CELEX:32024R2163: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2163 al Comisiei din 14 august 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de biomotorină originară din Republica Populară Chineză

(1)

La 20 decembrie 2023, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de biomotorină originară din Republica Populară Chineză („țara în cauză”, „RPC” sau „China”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului („regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) („avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 7 noiembrie 2023 de Comitetul European pentru Biomotorină („reclamantul” sau „CEB”). Plângerea a fost depusă în numele industriei producătoare de biomotorină a Uniunii în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

Importurile de biomotorină fac în prezent obiectul unor măsuri antidumping dacă sunt originare din Statele Unite ale Americii („SUA”) (3) și al unor măsuri compensatorii dacă sunt originare din Argentina (4), Indonezia (5) sau SUA (6).

(4)

La 29 aprilie 2024, reclamantul a solicitat înregistrarea importurilor în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. Comisia nu a înregistrat importurile, deoarece s-a considerat că condițiile pentru aplicarea retroactivă descrise la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază nu sunt îndeplinite.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în legătură cu deschiderea investigației în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Nicio parte nu a solicitat audierea de către consilierului-auditor. Comisia a organizat audieri cu reclamantul (împreună cu asociațiile cunoscute a fi vizate), cu producătorul-exportator inclus în eșantion EcoCeres și cu importatorul afiliat al Zhuoyue – Excelence New Energy BV.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat un eșantion de trei producători din Uniune pe baza celui mai mare volum de producție și de vânzări ale produsului similar în Uniune între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 raportat în etapa de deschidere. De asemenea, s-a ținut seama de gama de produse. Cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 12 % din volumul total estimat al producției produsului similar din Uniune și 23 % din producția și vânzările din UE ale producătorilor care au răspuns la întrebări. Comisia a invitat părțile interesate să transmită observații cu privire la eșantionul provizoriu. Au prezentat observații reclamantul și producătorul-exportator chinez EcoCeres.

(9)

EcoCeres a solicitat includerea în eșantion a producătorului din Uniune Neste. Acesta a susținut că includerea este justificată pentru a se asigura reprezentativitatea globală a eșantionului, deoarece Neste ar fi cel mai mare producător din Uniune (reprezentând 15 % din volumul total estimat al producției de biomotorină din Uniune), în lipsa căruia eșantionul nu ar fi reprezentativ în ceea ce privește volumul producției sau al vânzărilor. De asemenea, EcoCeres a considerat că includerea Neste în eșantion este justificată deoarece acesta ar fi un producător important de ulei vegetal hidrotratat (hydrotreated vegetable oil – „HVO”), principalul tip de produs vândut de EcoCeres pe piața Uniunii.

(10)

Comisia a analizat afirmația EcoCeres. În primul rând, Comisia a observat că eșantionul ține seama de dimensiunea entităților juridice individuale. În acest sens, având în vedere clarificările cu privire la volumul producției Neste furnizate de reclamant, afirmația EcoCeres privind volumele de producție ale Neste din diferitele sale fabrici pare să fie supraestimată. În al doilea rând, informațiile disponibile la dosar au arătat că, în perioada de investigație, producția Uniunii a constat în principal în esteri metilici ai acizilor grași („EMAG”), iar volumele producției de HVO (7) au fost în mod clar mai mici. În al treilea rând, eșantionul provizoriu a luat deja în considerare această gamă de produse, incluzând Raffineria di Gela S.p.A., parte a grupului Eni, care fabrică HVO. În consecință, solicitarea EcoCeres de a se adăuga Neste în eșantion a fost respinsă.

(11)

Având în vedere gama de materii prime a producătorilor chinezi (pe bază de deșeuri), CEB a susținut că producătorul din Uniune inclus în eșantion Saipol, care fabrică biomotorină din ulei de rapiță, ar trebui înlocuit cu un producător care fabrică biomotorină din materii prime avansate situat în Germania. CEB a susținut că industria chineză a biomotorinei nu utilizează ulei de rapiță pentru a fabrica biomotorină, ci folosește în principal ulei de gătit uzat (used cooking oil – „UCO”), care este disponibil pe piața internă. Ca atare, dacă Saipol ar fi confirmat în eșantionul definitiv de producători din Uniune, aproape jumătate din vânzările eșantionului în Uniune nu ar putea fi comparate direct cu importurile de biomotorină pe bază de deșeuri din China. CEB a susținut că Verbio SE ar fi un producător din UE adecvat inclus în eșantion pentru prezenta investigație, deoarece este situat în Germania, iar fabricile Verbio utilizează materii prime avansate, folosind în același timp și ulei de rapiță pentru fabricarea biomotorinei.

(12)

În urma acestei afirmații, Comisia a clarificat faptul că criteriile pentru selectarea unui eșantion de producători din Uniune au fost volumul vânzărilor sau al producției societăților luate în considerare, precum și gama de produse. Părțile incluse în eșantion pe această bază au fost considerate reprezentative pentru industria Uniunii în ansamblu. În consecință, în pofida observațiilor CEB, Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a exclude Saipol din eșantionul de producători din Uniune. Într-adevăr, Saipol se număra printre cei mai mari producători de biomotorină (8) din Uniune, după cum a remarcat chiar reclamantul. În plus, Saipol a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii, deoarece fabrica biomotorină pe baza uleiului de rapiță, materia primă dominantă în Uniune pentru producerea biomotorinei.

(13)

În plus, includerea unei fabrici Verbio în eșantion ar fi nejustificată deoarece, după cum a subliniat chiar CEB, volumul producției Masol Iberia Biodiesel S.L.U., una dintre cele trei societăți propuse pentru eșantion, era semnificativ mai mare. În plus, Masol Iberia Biodiesel S.L.U. ar asigura faptul că s-ar putea face o comparație între vânzările industriei Uniunii și vânzările producătorilor-exportatori de biomotorină din materii prime avansate. În consecință, cererea de includere a Verbio SE a fost respinsă.

(14)

Cu toate acestea, având în vedere principala utilizare a materiilor prime, astfel cum a fost raportată de părțile chineze incluse în eșantion, Comisia a considerat oportun să crească volumul de biomotorină pe bază de UCO din cadrul eșantionului de producători din Uniune, deoarece acest lucru ar îmbunătăți reprezentativitatea gamei de produse a industriei Uniunii în raport cu importurile din China și ar facilita comparația dintre prețurile din Uniune și prețurile de import ale biomotorinei din China. În consecință, Comisia a decis să adauge în eșantion Chevron Renewable Energy Group, un producător de biomotorină cu sediul în Germania care utilizează UCO ca materie primă.

(15)

Cei patru producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 15 % din volumul total estimat al producției produsului similar din Uniune și 28 % din producția și vânzările din UE ale producătorilor care au răspuns la întrebări.

(16)

Comisia i-a invitat pe cei patru producători din Uniune incluși în eșantion să răspundă la chestionar. De asemenea, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul revizuit. EcoCeres a prezentat observații.

(17)

EcoCeres a afirmat că decizia privind eșantionul a fost întemeiată pe o bază factuală eronată. În special, aceasta a susținut că fabrica Neste din Rotterdam avea o capacitate de producție mai mare decât cea a Saipol și că Comisia a subestimat producția de HVO din UE (9). Prin urmare, EcoCeres a solicitat includerea în eșantion a cel puțin unei entități/fabrici Neste, în loc de Raffineria di Gela sau în plus față de aceasta.

(18)

Afirmația potrivit căreia fabrica Neste din Rotterdam avea o capacitate de producție de HVO mai mare decât producția de biomotorină a Saipol nu dovedește că, în cursul perioadei de investigație, entitatea juridică relevantă a avut efectiv un nivel de producție sau de vânzări în UE apropiat de această capacitate de producție. În același timp, astfel cum se explică în considerentul 8 de mai sus, volumul producției și al vânzărilor, mai degrabă decât capacitatea de producție, sunt elemente determinante pentru includerea (sau nu) a unei societăți în eșantion. În ceea ce privește presupusa subestimare a producției de HVO din Uniune, Comisia a observat că partea a prezentat informații contradictorii. Producția de HVO din Uniune de 5 milioane de tone în 2022 invocată de EcoCeres a fost contrazisă de o altă comunicare a sa (10), în care se preciza că capacitatea (adică o cifră în mod normal mai mare decât producția reală) din 2023 a instalațiilor autonome de producție a HVO din Uniune se ridica la 3 milioane de tone. Având în vedere cele de mai sus și pentru a nu suprareprezenta în mod nejustificat HVO în eșantion, solicitarea EcoCeres privind includerea în eșantion a cel puțin unei entități/fabrici Neste a fost respinsă.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Doi importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară constituirea unui eșantion.

(21)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(22)

Șaizeci și trei (63) de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat inițial un eșantion format din trei producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori, pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la constituirea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți, precum și autoritățile din țara în cauză.

(23)

Comisia a primit observații referitoare la eșantion de la o singură parte interesată. Producătorul-exportator Henan Junheng Industrial Group Biotechnology Company., Ltd. („Henan Junheng”) a susținut că Comisia ar trebui să mărească numărul de societăți din cadrul eșantionului care fabrică ulei vegetal hidrogenat („HVO”) pentru a reflecta diferențele în ceea ce privește costurile și prețurile de export care rezultă din procesele diferite de producere pentru EMAG și HVO.

(24)

Comisia a reamintit că eșantionul inițial acoperea o parte substanțială a importurilor (aproximativ 55 %). În plus, producătorul de HVO inclus în eșantion reprezenta aproximativ o treime din volumul exporturilor incluse în eșantion. Prin urmare, Comisia a considerat că eșantionul reprezenta în mod suficient producătorii-exportatori chinezi care fabricau ambele subcategorii distincte de biomotorină. În consecință, Comisia a respins afirmația și a confirmat eșantionul inițial de producători-exportatori.

(25)

Un singur producător-exportator din RPC a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Examinarea acestei solicitări în etapa provizorie a investigației ar fi fost excesiv de împovărătoare, în special având în vedere structura complicată a producătorilor-exportatori/grupurilor de producători-exportatori incluși în eșantion (în total cinci entități de producție și mai multe societăți afiliate relevante, cum ar fi furnizori sau comercianți) și durata corespunzătoare a verificărilor la fața locului. În plus, producătorul-exportator care solicită examinarea individuală a vândut biomotorină către Uniune direct și prin intermediul unui comerciant afiliat, cu alte cuvinte examinarea individuală a acestei societăți ar necesita o investigație care să vizeze cel puțin două entități. Comisia va lua o decizie cu privire la oportunitatea acordării examinării individuale în etapa finală a investigației.

(26)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(27)

Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion, către doi importatori/comercianți, reclamantului și producătorilor-exportatori din RPC. Cu excepția celui al reclamantului, aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online (11) în ziua deschiderii investigației.

(28)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(29)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2022 și 30 septembrie 2023 („perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație („perioada examinată”).

(30)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de esterii monoalchilici de acid gras și/sau de motorinele parafinice obținute prin sinteză și/sau hidrotratare, de origine nefosilă, produse cunoscut în mod obișnuit sub denumirea de „biomotorină”, în formă pură sau în amestec, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (codurile TARIC 1516 20 98 21, 1516 20 98 22, 1516 20 98 23, 1516 20 98 29, 1516 20 98 31, 1516 20 98 32 și 1516 20 98 39), ex 1518 00 91 (codurile TARIC 1518 00 91 21, 1518 00 91 22, 1518 00 91 23, 1518 00 91 29, 1518 00 91 31, 1518 00 91 32 și 1518 00 91 39), ex 1518 00 95 (codurile TARIC 1518 00 95 10, 1518 00 95 11 și 1518 00 95 19), ex 1518 00 99 (codurile TARIC 1518 00 99 21, 1518 00 99 22, 1518 00 99 23, 1518 00 99 29, 1518 00 99 31, 1518 00 99 32 și 1518 00 99 39), ex 2710 19 43 (codurile TARIC 2710 19 43 21, 2710 19 43 22, 2710 19 43 23, 2710 19 43 29, 2710 19 43 31, 2710 19 43 32 și 2710 19 43 39), ex 2710 19 46 (codurile TARIC 2710 19 46 21, 2710 19 46 22, 2710 19 46 23, 2710 19 46 29, 2710 19 46 31, 2710 19 46 32 și 2710 19 46 39), ex 2710 19 47 (codurile TARIC 2710 19 47 21, 2710 19 47 22, 2710 19 47 23, 2710 19 47 29, 2710 19 47 31, 2710 19 47 32 și 2710 19 47 39), 2710 20 11 , 2710 20 16 , ex 3824 99 92 (codurile TARIC 3824 99 92 10, 3824 99 92 11, 3824 99 92 13, 3824 99 92 14, 3824 99 92 15, 3824 99 92 16 și 3824 99 92 19), 3826 00 10 și ex 3826 00 90 (codurile TARIC 3826 00 90 11, 3826 00 90 12, 3826 00 90 13, 3826 00 90 19, 3826 00 90 31, 3826 00 90 32 și 3826 00 90 39), cu excepția combustibilului de aviație durabil care îndeplinește cerințele standardului ASTM D7566-22 Specificație standard privind combustibilul pentru turbine de aviație care conține hidrocarburi sintetizate, încadrat în prezent la codurile NC ex 2710 19 43 (codul adițional TARIC 89FT), ex 2710 19 46 (codul adițional TARIC 89FT), ex 2710 19 47 (codul adițional TARIC 89FT), ex 2710 20 11 (codul adițional TARIC 89FT) și ex 2710 20 16 (codul adițional TARIC 89FT), și originare din Republica Populară Chineză („produsul care face obiectul investigației”).

(31)

Produsul care face obiectul investigației poate fi obținut prin diferite procese, cum ar fi transesterificarea uleiurilor și grăsimilor, o sinteză Fischer-Tropsch sau hidrotratarea materiilor prime regenerabile. Acesta este un combustibil regenerabil produs dintr-o gamă largă de materii prime, inclusiv uleiuri vegetale precum uleiul de rapiță, uleiul de soia, uleiul de palmier, uleiurile de gătit uzate („UCO”), grăsimile animale sau biomasa.

(32)

Biomotorina este utilizată de regulă în domeniul transporturilor, de exemplu în sectorul rutier, feroviar, aviatic și maritim, în principal amestecată cu motorină fosilă, dar și în forma sa pură.

(33)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din RPC („produsul în cauză”).

(34)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(35)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Camera de Comerț a importatorilor și exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China („CCCMC”), împuternicită să reprezinte 27 de producători-exportatori (12) în cadrul prezentei investigații, a susținut că biomotorina produsă din materiile prime enumerate în anexa IX la Directiva privind energia din surse regenerabile II („RED II”) (13) ar trebui exclusă din domeniul de aplicare al prezentei investigații pe motiv că, într-o investigație recentă privind acizii grași originari din Indonezia, „Comisia a constatat că acizii grași cu un grad de fracționare de cel puțin 97 % produși din deșeuri și certificați printr-un sistem voluntar recunoscut de Comisie în temeiul articolului 30 alineatul (4) din RED II sau printr-un sistem național de certificare instituit în temeiul articolului 30 alineatul (6) din RED II, deși au aceleași caracteristici ca și alți acizi grași, au utilizări diferite și nu sunt în concurență cu produsul similar” (14). Comisia a observat că, spre deosebire de cazul privind acizii grași citat, în prezenta investigație toate tipurile de produs fac, de regulă, obiectul RED II, având în vedere faptul că clienții solicită biomotorină produsă utilizând materiile prime enumerate în anexa IX părțile A și B din RED II. De asemenea, astfel cum se explică mai jos în prezenta secțiune, acestea se află în concurență directă. Comisia a respins afirmația CCCMC.

(37)

În cadrul definiției produsului din prezenta procedură, se pot distinge trei grupe principale de produse: EMAG, HVO și combustibilul de aviație durabil (Sustainable Aviation Fuel – „SAF”).

(38)

EcoCeres a solicitat excluderea SAF din domeniul de aplicare al investigației, deoarece nu a fost niciodată investigat în cadrul investigațiilor de apărare comercială privind biomotorina, are caracteristici fizice și tehnice diferite, este destinat unei utilizări finale diferite și face obiectul unui proces de producție diferit. EcoCeres a subliniat, de asemenea, faptul că SAF nu este interschimbabil cu celelalte grupe de produse, EMAG și HVO. EcoCeres a adăugat că instituirea de taxe asupra SAF, despre care se presupune că este deficitar în Uniune și pe piața mondială, ar fi nerezonabilă și împotriva inițiativelor politice ferme prezentate de Comisie.

(39)

Ca primă observație introductivă, Comisia a clarificat faptul că nu toate tipurile de SAF sunt biomotorină și că se pot aplica mai multe definiții și o terminologie diferită în funcție de context și de mediul de reglementare. Articolul 3 din Regulamentul privind ReFuelEU în domeniul aviației (15) definește SAF drept combustibili de aviație care sunt: (a) combustibili de aviație sintetici; (b) biocombustibili de aviație sau (c) combustibilii de aviație pe bază de carbon reciclat. Prezenta secțiune se referă numai la combustibilii de la litera (b), și anume biocombustibilii de aviație relevanți.

(40)

Investigația a arătat variații reduse în ceea ce privește procesul de producție și caracteristicile fizice, chimice și tehnice de bază ale SAF față de HVO. Cu toate acestea, în prezent, HVO și EMAG nu pot fi utilizați pentru motoarele de aviație. Prin urmare, Comisia a constatat că SAF au o utilizare diferită și a concluzionat că aceștia nu pot fi considerați interschimbabili sau în concurență cu HVO/EMAG.

(41)

Pe baza acestor considerații, Comisia a decis să accepte în mod provizoriu excluderea SAF din domeniul de aplicare al prezentei investigații.

(42)

CCCMC a solicitat excluderea HVO din domeniul de aplicare al investigației pe motiv că EMAG și HVO sunt produse fundamental diferite în ceea ce privește preferințele consumatorilor, standardele, proprietățile fizice și chimice, utilizările finale, procesele de producție și interschimbabilitatea.

(43)

EcoCeres a solicitat ca HVO să fie exclus din domeniul de aplicare al investigației și să fie considerat ca fiind un produs diferit de biomotorina EMAG pe motiv că HVO nu a făcut niciodată obiectul investigațiilor de apărare comercială ale UE privind biomotorina și că, în comparație cu EMAG, se presupune că se bucură de o percepție diferită pe piață, de un tratament juridic diferit în UE în comparație cu alte autorități, cum ar fi Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, cu clasificări vamale diferite și standarde de produs diferite; caracteristici fizice și chimice diferite; utilizări finale diferite; procese de producție diferite și un impact diferit asupra mediului.

(44)

În primul rând, Comisia a observat că, la stabilirea definiției produsului, Comisia poate lua în considerare o serie de factori, cum ar fi, printre altele, caracteristicile fizice, tehnice și chimice ale produselor, utilizarea acestora, interschimbabilitatea, percepția consumatorilor, canalele de distribuție, procesul de fabricație, costurile de producție și calitatea. Prin urmare, numai diferențele în ceea ce privește procesul de producție și standardele produselor nu sunt decisive pentru a stabili dacă tipurile de produse constituie un singur produs.

(45)

În al doilea rând, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia HVO nu a făcut niciodată obiectul investigațiilor de apărare comercială ale UE privind biomotorina, acest lucru pare a fi în contradicție cu declarațiile proprii ale EcoCeres (16). Într-adevăr, Comisia a observat că, atât în investigațiile anterioare ale UE privind biomotorina, cât și în cea în curs, definiția produsului a cuprins motorinele obținute prin sinteză și/sau hidrotratare, de origine nefosilă. În cadrul unei investigații încheiate în 2021, Comisia a primit deja și a abordat o cerere de excludere a produsului HVO, care a fost respinsă din mai multe motive (17).

(46)

Considerentele de mai jos abordează celelalte argumente rezumate în considerentele 42 și 43.

(47)

În ceea ce privește presupusele caracteristici fizice și chimice de bază diferite, în investigațiile anterioare, Comisia a recunoscut existența unor diferențe în ceea ce privește caracteristicile fizice între EMAG și HVO, dar diferențele respective nu au fost de natură să justifice o excludere a produsului (18).

(48)

Potrivit observațiilor părților, caracteristicile fizice și chimice ale HVO sunt mai apropiate de motorina convențională decât cele ale EMAG, iar nivelul tipic al punctului de colmatare a filtrului la rece (cold filter plugging point – „CFPP”) și alte caracteristici (cum ar fi densitatea sau vâscozitatea) sunt diferite pentru HVO și EMAG.

(49)

Totuși, acest lucru nu face ca HVO să fie un produs diferit în sensul prezentei investigații. Atât HVO, cât și EMAG au mai multe tipuri de produse cu niveluri distincte de CFPP, densitate și vâscozitate. Într-adevăr, există tipuri de produse EMAG cu același nivel de CFPP ca și anumite tipuri de produse HVO (19). CCCMC a subliniat buna stabilitate la depozitare a HVO în comparație cu EMAG, dar acest lucru nu face ca HVO să fie un produs diferit.

(50)

EcoCeres a afirmat că materiile prime pentru EMAG se bazează pe produse alimentare și culturi și diferă de materiile prime utilizate pentru a produce biomotorină de a doua generație, ceea ce face ca aceasta să fie un produs fundamental diferit.

(51)

Comisia nu a fost de acord și a observat că utilizarea actuală a materiilor prime este rezultatul unor opțiuni legislative care evoluează în timp. În plus, unele tipuri de EMAG sunt alcătuite din „deșeuri”, cum ar fi UCOME, însă nimic nu împiedică, în general, utilizarea materiilor prime care nu sunt deșeuri pentru a produce HVO.

(52)

În ceea ce privește orice presupusă utilizare finală diferită, într-o investigație recentă privind aceeași definiție a produsului, Comisia a respins deja o cerere de excludere a produsului HVO, deoarece a constatat că utilizarea finală a produselor HVO și EMAG este aceeași (20) . În cadrul prezentei investigații, Comisia a constatat că HVO produs în China se află în concurență cu orice biomotorină produsă în Uniune. HVO poate fi utilizat în întreaga Uniune pe tot parcursul anului, fie în stare pură, fie în amestec cu alte biomotorine înainte de utilizare, în același mod ca, de exemplu, EMR, un tip de EMAG obținut din ulei de rapiță produs pe scară largă în Uniune. Prin urmare, HVO este interschimbabil cu biomotorina fabricată în Uniune.

(53)

CCCMC a susținut că numai HVO este utilizat în stare pură. Totuși, atât EMAG, cât și HVO sunt utilizate în formă pură în motoare, ceea ce contravine acestei afirmații (21). De asemenea, atât EMAG, cât și HVO pot fi amestecate cu motorină fosilă (și cu alte tipuri de biomotorină) în vederea obținerii unui combustibil optim pentru un mod de transport specific și/sau pentru o perioadă specifică a anului.

(54)

Investigația a arătat că EMAG și HVO din orice origine sunt produse generice (în ceea ce privește proprietățile fizice/specificațiile) care sunt comparabile din perspectiva importatorului și a comerciantului (22).

(55)

În cele din urmă, în ceea ce privește utilizarea finală, CCCMC a susținut, de asemenea, că producătorii de autovehicule preferă în mod obișnuit HVO în detrimentul EMAG. Însă această afirmație nu a fost susținută și niciun element din dosar nu a putut să o confirme.

(56)

În ceea ce privește presupusa percepție diferită pe piață a HVO în comparație cu EMAG, Comisia a constatat că EMAG și HVO aparțin aceleiași categorii generale, și anume un substitut durabil al motorinei fosile utilizat în principal în sectorul transporturilor. Piața percepe EMAG și HVO drept combustibili alternativi durabili pentru motoarele diesel din sectorul transporturilor. EcoCeres a observat că site-urile reclamantului și ale mai multor producători numesc HVO „motorină din surse regenerabile”. Comisia a observat că informațiile de pe aceste site-uri au scopuri descriptive și fac distincție între diferitele tipuri de produse, dar nu susțin concluzia că HVO ar fi un produs diferit în sensul prezentei investigații.

(57)

Având în vedere toate cele de mai sus, Comisia a exclus cu titlu provizoriu SAF din domeniul de aplicare al investigației și a respins toate celelalte afirmații referitoare la definiția produsului. S-a constatat că toate tipurile de biomotorină fabricată în Uniune care fac obiectul prezentei investigații se află în concurență directă cu biomotorina produsă în China. În plus, în pofida eventualelor diferențe în ceea ce privește materiile prime utilizate pentru producție sau a variațiilor procesului de producție, toate aceste tipuri au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte similare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Eventualele variații ale produsului care face obiectul investigației nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta. În special, din perspectiva utilizatorului final al motorinei, nu are nicio importanță dacă amestecul disponibil conține biomotorină produsă dintr-o anumită materie primă sau printr-un proces de producție specific. Toate tipurile de biomotorină și amestecuri de biomotorină care fac obiectul prezentei investigații fac parte dintr-un pachet legislativ privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile și combustibilii alternativi. Industria producătoare de biomotorină a Uniunii produce toate tipurile de biomotorină care fac obiectul prezentei investigații.

(58)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(59)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea biomotorinei. Patruzeci și doi (42) de producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(60)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(61)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va utiliza datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(62)

GC, CCCMC și Zhuoyue au prezentat o comunicare privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Aceste observații sunt abordate în secțiunea 3.2.1.8.

(63)

La punctul 5.3.2. din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere informațiile disponibile, Brazilia este o posibilă țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(64)

La data de 7 martie 2024, prin intermediul unei note la dosar („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea biomotorinei. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat posibile țări reprezentative, și anume Brazilia, Columbia, Malaysia și Thailanda. Comisia a abordat, de asemenea, informațiile privind selectarea unei țări reprezentative transmise de EcoCeres la momentul deschiderii investigației, la punctul 5.3.2. din avizul de deschidere.

(65)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea reclamantului și a tuturor celor trei producători-exportatori incluși în eșantion.

(66)

La 7 iunie 2024, Comisia a emis o a doua notă („a doua notă”), în care a abordat observațiile cu privire la prima notă detaliate în secțiunile 3.2.2.2-3.2.2.4 de mai jos și, după caz, le-a luat în considerare în cadrul unei analize suplimentare și al selectării țării reprezentative.

(67)

În cea de a doua notă, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, Malaysia fiind țara reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”), precum și profitul, pe baza informațiilor financiare de la șapte producători de biomotorină din țara reprezentativă.

(68)

Comisia a primit observații cu privire la cea de a doua notă din partea CEB, Jiao și Zhuoyue. Observațiile respective sunt abordate în secțiunile 3.2.2.2-3.2.2.4 de mai jos.

(69)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”
.

(70)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”
(„cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale”
sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(71)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(72)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(73)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a se identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă.

(74)

Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază trebuie să fie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(75)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(76)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China („raportul”) (23), care conține elemente de probă privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în anumite sectoare (cum ar fi sectorul chimic). Părțile interesate au fost invitate să prezinte obiecții, observații sau completări la elementele de probă din dosarul investigației la momentul deschiderii acesteia. Raportul privind China a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia.

(77)

Reclamantul a făcut trimitere la elementele de probă cuprinse în raport, precum și la constatările Comisiei din cadrul investigațiilor recente (24), pentru a sublinia relevanța distorsiunilor menționate mai jos în contextul procedurilor antidumping ale UE.

(78)

Reclamantul a completat, de asemenea, raportul cu elemente de probă relevante suplimentare, cum ar fi rapoarte ale autorităților din alte jurisdicții. De exemplu, reclamantul a subliniat că, în 2023, Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) a arătat că „directivele bazate pe politici elaborate de RPC au permis, de asemenea, ca sectorul biocombustibililor din această țară să fie parțial izolat de piața mondială și mai puțin receptiv la forțele pieței”
 (25).

(79)

În plus, reclamantul a reamintit următoarele elemente care au condus la distorsiuni semnificative.

(80)

În primul rând, sectorul biomotorinei este deservit în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților de stat sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților de stat. De exemplu, în cadrul unuia dintre principalii producători de biomotorină din China, Beijing Haixin Energy Technology Co., Ltd, controlul este deținut de întreprinderi de stat (IDS), și anume Beijing Haixinzhi Low Carbon Technology Development și Beijing Haidian District State-owned Assets Investment Management Co., Ltd, care dețin 35,22 % din acțiunile societății (26). În 2022, producția de biomotorină a societății „a intrat în etapa producției de masă, iar producția, vânzările și stocurile de rezervă au crescut semnificativ de la an la an”
 (27).

(81)

GC supraveghează și ghidează și producătorii privați de biomotorină, astfel cum reiese din următoarele elemente:

(82)

Obiectivele naționale sunt într-adevăr urmărite de sectorul privat: de exemplu, Longyan Zhuoyue New Energy Co., Ltd. („Zhuoyue”), un alt producător chinez important de biomotorină, susține pe site-ul său că „a întreprins cu succes mai multe programe importante, inclusiv Planul național privind noile produse cheie, Planul național Torch, cel de al 10-lea plan cincinal național pentru cercetare științifică și tehnologică, cel de al 11-lea program cincinal național de sprijin în domeniul științei și tehnologiei, cel de al 12-lea program cincinal național pentru cercetare științifică și tehnologică”.

(83)

În al doilea rând, prezența statului în firmele producătoare de biomotorină permite, de asemenea, autorităților să intervină în ceea ce privește prețurile și/sau costurile. Într-adevăr, reclamantul a constatat suprapuneri între funcțiile de conducere și calitatea de membru al Partidului Comunist Chinez („PCC”)/funcțiile de partid în cadrul societăților implicate în producerea biomotorinei: de exemplu, directorul general al Sanju Environmental Protection este membru al PCC, iar mai mulți membri ai consiliului de administrație al Haixin Energy Technology, împreună cu directorul general și directorul acesteia, sunt afiliați și aderă la PCC. Directorul general și președintele Zhejiang Jiaao Enprotech Stock Co. Ltd. este membru al Conferinței Politice Consultative a Poporului Chinez.

(84)

În al treilea rând, GC aplică politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă, în special la nivel de provincie. De exemplu, Shanghai a instituit măsuri de promovare a producerii și utilizării biomotorinei obținute din uleiuri și grăsimi uzate de bucătărie:

(85)

Reclamantul a observat, de asemenea, că în sectorul energetic sunt prezente distorsiuni ale prețurilor și costurilor: principala sursă de energie din China este cărbunele, prin urmare este probabil ca energia utilizată pentru fabricarea biomotorinei în China să fie obținută tot din cărbune. Astfel cum se descrie în raport, prețurile cărbunelui și ale energiei electrice sunt controlate de stat (29).

(86)

Reclamantul a constatat, de asemenea, că sectorul produsului în cauză beneficiază de numeroase politici fiscale. Într-adevăr, China a introdus o politică de rambursare a TVA care permite producătorilor de biomotorină să beneficieze de o reducere de 70 % a TVA-ului dacă biomotorina este fabricată din uleiuri animale și vegetale uzate. De exemplu, în 2023, Zhejiang Dongjiang Energy Technology Co. a primit, pentru perioada decembrie 2022-martie 2023, aproximativ 12 milioane CNY (1,54 milioane EUR) ca urmare a reducerii fiscale. Societatea a raportat că „suma menționată mai sus depășește 10 % din profitul net auditat al societății din ultimul exercițiu financiar”
 (30).

(87)

În plus, producătorii chinezi de biomotorină beneficiază de o reducere de 90 % a venitului impozabil obținut din produsele relevante.

(88)

În al patrulea rând, la fel ca în orice alt sector din economia chineză, sectorul biomotorinei face obiectul distorsiunilor care rezultă din aplicarea discriminatorie sau din asigurarea inadecvată a respectării normelor chineze privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Reclamantul a făcut referire la raport (31) și la investigațiile recente ale Comisiei, observând în plus că, în domeniul falimentului, GC intervine în reorganizarea societăților cotate la bursă, împiedicând punerea în aplicare adecvată a legislației privind falimentul (32).

(89)

În al cincilea rând, costurile salariale sunt distorsionate în sectorul produsului în cauză, astfel cum a arătat Comisia în investigațiile anterioare de apărare comercială (33). Într-adevăr, în China nu se poate dezvolta pe deplin un sistem de salarizare bazată pe piață, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv.

(90)

În al șaselea rând, producătorii de biomotorină au acces la finanțare acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în alt fel, nu acționează în mod independent față de stat. Într-adevăr, în investigațiile anterioare de apărare comercială, Comisia a subliniat poziția puternică a băncilor deținute de stat care acordă acces la finanțare pe baza politicii economice și sociale a statului, nu pe baza considerentelor de piață. În plus, ca regulă generală, băncile sunt conectate cu statul chinez prin relații personale, directorii executivi fiind numiți în ultimă instanță de PCC (34).

(91)

În concluzie, reclamantul a susținut că în sectorul biomotorinei sunt prezente distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(92)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să se folosească prețurile și costurile de pe piața internă din China, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza elementelor de probă disponibile la dosar. Elementele de probă din dosar au inclus elementele de probă cuprinse în raport, inclusiv în versiunea actualizată („raportul actualizat”) (35), care se bazează pe surse disponibile public.

(93)

Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu rezultatele propriilor cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China.

(94)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a Chinei. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”
 (36).

(95)

Economia de stat este considerată „forța conducătoare în economia națională”
, iar statul are obligația de a asigura „consolidarea și creșterea”
 (37) acesteia. În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății statului asupra proprietății private este transpusă în întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale.

(96)

Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu concludent: ea se raportează la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (38).

(97)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea PCC. Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în cadrul căreia rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate.

(98)

În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție.

(99)

După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, a fost introdusă o a doua teză, nouă, care prevede că: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducere al Partidului Comunist din China”
 (39). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al Chinei.

(100)

Acest rol de conducere și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele de pe piața liberă.

(101)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (40). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și nivelul mediului de reglementare.

(102)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare.

(103)

Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, în plus, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin totuși obiective explicite privind realizările.

(104)

În cadrul planurilor, anumite sectoare industriale și/sau proiecte sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernamentale, fiindu-le atribuite obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.).

(105)

Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Această obligație se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează în mod corespunzător puterile cu care au fost învestite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (41).

(106)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al Chinei este dominat de băncile comerciale de stat și de băncile de susținere a politicilor statului. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze la obiectivele de politică industrială ale statului mai degrabă decât să evalueze avantajele economice ale unui anumit proiect (42).

(107)

Același fenomen este prezent și în cazul celorlalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (43).

(108)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (44).

(109)

În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (45).

(110)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (46).

(111)

În China, întreprinderile care se află în proprietatea statului sau care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(112)

GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat („IDS-uri”). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS-uri individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS-uri, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS-urilor și a celulelor de partid în cadrul societăților, precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS-urilor. În schimb, IDS-urile se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (47).

(113)

Cu toate acestea, intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma nu numai în cadrul IDS-urilor, ci și în societățile private (48), PCC revendicându-și rolul de conducere în aproape toate aspectele economiei țării. Într-adevăr, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are ca rezultat efectiv faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea în privința politicilor din partea autorităților de stat, având în vedere cât de departe structurile de stat și de partid au evoluat împreună în China.

(114)

Sectorul produsului în cauză este deservit atât de IDS-uri, cât și de societăți private. De exemplu, China Petrochemical Corp („Sinopec”) este deținută în totalitate de stat (49), în timp ce Zhuoyue (50) și Zhejiang Jiaao Enprotech Stock Co., Ltd. („Jiaao”) (51) sunt private. În plus, unul dintre principalii producători ai produsului în cauză, Beijing Haixin Energy Technology, cunoscut anterior sub numele de Beijing Sanju Environmental Protection and New Materials („Haixin”) (52), este deținut într-o proporție semnificativă de stat, și anume 35,22 % (53).

(115)

GC oferă îndrumări întreprinderilor și prin stabilirea unor obiective specifice pentru sectorul în cauză. De exemplu, NEA a publicat în 2023 o comunicare privind organizarea și desfășurarea de demonstrații pilot pentru promovarea și aplicarea biomotorinei („comunicarea”) (54), care abordează în mod direct sectorul produsului în cauză, vizând „[e]xtinderea scenariilor de aplicare a biomotorinei interne, explorarea și stabilirea unui sistem de politici și a unei căi de dezvoltare reproductibile și extensibile, crearea treptată a unui efect demonstrativ și a unui efect de scară și acumularea de experiență pentru extinderea continuă a promovării și aplicării combustibililor lichizi ecologici, cum este biomotorina”
 (55). Comunicarea indică și modul în care ar trebui atinse obiectivele menționate mai sus: „[a]vând în vedere stadiul actual de dezvoltare al industriei biomotorinei, precum și producția și consumul, administrațiile de la toate nivelurile, întreprinderile și alte entități care candidează pentru demonstrații pilot pot alege una sau mai multe dintre următoarele metode pentru a efectua demonstrații pilot pentru promovarea și aplicarea biomotorinei ținând seama de condițiile locale. În același timp, administrațiile locale sunt, de asemenea, încurajate să desfășoare în mod creativ demonstrații pilot în alte moduri. […] (I) Organizare și raportare. Comisiile pentru dezvoltare și reformă și birourile pentru energie ale provinciilor relevante (regiuni autonome și municipalități aflate direct în subordinea administrației centrale), comisiile pentru dezvoltare și reformă și birourile pentru energie ale orașelor planificate în mod independent, Comisia municipală de gestionare urbană din Beijing și întreprinderile energetice relevante ar trebui să acorde importanță promovării și aplicării biomotorinei și să organizeze în mod activ orașele, districtele și întreprinderile relevante din regiunea administrativă respectivă pentru a candida la demonstrații pilot pentru promovarea și aplicarea biomotorinei. […] (III) Orientări pentru creare. Biroul nostru va oferi orientări generale pentru crearea de zone pentru demonstrații pilot și de proiecte legate de promovarea și aplicarea biomotorinei. Principalul departament competent de la nivelul provinciei ar trebui să colaboreze cu departamentele relevante ale administrației locale pentru a consolida orientările și sprijinul pentru activitatea de creare de demonstrații pilot pentru promovarea și aplicarea biomotorinei în jurisdicția sa și să se coordoneze pentru a rezolva problemele aferente. […] (V) Sprijin strategic. Biroul nostru va acorda prioritate sprijinirii proiectelor de demonstrații pilot eligibile în cadrul proiectelor de împrumut pe termen mediu și lung pentru industria prelucrătoare și va promova în mod activ stabilirea unei metodologii de reducere a emisiilor de carbon pentru biomotorină, va promova includerea biomotorinei în mecanismul național de reducere voluntară certificată a emisiilor (CCER) și va accelera dezvoltarea valorii verzi a biomotorinei”
 (56).

(116)

În mod similar, în 2023, Comisia națională pentru dezvoltare și reformă („CNDR”) a emis avizul orientativ privind promovarea inovării ecologice și a dezvoltării de înaltă calitate a industriei de rafinare, care promovează în mod activ „[dezvoltarea] combustibililor lichizi din biomasă, cum ar fi biomotorina și biocombustibilul de aviație, utilizând ca principală materie primă grăsimile uzate”
 (57).

(117)

Controlul și supravegherea în privința politicilor exercitate de către stat pot fi observate și la nivelul asociațiilor sectoriale relevante (58).

(118)

De exemplu, Federația industriei petroliere și chimice din China (China Petroleum and Chemical Industry Federation – „CPCIF”) (59) prevede la articolul 3 din statutul său că organizația „înființează o organizație a Partidului Comunist din China, desfășoară activități de partid și oferă condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid”
și „acceptă orientările profesionale, supravegherea și gestionarea de către entitățile responsabile cu înregistrarea și gestionarea, de către entitățile responsabile cu consolidarea partidului, precum și de către departamentele administrative relevante responsabile cu gestionarea industriei”
 (60).

(119)

CPCIF a instituit un Comitet pentru industria biochimică și sectorul energiei din biomasă, care are ca obiectiv:

(120)

Sinopec se numără printre membrii CPCIF (62).

(121)

Biomass Energy Industry Branch („BEIB”) (63) a Asociației chineze pentru promovarea dezvoltării industriei urmărește, conform articolului 4 din măsurile sale de gestionare, obiectivul de a „organiza industria energiei obținute din biomasă pentru a pune în aplicare noile strategii, planuri și politici naționale de dezvoltare a energiei și a energiei din biomasă în conformitate cu cerințele naționale privind energia, protecția mediului și dezvoltarea agricolă modernă, de a consolida autogestionarea industriei energiei din biomasă și de a îmbunătăți nivelul de dezvoltare a industriei”
 (64).

(122)

În consecință, producătorii privați din sectorul produsului în cauză sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din acest sector fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării.

(123)

GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. Într-adevăr, celulele PCC din întreprinderile de stat și private, în egală măsură, reprezintă un canal important prin care statul poate interveni în deciziile de afaceri.

(124)

Conform Legii chineze privind societățile comerciale, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (65)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid.

(125)

În trecut, se pare că această cerință nu a fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul societăților ca o chestiune de principiu politic (66), inclusiv exercitând presiuni asupra societăților private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (67).

(126)

Încă din 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (68). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului în cauză și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(127)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat Orientările Biroului General al Comitetului Central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră („orientările”) (69), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private.

(128)

Secțiunea II.4 din orientări prevede că: „[t]rebuie să sporim capacitatea generală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”
, iar secțiunea III.6 prevede că: „[t]rebuie să intensificăm și mai mult consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, iar membrilor de partid să le oferim posibilitatea să își aducă contribuția în calitate de avangardiști și pionieri”
. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților comerciale și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (70).

(129)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și calitatea de membru al PCC/funcțiile de partid există și în sectorul biomotorinei. Pentru a oferi un exemplu, mai mulți directori ai Haixin, precum și directorul general și directorul general adjunct executiv sunt membri ai PCC (71).

(130)

În mod similar, actualul director și director general adjunct al Jiaao este reprezentant la cel de al 14-lea Congres popular al orașului Jiaxing, provincia Zhejiang (72). În plus, informațiile din 2023 arată modul în care sucursala de partid a societății a intervenit în mod direct în procesul decizional operațional: „[î]n 2023, reprezentanții sucursalei au participat la 100 % din adunările acționarilor societății, ale consiliului de administrație și ale consiliului de supraveghere și au participat la 100 % din deciziile majore luate. Sucursala a oferit garanții pentru luarea deciziilor științifice ale conducerii societății”
 (73).

(131)

În plus, numeroși directori de nivel superior ai Sinopec sunt membri ai PCC, inclusiv mai mulți directori și președintele societății. De exemplu, președintele Sinopec este și secretarul organizației de partid (74). Structurile de partid din cadrul grupului sunt implicate în numeroase aspecte ale operațiunilor comerciale de zi cu zi, de exemplu în ceea ce privește consolidarea guvernanței corporative: „[t]oate propunerile prezentate consiliului de administrație spre analiză, cum ar fi transformarea și modernizarea întreprinderilor de rafinare și chimice și planul de acțiune privind nivelul maxim al emisiilor de dioxid de carbon, au fost adoptate și puse în aplicare în mod ordonat și eficace, realizându-se unitatea între rolul partidului de conducere a grupului și exercitarea funcțiilor consiliului de administrație și ale echipei de conducere în conformitate cu legea și cu statutul”
 (75).

(132)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție, au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (76). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, în sectorul biomotorinei și în alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție), permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(133)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale, provinciale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației.

(134)

În ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (77).

(135)

Autoritățile chineze au adoptat mai multe politici care orientează funcționarea sectorului produsului în cauză.

(136)

De exemplu, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea bioeconomiei (78) stabilește următoarele obiective: „[s]electarea țintită, promovarea și aplicarea de noi specii forestiere pentru producția de ulei și de energie cu randament ridicat, rezistență ridicată și creștere rapidă, construirea de baze bioenergetice în funcție de condițiile locale, consolidarea inovării în domeniul tehnologiei termochimice și promovarea aplicării bioenergiei cu eficiență ridicată și cu costuri reduse. Realizarea de situri de demonstrații pentru industria etanolului celulozic, a biomotorinei și a gazului bionatural în zonele urbane și rurale în care sunt concentrate deșeuri organice […]. Desfășurarea de proiecte-pilot de promovare a biomotorinei în domenii în care condițiile permit acest lucru și promovarea demonstrării și a aplicării biocombustibililor de aviație”
 (79).

(137)

În plus, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal privind energia din surse regenerabile (80), GC „[v]a sprijini cercetarea, dezvoltarea și extinderea echipamentelor tehnologice avansate în sectoarele de producție a biomotorinei și a biokerosenului” (81) și „[v]a continua să promoveze aplicațiile comerciale ale combustibililor lichizi ecologici, cum ar fi etanolul și biomotorina, iar pe baza cercetării științifice privind producerea de energie electrică și performanța în materie de siguranță vom extinde utilizarea benzinei și a motorinei la vehiculele grele, aeronave și nave”
 (82).

(138)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind inovarea științifică și tehnologică în domeniul energiei (83) vizează „[c]rearea unui sistem tehnic pentru sinteza/conversia eficientă a biomasei ca materie primă pentru producerea de combustibili pentru transport/produse energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. [Demonstrație și testare] Dezvoltarea și demonstrarea unei serii de tehnologii, cum ar fi conversia eficientă a diferitelor tipuri de materii prime din biomasă în etanol, conversia termică pentru a produce păcură și conversia termochimică continuă a uleiurilor pentru a produce biomotorină” (84) și „[r]ealizarea unor demonstrații de proiecte privind biocombustibilii lichizi, cum ar fi bioetanolul, biomotorina, biocombustibilul […]” (85).

(139)

Catalogul de orientări pentru ajustarea structurală a industriei („catalogul de orientări”) se referă în mod direct la sectorul produsului în cauză, menționându-l ca industrie încurajată, în timp ce proiectele de transformare a uleiului vegetal în biocombustibil care nu sunt în conformitate cu planurile naționale și cu politicile industriale sunt menționate ca proiecte restricționate (86).

(140)

Produsul în cauză beneficiază, de asemenea, de sprijin fiscal. În primul rând, materiile prime pentru biomotorină sunt incluse în ediția din 2022 a Catalogului produselor și serviciilor cu utilizare cuprinzătoare care beneficiază de cote preferențiale de TVA, cu o rată de rambursare a taxei de 70 % (87). În al doilea rând, produsul în cauză este, de asemenea, scutit de impozitul pe consum (88) atunci când îndeplinește următoarele condiții: „(1) proporția de uleiuri animale și vegetale uzate din materiile prime de producție nu este mai mică de 70 %; (2) biomotorina pură produsă respectă standardul național «Biomotorină amestecată cu combustibil de motor diesel (BD100)»
”
 (89). În al treilea rând, întreprinderile beneficiază de o reducere de 90 % a venitului impozabil provenit din biomotorină dacă resursele specificate în Catalogul stimulentelor pentru impozitul pe profit al întreprinderilor pentru utilizarea generală a resurselor („Catalogul stimulentelor pentru impozitul pe profit”) sunt utilizate ca materii prime principale (90). În special, Catalogul stimulentelor pentru impozitul pe profit reglementează biomotorina și uleiurile mixte de calitate industrială fabricate din uleiuri uzate din biomasă și din uleiuri lubrifiante uzate, impunând ca: „1. peste 90 % din materiile prime ale produsului să provină din resursele enumerate; 2. produsul să respecte standardele naționale și industriale”
 (91).

(141)

La nivel de provincie, în conformitate cu cel de al 14-lea plan cincinal al provinciei Jiangsu privind dezvoltarea de vârf a industriei chimice (92), autoritățile guvernamentale urmează să modeleze structura industrială a sectorului după cum urmează: „[s]ă promoveze înlocuirea energiei de origine nefosilă și să se axeze pe promovarea aplicării pe scară largă a biocombustibililor, a combustibililor derivați din deșeuri și a altor surse de energie în domeniile-cheie”
 (93).

(142)

Sectorul biomotorinei beneficiază, de asemenea, de un sprijin puternic din partea municipalității Shanghai. Măsurile din Shanghai din 2021 se referă în mod direct la sectorul produsului în cauză (a se vedea și considerentul 84). De exemplu, se stabilește un mecanism de formare a prețurilor: „Întreprinderile de preparare și vânzare a biomotorinei B5 cumpără biomotorină BD100 de la întreprinderile de eliminare în conformitate cu prețul cu ridicata al motorinei 0# anunțat de departamentul de prețuri al orașului (prețul cu ridicata al motorinei 0# este cel mai mare preț cu amănuntul publicat minus 300 CNY/tonă, a se vedea mai jos) […]. Atunci când prețul cu ridicata al motorinei 0# este mai mic de 6 000 de yuani/tonă, fondurile fiscale municipale vor subvenționa partea mai mică de 6 000 CNY/tonă pentru întreprinderea care se ocupă de eliminare. În timpul punerii în aplicare a subvențiilor de urgență, societățile de eliminare ar trebui să achiziționeze ulei brut la un preț de cel puțin 3 600 CNY/tonă” (94). În plus, documentul reglementează o politică de sprijin financiar: „[d]epartamentul financiar municipal organizează fonduri pentru subvenționarea întreprinderilor de amestecare și de vânzare a biomotorinei B5 pe baza a 80 % din reducerea efectivă în comparație cu motorina 0# în ceea ce privește biomotorina B5 vândută în benzinăriile pentru motorină B5, în benzinăriile plutitoare și în benzinăriile interne. […] De fiecare dată când o întreprindere de amestecare și vânzare de biomotorină B5 stabilește sau ajustează prețul de vânzare cu amănuntul al benzinei și al motorinei în benzinării, aceasta trebuie să precizeze clar prețul biomotorinei B5 sau marja preferențială în comparație cu motorina 0# și să trimită o copie a documentului autorităților competente relevante. Toate benzinăriile ar trebui să ia inițiativa de a comunica prețurile de vânzare ale motorinei 0# și ale biomotorinei B5 și să accepte supravegherea socială. […] Subvențiile financiare sunt condiționate de controlul volumului total, iar volumul total al biomotorinei B5 subvenționate nu trebuie să depășească 600 000 de tone. În cazul în care volumul generat, colectat, transportat, eliminat, preparat și vândut în acest oraș depășește efectiv 600 000 de tone, acesta trebuie analizat în comun și raportat Biroului municipal pentru înverzire și aspectul orașului, Comisiei municipale pentru economie și tehnologia informației, Biroului municipal de supraveghere a pieței, Comisiei municipale pentru dezvoltare și reformă și Biroului financiar municipal. Ajustările vor fi efectuate după ce administrația municipală își dă acordul” (95). Fondurile de subvenționare implicate în măsurile menționate mai sus sunt alocate din fondurile speciale ale orașului Shanghai pentru conservarea energiei și reducerea emisiilor (96).

(143)

De alocarea de fonduri speciale pentru promovarea și aplicarea biomotorinei din uleiuri de bucătărie uzate în 2021 a beneficiat, de exemplu, Sinopec Sales Co., Ltd. Shanghai Petroleum Branch – Biodiesel, care a primit un sprijin financiar în valoare de 129 de milioane CNY (97). În 2022, aceasta a primit 152 de milioane CNY (98).

(144)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, GC conduce și controlează, astfel, practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului, precum și factorii de producție din amonte.

(145)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește acest sector. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(146)

Potrivit informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât China, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică a legislației în domeniu.

(147)

Este de notorietate faptul că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (99).

(148)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în China (100). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (101). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (102).

(149)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului în cauză se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul produsului în cauză. Prezenta investigație nu a dezvăluit niciun element care să pună la îndoială aceste constatări.

(150)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în sectorul produsului în cauză.

(151)

În China nu se poate dezvolta pe deplin un sistem de salarizare bazată pe piață, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile de a se organiza colectiv. China nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii („OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (103).

(152)

Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (104). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de prestații de securitate socială și de alt tip la rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă.

(153)

Acest lucru are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți (105). Aceste aspecte conduc la distorsionarea costurilor salariale în China.

(154)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul biomotorinei nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a principalei materii prime utilizate la producerea acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(155)

Accesul la capital al societăților comerciale din China este afectat de diverse distorsiuni.

(156)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (106), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (107) și aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC.

(157)

În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (108). Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului –, un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările din cadrul investigațiilor de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(158)

De exemplu, GC a clarificat faptul că chiar și deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (109). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală”, în special felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (110).

(159)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ratingurile de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului (111). Acest aspect este agravat și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțările către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (112). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(160)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai mic al investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(161)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț continuă să nu fie rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci să fie influențate de distorsiunile induse de guvern. Ponderea împrumuturilor la rata de referință sau sub aceasta reprezenta în continuare cel puțin o treime din totalul împrumuturilor la sfârșitul anului 2018 (113), iar în 2020, mass-media oficială din China a raportat că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața împrumuturilor în sens descrescător”
 (114). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri mici au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(162)

Creșterea totală a creditelor în China indică o înrăutățire a eficienței alocării capitalului, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(163)

În esență, în pofida măsurilor de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al Chinei este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(164)

În sectorul produsului în cauză, de exemplu, Comunicarea NEA din 2023 menționată în considerentul 115(122) prevede că „[î]n funcție de situația efectivă, fiecare regiune va spori garanția de utilizare a terenurilor și a mării și a altor factori pentru proiectele de creare de demonstrații pilot, va optimiza procesul de aprobare a proiectelor, va studia și va oferi sprijin financiar pentru a crea condiții bune pentru constituirea de zone și proiecte pentru demonstrații pilot”
 (115).

(165)

În cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului în cauză nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(166)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raportul actualizat sunt caracteristice economiei Chinei. Elementele de probă disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez menționate mai sus, precum și în partea I a raportului actualizat, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus și în partea II a raportului actualizat.

(167)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul în cauză, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii produsului în cauză cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta fonduri supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea capitalului. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. Aceste distorsiuni au fost descrise în detaliu mai sus, în special în secțiunile 3.2.1-3.2.1.7. Comisia a subliniat că structura de reglementare care stă la baza acestor distorsiuni este general aplicabilă, producătorii de biomotorină fiind supuși acestor norme la fel ca orice alt operator economic din China. Prin urmare, distorsiunile au un impact direct asupra structurii costurilor produsului în cauză.

(168)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului în cauză pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv cele aferente materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului actualizat.

(169)

Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea capitalului, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(170)

În observațiile prezentate la 26 ianuarie 2024, CCCMC și-a exprimat poziția generală potrivit căreia metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază pentru stabilirea valorii normale este incompatibilă cu acordurile și jurisprudența OMC, în special cu articolele 2.1 și 2.2 din Acordul privind practicile antidumping al OMC („Acordul privind PAD”), care prevăd metodologiile standard pentru stabilirea valorii normale. În acest sens, CCCMC a prezentat următoarele afirmații.

(171)

În primul rând, secțiunea 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC a permis membrilor OMC să deroge de la metodologia standard menționată mai sus pentru determinarea valorii normale și a comparabilității prețurilor numai până la 11 decembrie 2016, când această derogare a expirat. După această dată, UE trebuia să adere la metodologiile standard prevăzute la articolele 2.1 și 2.2 din Acordul privind PAD pentru a stabili valoarea normală a producătorilor-exportatori chinezi, utilizând, prin urmare, prețurile și costurile reale ale producătorilor-exportatori chinezi.

(172)

În al doilea rând, metodologia prevăzută în Acordul privind PAD pentru stabilirea valorii normale nu permite utilizarea altor informații decât informațiile referitoare la țara exportatoare, ceea ce implică faptul că autoritatea care efectuează investigația nu poate calcula valoarea normală pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată (alta decât țara exportatoare) pe motiv că există distorsiuni semnificative, noțiune care nu există în Acordul privind PAD. În sprijinul afirmației sale, CCCMC a citat raportul Organului de apel în litigiul DS473 UE – Biomotorină (Argentina).

(173)

Aceste argumente nu au putut fi acceptate. Comisia a considerat că dispoziția de la articolul 2 alineatul (6a) este pe deplin compatibilă cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CCCMC. Într-adevăr, existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare. Raportul Organului de apel în cauza DS473 nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei dispoziții specifice de la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În orice caz, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de Organul de apel în cauza DS437, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată.

(174)

În ceea ce privește angajamentele în temeiul secțiunii 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC, Comisia a subliniat că, în cadrul procedurilor antidumping privind produsele din China, părțile care nu au expirat din secțiunea 15 a protocolului continuă să se aplice la stabilirea valorii normale.

(175)

Întrucât Comisia a concluzionat în secțiunea 3.2.1 că este oportun să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în prezenta investigație, iar această dispoziție este pe deplin conformă cu normele OMC, aceste afirmații au fost respinse.

(176)

În observațiile sale, CCCMC a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a găsit suficiente elemente de probă privind distorsiunile semnificative care afectează prețurile și costurile din China. În acest sens, CCCMC a prezentat o serie de argumente.

(177)

În primul rând, pentru a demonstra existența unor distorsiuni semnificative și supravegherea, îndrumarea și intervenția statului în sectorul biomotorinei, reclamantul s-a bazat pe documente care sunt fie depășite – cum ar fi raportul –, fie prea generale și neobligatorii, cum ar fi Planul de acțiune strategic pentru dezvoltarea energetică (2014-2020), care este expirat în prezent, și cel de al 14-lea plan cincinal (2021-2025) pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile.

(178)

În al doilea rând, reclamantul s-a bazat, de asemenea, pe mai multe investigații anterioare ale Comisiei, care fie nu au nicio legătură temporală cu cazul de față, fie se referă la produse, industrii și sectoare diferite. CCCMC a reamintit că, astfel cum a susținut Organul de apel în cauza DS379 SUA – Taxe antidumping și compensatorii (China): „[î]n mod normal, simpla încorporare prin trimitere a constatărilor dintr-o hotărâre în altă hotărâre nu este suficientă ca explicație motivată și adecvată. Totuși, în cazul în care există o strânsă suprapunere temporală și materială între cele două investigații, o astfel de trimitere încrucișată poate, în mod excepțional, să fie suficientă” (116). Prin urmare, având în vedere lipsa unei corelări temporale și materiale între investigațiile anterioare și cazul de față, o simplă trimitere la constatările Comisiei din cadrul unor astfel de investigații nu constituie un element de probă suficient pentru existența unor distorsiuni substanțiale în industria chineză a biomotorinei.

(179)

În al treilea rând, pentru a demonstra o intervenție substanțială a statului care afectează prețurile și costurile interne, reclamantul a susținut că multe întreprinderi din China sunt deținute de stat. Însă proprietatea statului nu constituie un element de probă suficient pentru existența „controlului semnificativ”, a „încredințării”, a „ordonării” de către guvern sau a „intervenției statului” în ceea ce privește prețurile sau costurile dintr-o anumită industrie.

(180)

În al patrulea rând, în orice caz, reclamantul nu a furnizat elemente de probă pentru a dovedi că intervenția statului este cauza unor „distorsiuni semnificative” care afectează prețurile și/sau costurile producătorilor chinezi de biomotorină. În absența unor astfel de elemente de probă, nu se poate presupune că prețurile și costurile producătorilor chinezi de biomotorină nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă.

(181)

Comisia nu a putut accepta argumentele CCCMC referitoare la (presupusa lipsă de) elemente de probă privind distorsiunile semnificative din China din următoarele motive.

(182)

În primul rând, chiar dacă anumite documente de politică ale Chinei, cum ar fi planurile cincinale ale celui de al 13-lea ciclu de planificare menționat în raport, au expirat între timp, tipurile și amploarea distorsiunilor descrise în raport rămân în vigoare în China. Acest lucru se datorează faptului că legislația de bază – inclusiv Constituția Chinei, Constituția PCC, precum și numeroase legi secundare – menține elementele care conduc la distorsiuni în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și pe care raportul le descrie în detaliu. Prin urmare, reclamantul a avut dreptate să se bazeze pe raport ca sursă de informații care indică existența unor distorsiuni semnificative. Comisia a reamintit, în acest context, standardul specific al probei la deschiderea investigației în temeiul articolului 5 alineatul (9) din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 186 pentru mai multe detalii). În orice caz, reclamantul nu s-a bazat doar pe elementele de probă din raport, ci a făcut referire la o serie de elemente suplimentare cu efect de distorsionare în sectorul biomotorinei din China, astfel cum se descrie în considerentele 80-90 de mai sus.

(183)

De asemenea, Comisia nu a fost de acord cu faptul că cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile, precum și alte planuri cincinale reprezintă doar orientări fără caracter obligatoriu. Dimpotrivă, Comisia a reamintit că sistemul de planificare chinez stabilește priorități și prevede obiective asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile publice centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care acoperă practic toate sectoarele economice, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. După cum se descrie în detaliu în raportul actualizat, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au, de fapt, caracter obligatoriu, sistemul de planificare având drept rezultat alocarea de resurse sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau în alt mod importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței.

(184)

În al doilea rând, Comisia a reamintit că, într-adevăr, în cauza DS379, hotărârea Organului de apel a precizat în mod explicit că trimiterile încrucișate de la o hotărâre la alta sunt permise, în cazul în care există o strânsă suprapunere temporală și materială între cele două investigații. O astfel de suprapunere materială există în mod clar între prezenta investigație și investigațiile menționate de reclamant, având în vedere în special faptul că respectivele investigații au analizat politici și norme cu aplicabilitate generală în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, care influențează prin urmare și sectorul produsului în cauză, cum ar fi influența GC și PCC asupra societăților și/sau faptul că sistemul de planificare din RPC are drept rezultat alocarea de resurse în conformitate cu obiectivele politicilor industriale. În plus, constatarea Organului de apel reamintită de CCCMC a vizat mai degrabă hotărârea finală decât caracterul suficient al elementelor de probă la deschiderea investigației.

(185)

În al treilea rând, în ceea ce privește proprietatea statului, Comisia a explicat în raportul actualizat influența atotcuprinzătoare pe care GC și PCC o mențin asupra IDS-urilor, precum și caracteristica juridică și organizațională relevantă care le oferă autorităților chineze influență asupra comportamentului pe piață, inclusiv în cazul societăților private (a se vedea în special secțiunea 3.2.1.2). În plus, Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia nu evaluează dacă proprietatea statului echivalează cu „control semnificativ”, „încredințare”, „ordonare” sau „intervenție a statului” din partea guvernului în ceea ce privește prețurile sau costurile dintr-o anumită industrie. În schimb, Comisia stabilește dacă piața în cauză este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare și care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective. La rândul său, acesta este unul dintre elementele al căror impact trebuie luat în considerare atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative.

(186)

În al patrulea rând, astfel cum a confirmat Tribunalul în hotărârea Viraj Profiles, cantitatea și calitatea elementelor de probă necesare pentru îndeplinirea criteriilor privind caracterul suficient al elementelor de probă în scopul deschiderii unei investigații sunt diferite de cele necesare pentru stabilirea preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate (117). Plângerea a îndeplinit standardele stabilite la articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, coroborat cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d). Într-adevăr, astfel cum se indică în avizul de deschidere, Comisia a considerat în etapa de deschidere că existau suficiente elemente de probă în conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru a demonstra că, din cauza distorsiunilor semnificative care afectează prețurile și costurile, utilizarea prețurilor și a costurilor de pe piața internă a RPC nu ar fi adecvată, justificând astfel deschiderea unei investigații în baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a procedat la demonstrarea acestor distorsiuni în secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.8.

(187)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile CCCMC.

(188)

În observațiile prezentate la 15 martie 2024, Zhuoyue și-a exprimat poziția generală potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este compatibil cu dreptul OMC.

(189)

Întrucât această afirmație este similară cu cele susținute de CCCMC, Comisia a respins-o din motivele descrise mai sus (a se vedea considerentele 173 și 174).

(190)

Zhuoyue a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a demonstrat existența unor distorsiuni semnificative și că nu există distorsiuni semnificative în industria biomotorinei din China. Comisia a observat că afirmațiile formulate de Zhuoyue cu privire la faptul că reclamantul nu ar fi demonstrat existența distorsiunilor sunt, în esență, identice cu cele susținute de CCCMC și, prin urmare, trebuie respinse din motivele descrise mai sus (a se vedea considerentele 182, 184 și 186). Totuși, Zhuoyue a prezentat și următoarele afirmații suplimentare.

(191)

În primul rând, UE a adoptat măsuri de piață la nivelul UE care corespund în mod substanțial unor măsuri similare din China, printre care și acordarea de subvenții industriilor din UE pentru a promova aderarea acestora la noile obiective ale politicii industriale a UE (care, la rândul lor, reflectă obiectivele politicii industriale a guvernului chinez) și intervenția în investițiile și în procesul decizional al întreprinderilor.

(192)

În al doilea rând, Zhuoyue este o întreprindere privată, fără nicio legătură cu guvernul, prin urmare operațiunile sale nu fac obiectul niciunei intervenții sau influențe din partea GC. Reclamantul a citat mai multe programe naționale pe care societatea le-a întreprins (a se vedea considerentul 82), dar programele respective s-au axat pe cercetarea și dezvoltarea tehnologică și sunt menite să încurajeze și să promoveze inovarea și dezvoltarea de tehnologii în anumite industrii. Acestea nu au nicio influență asupra costului sau prețului produselor producătorilor chinezi sau asupra forțelor de pe piața liberă.

(193)

În al treilea rând, afirmațiile reclamantului privind intervenția statului din cauza naturii întreprinderilor de stat și a legăturilor dintre PCC și producătorii chinezi de biomotorină sunt nefondate. Într-adevăr, potrivit articolului 6 din Legea Republicii Populare Chineze privind activele deținute de stat în cadrul întreprinderilor („Legea privind IDS-urile”), „Consiliul de stat și administrațiile populare locale îndeplinesc, conform legii, funcții de contribuitor, pe baza principiului separării organelor guvernamentale și a întreprinderilor, al separării funcțiilor administrative publice și a funcțiilor de contribuitor la active deținute de stat, precum și pe baza principiului neintervenției în operațiunile comerciale legitime și independente ale întreprinderilor”. Această dispoziție este obligatorie și, prin urmare, indiferent dacă un producător este sau nu deținut de stat, activitatea lui este independentă de guvern.

(194)

Ca răspuns la argumentele Zhuoyue, Comisia a observat, în primul rând, că politicile UE nu au nicio relevanță în contextul unei evaluări efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(195)

În al doilea rând, în ceea ce privește afirmația Zhuoyue potrivit căreia aceasta este o societate privată, Comisia a descris în secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.8 intervențiile substanțiale ale statului în RPC care au condus la o distorsionare a alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței. Aceste distorsiuni afectează operatorii comerciali, indiferent de structura de proprietate sau de structura de conducere. În plus, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia programele naționale se concentrează asupra cercetării și dezvoltării, Comisia a subliniat că, deși costurile de cercetare și dezvoltare influențează costurile și prețurile produselor finite, reclamantul a făcut referire la aceste programe ca elemente care indică controlul sau supravegherea politicilor ori îndrumarea autorităților cu privire la operatorii economici din sectorul biomotorinei din China.

(196)

În cele din urmă, Comisia a observat că interpretarea de către Zhuoyue a Legii privind IDS-urile este în mod clar selectivă. Deși societatea a subliniat separarea formală între rolul administrativ și cel de acționar al statului în conformitate cu articolul 6 din Legea privind IDS-urile, aceasta a ales să omită o trimitere la articolul 1. Articolul 1 definește obiectivul general al legii ca fiind, printre altele, sprijinirea rolului de lider al sectorului economic deținut de stat în economia națională și promovarea dezvoltării economiei socialiste de piață. De asemenea, Zhuoyue nu a făcut referire nici la articolul 7, care obligă statul să încurajeze investiții mai mari de capital de stat în industriile-cheie și în domeniile importante pentru economia națională, și nici la articolul 36, conform căruia IDS-urile, atunci când fac investiții, trebuie să respecte politicile industriale naționale. Astfel de dispoziții creează, de fapt, un mediu juridic în care separarea între stat și întreprinderi este aproape imposibilă.

(197)

În consecință, Comisia a respins afirmațiile Zhuoyue.

(198)

La 31 ianuarie 2024, GC și-a prezentat propriile observații, exprimând poziția generală potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este compatibil cu dreptul OMC. Întrucât aceste afirmații sunt similare cu cele prezentate de CCCMC și Zhuoyue, Comisia le-a respins, din motivele descrise mai sus (a se vedea considerentele 173, 174, 182 și 194).

(199)

În plus față de afirmațiile privind compatibilitatea cu normele OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, GC a susținut că investigația desfășurată de Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în acest caz a avut standarde duble. Potrivit GC, Comisia a refuzat să accepte datele privind costurile exportatorilor chinezi pe motiv că existau distorsiuni semnificative pe piața chineză, dar a acceptat datele țării reprezentative și le-a utilizat pentru a înlocui datele producătorilor chinezi, fără a evalua dacă aceste date de înlocuire ar putea fi afectate de distorsiuni ale pieței. Potrivit GC, aceasta este o dovadă a utilizării unor „standarde duble”. GC a subliniat că, în temeiul dreptului Uniunii, Comisia este obligată să utilizeze prețuri nedistorsionate pentru a construi valoarea normală. Prin urmare, în opinia GC, Comisia ar trebui să ia inițiativa de a investiga și de a dovedi existența sau inexistența unor distorsiuni în țările reprezentative, în loc să aștepte în mod pasiv ca părțile implicate în cauza respectivă să prezinte elemente de probă.

(200)

Comisia nu a fost convinsă de acest argument. Într-adevăr, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia procedează la construirea valorii normale pe baza altor date decât prețurile și costurile interne (cu excepția cazului în care se stabilește în mod clar că aceste costuri nu sunt distorsionate) din țara exportatoare, numai în cazul în care stabilește că aceste date sunt adecvate pentru a reflecta prețuri și costuri nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În această privință, fără a aștepta în mod pasiv, Comisia efectuează propria analiză și invită părțile interesate să transmită observații privind sursele propuse pentru stabilirea valorii normale în etapele inițiale ale investigației, și anume prin intermediul notelor privind sursele nedistorsionate pe care intenționează să le utilizeze, publicate la începutul procedurii. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ține seama pe deplin de toate observațiile primite de părți, precum și de cercetările proprii ale Comisiei.

(201)

În cele din urmă, GC a susținut că raportul induce în eroare, este subiectiv și fără legătură cu realitatea. Se susține că, în raport, avantajele concurențiale legitime ale societăților chineze și diferențele instituționale firești dintre China și UE au fost folosite ca bază pentru stabilirea unor distorsiuni semnificative ale pieței. În plus, GC a susținut că faptul că Comisia a acceptat afirmațiile privind denaturarea pieței formulate de industria Uniunii pe baza raportului a oferit avantaje neloiale industriei Uniunii, ceea ce ar echivala cu pronunțarea unor hotărâri înaintea procesului. Demonstrarea elementelor de probă pentru plângerea industriei echivalează cu a lua partea industriei, prin urmare nu este conformă cu spiritul juridic fundamental al echității și justiției.

(202)

Comisia nu a putut accepta aceste argumente. Raportul și raportul actualizat sunt documente cuprinzătoare bazate pe elemente de probă ample și obiective, incluzând acte legislative, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte ale organizațiilor internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile. Raportul a fost depus la dosarul investigației, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la acesta și la elementele de probă pe care se bazează. GC nu a transmis nicio astfel de obiecție, ci doar observații generice nefondate. Aceeași argumentație este valabilă și pentru raportul actualizat.

(203)

GC a sugerat și că emiterea unui raport de țară a înlocuit investigația efectivă, dar Comisia a reamintit că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază, în cazul în care consideră că elementele de probă prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente, Comisia poate deschide investigația pe această bază. Totuși, stabilirea existenței efective și a impactului distorsiunilor semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază au loc în momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive rezultate în urma unei investigații. Existența și impactul potențial al distorsiunilor semnificative nu sunt confirmate în etapa de deschidere, astfel cum a susținut GC, ci numai după o investigație aprofundată; în consecință, acest argument este respins.

(204)

În concluzie, GC, CCCMC sau producătorii-exportatori nu au prezentat în cadrul prezentei investigații niciun element de probă sau argument cuprinzător care să infirme existența unor distorsiuni semnificative în sectorul biomotorinei.

(205)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, conform articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(206)

Astfel cum se explică în considerentele 64-68, Comisia a emis două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Malaysia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(207)

În prima notă, Comisia a identificat 49 de țări ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică asemănător celui din RPC conform Băncii Mondiale, fiind clasificate de aceasta drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, și despre care se cunoștea faptul că fabricau produsul care face obiectul investigației. Dintre aceste 49 de țări, Comisia a identificat șase țări cu cea mai mare producție de biomotorină în 2022 și 2023, utilizând previziunile OCDE și FAO (119). Aceste țări au fost (în ordinea volumului producției): Brazilia, Argentina, Thailanda, Malaysia, Columbia și Peru. Brazilia a fost identificată și de CEB în plângere ca țară reprezentativă adecvată.

(208)

În observațiile lor cu privire la prima notă, CEB, EcoCeres și Jiaao au formulat observații cu privire la fabricarea produsului care face obiectul investigației. CEB a susținut că Brazilia, fiind cea mai mare producătoare de biomotorină dintre țările cu un nivel de dezvoltare similar celui din RPC, este țara reprezentativă cea mai adecvată. EcoCeres și Jiaao au susținut în schimb că Brazilia nu este adecvată, deoarece doar câțiva producători fabricau biomotorină din aceleași materii prime ca și producătorii chinezi, principalele materii prime fiind UCO, grăsimea brună (brown grease – „BG”) și efluenții proveniți de la fabricile de ulei de palmier (palm oil mill effluent – „POME”). Potrivit EcoCeres, producția de biomotorină din aceste materii prime a fost insuficientă și în Columbia și Thailanda.

(209)

În plus, CEB, EcoCeres și Jiaao au formulat observații cu privire la nivelul ridicat de reglementare guvernamentală de-a lungul lanțului valoric al biomotorinei în cele patru țări reprezentative potențiale (Brazilia, Columbia, Malaysia și Thailanda) identificate în prima notă (a se vedea considerentul 246).

(210)

În ceea ce privește observațiile referitoare la nivelul reglementării guvernamentale de-a lungul lanțului valoric al biomotorinei în potențialele țări reprezentative, Comisia a subliniat, în cea de a doua notă, că piața biomotorinei și lanțul său valoric sunt reglementate prin măsuri guvernamentale la nivel mondial, deoarece această industrie contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea de către țări a angajamentelor lor internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(211)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, CEB a reiterat faptul că piața biomotorinei și lanțul său valoric sunt supuse reglementărilor guvernamentale în Malaysia. În special, potrivit CEB, prețul biomotorinei este stabilit de Guvernul Malaysiei („GM”) printr-o formulă de stabilire a prețurilor care prevede costuri VAG fixe și un profit fix. În plus, exporturile de ulei de palmier brut fac obiectul unei taxe la export, care, potrivit CEB, influențează costul de producție al producătorilor malaysieni de biomotorină. În cele din urmă, CEB a subliniat că, începând din februarie 2024, statul malaysian Sabah a instituit o taxă la export și pentru exporturile de POME.

(212)

În ceea ce privește Malaysia, Comisia a observat că pentru combustibilul vândut de comercianții cu amănuntul în benzinării, și anume benzina amestecată cu biomotorină, se aplică mecanismul automat de stabilire a prețurilor. Prețul acestui combustibil este stabilit utilizând o formulă de stabilire a prețului care ia în considerare un preț de referință al țițeiului, diverse costuri ale societății petroliere și ale comerciantului cu amănuntul, precum și profitul acestora (120) (121) (122). În cazul în care prețul fix este mai mic decât un preț de piață dorit, adică nu acoperă costul și profitul comerciantului cu amănuntul, GM poate compensa diferența printr-o subvenție plătită comerciantului cu amănuntul (123).

(213)

În plus, atunci când a selectat societățile care urmau să fie utilizate ca sursă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a concentrat asupra celor care produceau biomotorină din UCO, POME și BG. Deși unele dintre societățile selectate pot utiliza parțial uleiul de palmier brut ca materie primă, Comisia a considerat că rezultatele lor financiare ar fi afectate doar marginal. În cele din urmă, taxa la export impusă de Sabah nu este relevantă pentru prezenta investigație, deoarece a fost introdusă abia după perioada de investigație.

(214)

În consecință, Comisia a considerat că reglementările guvernamentale aplicabile pieței biomotorinei și lanțului său valoric din Malaysia nu erau de o asemenea natură încât țara să nu fie adecvată ca țară reprezentativă.

(215)

În ceea ce privește Brazilia, în observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, CEB a subliniat că sistemul de licitații publice a fost înlocuit cu comerțul extrabursier cu biomotorină începând din 2022. CEB a confirmat, de asemenea, că importurile de biomotorină sunt extrem de reduse, deoarece fac obiectul licențelor de import, care sunt eliberate numai în cazuri excepționale. Totuși, CEB a susținut că aceste măsuri nu au influențat prețurile și costurile de pe piața braziliană, deoarece numărul de producători certificați de biomotorină care își desfășoară activitatea în acest sector garantează o concurență suficientă.

(216)

Comisia a luat notă de aceste informații suplimentare. Întrucât Malaysia a fost confirmată ca țară reprezentativă adecvată, Comisia nu a considerat necesar să analizeze în detaliu reglementarea pieței biomotorinei și a lanțului său valoric din Brazilia.

(217)

În prima notă, Comisia s-a concentrat asupra celor mai importanți factori de producție care reprezintă peste 80 % din costul de producție al Chinei, și anume materiile prime încadrate la codurile SA 1518 00 (UCO) și 3823 19 (POME, BG și majoritatea celorlalte materii prime, cum ar fi deșeurile alimentare sau pasta de neutralizare). Comisia a analizat dacă cele șase țări reprezentative potențiale au instituit restricții la export care denaturează prețul intern, dacă au importat din China cantități care ar putea distorsiona prețul mediu de import și, în cele din urmă, dacă mărfurile încadrate la cele două coduri SA principale au fost importate în cantități reprezentative. Analiza a fost efectuată nu numai la nivelul codurilor SA, ci și la nivelul codurilor de mărfuri mai detaliate, în funcție de nomenclatura vamală a fiecărei țări.

(218)

Comisia a constatat că, în Argentina, toate mărfurile care se încadrează la cele două coduri SA principale făceau obiectul unei taxe la export. În plus, anumite mărfuri încadrate la codul SA 1518 00 făceau obiectul unei licențe de export în Malaysia.

(219)

Comisia a constatat, de asemenea, că cantități semnificative de cărbune importate în Argentina (SA 2701 11 ), de mărfuri clasificate la trei coduri de mărfuri încadrate la codul SA 1518 00 în Malaysia și de cinci mărfuri încadrate la codul SA 1518 00 în Thailanda sunt originare din RPC.

(220)

După excluderea importurilor care fie au făcut obiectul restricțiilor la export, fie au fost probabil afectate de cantitățile semnificative importate din RPC, Malaysia a fost de departe țara cu cele mai mari cantități de mărfuri importate sub cele două coduri SA principale (200 de mii de tone sub codul SA 1518 00 și 790 de mii de tone sub codul SA 3823 19 , față de 17 mii de tone sub codul SA 1518 00 în Thailanda și 18 mii de tone sub codul SA 3823 19 în Brazilia, cele două țări cu al doilea cel mai mare volum al importurilor).

(221)

În observațiile sale privind țara reprezentativă și factorii de producție prezentate la deschiderea investigației, EcoCeres a subliniat că codul SA 1518 00 acoperă o gamă largă de produse. Prin urmare, orice nomenclatură vamală care nu permitea să se facă distincția între grăsimile și uleiurile comestibile și cele necomestibile era complet necorespunzătoare pentru a identifica un cod de mărfuri adecvat. În acest sens, societatea a sugerat Comisiei să utilizeze „prețuri, costuri sau valori de referință internaționale nedistorsionate” pentru a stabili costul nedistorsionat al UCO și a transmis informațiile privind prețurile colectate și publicate de Argus Biofuels (124).

(222)

În prima notă, Comisia a considerat, într-adevăr, că este necesar să selecteze o sursă adecvată de costuri nedistorsionate ale UCO. Comisia a observat că numai nomenclaturile vamale din Malaysia și Thailanda permit diferențierea între grăsimile și uleiurile comestibile și cele necomestibile. Comisia a decis să analizeze în continuare calitatea tuturor surselor potențiale de costuri nedistorsionate ale UCO, inclusiv a valorilor de referință internaționale furnizate de EcoCeres.

(223)

În observațiile lor cu privire la prima notă, EcoCeres, Jiaao și Zhuoyue au susținut că Malaysia este singura țară reprezentativă potențială cu volume reprezentative ale importurilor încadrate la codurile SA 1518 00 și 3823 19 , care acoperă cele mai importante materii prime utilizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion (a se vedea considerentul 208). În plus, EcoCeres și Zhuoyue au reiterat faptul că respectivele coduri SA acoperă o gamă largă de produse diferite și că numai nomenclatura vamală din Malaysia și Thailanda permite o diferențiere între grăsimile și uleiurile comestibile și cele necomestibile la codul SA 1518 00 . EcoCeres a reiterat faptul că ar putea fi utilizate valori de referință internaționale pentru a stabili costurile nedistorsionate ale UCO și POME.

(224)

Pe de altă parte, în observațiile sale cu privire la prima notă, CEB a subliniat că volumul importurilor în Brazilia încadrate la cele două coduri SA principale a fost al doilea cel mai mare (dintre cele patru țări reprezentative potențiale rămase, a se vedea considerentul 246) după Malaysia și a susținut că prețul importurilor braziliene încadrate la codul SA 1518 00 reflectă prețul grăsimilor și uleiurilor necomestibile de pe piața internă.

(225)

CEB a susținut, de asemenea, că, întrucât unele dintre mărfurile încadrate la codul SA 1518 00 fac obiectul licențelor de export în Malaysia, această restricție la export distorsiona și prețurile de import (și de pe piața internă) ale tuturor mărfurilor încadrate la codul SA respectiv. EcoCeres nu a fost de acord și a susținut că, în cazul în care licențele de export aplicabile unora dintre mărfuri ar fi cauzat scăderea prețurilor tuturor mărfurilor încadrate la codul SA 1518 00 , furnizorii străini și-ar fi redirecționat vânzările către alte piețe cu prețuri mai atractive.

(226)

În ceea ce privește disponibilitatea datelor relevante, Zhuoyue a remarcat că nu au existat importuri de biosmoală în Brazilia și Columbia.

(227)

În cea de a doua notă, Comisia a considerat că este esențial să se identifice coduri de mărfuri care sunt cât mai apropiate de materiile prime utilizate efectiv de producătorii chinezi. În acest sens, Comisia a concluzionat că nomenclatura vamală a Braziliei și cea a Columbiei nu permiteau identificarea importurilor care ar reflecta prețurile interne ale UCO. În plus, în urma verificărilor la fața locului, s-a confirmat că volumele importurilor în Brazilia, Columbia și Thailanda încadrate la cele două coduri SA principale nu au fost reprezentative, în special în ceea ce privește volumele de consum ale producătorilor chinezi de biomotorină.

(228)

Întrucât codul SA 1518 00 acoperă o gamă largă de produse, inclusiv unele care nu sunt utilizate ca materii prime pentru producția de biomotorină, Comisia a considerat că este puțin probabil ca licențele de export aplicabile mai multor coduri de mărfuri să cauzeze scăderea prețurilor de import (și de pe piața internă) ale tuturor mărfurilor importate cu codul SA 1518 00 .

(229)

Cu toate acestea, Comisia a respins utilizarea valorilor de referință internaționale pentru UCO și POME în această etapă a investigației, deoarece valorile de referință nu specificau originea materiilor prime respective. Prin urmare, nu s-a putut stabili că datele pentru UCO nu erau distorsionate de materiile prime originare din China. În mod similar, s-a constatat că prețurile pentru POME originari din Indonezia au fost distorsionate prin aplicarea unei taxe la export (a se vedea considerentul 237) și nu era exclus ca POME din Indonezia să fie acoperiți de valoarea de referință respectivă.

(230)

În ceea ce privește importurile de biosmoală, Comisia a observat că, deși aceasta nu a reprezentat un factor de producție important ca pondere în costul total de producție, selectarea unei țări reprezentative cu importuri de biosmoală constituie un avantaj.

(231)

În observațiile lor cu privire la cea de a doua notă, CEB și Jiaao au prezentat observații referitoare la costul nedistorsionat al UCO. CEB a subliniat că anumite volume de UCO importate în Malaysia erau originare din Indonezia. Prețurile acestor importuri au fost însă distorsionate de taxa la export percepută la exportul de UCO din Indonezia (125).

(232)

Comisia a examinat afirmațiile și a constatat că, într-adevăr, exporturile de UCO din Indonezia făceau obiectul unei taxe la export. Pe această bază, Comisia a decis să excludă din stabilirea costului nedistorsionat importurile de UCO în Malaysia originare din Indonezia.

(233)

Referindu-se la observațiile sale cu privire la reglementările guvernamentale privind piața biomotorinei și lanțul său valoric din Malaysia (a se vedea considerentul 211), CEB a reiterat faptul că importurile în Brazilia încadrate la codurile SA 1518 00 (pentru UCO) și 3823 19 (pentru POME) nu erau nefiabile, în pofida volumului redus. Partea respectivă a sugerat două alternative:

(234)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 258, Comisia a considerat că Malaysia este o țară reprezentativă adecvată în etapa provizorie. Prin urmare, utilizarea importurilor în SUA ca sursă alternativă de valori de referință pentru UCO și POME a fost respinsă. În ceea ce privește clasificarea UCO ca uleiuri comestibile sau necomestibile, în această etapă a investigației, Comisia nu este în măsură să stabilească dacă clasificarea utilizată în contracte este compatibilă cu nomenclatura vamală malaysiană, în special deoarece partea respectivă nu a pus la dispoziție un rezumat neconfidențial semnificativ al argumentelor sale.

(235)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, Jiaao a susținut că Comisia ar trebui să excludă anumite coduri de mărfuri, cum ar fi cele care acoperă uleiurile necomestibile din semințe de in, măsline și fructe cu coajă lemnoasă măcinate, din domeniul de aplicare al codurilor utilizate pentru a determina costul nedistorsionat al UCO. Partea respectivă a susținut că Comisia a verificat dacă astfel de tipuri de uleiuri nu au fost utilizate de societate în producția sa de biomotorină. În plus, Jiaao a susținut că importurile de UCO originare din Japonia ar trebui excluse de la stabilirea valorii de referință, deoarece Japonia are o ofertă internă redusă de UCO (126).

(236)

Deși Japonia are într-adevăr o disponibilitate internă redusă de UCO, în 2022 aceasta a exportat cea mai mare parte a volumelor colectate (127). Pentru comparație, în 2022, volumele exportate au depășit în mod semnificativ volumele importate în Malaysia din Japonia în perioada de investigație. În consecință, Comisia a respins ambele afirmații.

(237)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, CEB a susținut că importurile de POME din Malaysia încadrate la codul SA 3823 19 erau distorsionate de cantitățile semnificative de importuri din Indonezia. Întrucât Indonezia percepe o taxă la export pentru exporturile de POME (128), prețurile acestor importuri erau distorsionate.

(238)

În urma acestei afirmații, Comisia a decis în această etapă să excludă importurile de mărfuri originare din Indonezia încadrate la codurile de mărfuri relevante pentru POME și acizii grași din ulei de palmier, întrucât importurile încadrate la aceleași coduri de mărfuri sunt utilizate pentru ambii factori de producție ca sursă a costului nedistorsionat.

(239)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, Zhuoyue a susținut că Comisia nu ar trebui să utilizeze codul de mărfuri 3823 19 90 ca unul dintre codurile pentru BG, deșeurile alimentare, pasta de neutralizare și uleiul de pământ decolorant uzat (spent bleaching earth oil – „SBEO”). Potrivit părții respective, acest cod nu acoperă uleiurile acide rafinate, iar materiile prime menționate mai sus reprezintă toate astfel de uleiuri. Societatea și-a susținut argumentele prin faptul că prețul unitar de import sub acest cod a fost mai mare decât prețul unitar de import al UCO, ceea ce este contraintuitiv, deoarece UCO este materia primă mai valoroasă, având în vedere caracteristicile sale, precum conținutul de acizi grași liberi, compoziția, conținutul de metale.

(240)

Comisia a consultat nomenclatura vamală a Malaysiei, disponibilă pe site-ul său Acces2Markets (129), și a concluzionat în mod provizoriu că toate mărfurile de la codul SA 3823 19 , cu excepția celor referitoare la derivații uleiului de palmier, ar trebui să fie incluse în mod rezonabil în determinarea valorii de referință pentru materiile prime cu niveluri mai ridicate de acizi grași liberi, cum ar fi BG, deșeurile alimentare, pasta de neutralizare și SBEO. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(241)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, Zhuoyue a susținut că Comisia nu ar trebui să înlocuiască costul din China cu o valoare de referință nedistorsionată, deoarece nu există elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative pe piața biomotorinei din RPC. Partea respectivă a mai susținut că, chiar dacă costul forței de muncă este înlocuit cu o valoare de referință, Comisia ar trebui să identifice o metodă mai adecvată de ajustare a costului forței de muncă din Malaysia, care era disponibil numai pentru 2016, la un nivel adecvat pentru PI. Zhuoyue a susținut că nu există nicio corelație între nivelul salariilor și rata inflației exprimată prin indicele prețurilor de producție (Producer Price Index – „PPI”).

(242)

În ceea ce privește presupusa piață nedistorsionată a biomotorinei din RPC, Comisia face referire la constatările sale din secțiunile 3.2.1-3.2.1.8 și, în mod specific, la cele referitoare la piața forței de muncă din secțiunea 3.2.1.6. Întrucât costul forței de muncă a reprezentat o parte neglijabilă din costul de producție al producătorilor-exportatori (maximum 1,5 %), Comisia a considerat că utilizarea PPI pentru actualizarea costului forței de muncă din Malaysia nu influența în mod semnificativ valoarea normală nedistorsionată. În consecință, Comisia a respins afirmația.

(243)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, Zhuoyue a subliniat, de asemenea, că Comisia a modificat codul SA care urma să fie utilizat pentru biosmoală de la 1522 00 la 1520 00.

(244)

Comisia a constatat că modificarea s-a datorat unei erori materiale și a corectat eroarea respectivă înainte de a stabili costul nedistorsionat pentru biosmoală.

(245)

În prima notă, Comisia a constatat că exporturile de biomotorină originară din Argentina fac obiectul unor măsuri antidumping și antisubvenție instituite de Peru (130) (131), Uniune (132) și Statele Unite (133) (134) („SUA”). Ca atare, rezultatele financiare ale producătorilor argentinieni ar putea fi distorsionate de subvenții și practici de dumping. În plus, datele financiare ale producătorilor de biomotorină din Peru ar putea fi afectate de prejudiciul suferit din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping și/sau al unor subvenții de biomotorină originară din Argentina și SUA (135).

(246)

În urma constatărilor privind restricțiile la export din Argentina (a se vedea considerentul 218) și posibila denaturare a informațiilor financiare pe baza existenței unor măsuri de apărare comercială în ceea ce privește Argentina și Peru, Comisia a analizat în continuare disponibilitatea și calitatea informațiilor financiare numai pentru celelalte patru țări reprezentative potențiale: Brazilia, Columbia, Malaysia și Thailanda.

(247)

În prima notă, Comisia a identificat trei producători de biomotorină cu informații financiare adecvate ușor accesibile din Brazilia, unul dintre aceștia pe baza informațiilor din plângere. Pentru toate cele trei societăți, informațiile financiare s-au suprapus parțial cu perioada de investigație, conțineau detalii sub formă de note la situațiile financiare și erau conforme fie cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară („IFRS”), fie cu principiile contabile general acceptate locale. În Columbia, au fost disponibile informații financiare ușor accesibile pentru cinci societăți. Informațiile financiare nu conțineau detalii suplimentare sub forma notelor la situațiile financiare. În ceea ce privește Malaysia și Thailanda, au fost disponibile informații financiare ușor accesibile din baza de date Orbis pentru o singură societate din fiecare țară. În plus, informațiile financiare ale societății thailandeze erau parțial neconforme cu IFRS.

(248)

În observațiile sale cu privire la prima notă, CEB a subliniat că Brazilia era singura țară reprezentativă potențială în care era disponibil un set complet de situații financiare pentru un producător de biomotorină. Cu toate acestea, EcoCeres a prezentat în observațiile sale cu privire la prima notă un set complet de situații financiare pentru treisprezece producători de biomotorină dintr-un registru malaysian local. De asemenea, EcoCeres a observat că unul dintre producătorii de biomotorină identificați de Comisie în Columbia era o filială a unei alte societăți identificate. În plus, societatea-mamă era o mare societate petrolieră integrată și, potrivit EcoCeres, nu trebuia luată în considerare. În cele din urmă, EcoCeres și Zhuoyue au susținut că Thailanda nu ar trebui să fie considerată o țară reprezentativă adecvată, deoarece singurele situații financiare ușor accesibile identificate de Comisie erau parțial neconforme cu IFRS.

(249)

În cea de a doua notă, Comisia s-a străduit să calibreze selecția producătorilor adecvați de biomotorină cu informații financiare ușor accesibile. Prin urmare, Comisia a decis să ia în considerare, în acest caz, materiile prime utilizate de producătorii din țările reprezentative potențiale. Comisia a identificat două societăți producătoare de biomotorină din UCO, BG sau POME în Brazilia, două astfel de societăți în Columbia, zece în Malaysia și opt în Thailanda.

(250)

În urma concluziei că importurile principalilor factori de producție în Columbia și Thailanda nu erau reprezentative din punctul de vedere al cantității (a se vedea considerentul 227), Comisia a analizat disponibilitatea și calitatea informațiilor financiare în Brazilia și Malaysia.

(251)

Deși situațiile financiare ale celor două societăți braziliene (a se vedea considerentul 249) erau disponibile, acestea nu conțineau deloc raportarea pe segmente sau raportarea pe segmente nu a fost suficientă pentru a evidenția informațiile financiare privind producția de biomotorină. Dintre cele zece societăți malaysiene, șapte au fost identificate de EcoCeres și trei de Comisie. Comisia a considerat că situațiile financiare pentru șapte dintre aceste societăți sunt adecvate pentru a stabili costurile VAG și profitul. În cazul celorlalte trei, nu erau disponibile deloc informații financiare sau raportarea pe segmente nu a permis determinarea informațiilor financiare specifice pentru producția de biomotorină.

(252)

În observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, CEB a furnizat o listă cu aproximativ 45 de producători de biomotorină din Brazilia, dintre care aproximativ 20 produceau biomotorină din UCO sau acizi grași din ulei de palmier (palm oil fatty acid – „PFAD”). CEB a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze informațiile financiare ale societății BE8. În cazul în care Comisia consideră că situațiile financiare ale acesteia nu sunt adecvate, CEB a susținut că Comisia are dreptul să utilizeze informațiile financiare ale unei societăți care fabrică un produs din aceeași categorie generală ca biomotorina. În acest sens, CEB a sugerat producătorul de etanol SF, care a fost certificat recent ca îndeplinind cerințele internaționale în calitate de furnizor de etanol pentru producția de SAF (prin procesul „alcohol-to-jet”).

(253)

Pentru trei dintre cei 20 de producători de biomotorină din UCO sau PFAD identificați de CEB, situațiile financiare au fost disponibile în etapele anterioare ale selecției țării reprezentative. Pentru doi dintre aceștia, printre care și BE8, Comisia concluzionase deja că situațiile financiare nu erau o sursă adecvată de costuri VAG și profit nedistorsionate, astfel cum se explică în considerentul 251. Singura societate rămasă ar fi Caramuru Alimentos S.A. („Caramuru”), care a fost propusă de CEB în plângere.

(254)

Având în vedere concluziile privind disponibilitatea informațiilor referitoare la factorii de producție, astfel cum este prezentată în considerentul 227, și disponibilitatea unor informații financiare adecvate pentru o serie de producători de biomotorină malaysieni, Comisia a concluzionat că disponibilitatea informațiilor financiare pentru Caramuru nu este relevantă. De asemenea, nu a fost necesar să se caute și să se analizeze informațiile financiare ale unei societăți care produce un produs din aceeași categorie generală ca biomotorina.

(255)

În cele din urmă, în observațiile sale cu privire la cea de a doua notă, Zhuoyue a susținut că informațiile financiare ale unuia dintre producătorii de biomotorină malaysieni, Vance Bioenergy Sdn Bhd. („Vance”) nu erau o sursă adecvată de costuri VAG și profit nedistorsionate, deoarece societatea fabrica și alte produse. În plus, societatea a susținut că ponderea informațiilor financiare ale unei alte societăți, FIMA BIODIESEL SDN BHD („FIMA”), în cadrul coșului ar trebui ajustată, deoarece erau disponibile informații financiare numai pentru primul trimestru al anului 2023, în loc de anul complet 2022, ca în cazul celorlalte șase societăți.

(256)

Comisia a respins afirmațiile. În primul rând, celelalte produse fabricate de Vance erau produse secundare ale biomotorinei, prin urmare nu puteau fi considerate o categorie de produse complet independentă. În al doilea rând, situațiile financiare ale FIMA erau disponibile și pentru un an întreg, dar societatea utiliza ca exercițiu financiar perioada cuprinsă între 1 aprilie și 31 martie.

(257)

După ce s-a stabilit că, pe baza tuturor elementelor de mai sus, Malaysia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(258)

Având în vedere analiza de mai sus, Malaysia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(259)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(260)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (136) („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza informațiile publicate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Muncii (Institute of Labour Market Information and Analysis – „ILMIA”) din Malaysia (137) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă, de Tenaga Nasional Berhad („TNB”) (138) pentru energia electrică, de Comisia pentru Energie (Suruhanjaya Tenaga) (139) pentru gaze naturale și abur și de Comisia Națională a Serviciilor de Apă („SPAN”) (140) pentru apă.

(261)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai biomotorinei

(262)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente mijloacelor de producție menționate mai sus. Pentru a stabili această sumă, Comisia a utilizat cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, ajustate în mod corespunzător la un nivel nedistorsionat. Această metodologie este explicată în mod corespunzător în considerentele 277 și 278.

(263)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al factorilor de producție și al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (141). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în secțiunea 3.2.1 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. Volumele rămase au fost considerate de Comisie ca fiind reprezentative. În plus, în ceea ce privește costul nedistorsionat al POME, al acizilor grași din ulei de palmier, al UCO, al uleiurilor mixte industriale, al uleiului uzat și al uleiului transesterificat, Comisia a exclus, de asemenea, importurile originare din Indonezia. Astfel cum se descrie în considerentele 232 și 238, Comisia a constatat că prețurile materiilor prime menționate mai sus au fost distorsionate prin aplicarea taxei la export de către Indonezia.

(264)

Pentru a stabili taxele la import aplicabile în funcție de codul mărfurilor și de țara de origine, Comisia a consultat Market Access Map (142). Taxele la import au fost adăugate la valoarea CIF înregistrată în statisticile malaysiene privind importurile, astfel cum sunt disponibile în baza de date GTA.

(265)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că în contextul prezentei investigații ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu orientativ, raportul dintre costul materiilor prime ale producătorului-exportator și costurile de transport raportate, pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(266)

În observațiile sale cu privire la prima notă, EcoCeres a susținut că statisticile privind importurile nu reprezintă o sursă fiabilă de referință pentru hidrogen din următoarele motive:

(267)

Societatea a sugerat că Comisia ar trebui să utilizeze mecanismul de stabilire a prețurilor inclus în contractul său de furnizare a hidrogenului. Ca alternativă, societatea a menționat un preț intern al hidrogenului pus la dispoziție de guvernul malaysian în noiembrie 2023 (143), prin urmare bazat probabil pe prețurile aplicabile în cursul perioadei de investigație.

(268)

Comisia a constatat că cantitatea de hidrogen importată în Malaysia a fost, într-adevăr, foarte scăzută (puțin sub 155 m3). Prin urmare, în această etapă, Comisia a utilizat prețul intern publicat de guvernul malaysian (144) ca sursă a costului nedistorsionat al hidrogenului. Întrucât prețul se referă la hidrogenul utilizat ca sursă de energie, Comisia a ajustat prețul pentru a ține cont de diferența dintre prețul hidrogenului pentru energie și pentru uz industrial, pe baza statisticilor colectate de Parteneriatul pentru un hidrogen curat (145).

(269)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de anumiți producători-exportatori incluși în eșantion au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea acestor factori de producție nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria consumabilelor. Valoarea efectivă verificată a consumabilelor a fost exprimată ca procent din costul real verificat al materiilor prime al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Acest procent a fost utilizat pentru a stabili valoarea nedistorsionată a consumabilelor, astfel cum se descrie în considerentul 287.

(270)

Datele statistice privind costul forței de muncă în Malaysia sunt publicate de Institutul de Informare și Analiză a Pieței Muncii („ILMIA”) din Malaysia (146). Comisia a utilizat informațiile privind costul total al forței de muncă pentru tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic din 2016. Valoarea medie lunară pentru 2016 a fost ajustată în mod corespunzător pentru a ține seama de inflație, utilizându-se indicele prețurilor de producție interne publicat de Banca Mondială (147). Pentru a stabili costul orar al forței de muncă, Comisia a aplicat informațiile colectate de Departamentul de Statistică al OIM („ILOSTAT”) cu privire la numărul mediu săptămânal de ore lucrate efectiv pe persoană angajată (148).

(271)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Malaysia este publicat de TNB (149). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale din tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, din cursul perioadei de investigație. Atunci când au fost disponibile, au fost luate în considerare tarifele din orele de vârf și cele din afara orelor de vârf.

(272)

Costul nedistorsionat al energiei electrice utilizate pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion variază în funcție de tranșa de consum în care se încadrează.

(273)

Prețul gazelor naturale pentru societățile (utilizatorii industriali) din Malaysia este publicat de Comisia pentru Energie (Suruhanjaya Tenaga) (150). Comisia a utilizat datele privind prețurile gazelor nerezidențiale din tranșa de consum corespunzătoare, care au fost raportate în mmBtu, pentru perioada de investigație.

(274)

Costul nedistorsionat al gazelor naturale utilizate pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion variază în funcție de tranșa de consum în care se încadrează.

(275)

Comisia a stabilit costul nedistorsionat al aburului pe baza costului nedistorsionat al gazelor naturale și urmând metodologia publicată de Departamentul Energiei al SUA (151). Întrucât metodologia calculează numai costul combustibilului pentru abur, Comisia a ajustat costul combustibilului pentru a ține cont de costurile VAG și profitul societății malaysiene furnizoare de gaze, Gas Malaysia Energy & Services Sdn. Bhd. („GMES”) (152).

(276)

Tarifele pentru apă au fost anunțate de Comisia Națională a Serviciilor de Apă („SPAN”) din Malaysia. Comisia a utilizat tarifele aplicabile utilizatorilor necasnici din diferite regiuni ale Malaysiei (153).

(277)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”
. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(278)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de fiecare producător-exportator inclus în eșantion au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorul-exportator. Acest procent a fost utilizat pentru a determina valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(279)

Astfel cum s-a menționat în cea de a doua notă, pentru a stabili o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe informațiile financiare pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022 și pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2023 din situațiile financiare depuse de următoarele șapte societăți în registrul local malaysian:

(280)

În cazurile în care situațiile financiare conțineau informațiile necesare, Comisia a dedus din costurile VAG costurile de transport aferente pentru a permite calcularea valorii normale la nivel franco fabrică.

(281)

În plus, Comisia nu a luat în considerare anumite costuri care nu erau legate de vânzare sau de administrarea generală a societății, cum ar fi modificările valorii juste sau diferențele de curs valutar nerealizate.

(282)

Totuși, Comisia a considerat, de asemenea, că coșul de societăți era limitat doar la producătorii care utilizează procesul de producție cu transesterificare. Pentru a reflecta diferențele potențiale în ceea ce privește costurile VAG și profiturile aferente diferitelor procese de producție (a se vedea considerentul 31), Comisia a decis, în această etapă, să includă în coș trei producători malaysieni suplimentari din același sector, și anume cel al substanțelor chimice organice (154). Informațiile financiare ale acestora au fost disponibile în baza de date Orbis pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022. Societățile au fost profitabile, iar informațiile financiare conțineau toate elementele necesare (costurile bunurilor vândute, diverse alte costuri de exploatare și/sau financiare, profitul).

(283)

Următoarele societăți au fost adăugate la cei șapte producători de biomotorină enumerați în considerentul 279:

(284)

Costurile VAG și profitul nedistorsionate au fost determinate ca procent din costurile bunurilor vândute la nivelul de 5,4 % și, respectiv, de 12,7 %. Aceste niveluri au fost considerate de Comisie ca fiind rezonabile, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ultimul paragraf din regulamentul de bază, pentru nivelul comercial franco fabrică.

(285)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(286)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a înmulțit cantitatea verificată consumată efectiv din fiecare factor de producție pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion cu costurile unitare nedistorsionate ale factorilor de producție respectivi observate în țara reprezentativă, astfel cum se descrie în secțiunea 3.2.4.

(287)

Partea din costurile de fabricație nedistorsionate care reflectă valoarea nedistorsionată a consumabilelor a fost stabilită prin înmulțirea valorii nedistorsionate a materiilor prime, determinată astfel cum se descrie în considerentul 286, cu procentul de consumabile determinat astfel cum se descrie în considerentul 269.

(288)

În al doilea rând, Comisia a stabilit valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație înmulțind valoarea nedistorsionată a costurilor de fabricație cu procentul cheltuielilor indirecte de fabricație determinat astfel cum se descrie în considerentul 278.

(289)

Prin adăugarea valorii nedistorsionate a cheltuielilor indirecte de fabricație la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație, Comisia a stabilit costul de fabricație nedistorsionat.

(290)

În cele din urmă, Comisia a stabilit sumele nedistorsionate pentru costurile VAG și profit înmulțind valoarea nedistorsionată a costului de producție cu rata costurilor VAG și a profitului determinată astfel cum se explică în considerentele 279-284. Sumele nedistorsionate aferente costurilor VAG și profitului, care au fost considerate de Comisie ca fiind rezonabile pentru nivelul comercial franco fabrică, au fost adăugate la costul de producție nedistorsionat.

(291)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pentru fiecare tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(292)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori.

(293)

În cazul producătorilor-exportatori care au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(294)

În cazul producătorului-exportator care a exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unei societăți afiliate acționând ca importator, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest caz, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de costurile VAG, și de profitul realizat. Având în vedere lipsa informațiilor privind profitul importatorilor independenți cooperanți, Comisia s-a bazat pe profitul de 5 % considerat rezonabil în cadrul unei investigații anterioare privind importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia (155).

(295)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion la nivelul comercial franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul comercial franco fabrică și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(296)

Astfel cum se explică în considerentul 291, valoarea normală a fost stabilită la nivelul comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel comercial. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(297)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(298)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial franco fabrică, au fost efectuate ajustări în funcție de: taxele vamale, alte taxe la import, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare.

(299)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: costurile de credit, taxele și comisioanele bancare.

(300)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(301)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(302)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare este volumul exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori cooperanți, exprimat ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în cursul PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat (baza de date Comext).

(303)

În cazul de față, nivelul de cooperare a fost ridicat, întrucât exporturile producătorilor-exportatori cooperanți au depășit totalul importurilor din cursul PI. Această aparentă discrepanță poate fi atribuită naturii specifice a lanțului de aprovizionare al biomotorinei. Producătorii chinezi aprovizionează rareori clienții din Uniune în mod direct. Exporturile sunt efectuate prin intermediul unor comercianți (adesea situați în țări terțe), astfel că, în unele cazuri, producătorii au putut estima că destinația era Uniunea doar pe baza solicitării unui certificat de sustenabilitate de către comerciant; ca alternativă, biomotorina destinată inițial pieței Uniunii ar fi putut fi redirecționată către o țară din afara UE. Având în vedere nivelul ridicat de cooperare, Comisia a considerat oportun să stabilească marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți la nivelul societății incluse în eșantion având marja de dumping cea mai ridicată.

(304)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(305)

În cursul perioadei de investigație, produsul similar a fost fabricat de 43 de producători din Uniune care erau membri ai CEB plus aproximativ 20 de alți membri care nu erau membri ai CEB. Toți acești producători constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(306)

Într-o comunicare din 11 ianuarie 2024 (156), EcoCeres a pus sub semnul întrebării caracterul complet al dosarului deschis pentru consultare în ceea ce privește formularele privind reprezentativitatea. De asemenea, EcoCeres a dorit să afle motivele discrepanțelor dintre datele din plângere referitoare la reclamanții și susținătorii efectivi și datele din nota Comisiei la dosarul privind reprezentativitatea și s-a întrebat care ar fi poziția exactă a producătorului din Uniune Neste. Comisia a confirmat că: a) toate versiunile deschise pentru consultare ale formularelor privind reprezentativitatea primite au fost introduse la timp în dosarul deschis; b) pragurile relevante pentru prezentarea unei plângeri prevăzute în regulamentul de bază au fost atinse și c) dosarul deschis reflecta pozițiile individuale ale societăților dacă acestea le-au exprimat. În plus, Comisia a observat că societățile care au participat la examinarea reprezentativității nu erau aceleași societăți care au contribuit cu date în scopul formulării plângerii, ceea ce a condus la unele discrepanțe între cifrele din plângere și cifrele din nota Comisiei la dosarul privind reprezentativitatea.

(307)

În etapa deschiderii, producția totală din Uniune în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 12 milioane de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor furnizate de reclamant sau obținute de la societăți individuale și de la asociații relevante. În ceea ce privește CCCMC, această cifră a fost în contradicție cu raportul GAIN al USDA din 14 august 2023, pe care s-a bazat reclamantul. EcoCeres a indicat, de asemenea, o prezentare eronată a volumelor de HVO.

(308)

Reclamantul a revizuit în sens ascendent producția totală a Uniunii în răspunsul său la chestionarul macro. Cifra revizuită a reclamantului s-a bazat pe un furnizor extern de informații privind piața numit Stratas. Comisia nu a primit nicio observație de la părțile interesate cu privire la datele totale ale producției din Uniune, astfel cum au fost raportate în răspunsul la chestionarul macro. Prin urmare, în etapa provizorie, producția totală din Uniune în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la 14 775 455 de tone, care reprezintă cifra raportată de reclamant minus o estimare pentru SAF realizată de Comisie, astfel cum se explică în secțiunea 4.5.2.1.

(309)

În plus față de ceea ce s-a indicat în considerentul 15, având în vedere cifra revizuită a producției din Uniune menționată în considerentul de mai sus, cei patru producători din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 12 % din producția totală de produs similar din Uniune.

(310)

În cazul în care HVO nu ar fi exclus din domeniul de aplicare al prezentei investigații, CCCMC a susținut că HVO și EMAG ar trebui să fie examinate separat în analiza prejudiciului efectuată de Comisie, astfel cum s-a procedat și în investigația privind modulele și celulele solare (157).

(311)

EcoCeres a susținut că, în cazul în care Comisia decide să mențină HVO și SAF în domeniul de aplicare al investigației, Comisia ar trebui să efectueze o analiză segmentată a prejudiciului pentru EMAG, HVO și SAF, pentru a ține seama de diferențele dintre aceste trei produse. Potrivit părții respective, EMAG, HVO și SAF sunt complet diferite în ceea ce privește caracteristicile fizice și chimice, procesele de producție, utilizările finale și impactul asupra mediului și sunt considerate produse diferite pe piață, precum și de către autoritățile și agențiile din întreaga lume. Spre deosebire de EMAG, HVO și SAF nu ar fi „biomotorină”, iar importurile unui tip de produs nu ar putea cauza prejudicii producătorilor celorlalte tipuri. EcoCeres a afirmat că produsul EMAG este mai ieftin decât HVO și SAF și, prin urmare, nu concurează cu acestea.

(312)

Comisia a observat că o analiză segmentată a prejudiciului poate fi necesară atunci când: a) produsele în cauză nu sunt „suficient de interschimbabile”; b) „există o situație specială caracterizată de o concentrare ridicată a vânzărilor interne și a importurilor care fac obiectul unui dumping în segmente separate și de diferențe de preț foarte semnificative între aceste segmente” și c) importurile sunt „concentrate în marea lor majoritate în unul dintre segmentele de piață” (158). Având în vedere că produsul SAF a fost, în această etapă, exclus din definiția produsului, analiza de mai jos se referă la EMAG și la HVO.

(313)

În primul rând, Comisia a constatat că tipurile de produse în cauză sunt suficient de interschimbabile, astfel cum se explică în secțiunea 2.4 de mai sus. Nu există o segmentare a pieței în acest caz, chiar dacă ar putea exista diferențe de preț între EMAG și HVO. În al doilea rând, diferența dintre prețurile pentru EMAG și HVO poate varia semnificativ în funcție de circumstanțele de pe piața biomotorinei, și anume în funcție de mediul de reglementare, de volumele de aprovizionare și de situația materiilor prime.

(314)

În comunicarea sa din 6 februarie 2024 (159), EcoCeres a menționat prețuri la HVO cu peste 1 100 USD/tonă mai mari decât prețul EMAG. Totuși, diferența dintre HVO și EMAG a fost semnificativ mai mică (și anume aproximativ 258 USD/tonă) la începutul anului 2024 (160).

(315)

Cu toate acestea, există o diferență semnificativă similară și între diferitele tipuri de produse EMAG. De exemplu, la 20 septembrie 2023, informațiile de piață menționau un preț de 1 455 USD/tonă pentru EMAG din UCO [FOB (porturile) Amsterdam-Rotterdam-Anvers – „ARA”], un preț de 1 190 USD/tonă pentru EMAG 0 (FOB ARA) și un preț de 1 382 USD/tonă pentru EMAG din ulei de rapiță (FOB ARA) (161). Aceeași sursă a menționat o diferență între prețurile din Europa de Vest pentru EMAG 0 (FOB ARA) și cele pentru EMAG din UCO (FOB ARA) de aproximativ 400 USD/tonă în mai multe situații în cursul PI (162). În consecință, afirmația potrivit căreia diferența de preț dintre HVO și EMAG este semnificativă este scoasă din context și înșelătoare.

(316)

În cele din urmă, vânzările Chinei în Uniune reflectă capacitățile chineze și cererea UE, ambele în principal pentru EMAG în trecut, dar în creștere pentru HVO (163). În acest sens, investigația a arătat că EMAG reprezenta aproximativ două treimi din volumele de export incluse în eșantion, în timp ce biomotorina HVO reprezenta aproximativ o treime (164). Prin urmare, chiar dacă ar exista două segmente distincte pentru EMAG și HVO, quod non, importurile nu sunt concentrate într-o proporție covârșitoare în niciunul dintre tipurile de produse vândute pe piață.

(317)

Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care o analiză segmentată a prejudiciului ar fi justificată în acest caz. În consecință, Comisia a respins cererile de analiză segmentată a prejudiciului pentru EMAG și HVO.

(318)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumelor vânzărilor în Uniune ale industriei Uniunii, astfel cum au fost prezentate de către reclamant și verificate la sediul CEB și în Comext pentru datele privind importurile.

(319)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(320)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate, în conformitate cu obligațiile tot mai mari privind utilizarea și amestecarea biomotorinei în Uniune.

(321)

Într-o comunicare din 26 ianuarie 2024 (165), CCCMC a solicitat Comisiei să pună la dispoziția publicului datele de monitorizare privind importurile referitoare la întreaga perioadă de investigație și să nu țină seama de evaluarea reclamantului privind evoluția importurilor de biomotorină din China prezentată în plângere, pe motiv că aceasta s-a bazat pe simple ipoteze și speculații. Comisia a remarcat că a utilizat date din Comext pentru stabilirea volumelor importurilor, astfel cum se detaliază mai jos.

(322)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza statisticilor privind importurile din Comext și GTA. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de biomotorină din Uniune prezentat în tabelul 2 și a datelor privind vânzările realizate de producătorii din Uniune, astfel cum au fost prezentate de reclamant, Comext și GTA. Astfel cum s-a menționat în considerentul 57, SAF a fost exclus din domeniul de aplicare al prezentei investigații și, prin urmare, volumele respective au fost excluse pe baza informațiilor obținute în acest sens de Comisie în cursul investigației.

(323)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(324)

Importurile din China au fluctuat, dar în general au crescut brusc în cursul perioadei examinate (+60 % în ansamblu). Cota lor de piață a crescut cu 49 %, de la 5,4 % în 2020 la 8 % în perioada de investigație.

(325)

Aceste date contrazic afirmația CCCMC, bazată pe datele din plângere, potrivit căreia creșterea bruscă a importurilor din China nu a constituit o creștere „substanțială” în ceea ce privește producția și consumul.

(326)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor din Comext. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor verificate la chestionar.

(327)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import (EUR/tonă)

(328)

Prețul importurilor din China a crescut într-o măsură semnificativă în cursul perioadei examinate (+53 % în ansamblu).

(329)

CCCMC a susținut că faptul că prețurile de import din China au fost mai mari decât prețurile de vânzare ale industriei Uniunii în cea mai mare parte a perioadei examinate infirma afirmațiile din plângere. Comisia a observat că diferența dintre cele două seturi de prețuri, care sunt medii EUR/tonă ale vânzărilor în UE ale industriei chineze și a Uniunii, rezultă din gama de produse diferită. Importurile din China constau în tipuri de biomotorină care utilizează materii prime care, în temeiul directivelor RED, pot fi contabilizate de două ori în vederea atingerii obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile și, prin urmare, atrag prețuri de obicei mai mari pe piață decât EMAG pe bază de culturi și de furaje. Cu toate acestea, o mare parte din vânzările producătorilor din Uniune a fost reprezentată de EMAG pe bază de culturi și de furaje, fără o astfel de primă de dublă contabilizare.

(330)

CCCMC a solicitat Comisiei să nu își concentreze analiza subcotării pe un singur an atunci când efectuează analiza efectelor asupra prețurilor, punând în același timp sub semnul întrebării calculele subcotării din plângere. Comisia a respins afirmația, care nu era susținută cu elemente de probă, și a stabilit subcotarea prețurilor pentru perioada de investigație.

(331)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(332)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și au fost ajustate în mod adecvat, atunci când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 5,3 % și 13,8 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. Subcotarea a fost constatată pentru 100 % din volumele importate ale societăților incluse în eșantion.

(333)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(334)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 8-18, s-a folosit eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(335)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macro trimis de reclamant. Datele se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor conținute în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(336)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(337)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(338)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(339)

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție s-au situat la niveluri relativ similare în perioada de investigație în comparație cu 2020. Totuși, volumele de producție au scăzut semnificativ în perioada de investigație în comparație cu 2022.

(340)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați și cota sa de piață au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(341)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut semnificativ, cu aproape 10 puncte procentuale, ajungând la 64,8 % în perioada de investigație. Începând din 2022, când volumul importurilor din China a început să crească exponențial, volumul vânzărilor industriei Uniunii și cota de piață corespunzătoare au început să scadă rapid.

(342)

Industria Uniunii nu a înregistrat nicio creștere în ceea ce privește producția în cursul perioadei examinate, în pofida evoluției pozitive a consumului de biomotorină în perioada respectivă. De fapt, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au scăzut în cursul perioadei de referință.

(343)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(344)

Comisia a observat că nu toți producătorii din Uniune raportează către CEB date privind ocuparea forței de muncă cu aceeași abordare și că au fost necesare unele estimări pentru societățile care nu au raportat date, ceea ce determină unele deficiențe ale datelor de care dispune Comisia cu privire la ocuparea forței de muncă. În orice caz, s-a considerat că numărul estimat de angajați prezentat în tabelul 7 este rezonabil de exact și adecvat în sensul prezentei investigații.

(345)

CCCMC a susținut că o creștere a ocupării forței de muncă este un semn clar al unei industrii sănătoase. Aceasta a susținut, de asemenea, că scăderea productivității se datorează creșterii gradului de ocupare a forței de muncă, combinată cu o scădere a cererii (și, în consecință, și a producției și a vânzărilor). Cu toate acestea, Comisia a observat că creșterea ocupării forței de muncă a avut loc în cea mai mare parte în 2021, când industria Uniunii a putut să profite de scăderea importurilor din China și să își crească volumul vânzărilor. În perioada de investigație, când importurile din China au crescut brusc, ocuparea forței de muncă a scăzut semnificativ. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(346)

Marjele de dumping ale tuturor producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost cu mult peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii nu a fost neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză și natura produsului, care este un produs de bază.

(347)

Produsul care face obiectul investigației a făcut deja obiectul mai multor investigații antidumping și antisubvenție. Măsurile antidumping și antisubvenție existente împotriva SUA (extinse la transporturile din Canada, cu unele exceptări (168)) au fost reînnoite în cursul perioadei examinate. Nu există niciun indiciu că aceste măsuri nu au fost eficace.

(348)

În 2020, industria Uniunii a prezentat în mod clar semne de redresare în urma instituirii, în 2019, a unor măsuri compensatorii definitive împotriva importurilor de biomotorină originară din Argentina (169) și Indonezia (170). În ceea ce privește restul perioadei examinate, redresarea era în curs, astfel cum arată, printre alți factori, nivelurile scăzute de profitabilitate (după cum se demonstrează mai jos), dar a încetat în 2022, când importurile din China au început să crească rapid.

(349)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune practicate față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(350)

În perioada 2020-2022, prețurile de vânzare au urmat tendințele costurilor, ambele crescând cu 90 % până în 2022. În perioada de investigație, industria Uniunii nu a putut reflecta creșterea costurilor în prețurile sale de vânzare și a fost nevoită să vândă aproape la cost.

(351)

O mare parte din vânzările producătorilor din Uniune a fost reprezentată de EMAG pe bază de culturi și de furaje, fără o primă de dublă contabilizare. La sfârșitul perioadei examinate, diferența dintre costul unitar de producție și prețul de vânzare unitar a scăzut și a ajuns la doar 2 EUR.

(352)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(353)

În medie, costul cu forța de muncă al producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate. Întrucât costul forței de muncă reprezintă mai puțin de 3 % din costul de fabricație al biomotorinei, creșterea costurilor cu forța de muncă – care nu este în contradicție cu creșterea medie globală de 12 % a costului forței de muncă în Uniune în perioada 2020-2023, potrivit datelor Eurostat (171) – are un impact neglijabil asupra situației industriei Uniunii.

(354)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(355)

CCCMC a susținut că acest factor nu este relevant în contextul prezentei investigații, întrucât Comisia declarase anterior că nivelul stocurilor este un indicator mai puțin semnificativ pentru acest tip de industrie (172). Comisia a confirmat că industria a încercat să mențină stocurile la un nivel scăzut, dar acest lucru nu a fost posibil întotdeauna atunci când importurile din China au ajuns la prețuri foarte scăzute. De asemenea, Comisia a observat că, având în vedere că produsul care face obiectul investigației este vândut în vrac, o singură livrare poate cuprinde un volum semnificativ de peste 10 000 de tone, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra nivelului stocurilor, în funcție de data exactă a tranzacției.

(356)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(357)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea industriei Uniunii s-a situat la niveluri foarte scăzute în cursul perioadei examinate și a scăzut până la pragul de rentabilitate în perioada de investigație. Cea mai mare scădere a profitabilității a avut loc între 2022 și perioada de investigație, când importurile din China au crescut cu 45 %, iar profitul industriei Uniunii a scăzut cu 1,7 puncte procentuale, până aproape de pragul de rentabilitate, în comparație cu 2022.

(358)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități s-a deteriorat puternic în cursul perioadei examinate și a fost extrem de negativă începând cu 2021.

(359)

În cadrul societăților incluse în eșantion, nivelul investițiilor a fluctuat în cursul perioadei examinate. În general, investițiile sunt aprobate cu câțiva ani înainte de realizarea lor. Investițiile din ultima parte a perioadei examinate au constat în proiecte prevăzute cu mult timp înainte și au vizat doar două societăți.

(360)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a evoluat negativ, în concordanță cu profitabilitatea, și a fost foarte scăzut pe parcursul întregii perioade examinate, situându-se la doar 1,3 % în perioada de investigație, în special din cauza nivelului foarte scăzut al profitabilității.

(361)

Evaluarea de mai sus a indicatorilor macroeconomici și microeconomici arată că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada de investigație, deoarece a pierdut o cotă de piață semnificativă, iar creșterea prețurilor sale de vânzare a fost insuficientă pentru a transfera creșterea puternică a costurilor sale de producție, ceea ce a dus la declinul profitabilității sale, cu un impact negativ asupra randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități. Faptul că anumiți indicatori (capacitatea de producție, numărul de angajați) nu s-au deteriorat nu infirmă constatarea prejudiciului.

(362)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(363)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din țările în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, performanța la export a industriei Uniunii și creșterea costului de producție.

(364)

Volumul importurilor din RPC a crescut cu 60 %, astfel cum se arată în tabelul 3, în timp ce consumul a crescut cu aproximativ 7 % (tabelul 2). Acest lucru a dus la o creștere a cotei de piață a importurilor din RPC cu 2,6 puncte procentuale, de la 5,4 % la 8 %, în timp ce cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu aproape 10 puncte procentuale, ajungând la 64,8 % în perioada de investigație.

(365)

Prețurile importurilor din China au subcotat prețurile industriei Uniunii în perioada de investigație cu 5,3 % până la 13,8 %. Acest nivel scăzut al prețurilor a dus la scăderea prețurilor pe piața Uniunii, ceea ce a avut drept consecință faptul că industria Uniunii nu a reușit să obțină profituri solide. În perioada de investigație, prețurile de vânzare ale industriei Uniunii au fost doar cu puțin peste costul său de producție.

(366)

Industria Uniunii, care abia începea să se redreseze în urma subvenționării prejudiciabile anterioare a biomotorinei din Argentina și Indonezia, a resimțit imediat impactul negativ al creșterii volumului importurilor de biomotorină din RPC la prețuri scăzute. Aceste importuri au avut un impact negativ clar asupra situației financiare a industriei Uniunii.

(367)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Acest prejudiciu a avut efecte atât asupra volumului, cât și asupra prețurilor.

(368)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importurile din țări terțe

(369)

În cursul perioadei de investigație, prețul mediu de import pentru toate celelalte importuri a fost mai mic decât prețul de import din China. Totuși, prețurile importurilor nu sunt direct comparabile.

(370)

În special, biomotorina din China utilizează o materie primă diferită față de alte surse de importuri, iar importurile din China sunt de un tip de biomotorină care atrage o primă de dublă contabilizare în conformitate cu directivele RED, astfel cum s-a explicat mai sus, prin urmare atrage și un preț mai mare pe piața UE. În consecință, chiar dacă prețurile importurilor din alte țări decât China sunt uneori mai mici decât ale celor din China, acest lucru nu înseamnă că ele au același impact negativ asupra industriei Uniunii.

(371)

CCCMC a subliniat că industria producătoare de biomotorină a Uniunii a pierdut din cota de piață în detrimentul importurilor din țări terțe. Într-adevăr, în special Regatul Unit și Singapore și-au majorat, de asemenea, volumul vânzărilor și cota de piață în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, nu se poate trage nicio concluzie cu privire la efectele prejudiciabile ale acestor importuri. În primul rând, importurile din Regatul Unit au rămas relativ stabile din 2021, crescând cu doar 0,4 puncte procentuale în perioada de investigație în comparație cu 2021. Cota de piață a importurilor din Singapore a crescut cu două puncte procentuale, o creștere mai mică decât cea a cotei de piață a importurilor din China, dar totuși semnificativă. Totuși, Comisia a constatat că importurile din China constau în tipuri de biomotorină care atrag o primă (de dublă contabilizare) și, prin urmare, chiar dacă sunt efectuate la prețuri medii de import mai mari decât prețul mediu de vânzare al biomotorinei practicat de industria Uniunii, ele pot fi prejudiciabile și subcotate. Nu s-a putut trage o astfel de concluzie în ceea ce privește importurile din alte țări, în absența informațiilor privind materiile prime ale acestor importuri și canalele de vânzare relevante.

(372)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că este posibil ca importurile din alte țări terțe să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria Uniunii, dar cel mult într-o mică măsură, prin urmare acestea nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de industria Uniunii și importurile din China care fac obiectul unui dumping.

(373)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Performanța la export a producătorilor din Uniune (incluși în eșantion)

(374)

Volumul vânzărilor la export ale industriei Uniunii s-a ridicat la 11 % din producția Uniunii în 2020, la 6 % din producția Uniunii în 2021 și în 2022 și la 9 % din producția Uniunii în perioada de investigație. În general, acestea au reprezentat, prin urmare, o parte relativ mică din cifra de afaceri a industriei Uniunii și au avut, în comparație cu vânzările din Uniune, un efect redus asupra performanței industriei în ansamblu.

(375)

Vânzările la export ale părților incluse în eșantion au fost în general scăzute și au fluctuat puternic într-un mod inconsecvent, iar producătorii incluși în eșantion au fabricau tipuri diferite de produse. Prin urmare, Comisia nu a putut stabili prețurile medii reprezentative de vânzare la export din eșantion. În schimb, a stabilit prețurile la export ale industriei Uniunii pe aceeași bază ca și reclamantul pentru volume utilizând GTA, adică luând în considerare doar vânzările la export încadrate la codul NC 3826 00 . Pe această bază, prețurile de vânzare la export ale industriei Uniunii în cursul perioadei examinate au avut o evoluție oarecum mai bună decât prețurile sale de vânzare pe piața Uniunii și cu niveluri mai ridicate ale prețurilor.

(376)

CCCMC a indicat performanța scăzută la export a industriei Uniunii ca sursă de prejudiciu, în special în ceea ce privește gradul său de utilizare a capacității de producție. Cu toate acestea, Comisia a observat că industria Uniunii și-a crescut vânzările la export în perioada de investigație, ceea ce a limitat scăderea gradului de utilizare a capacității de producție, deoarece s-a confruntat cu o pierdere semnificativă continuă de cotă de piață pe piața Uniunii. Vânzările la export reprezentând aproximativ 10 % din vânzările industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate, Comisia a concluzionat, pe această bază, că rezultatele la export ale producătorilor din Uniune ar fi putut contribui la prejudiciu cel mult într-o măsură limitată sau chiar deloc. Afirmația CCCM a fost respinsă.

(377)

CCCMC a susținut că creșterea costului de producție a reprezentat o cauză potențială de prejudiciu pentru industria Uniunii. Conform celor prezentate în tabelul 8 de mai sus, costul de producție a crescut cu 72 % în cursul perioadei examinate, mai mult decât creșterea prețurilor de vânzare, cu 69 %, în aceeași perioadă. Ca răspuns la acest argument, Comisia a observat în primul rând că, la începutul perioadei examinate, în 2020, industria Uniunii avea deja profituri foarte scăzute, întrucât abia începea să se redreseze în urma prejudiciului cauzat de importurile din Argentina și Indonezia, pentru care au fost instituite taxe compensatorii în 2019. De asemenea, Comisia a observat că, în condiții de concurență echitabile, industria este în măsură să reflecte pe deplin creșterile costurilor (materiilor prime) în prețurile sale de vânzare. În cazul de față însă, producătorii din Uniune nu au reușit să transfere pe deplin creșterea costului de producție în prețurile lor de vânzare, în special în perioada de investigație, cu atât mai puțin să își majoreze prețurile de vânzare la niveluri mai sustenabile, din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, creșterea costurilor totale de producție nu poate fi considerată o cauză a prejudiciului adus industriei.

(378)

Analiza de mai sus arată că a existat o creștere importantă a volumului și a cotei de piață a importurilor originare din China în a doua jumătate a perioadei examinate. Prețurile scăzute ale importurilor din China care fac obiectul unui dumping au împiedicat industria Uniunii să își majoreze prețurile la niveluri sustenabile necesare pentru a atinge marje de profit rezonabile, ceea ce a dus la o situație apropiată de pragul de rentabilitate în perioada de investigație. De asemenea, industria Uniunii a pierdut o cotă de piață semnificativă. Prin urmare, Comisia a stabilit o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(379)

Comisia a făcut o distincție între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Importurile din țări terțe au câștigat o cotă de piață semnificativă, dar Comisia nu a putut stabili prejudiciul legat de preț cauzat de aceste importuri. Vânzările la export ale industriei Uniunii au fost relativ stabile pe parcursul perioadei examinate și mai mari decât prețurile de vânzare din Uniune. Având în vedere ponderea lor scăzută în totalul vânzărilor, scăderea ușoară a volumului vânzărilor la export în cursul perioadei examinate a contribuit la prejudiciu doar într-o măsură limitată. Au fost analizate și alte cauze posibile ale prejudiciului, dar s-a constatat că ele au contribuit la prejudiciu într-o mică măsură sau chiar deloc.

(380)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit. Prejudiciul este clar, în special în ceea ce privește volumul vânzărilor pe piața Uniunii, cota de piață, profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(381)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a analizat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(382)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(383)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara care face obiectul investigației, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi în întregime costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea (C-D) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(384)

Comisia nu a putut stabili o marjă de profit pe baza niciunuia dintre anii anteriori creșterii importurilor din China, deoarece industria Uniunii a suferit timp de mai mulți ani de pe urma unui aflux de importuri care fac obiectul unui dumping sau subvenționate provenite din alte țări de origine, astfel cum se arată în secțiunea 4.5.2.5, prin urmare nicio perioadă și niciun an nu ar putea fi considerate drept o perioadă/un an cu o situație concurențială normală pe piața Uniunii. În consecință, Comisia a recurs la profitul stabilit pentru acest tip de industrie în investigațiile anterioare. Profitul de bază a fost stabilit la 11 % (175).

(385)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au furnizat elemente de probă care să demonstreze că nivelul lor de investiții, de cercetare și dezvoltare (C-D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență.

(386)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Pe baza elementelor de probă disponibile, care au fost susținute de instrumentele de raportare și de previziunile societăților, Comisia a stabilit un cost suplimentar cuprins între [1-8] și [15-20] EUR/tonă, în funcție de producător. Această diferență a fost adăugată la prețul neprejudiciabil menționat în considerentul 387.

(387)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil de 2 209 EUR/tonă în medie pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion din cursul perioadei de investigație, efectuând apoi ajustările în temeiul articolului 7 alineatul (2d) în funcție de tip.

(388)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din China, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(389)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 302-303).

(390)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii trebuie stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(391)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale comercianților și ale utilizatorilor.

(392)

Industria Uniunii este compusă din peste 60 de producători din întreaga Uniune și asigură locuri de muncă directe pentru aproape 6 000 de persoane. Niciun producător nu s-a opus investigației.

(393)

Comisia a stabilit că, în cazul în care nu ar fi instituite măsuri, industria Uniunii, care a funcționat la pragul de rentabilitate în perioada de investigație, ar începe să înregistreze pierderi și s-ar confrunta cu cazuri de insolvență, din cauza concurenței neloiale din partea producătorilor chinezi de biomotorină, ceea ce ar compromite și mai mult viabilitatea industriei Uniunii. În schimb, instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să își relanseze procesul de redresare și, în cele din urmă, să atingă niveluri de profitabilitate sustenabile.

(394)

În consecință, Comisia a concluzionat că instituirea măsurilor ar fi în interesul industriei Uniunii.

(395)

Puțini comercianți și distribuitori s-au înregistrat ca părți interesate în cadrul procedurii. Aceștia nu au prezentat observații.

(396)

Societățile implicate în producția și distribuția de motorină fosilă care sunt implicate și în amestecul obligatoriu de motorină fosilă cu biomotorină au fost invitate să completeze chestionare la deschiderea investigației. Două dintre acestea au răspuns la chestionar. Una s-a opus instituirii de măsuri, în timp ce cealaltă a rămas neutră. Pentru cei doi respondenți, biomotorina reprezenta o parte foarte mică din activitatea lor comercială generală. Având în vedere acest lucru și faptul că niciunul dintre cei doi respondenți nu a furnizat majoritatea informațiilor la nivelul necesar de detaliere, și anume limitate la activitățile care implică biomotorină (din China), Comisia a concluzionat că nu există niciun indiciu că măsurile ar avea un impact semnificativ asupra lor. În cazul în care o taxă ar crește prețul biomotorinei, se preconizează că o eventuală creștere ar fi transferată automat clienților lor.

(397)

În plus, sunt disponibile surse alternative de aprovizionare. Acest lucru este demonstrat de cota de piață semnificativă a importurilor din țări terțe.

(398)

În consecință, Comisia a concluzionat că instituirea măsurilor nu ar aduce un prejudiciu semnificativ intereselor importatorilor, ale comercianților și ale distribuitorilor. Acești operatori economici fac parte din lanțul de aprovizionare și se preconizează că vor transfera creșterea costurilor rezultată din măsuri, dacă este cazul, asupra utilizatorilor și consumatorilor.

(399)

Nu există indicii că măsurile existente privind biomotorina din alte surse aflate deja în vigoare au avut un impact negativ asupra utilizatorilor de biomotorină din Uniune. Nu există nicio dovadă că vreuna dintre măsurile existente a avut un impact negativ asupra profitabilității acestora.

(400)

Este probabil ca noile măsuri antidumping să crească prețurile biomotorinei pentru utilizatori și consumatori, dar într-o foarte mică măsură. Se remarcă faptul că prețurile finale ale combustibililor urmează mai degrabă prețul țițeiului (176) și că aproximativ 40 % din prețul motorinei de la benzinăriile din UE reprezintă taxe (177), care pot fi modulate în funcție de diferitele interese sau nevoi. De asemenea, se pot aplica stimulente pentru utilizarea biomotorinei (178). Având în vedere aceste date și procentul mic de biomotorină (nu mai mult de 10 %) care este amestecată, în general, în motorina de origine fosilă, nu s-a găsit nicio dovadă că instituirea de măsuri ar fi în mod clar împotriva intereselor utilizatorilor sau ale consumatorilor.

(401)

Unele părți au susținut că restricționarea importurilor de tipuri de biomotorină din China, în special a celor produse din materiile prime enumerate în anexa IX la RED II, ar fi contraproductivă și ar împiedica realizarea obiectivelor UE în materie de energie verde și a obiectivelor privind energia din surse regenerabile în transporturi pentru 2030. Comisia a respins aceste afirmații deoarece, în urma necesității justificate de a restabili condiții de concurență echitabile în Uniune, producătorii din Uniune au suficientă capacitate pentru a satisface cererea actuală și chiar o capacitate neutilizată pentru a satisface nevoile viitoare. Dispariția producătorilor de biomotorină din Uniune ar crește dependența de biomotorina din țări terțe importată din zone depărtate din punct de vedere geografic, ceea ce este contraproductiv pentru reducerea amprentei de carbon a Uniunii.

(402)

În plus, Comisia a considerat că instituirea de măsuri va stimula eforturile de asigurare a sustenabilității și de reducere a emisiilor de GES (179) în lanțul de aprovizionare și va avea un efect pozitiv asupra industriei furnizoare din Uniune, întrucât vor crește veniturile și gradul de utilizare a capacității de producție. Trebuie remarcat faptul că, în cadrul unei audieri care a avut loc în mai 2024, FEDIOL (federația europeană care reprezintă interesele industriei europene a uleiului vegetal și a făinii proteice) a declarat că condițiile de piață din sectorul agricol din amonte al Uniunii erau dramatice. Scăderea prețurilor la uleiul de rapiță (a cărui utilizare principală este biomotorina) de la aproximativ 625 EUR/tonă (la sfârșitul anului 2022) la aproximativ 410 EUR/tonă (la jumătatea anului 2023, la momentul deciziei privind plantarea) a descurajat producția în 2024 și a redus veniturile fermierilor. Acest lucru a avut un efect de descurajare asupra obiectivelor UE în materie de sustenabilitate și asupra eforturilor de reducere a emisiilor de GES.

(403)

În opinia CCCMC, având în vedere turbulențele care se manifestă în prezent în economiile mondiale, creșterea costurilor materiilor prime pentru utilizatorii de biomotorină prin restricționarea aprovizionării din China ar avea un efect negativ asupra inflației și a așteptărilor inflaționiste. Întrucât secțiunea 8.2 concluzionează că este puțin probabil ca măsurile să conducă la creșteri semnificative ale costurilor materiilor prime pentru utilizatori, afirmația CCCMC este respinsă.

(404)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că în mod clar nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de biomotorină originară din RPC.

(405)

Piața biomotorinei este rezultatul obligațiilor legale de la nivel supranațional și național. În consecință, operatorii economici relevanți trebuie să respecte obligațiile în cauză pentru a ajuta Uniunea să își îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(406)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(407)

Este necesar să se instituie măsuri antidumping provizorii la importurile de biomotorină originară din China, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(408)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(409)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților respective în cursul investigației. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(410)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie supuse taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din Republica Populară Chineză”.

(411)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(412)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(413)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost, de asemenea, pusă la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(414)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(415)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,