzut între 2020 și 2021 cu 5 % și au crescut ușor în anii următori, fără a atinge totuși nivelurile din 2020.

(147)

Deși costul de producție unitar a scăzut în perioada 2020 – 2021 cu 5 %, în concordanță cu prețurile medii de pe piața liberă a Uniunii, el a înregistrat o creștere în perioada 2021 – PI (și anume cu 14,5 %), în timp ce prețurile de vânzare au crescut cu doar 2,4 %. Creșterea costurilor între 2021 și PI s-a datorat în principal creșterii prețurilor materiilor prime și costurilor cu forța de muncă, în concordanță cu evoluțiile inflației.

(148)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(149)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au înregistrat o creștere constantă în cursul perioadei examinate. Acest fenomen reflectă costurile suplimentare cu forța de muncă, inclusiv ajustările la inflație.

(150)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(151)

Stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fluctuat, dar, în ansamblu, au crescut cu 21 % în perioada examinată. Având în vedere că cea mai mare parte a producției se desfășoară pe baza comenzilor și a specificațiilor clienților, stocurile nu constituie un indicator relevant al prejudiciului.

(152)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(153)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(154)

Profitabilitatea a scăzut continuu pe parcursul perioadei examinate, de la 12,7 % în 2020, la 3,4 % în perioada de investigație. Cea mai semnificativă scădere a profitabilității a avut loc în 2022 în paralel cu o creștere semnificativă a cotei de piață a importurilor din India care reprezintă dumping, de la [2 – 3] % la [6 – 8] %. În cursul perioadei examinate, costul industriei din Uniune a crescut cu 9 %, în timp ce prețurile de vânzare au scăzut cu 3 %, fapt care se datorează presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din India care reprezintă dumping.

(155)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat în concordanță cu tendința profitabilității și a înregistrat o scădere puternică în cursul perioadei examinate, de aproximativ 50 %.

(156)

În perioada 2020-2021, investițiile au scăzut substanțial, cu aproximativ 50 %. În cursul perioadei examinate, nivelul investițiilor a putut fi recuperat și chiar a crescut cu 44 % în comparație cu 2020. Cu toate acestea, investițiile au rămas, în general, la niveluri mici de la începutul perioadei examinate și au fost realizate în principal pentru a spori eficiența, pentru a menține instalațiile existente și pentru a desfășura activități de cercetare și dezvoltare. Ca urmare directă a presiunii exercitate de importurile care reprezintă dumping, industria din Uniune a fost obligată să amâne anumite investiții.

(157)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a evoluat negativ în cursul perioadei examinate și a scăzut cu 43 %. Această evoluție negativă arată că, deși s-au realizat în continuare investiții pentru a menține și a îmbunătăți eficiența și competitivitatea, randamentul investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată din cauza imposibilității industriei din Uniune de a-și îmbunătăți rata de profitabilitate.

(158)

Având în vedere scăderea atât de rapidă a randamentului investițiilor, capacitatea de a procura capital în viitor este în mod clar pusă în pericol în cazul în care situația nu se îmbunătățește.

(159)

STL a susținut că, pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit suficient, în special în ceea ce privește producția și capacitatea de producție, vânzările către părți neafiliate și vânzările captive, exporturile, gradul de ocupare a forței de muncă și investițiile și că, prin urmare, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important. STL a susținut, în plus, că producătorii din Uniune au înregistrat, în general, profituri, cu niveluri diferite de profitabilitate din cauza modelelor de afaceri diferite.

(160)

Comisia nu a fost de acord cu concluziile prezentate de STL. Astfel cum se menționează în considerentele 169 și 170, analiza indicatorilor de prejudiciu a arătat că industria din Uniunea suferit un prejudiciu financiar important sub forma unor profituri mai mici și a unei scăderi a investițiilor și a randamentului acestora.

(161)

În plus, astfel cum se explică mai jos în considerentele 164-168, analiza vânzărilor prin intermediul procedurilor de achiziții indică faptul că erodarea prețurilor s-a accelerat și mai mult, în pofida măsurilor în vigoare împotriva importurilor din China, și că acest fenomen s-ar menține ca urmare a creșterii rapide a importurilor din India care reprezintă dumping. În consecință, afirmațiile STL în această privință au fost respinse.

(162)

Marea majoritate a cablurilor cu fibre optice sunt vândute prin proceduri de achiziții, în timp ce alte cabluri cu fibre optice sunt vândute prin vânzări individuale punctuale. Pentru a obține informațiile necesare înțelegerii acestui aspect al pieței, Comisia a solicitat producătorilor-exportatori din India incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor și utilizatorilor să furnizeze informații detaliate privind procedurile de achiziții. Au fost solicitate informații cu privire la caracteristicile procedurilor de achiziții, cum ar fi procedura în sine, calendarul și alte caracteristici relevante. Nicio entitate implicată în achiziții publice sau operator de telecomunicații nu a participat la investigație și nu a furnizat informații.

(163)

Investigația a arătat o imagine fragmentată a procedurilor de achiziții, inclusiv în ceea ce privește procedura în sine, sfera de cuprindere și rezultatele. Procedurile de achiziții pot fi organizate de entități publice sau private, cum ar fi operatorii mari de telecomunicații. Negocierile în cadrul procedurilor de achiziții se pot desfășura sub diferite forme, cum ar fi licitațiile electronice sau ofertele directe. Procedura de achiziție va dura, de regulă, 3-6 luni de la anunțarea până la încheierea ei. În termen de una până la două luni de la încheierea procedurii de achiziție, clientul va emite ordine de achiziție, iar livrările se vor efectua în conformitate cu termenii și condițiile definite în contract. Investigația a confirmat faptul că prețul reprezintă cel mai important criteriu de achiziție, având în vedere că ofertele sunt emise pentru produse ale căror caracteristici tehnice au fost specificate în detaliu (18).

(164)

Procedura de achiziție a intensificat concurența, întrucât prezența producătorilor-exportatori indieni care ofertau la prețuri foarte mici a determinat industria din Uniune să își reducă prețurile la niveluri nesustenabile, în efortul de a se alinia la ofertele indiene, și a împiedicat-o să își transfere creșterile de costuri la clienți. Condițiile procedurilor de achiziții nu includ, de regulă, obligația contractuală a cumpărătorului de a cumpăra cantitatea ofertată, însă includ obligația contractuală a furnizorului de a furniza ofertată la prețul oferit.

(165)

Având în vedere că cea mai mare parte a pieței este aprovizionată prin proceduri de achiziții, mecanismul procedurilor de achiziție este cel care stabilește prețurile pe piață. Prin urmare, exportatorii indieni care ofertează la prețuri mult mai mici decât industria din Uniune sunt, în pofida cantităților vândute încă relativ mici, cei care stabilesc prețul de referință la care industria din Uniune trebuie să se alinieze. Acest fenomen este confirmat și de nivelurile semnificative de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative stabilite în cadrul investigației.

(166)

HFCL a solicitat o analiză separată a prejudiciului pentru vânzările prin proceduri de achiziții, pe de o parte, și pentru vânzările punctuale, pe de altă parte, susținând că ar fi vorba de două segmente de piață diferite, cu strategii diferite de stabilire a prețurilor și cu un comportament diferit al cererii.

(167)

HFCL nu a furnizat nicio dovadă care să demonstreze că utilizarea unor canale de vânzare diverse ar putea avea efecte diverse de prejudiciere a industriei din Uniune. În plus, investigația a stabilit că procedurile de achiziții reprezintă partea cea mai importantă a pieței de cabluri cu fibre optice, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 162. Vânzările punctuale sunt efectuate în principal de aceiași operatori de telecomunicații pentru proiecte la scară mică sau pentru a completa cantitățile care au făcut deja obiectul unei proceduri de achiziții. Prin urmare, în acest caz, este probabil ca prețul de referință pentru un anumit tip de produs să fie încă legat de prețul convenit în cadrul procedurii de achiziție. Prin urmare, afirmația societății HCL a fost respinsă.

(168)

Având în vedere natura procedurilor de achiziții, trebuie luat în considerare un efect întârziat. Livrarea (și facturarea) ulterioară a cablurilor cu fibre de sticlă în urma unei proceduri de achiziții câștigătoare ar avea loc în lunile sau anii de după încheierea procedurii de achiziție. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a suferit din cauza volumului de vânzări pierdute în favoarea exportatorilor chinezi înainte de instituirea măsurilor, confruntându-se, în același timp, cu concurența din partea exporturilor indiene care reprezintă dumping, ale căror efecte asupra volumului vânzărilor vor persista și după perioada de investigație. Prin urmare, în ansamblu, evoluția procedurilor de achiziții a confirmat efectul continuu al blocării prețurilor. Prezența sporită a producătorilor-exportatori indieni a împiedicat redresarea industriei din Uniune în urma importurilor din China și se estimează că va continua să aibă un efect negativ, în absența măsurilor.

(169)

Mai mulți indicatori au arătat o tendință pozitivă, cum ar fi producția, capacitatea, volumul vânzărilor, cota de piață și gradul de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, creșterea cotei de piață a industriei din Uniune poate fi legată de scăderea cotei de piață a importurilor din China, în urma instituirii măsurilor în noiembrie 2021, când industria din Uniune a reușit să recâștige o parte din cota de piață pierdută anterior în favoarea importurilor din China. Cu toate acestea, în același timp, industria din Uniune s-a confruntat cu creșterea costului de producție, în timp ce prețurile medii de vânzare din Uniune au înregistrat o tendință de scădere. Deși era de așteptat ca măsurile împotriva importurilor din China să conducă la o ușurare a situației producătorilor din Uniune, creșterea puternică a cotei de piață a importurilor din India a arătat că exporturile indiene au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor, cu o subcotare semnificativă prețurilor de vânzare și, în orice caz, cu o blocare a prețurilor pe parcursul perioadei 2021 – PI. Acest fenomen a devenit evident ținând cont de scăderea semnificativă a profitabilității și a fluxului de lichidități și, în cele din urmă, de nivelurile foarte mici ale investițiilor.

(170)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniunea suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(171)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care reprezintă dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, în plus, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut să genereze în același timp un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun prejudiciu posibil cauzat de alți factori decât importurile care reprezintă dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Acești factori au fost: importurile din India care nu reprezintă dumping, importurile din China, importurile din alte țări terțe, vânzările captive, creșterea prețurilor materiilor prime și ale energiei, perturbările lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19, comportamentul anticoncurențial al industriei din Uniune, concurența în cadrul industriei din Uniune și prejudiciul autoprovocat ca urmare a efectelor creșterii inițiale a investițiilor, a capacității și a stocurilor.

(172)

Deteriorarea situației industriei din Uniune a coincis cu creșterea rapidă a importurilor din India care reprezintă dumping, care au pătruns pe piața Uniunii în volume substanțiale, subcotând în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și, în orice caz, exercitând o blocare semnificativă a prețurilor vânzărilor în Uniune.

(173)

Volumul importurilor din India care reprezintă dumping a crescut (astfel cum se arată în tabelul 3) de la [48 000-59 000] km de cablu în 2020, la [137 000-165 000] km de cablu în perioada de investigație, ceea ce reprezintă o creștere de 183 %. În ceea ce privește cota de piață, creșterea în aceeași perioadă a fost de la [2 – 3] % la [6 – 8] %, adică o creștere de aproape trei ori (179 %). În aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 6), cota de piață a industriei din Uniune pe piața liberă a fost mai puțin pronunțată, de la 40,4 % la 47,2 %, o creștere de 17 % (6,8 puncte procentuale). Prin urmare, se poate concluziona că de scăderea importurilor din China au profitat în principal importurile din India care reprezintă dumping.

(174)

Prețul mediu al importurilor care reprezintă dumping a scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, cu 46 %, astfel cum se descrie în tabelul 4, și a subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, în medie, cu 37,2 % și cu 45,6 %. Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața liberă a Uniunii către părți neafiliate au scăzut în ansamblu cu 3 % în cursul perioadei examinate, pe baza analizei din tabelul 8.

(175)

Nivelul subcotării prețurilor de vânzare, în combinație cu profitabilitatea mică a industriei din Uniune, arată că importurile care reprezintă dumping au avut prețuri cu mult sub costul de producție al industriei din Uniune, atât în cazul procedurilor de achiziții, cât și al vânzărilor punctuale. Acest comportament în materie de prețuri a împiedicat industria din Uniune să își recupereze pe deplin cota de piață pierdută anterior în favoarea importurilor chineze care au reprezentat dumping și i-a erodat nivelurile de profit de la începutul perioadei examinate. El a generat o blocare a prețurilor și un prejudiciu financiar concretizat prin scăderea profitabilității și scăderea investițiilor, punând în pericol existența industriei din Uniune.

(176)

Industria din Uniune, în încercarea de a se alinia la prețurile mici, de dumping, stabilite de producătorii indieni și pentru a-și apăra volumul vânzărilor într-o perioadă de creștere a costurilor, nu a fost în măsură să își crească prețurile în ritmul creșterii costurilor. Acest context a dus la o scădere marcată a profitabilității pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(177)

Prin urmare, deși industria din Uniune a reușit să își crească cota de piață în cursul perioadei examinate, aceasta s-a realizat în detrimentul prețurilor și a dus la o scădere semnificativă a profiturilor (blocarea prețurilor) la niveluri care, astfel cum se explică în secțiunea 6.1 de mai jos, sunt cu mult sub profitul indicativ pentru această industrie.

(178)

Astfel cum s-a descris în considerentul 158 de mai sus, au existat dovezi care arată că anumite investiții planificate și proiecte de extindere ale industriei din Uniune au fost anulate sau suspendate din cauza creșterii importurilor din India care reprezintă dumping.

(179)

Din cele de mai sus rezultă că creșterea importurilor din India care reprezintă dumping a împiedicat industria din Uniune să își recupereze cotele de piață și să atingă niveluri de profit sustenabile.

(180)

Toți cei trei producători-exportatori au susținut că nu a existat nicio corelație între importurile din India și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Ei au susținut că nivelurile importurilor din India au fost mici și că prețurile nu au fost la niveluri care generează prejudicii. Având în vedere analiza de mai sus, Comisia a considerat că investigația a contrazis clar aceste opinii și, prin urmare, a respins aceste afirmații.

(181)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că a existat o legătură de cauzalitate între importurile din India care reprezintă dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(182)

Volumul importurilor din India care nu reprezintă dumping a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din India care nu reprezintă dumping

(183)

Volumul și prețurile importurilor din India care nu reprezintă dumping s-au bazat pe cantitățile raportate de producătorul-exportator inclus în eșantion pentru care nu s-a constatat niciun dumping. Întrucât datele s-au bazat pe informații referitoare la o singură societate, ele au fost prezentate sub formă de intervale pentru a păstra confidențialitatea.

(184)

Volumul importurilor a înregistrat o creștere de la [11 000-14 000] km de cablu în 2020, la [95 000 – 118 000] km de cablu în 2022, urmată de o scădere la [67 000-83 000] km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a urmat aceeași tendință și a crescut de la [0 – 1] % în 2020 la [2 – 4] % în perioada de investigație. Prețurile de import au subcotat prețul de vânzare al industriei din Uniune cu aproximativ [25 – 35] % în cursul perioadei de investigație. Având în vedere această evoluție, nu se poate exclude faptul că aceste importuri au avut un impact negativ asupra performanței industriei din Uniune și au contribuit la prejudiciul important. Cu toate acestea, nivelurile importurilor și cota de piață a importurilor care nu reprezintă dumping au rămas pe parcursul perioadei examinate cu mult sub volumul importurilor din India care reprezintă dumping și au scăzut în perioada de investigație. Prin urmare, Comisia a considerat că ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din India care reprezintă dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(185)

Cei trei producători-exportatori incluși în eșantion au susținut că importurile din China, nu cele din India, au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, observând că volumele importurilor din China au fost mult mai mari decât cele din India și că prețurile lor de import au fost mai mici decât prețurile de import din India.

(186)

Volumul importurilor din China a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importuri din China

(187)

Importurile din China au scăzut în cursul perioadei examinate de la 843 000 km de cablu în 2020, la aproximativ 514 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a scăzut în consecință, de la 37,5 % la 22,6 %. Această evoluție poate fi legată de măsurile antidumping impuse pentru cablurile cu fibre optice din China, care au fost introduse în noiembrie 2021 în urma investigației privind China, menționate în considerentul 17 și de creșterea taxelor antidumping în august 2023 în urma investigației antiabsorbție. Astfel cum s-a menționat în considerentul 139, din cauza prezenței încă puternice a importurilor din China la prețuri care au absorbit taxele antidumping, industria din Uniune nu a fost pe deplin protejată de practicile de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că este posibil ca importurile din China să fi afectat în mod negativ situația industriei din Uniune și să fi contribuit la prejudiciul suferit. Cu toate acestea, în urma deciziei Comisiei de a dubla taxele antidumping pentru cablurile cu fibre optice din China (19), importurile din China au înregistrat o tendință descendentă semnificativă în cursul perioadei examinate, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi. În plus, ele au arătat o tendință de creștere a prețurilor, prețurile lor medii fiind mai mari decât prețurile medii ale importurilor din India care reprezintă dumping. În plus, scăderea profiturilor industriei din Uniune a fost mult mai pronunțată în 2022 și în cursul perioadei de investigație, ceea ce sugerează că importurile indiene în creștere, mai degrabă decât importurile în scădere din China, au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(188)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a respins afirmațiile producătorilor-exportatori indieni și a concluzionat că, chiar dacă importurile din China ar fi putut avea un impact negativ asupra situației industriei din Uniune în cursul perioadei examinate, ele nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din India care reprezintă dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(189)

Volumul importurilor din alte țări terțe decât India și China a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Importuri din alte țări terțe

(190)

Importurile din alte țări terțe au provenit din surse diverse. Țările cu cel mai mare volum al importurilor și cu cea mai mare cotă de piață au fost Marocul și Regatul Unit.

(191)

Importurile din Maroc au crescut de la aproximativ 26 000 km de cablu în 2020 la aproximativ 103 000 km de cablu în cursul perioadei de investigație. Cota lor de piață a crescut, de asemenea, de la 1,2 % în anul 2020 până la 4,6 % în perioada de investigație. Cu toate acestea, astfel cum s-a arătat mai sus, tendințele prețurilor medii au crescut cu aproximativ 20 % în cursul aceleiași perioade și au fost la niveluri semnificativ mai mari decât cele ale importurilor din India care reprezintă dumping și au depășit prețurile practicate de industria din Uniune în cursul PI. Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile din Maroc nu au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(192)

Statisticile privind importurile referitoare la Regatul Unit pentru anul 2020 au fost afectate de Brexit și nu au fost considerate o bază fiabilă pentru stabilirea volumelor și a valorilor importurilor pentru Regatul Unit, pentru anul respectiv. Prin urmare, Comisia a estimat nivelul importurilor pentru 2020 la un nivel similar nivelului importurilor pentru 2021. Pe această bază, importurile din Regatul Unit au prezentat o tendință destul de stabilă, indicând, în ansamblu, o ușoară scădere cu 3 %, de la aproximativ 80 000 km de cablu în 2020, la aproximativ 78 000 km de cablu în cursul perioadei de investigație. Cota lor de piață a scăzut, în consecință, de la 3,6 % la 3,4 % în aceeași perioadă. Având în vedere că prețurile medii ale importurilor din Regatul Unit au fost cu mult peste prețurile medii din Uniune, Comisia a considerat că ele nu au cauzat niciun prejudiciu important industriei din Uniune.

(193)

Importurile din Turcia au fost stabile în 2020 și 2021, au crescut cu 5 % în 2022, înainte de a scădea cu 16 % în perioada de investigație. Prin urmare, în ansamblu, importurile au prezentat o tendință descrescătoare de 11 % între 2020 și perioada de investigație. În termeni absoluți, importurile au scăzut de la aproximativ 56 800 km de cablu în 2020, la aproximativ 50 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a rămas relativ stabilă și a scăzut ușor, de la 2,5 % la 2,2 % în perioada examinată. Deși nivelul prețurilor a fost mai mic decât cel al producătorilor din Uniune, nu a putut fi câștigată o cotă de piață suplimentară. Deși Comisia nu a putut exclude faptul că importurile respective au contribuit la prejudiciul adus industriei din Uniune, având în vedere volumul lor mic și în scădere, impactul lor a fost considerat limitat și, prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile respective nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care reprezintă dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(194)

Comisia a considerat că importurile din Coreea de Sud, Indonezia, Tunisia, Mexic și Elveția s-au situat la niveluri foarte mici pe parcursul perioadei examinate. Cu excepția celor din Tunisia și Mexic, ele au înregistrat tendințe descendente semnificative. Importurile din Tunisia și Mexic au avut volume descrescătoare din 2022 până la perioada de investigație. Prețurile medii ale importurilor din aceste țări au fost mari și superioare prețurilor medii de vânzare ale industriei din Uniune. Pe această bază, Comisia a concluzionat că importurile respective nu au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(195)

Importurile din alte țări terțe au scăzut moderat în termeni absoluți în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 110 000 km de cablu în 2020, la aproximativ 100 000 km de cablu în perioada de investigație. Cota de piață a scăzut de la 4,9 % la 4,4 %. Ele au arătat niveluri mari și în creștere ale prețurilor și, prin urmare, nu există indicii că au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(196)

Astfel cum se arată în tabelul 6, în cursul perioadei examinate, vânzările captive ale industriei din Uniune au crescut cu 47 %.

(197)

Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 138, Comisia nu a găsit nicio dovadă care să ateste că vânzările captive au avut un impact semnificativ asupra evoluției indicatorilor de prejudiciu. Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizarea captivă nu a cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune.

(198)

Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de creșterea costurilor materiilor prime și ale energiei.

(199)

Astfel cum se menționează în considerentul 139, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din India care reprezintă dumping, industria din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețurile în conformitate cu creșterea costurilor. Prin urmare, creșterea costurilor nu poate fi considerată cauza prejudiciului, ci mai degrabă o creștere a costurilor care nu a putut fi reflectată în prețuri din cauza importurilor din India care reprezintă dumping. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(200)

În plus față de factorii analizați în considerentele precedente, STL a susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune, dacă a existat, a fost cauzat de perturbări ale lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia de COVID-19, de concurența în cadrul industriei din Uniune, de prejudiciul autoprovocat din cauza creșterii investițiilor, a capacității și a stocurilor, precum și de comportamentul anticoncurențial al anumitor producători din Uniune, referindu-se la o decizie antitrust din 2014 (20) privind producătorii de cabluri de înaltă tensiune și la deciziile ulterioare din cursul perioadei examinate din Brazilia (21), Spania (22) și Regatul Unit (23). În plus, HFCL și Birla au susținut că pretinsul prejudiciu important suferit a fost cauzat de deciziile greșite în materie de investiții ale industriei din Uniune.

(201)

În considerentul 156, Comisia a analizat investițiile generale, concluzionând că investițiile industriei din Uniune au rămas la niveluri foarte mici și au reprezentat minimul necesar pentru a menține operațiunile pe parcursul perioadei examinate. Comisia a considerat, în plus, că pandemia de COVID-19 a avut doar un impact foarte limitat și temporar asupra industriei din Uniune, având în vedere că perioada examinată este cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 30 septembrie 2023, în timp ce pandemia de COVID-19 s-a manifestat între 2020 și 2022. Mai mult, nu s-a furnizat nicio dovadă cu privire la presupusele perturbări ale lanțului de aprovizionare, iar investigația nu a evidențiat nicio dovadă specifică în această privință. În ceea ce privește presupusul comportament anticoncurențial al industriei din Uniune, Comisia observă că investigația antitrust la care a făcut referire producătorul-exportator a fost legată de cablurile electrice de înaltă tensiune (24) și, prin urmare, nu este relevantă pentru produsul în cauză. Impactul modificărilor nivelului investițiilor, stocurilor și capacității a fost analizat în detaliu în cursul investigației, astfel cum se indică în considerentele 156, 151 și 132, iar Comisia a concluzionat că impactul lor a fost foarte limitat. În particular, contrar celor afirmate, investigația a arătat că stocurile și investițiile industriei din Uniune au rămas la un nivel foarte mic. În ceea ce privește concurența între producătorii din Uniune, Comisia a considerat că o concurență corectă este încurajată pe o piață liberă și nu poate fi considerată o cauză a prejudiciului. Investigația nu a evidențiat nicio dovadă care să indice că ea ar fi putut genera un efect de prejudiciere.

(202)

Prin urmare, toate afirmațiile privind alți factori posibili care ar fi putut cauza prejudiciul important suferit de industria din Uniune au fost respinse.

(203)

Comisia a stabilit existența unei legături de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune și importurile din India care reprezintă dumping. Creșterea importurilor din India care reprezintă dumping a coincis cu deteriorarea situației industriei din Uniune. Creșterea bruscă a importurilor care reprezintă dumping din țara în cauză s-a realizat la prețuri care au subcotat în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune la niveluri aflate chiar sub costul de producție al industriei din Uniune. Prin urmare, ele au împiedicat industria din Uniune să stabilească prețuri la niveluri sustenabile, necesare pentru a obține marje de profit rezonabile. Dimpotrivă, nivelurile prețurilor nu au putut să se alinieze la creșterea costurilor, ceea ce a generat efecte negative semnificative asupra profitabilității și asupra nivelurilor de investiții ale industriei din Uniune.

(204)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune și efectele generatoare de prejudicii ale importurilor care reprezintă dumping și le-a analizat separat. Comisia a concluzionat că este posibil ca alți factori, și anume importurile din China, importurile din India care nu reprezintă dumping și importurile din Turcia, să fi contribuit la prejudiciul important suferit de industria din Uniune, dar, având în vedere volumul cumulat al importurilor respective și evoluția prețurilor acestora, ei nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din India care reprezintă dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Într-adevăr, cota de piață a importurilor din aceste țări a scăzut de la 41,7 % la 29,5 %, în timp ce prețurile lor au crescut cu 31 % în cursul perioadei examinate. În schimb, importurile care reprezintă dumping din India au avut o cotă de piață în creștere, combinată cu o reducere constantă a prețurilor, care a coincis în timp cu prejudiciul suferit de industria din Uniune. Prin urmare, niciunul dintre ceilalți factori cunoscuți nu a explicat evoluțiile negative ale industriei din Uniune în ceea ce privește blocarea prețurilor și profitabilitatea, nivelurile mici ale investițiilor și evoluția negativă a randamentului investițiilor.

(205)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că importurile care reprezintă dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care reprezintă dumping și prejudiciul important.

(206)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă vamală mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei din Uniune de importurile care reprezintă dumping.

(207)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(208)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi integral costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C&D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate estimat în condiții normale de concurență. Este necesar ca această marjă de profit să nu fie mai mică de 6 %.

(209)

Reclamantul a sugerat un profit indicativ de 13,4 %, făcând referire la investigația care a vizat China (25), și a subliniat că sunt necesare niveluri mari de profit în această industrie bazată masiv pe investiții, care cheltuiește resurse financiare semnificative pentru cercetare și dezvoltare, pentru a putea investi în tehnologii viitoare și, în special, pentru a dezvolta rețeaua 5G în Uniune. Unii producători din Uniune au susținut că este necesar să fie utilizat un profit indicativ de 15 %.

(210)

Comisia a observat că profitul indicativ stabilit în investigația care a vizat China a fost de 12,4 %. Comisia a examinat aceste afirmații, precum și observațiile transmise de producătorii-exportatori și datele disponibile în dosarul cazului care sunt relevante pentru cerințele de la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru a stabili profitul indicativ.

(211)

Birla a contestat caracterul adecvat al profitului indicativ utilizat în investigația care a vizat China, în contextul economic al prezentei investigații. Birla a pus sub semnul întrebării necesitatea unor investiții suplimentare de către industria din Uniune, deoarece s-au făcut deja investiții substanțiale pentru dezvoltarea rețelei 5G în Uniune. Ea a susținut, în plus, că industria din Uniune nu se putea aștepta să atingă marje de profit excesiv de mari și în același timp să realizeze investiții masive. Mai mult, Birla a susținut că operatorii de telecomunicații din Uniune, principalii utilizatori de cabluri cu fibre optice, se confruntă cu condiții de piață din ce în ce mai dificile și nu au putut susține așteptările privind marje de profit mari ale producătorilor de cabluri cu fibre optice din Uniune.

(212)

STL a susținut că profitul indicativ stabilit în investigația care a vizat China a fost irelevant, întrucât profitul indicativ trebuie să se bazeze pe nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul prezentei investigații, și anume India. Ca răspuns la această afirmație, reclamantul a susținut că producătorii indieni nu au furnizat niciun argument în favoarea unei modificări a circumstanțelor care să arate că profitabilitatea-țintă stabilită în investigația care a vizat China nu ar mai fi adecvată. În răspunsul ei la această afirmație, STL a susținut că profitabilitatea-țintă stabilită în investigația care a vizat China s-a bazat pe o realitate economică diferită și, prin urmare, este irelevantă pentru prezenta investigație. Este necesar ca intervalul de timp relevant pentru calcularea marjei de profit indicativ să fie perioada de după 2020. În plus, STL a susținut că, începând cu 2022, a existat o creștere semnificativă a nivelului investițiilor reclamanților în comparație cu perioada de investigație din procedura care a vizat China (1 iulie 2019 – 30 iunie 2020), ceea ce a însemnat o modificare a circumstanțelor în comparație cu investigația privind importurile de cabluri cu fibre optice din China.

(213)

În ceea ce privește necesitatea unor investiții viitoare în producția de cabluri cu fibre optice, Comisia a observat că, în ultimul ei raport privind „Situația comunicațiilor digitale”, Asociația europeană a operatorilor de rețele de telecomunicații (ETNO) și-a revizuit în sens ascendent previziunile privind instalarea rețelelor de fibră până acasă (FTTH) în Uniune, sugerând o cerere puternică în viitor (26). Prin urmare, Comisia a respins afirmația potrivit căreia nu ar mai fi necesare investiții suplimentare.

(214)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia operatorii de telecomunicații nu au putut susține așteptările privind marjele de profit mari ale industriei din Uniune, Comisia a observat că cheltuielile vizând cablurile cu fibre optice reprezintă o parte foarte mică din cheltuielile de capital ale operatorilor de telecomunicații din UE, care, potrivit ETNO, au ajuns la 59,1 miliarde EUR în 2022 (27). Având în vedere un consum total la nivelul Uniunii de aproximativ 2,5 milioane de km de cablu (28) și un preț mediu de 756 EUR per km de cablu (29), cheltuielile vizând cablurile cu fibre optice ar reprezenta aproximativ 3 % din investițiile operatorilor de telecomunicații. În plus, scopul stabilirii profitului indicativ este de a determina profitabilitatea pe care industria din Uniune ar fi în măsură să o realizeze în absența importurilor care reprezintă dumping, inclusiv luând în considerare anumite investiții viitoare. În considerentele 223-226 de mai jos se examinează dacă taxele vamale sunt sau nu contrare interesului general al Uniunii, făcându-se referire, printre altele, la posibilul impact al taxelor vamale asupra industriilor din aval. În consecință, afirmațiile societăților Birla și STL în această privință au fost respinse.

(215)

În ceea ce privește afirmația STL potrivit căreia profitul indicativ trebuie să se bazeze pe nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul prezentei investigații, Comisia a reamintit că profitul indicativ trebuie stabilit luând în considerare o serie de factori, incluzând, în special, nivelul de profitabilitate estimat în condiții normale de concurență. Prin urmare, această afirmație fost, de asemenea, respinsă.

(216)

În acest sens, Comisia a concluzionat că prețurile industriei din Uniune au fost blocate în perioada de investigație, în principal din cauza importurilor din India care reprezintă dumping. De asemenea, realitatea economică anterioară creșterii importurilor din India, și anume înainte de 2020, a fost afectată și de prezența importurilor care reprezintă dumping din China. Prin urmare, profiturile realizate în această perioadă nu au fost considerate o bază adecvată pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, Comisia a examinat profitabilitatea industriei din Uniune pe baza profiturilor realizate înainte de perioada afectată de importurile din China și din India.

(217)

Astfel cum s-a concluzionat în investigația care a vizat China, în 2015 și 2016, producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să mențină profituri substanțiale de 12,6 % și, respectiv, 12,4 %. Anii respectivi au fost considerați cei mai reprezentativi pentru profitabilitatea în condiții normale de concurență în această industrie.

(218)

Comisia a considerat că o astfel de analiză este încă valabilă, în special având în vedere că, în cursul perioadei examinate în prezenta investigație, prețurile erau încă parțial reduse ca urmare a importurilor din China, astfel cum s-a stabilit în investigația antiabsorbție. Prin urmare, Comisia a concluzionat că un profit indicativ de 12,4 % ar reflecta în continuare nivelul de profitabilitate estimat în condiții normale de concurență. Prin urmare, argumentul potrivit căruia o creștere a investițiilor ar constitui o „modificare a circumstanțelor” care ar necesita o nouă evaluare a profitului indicativ a fost respins.

(219)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM listate în anexa Ia, pe care industria din Uniune le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii. Industria din Uniune nu a raportat astfel de costuri viitoare. Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudiciu al produsului similar al industriei din Uniune prin aplicarea marjei de profit indicativ de 12,4 % (a se vedea considerentul 217) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion pe parcursul perioadei de investigație.

(220)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion pentru care s-a constatat existența dumpingului în India, astfel cum a fost stabilit și pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare, cu prețul mediu ponderat care nu generează prejudicii al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(221)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 91-94).

(222)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu ar fi în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării existenței unui dumping care generează prejudicii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(223)

Industria din Uniune este compusă din 14 producători sau grupuri de producători, cu aproximativ 5 140 de angajați (ENI). Producătorii sunt răspândiți pe tot cuprinsul Uniunii.

(224)

Instituirea de măsuri ar crește nivelurile prețurilor în Uniune și, prin urmare, ar permite industriei din Uniune să își crească prețurile în concordanță cu creșterea costului ei de producție. Acest fapt va conduce la niveluri de profit mai sustenabile, care vor permite industriei din Uniune să-și crească nivelurile de investiții și să reia investițiile ei în inovații care sunt necesare pentru a-și menține o poziție competitivă pe piață și pentru a-și menține prezența pe piață, precum și să recupereze cota de piață pierdută în trecut în favoarea importurilor din China care au reprezentat dumping.

(225)

Este probabil ca neinstituirea de măsuri să aibă un efect negativ semnificativ asupra industriei din Uniune în ceea ce privește blocarea în continuare a prețurilor și posibila scădere a acestora. O scădere suplimentară a prețurilor ar însemna că industria din Uniune va înregistra pierderi pe termen scurt. Pentru a evita o deteriorare a profitabilității sale, industria din Uniune poate decide să își mențină nivelurile actuale ale prețurilor, care, totuși, sunt deja nesustenabile; sau să-și majoreze prețurile în detrimentul vânzărilor. Acest fapt va conduce la o reducere imediată a volumului producției. În plus, această situație va împiedica industria din Uniune să-și crească nivelurile de investiții necesare pentru a-și apăra prezența pe piață prin oferirea de soluții inovatoare și prin dezvoltarea produselor. În consecință, industria din Uniune va suferi o deteriorare financiară suplimentară în ceea ce privește profitabilitatea și investițiile, care îi va pune în pericol viitorul. În cazul în care nu se instituie măsuri, este de așteptat ca creșterea importurilor din India care reprezintă dumping să continue și chiar să crească în mod semnificativ, având în vedere marjele de subcotare substanțiale prețurilor de vânzare și natura pieței, care este determinată de proceduri de achiziții cu efecte pe termen lung. În această situație, industria din Uniune nu ar fi în măsură să se redreseze în urma efectelor generatoare de prejudicii.

(226)

Prin urmare, se concluzionează că măsurile provizorii sunt în interesul industriei din Uniune.

(227)

La data deschiderii investigației, 51 de importatori și utilizatori au fost contactați și invitați să coopereze la investigație. Un importator s-a înregistrat ca parte interesată, dar nu a furnizat răspuns la chestionar. În consecință, niciun importator neafiliat nu a cooperat în cursul investigației.

(228)

În lipsa cooperării din partea importatorilor neafiliați, Comisia nu a fost în măsură să determine impactul exact al taxelor antidumping asupra activităților acestora. În cadrul investigației care a vizat China, Comisia a stabilit că importatorii au beneficiat de marje de profit de peste 20 % și că taxele vamale puteau fi absorbite sau, cel puțin parțial, transferate clienților lor (30). Investigația actuală nu a scos la iveală fapte sau dovezi care să contrazică aceste constatări.

(229)

Deși măsurile antidumping ar putea avea un anumit impact negativ asupra importatorilor și le-ar putea reduce profitabilitatea, Comisia a considerat că importatorii vor fi în măsură să absoarbă și/sau să transfere o parte din costurile majorate ca urmare a taxei vamale care vizează clienții lor. Ei au și posibilitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare, inclusiv din India, la prețuri care nu reprezintă dumping. În consecință, Comisia a concluzionat că importatorii neafiliați nu vor fi afectați în mod disproporționat de instituirea măsurilor.

(230)

Produsul care face obiectul investigației este folosit de mai multe industrii, în principal de operatorii de telecomunicații, organismele din sectorul public (cum ar fi municipalitățile) care dețin sau controlează rețele de fibră optică, de instalatori și de distribuitori. Niciuna dintre aceste părți nu a cooperat.

(231)

Un singur utilizator activ din industria telecomunicațiilor a cooperat în cursul investigației. Răspunsul utilizatorului la chestionar nu conținea argumente sau informații cu privire la aspecte legate de interesul Uniunii. Utilizatorul respectiv nu a importat cabluri cu fibre optice din India și nu și-a exprimat sprijinul sau opoziția față de măsuri.

(232)

Comisia a considerat, în plus, că, astfel cum s-a evidențiat în considerentul 213, cablurile cu fibre optice constituie doar o mică parte a costurilor totale ale utilizatorilor, deoarece principalul factor de cost pentru instalarea fibrei optice este legat de lucrările civile.

(233)

Prin urmare, s-a concluzionat că măsurile nu ar afecta în mod disproporționat utilizatorii.

(234)

STL a susținut că instituirea de către Comisie a unor măsuri antidumping care să vizeze importurile de cabluri cu fibre optice din India ar fi în detrimentul unui lanț de aprovizionare rezilient și autosuficient cu cabluri cu fibre optice în Uniune. Această afirmație nu a fost dezvoltată în mod suplimentar. În plus, producătorul-exportator nu a furnizat dovezi, informații suplimentare sau analize în sprijinul acestei afirmații.

(235)

Investigația a arătat că pe piața Uniunii erau disponibile mai multe surse de aprovizionare. Un procent de 14,5 % din cota de piață totală din Uniune era deținut de alte țări decât India și China (cele mai importante fiind Marocul și Regatul Unit) și au existat, în plus, importuri din India care nu reprezintă dumping. Mai mult, astfel cum se arată în considerentul 130, industria din Uniune a avut o capacitate neutilizată de aproape 40 %, care a putut fi utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(236)

Același producător-exportator a susținut că piața Uniunii este dominată de un grup de mari producători și că instituirea de măsuri ar accentua această situație, care poate duce la efecte dăunătoare, cum ar fi prețuri mai mari, mai puține opțiuni pentru consumatori și un risc crescut de comportament anticoncurențial din partea industriei din Uniune.

(237)

Din nou, producătorul-exportator nu a furnizat dovezi, informații suplimentare sau analize în sprijinul acestei afirmații.

(238)

Comisia a considerat că industria din Uniune este formată din 14 producători sau grupuri de producători din Uniune care au concurat între ei pe piața Uniunii, în plus față de importurile care nu reprezintă dumping din India, importurile din China și din alte țări terțe. Prin urmare, nivelul concurenței a fost considerat suficient de mare. Afirmația privind riscul unui comportament anticoncurențial al industriei din Uniune în viitor este extrem de speculativă și a fost respinsă.

(239)

Prin urmare, toate afirmațiile privind situația concurențială de pe piața Uniunii au fost respinse.

(240)

Cablurile cu fibre optice sunt necesare pentru a dezvolta rețele de bandă largă cu viteză mare. Prin urmare, ele sunt extrem de importante pentru cetățenii, întreprinderi și entitățile publice din întreaga Uniune, care depind de aceste rețele pentru a lucra la domiciliu, a învăța la domiciliu, a desfășura o activitate economică sau a furniza servicii. Investițiile prin intermediul programului NextGenerationEU (31) reprezintă una dintre principalele priorități ale Uniunii Europene, care urmărește, în plus, să implementeze infrastructura de bandă largă de înaltă tehnologie care să ajungă în fiecare colț al UE. Prin urmare, cablurile cu fibre optice sunt esențiale pentru deceniul digital al UE (32) și, în plus, pentru suveranitatea ei digitală.

(241)

Instituirea de măsuri antidumping ar permite industriei din Uniune să scape de presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii cauzată de importurile din India care reprezintă dumping și i-ar permite să își crească prețurile în concordanță cu creșterile costurilor. Acest fapt ar avea un impact pozitiv asupra profitabilității și a nivelurilor investițiilor ei și i-ar permite să își apere poziția pe piață și să investească în noi tehnologii. În sfârșit, supraviețuirea producătorilor din Uniune este esențială pentru suveranitatea digitală a UE. În schimb, neinstituirea măsurilor ar conduce la o deteriorare suplimentară și mai rapidă a profitabilității industriei din Uniune și, în cele din urmă, nu i-ar permite să se dezvolte, ceea ce ar duce la pierderi din cota de piață și la o posibilă închidere a fabricilor.

(242)

În același timp, măsurile nu ar împiedica importurile din țări terțe (inclusiv India) să concureze în mod echitabil pe piața Uniunii. Investigația nu a arătat că măsurile ar avea un efect negativ disproporționat asupra importatorilor și a industriilor din aval.

(243)

Prin urmare, în ansamblu, Comisia a ajuns la concluzia că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri care să vizeze importurile de cabluri cu fibre optice originare din India.

(244)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate, nivelul măsurilor și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care reprezintă dumping.

(245)

Este necesar să se instituie măsuri antidumping provizorii care să vizeze importurile de cabluri cu fibre optice originare din India, în conformitate cu regula taxei vamale celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor vamale a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(246)

Pe baza informațiilor de mai sus, este necesar ca nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, să fie stabilite după cum urmează:

(247)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul prezentei investigații. Aceste niveluri ale taxei vamale sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Este necesar ca importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, să facă obiectul taxei vamale aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Este necesar ca ele să nu fie supuse niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(248)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să fie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(249)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările lor uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei vamale mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(250)

În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei vamale cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxei vamale și, prin urmare, de a institui o taxă vamală la nivel național.

(251)

Statisticile privind cablurile cu fibre optice sunt exprimate frecvent în km de cablu. Cu toate acestea, nu există o astfel de unitate suplimentară pentru cablurile cu fibre optice care să fie specificată în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (33). Prin urmare, este necesar să se prevadă ca, pentru importurile de produs în cauză, trebuie să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar masa în kg sau tone, ci și numărul de km de cablu. Este necesar ca numărul de km de cablu să fie indicat pentru codurile NC și TARIC.

(252)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe vamale provizorii. Această informație a fost pusă și la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului de internet al DG COMERȚ. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(253)

Grupul MP Birla a formulat observații cu privire la acuratețea calculului marjei sale de dumping. În urma analizei, Comisia a corectat calculul și marja de dumping relevantă.

(254)

Toate celelalte observații primite în urma comunicării prealabile a concluziilor vor fi abordate în etapa definitivă.

(255)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să transmită observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie până la un termen stabilit.

(256)

Constatările privind instituirea taxelor vamale provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,