CELEX:32024R2673: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2673 al Comisiei din 11 octombrie 2024 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de fire din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză

(1)

La 16 februarie 2024, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de fire din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”, sau „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la data de 3 ianuarie 2024 de către Glass Fibre Europe (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei Uniunii producătoare de fire din fibră de sticlă în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și riscul producerii unui prejudiciu important pentru industria Uniunii, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea investigației.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, este necesar ca Comisia să înregistreze importurile care fac obiectul unei investigații antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în sensul articolului 5 potrivit cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite.

(4)

Comisia nu a înregistrat importurile în cursul perioadei de informare prealabilă, deoarece nu a existat nicio creștere a cantităților importate după deschiderea investigației și, prin urmare, condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) nu au fost îndeplinite.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii, comercianții cunoscuți în legătură cu deschiderea investigației și i-a invitat să participe.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a transmite observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Într-o notă la dosar din 16 februarie 2024, Comisia a afirmat că, pe baza informațiilor disponibile, cele două societăți Saint-Gobain Vertex s.r.o și Valmiera Stikla Skieddra AS reprezintă totalitatea industriei Uniunii și că, prin urmare, eșantionarea nu era necesară. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu această decizie provizorie. Nu s-au primit observații. Prin urmare, Comisia și-a confirmat decizia de a nu constitui un eșantion în nota la dosar din 12 martie 2024.

(9)

Niciun importator nu s-a făcut cunoscut și nu a furnizat informații pentru selectarea eșantionului.

(10)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. Un număr de cinci producători-exportatori din China au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion.

(11)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat inițial un eșantion format din doi producători-exportatori, Shandong Fiberglass Group Corp (denumit în continuare „Shandong Fiberglass”) și Henan Guangyuan New Material Co. Ltd (denumit în continuare „Henan Guangyuan”), pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi examinat în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă. Cei doi producători-exportatori incluși inițial în eșantion reprezentau în total [11-15 %] din volumul total al exporturilor chineze către Uniune.

(12)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori interesați cunoscuți, precum și autoritățile din China.

(13)

Un producător-exportator, Jiangsu Jiuding Special Fiber Co., Ltd., a susținut că ar fi trebuit să fie inclus în eșantion. Cu toate acestea, în formularul său de eșantionare, Comisia a raportat exporturi de fire tăiate care, după clarificarea definiției produsului, astfel cum se explică în considerentele 26 și 28, nu se încadrează în definiția produsului. Pe baza volumului rămas al exporturilor sale de produs în cauză către Uniune, acest producător-exportator nu s-a calificat pentru a face parte din eșantion.

(14)

La 26 martie 2024 (cu 7 zile înainte de termenul de transmitere a răspunsului la chestionarul producătorului-exportator), Shandong Fiberglass, societatea care a efectuat cele mai mari exporturi către Uniune din eșantion, a anunțat că nu va coopera la investigație.

(15)

Ceilalți trei producători-exportatori care au răspuns la chestionarul de eșantionare au reprezentat în total [2-5,5 %] din volumul exporturilor chineze. Aceștia și-au exprimat intenția de a solicita o examinare individuală, dar niciunul nu a transmis răspunsuri la chestionarul destinat producătorilor-exportatori și, prin urmare, o solicitare valabilă. Având în vedere nivelul scăzut al exporturilor către Uniune ale producătorilor-exportatori care au furnizat răspunsuri la chestionarul de eșantionare, orice adăugiri la eșantion, chiar și în cazul în care ar fi fost transmise răspunsurile la chestionarul antidumping, nu ar fi condus la un eșantion reprezentativ (3).

(16)

În ansamblu, nivelul de cooperare în acest caz este scăzut, deoarece importurile producătorilor care au furnizat răspunsuri la chestionarul de eșantionare, în urma deciziei Shandong Fiberglass de a înceta cooperarea, au reprezentat [4,5 %-9 %] din totalul exporturilor chineze către Uniune, exprimate ca proporție din totalul importurilor din țara în cauză către Uniune în PI, care au fost stabilite pe baza datelor Eurostat, astfel cum se detaliază în considerentul 159.

(17)

Din cauza nivelului scăzut de cooperare care a condus la o situație în care nu a putut fi selectat un eșantion reprezentativ, Comisia a decis să renunțe complet la eșantionare și să aplice articolul 18 pentru stabilirea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază.

(18)

La 5 august 2024, Comisia a emis o notă la dosar și a informat autoritățile chineze cu privire la decizia sa de a renunța la eșantionare (a se vedea considerentul 17 de mai sus). Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații, dar nu a fost primită nicio observație.

(19)

Astfel cum se explică în considerentul 15, alți trei producători-exportatori chinezi, în formularele lor de eșantionare respective, și-au exprimat interesul pentru o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, producătorii-exportatori respectivi nu au transmis cereri valabile, deoarece nu au transmis răspunsuri la chestionarul dedicat producătorilor-exportatori în termenul specificat în avizul de deschidere. Prin urmare, Comisia consideră că nu au fost primite cereri individuale de examinare din partea acestor societăți.

(20)

Fiind singura societate din eșantionul inițial care a furnizat un răspuns adecvat și în timp util la chestionar, care a putut fi verificat în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a decis să calculeze o marjă individuală pentru Henan Guangyuan.

(21)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) și un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(22)

În ziua deschiderii investigației, Comisia a pus la dispoziție online (4) chestionare pentru producătorii din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii cunoscuți.

(23)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar de la cei doi producători din Uniune, de la un producător-exportator chinez, de la un importator neafiliat și de la trei utilizatori. Comisia nu a primit răspunsul la chestionar din partea GC.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o stabilire provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(25)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(26)

Produsul care face obiectul investigației este reprezentat de firele din fibră de sticlă, chiar torsionate, cu excepția șuvițelor din fibră de sticlă, a corzilor din fibră de sticlă și a firelor tăiate, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 13 00 și ex 7019 19 00 (codurile TARIC 7019 13 00 10, 7019 13 00 20, 7019 13 00 25, 7019 13 00 30, 7019 13 00 50, 7019 13 00 87, 7019 13 00 15, 7019 13 00 94, 7019 19 00 30, 7019 19 00 85).

(27)

Firele din fibră de sticlă sunt utilizate într-o gamă largă de aplicații, de exemplu, în țesături din sticlă textilă, tricotate, împletite sau din fir nerăsucit, care sunt apoi utilizate pentru a arma materialele pe bază de ciment, cum ar fi mortarul sau rășinile din elastomeri, termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Printre exemplele de utilizare se numără autoturismele, bateriile pentru vehiculele electrice, camioanele, autobuzele, trenurile, paletele eoliene, aeronavele, izolarea clădirilor, protecția împotriva fumului și a incendiilor, izolarea fonică, filtrarea (aer, metal, praf și lichid), izolarea electrică etc.

(28)

La 25 martie 2024, ca răspuns la o solicitare din partea unui producător-exportator chinez, Comisia a emis o notă la dosar în care a clarificat definiția produsului. Nota a clarificat faptul că firele continue cu conținut ridicat de silice au fost incluse în definiția produsului care face obiectul investigației, în timp ce firele tăiate, indiferent de tipul de sticlă și indiferent de lungime, au fost excluse din definiția produsului care face obiectul investigației. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații, dar nu a fost primită nicio observație.

(29)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației originar din China.

(30)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(31)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(32)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(33)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea firelor din fibră de sticlă. Doi producători-exportatori (Jiangsu Jiuding Special Fiber Co., Ltd și Chongqing Tianze New Material Corp) au transmis informații relevante.

(34)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(35)

Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază din partea GC în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile, în sensul articolului 18 din regulamentul de bază, pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(36)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(37)

La data de 19 aprilie 2024, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizate pentru fabricarea de fire din fibră de sticlă. În plus, pe baza criteriilor care ghidează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia ca posibile țări reprezentative adecvate.

(38)

Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea reclamantului și a Henan Guangyuan. Aceste observații sunt abordate la punctul 3.2.

(39)

La 27 iunie 2024, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Turcia ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile pe baza datelor financiare din 2023 disponibile pentru grupul turc, Türkiye Şişe ve Cam Fabrikaları A.Ş (denumit în continuare „grupul Sisecam”), un producător de fire din fibră de sticlă din țara reprezentativă.

(40)

Comisia a primit observații cu privire la a doua notă din partea reclamantului. Aceste observații sunt abordate în detaliu la punctul 3.2.

(41)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite, Comisia a concluzionat că Turcia este adecvată ca țară reprezentativă pentru prețurile și costurile nedistorsionate utilizate în vederea stabilirii valorii normale. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu la punctul 3.2.2 de mai jos.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(43)

Cu toate acestea, conform articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și nivelul scăzut de cooperare din partea producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(44)

În cadrul investigațiilor sale recente privind sectorul fibrei de sticlă din China (5), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(45)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China a existat o intervenție substanțială a statului, ceea ce a dus la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (6). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul fibrelor de sticlă, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte dintre societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (7), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (8). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (9). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în China (10). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul fibrei de sticlă, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (11), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (12).

(46)

La fel ca în investigația anterioară referitoare la sectorul fibrei de sticlă din China, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din China, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (denumit în continuare „raportul”) (13), care se bazează pe sursele disponibile în mod public și pe care Comisia l-a depus la dosar. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(47)

Reclamantul a susținut că există numeroase elemente de probă prima facie convingătoare conform cărora industria chineză producătoare de fire din fibră de sticlă face obiectul unor intervenții din partea GC care au condus la distorsiuni semnificative în acest sector, ceea ce, la rândul său, justifică stabilirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(48)

În sprijinul poziției sale, reclamantul a evidențiat elementele de mai jos care au ca rezultat denaturarea semnificativă a sectorului firelor din fibră de sticlă din China.

(49)

În primul rând, în acest sector predomină proprietatea statului, controlul sau supravegherea în privința politicilor:

(50)

În al doilea rând, politicile și măsurile chineze aplicabile sectorului firelor din fibră de sticlă discriminează în favoarea furnizorilor interni sau influențează în alt mod forțele de pe piața liberă:

(51)

În al treilea rând, costurile aferente, în esență, tuturor factorilor de producție a firelor din fibră de sticlă sunt distorsionate în China:

(52)

În al patrulea rând, accesul la finanțare și capital în sectorul fibrei de sticlă este acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat:

(53)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(54)

În sectorul firelor din fibră de sticlă persistă un grad substanțial de proprietate și control din partea GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Având în vedere nivelul scăzut de cooperare din partea exportatorilor chinezi ai produsului care face obiectul investigației, nu a putut fi stabilită proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, investigația a confirmat că cei trei producători importanți din sectorul fibrei de sticlă, și anume Jushi, Taishan Fiberglass și CPIC, sunt fie deținuți integral de stat, fie statul deține o participație majoritară. Acești trei producători reprezintă aproximativ 60 % din producătorii chinezi de fibră de sticlă, Jushi având cea mai mare cotă care reprezintă 33 % din piața chineză (14).

(55)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul firelor din fibră de sticlă fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul firelor din fibră de sticlă confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest lucru este ilustrat de cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, care menționează acest sector, în special fibrele de sticlă cu utilizări speciale, printre materialele pentru care inovarea tehnologică va fi sprijinită prin politici în cadrul planului (15). Fibrele de sticlă sunt enumerate printre sectoarele încurajate și în cadrul ediției din 2024 a Catalogului de îndrumare pentru ajustarea structurală a industriei (16), precum și în Catalogul de îndrumare din 2024 al principalelor materiale noi eligibile pentru prima utilizare/programe demonstrative (17).

(56)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și de a orienta evoluțiile din acest sector pot fi observate și la nivel de provincie, de exemplu în Shandong, care, în ceea ce privește în mod specific industria fibrei de sticlă și a materialelor compozite, intenționează „să promoveze în mod activ întreprinderile de vârf și de bază cu o puternică influență a mărcii și atractivitate comercială, capacități puternice de integrare și efecte de stimulare asupra lanțurilor și clusterelor industriale, precum și să sprijine fuziunile între sectoare, regiuni și tipuri de proprietate și reorganizarea întreprinderilor” și „să dezvolte fibre de sticlă și produse din fibră de sticlă de înaltă performanță [și să] încurajeze dezvoltarea de fibre de sticlă și produse din fibră de sticlă ultrafine, cu rezistență ridicată, cu modul ridicat, rezistente la alcalii, cu dielectric scăzut, cu dilatare redusă, cu conținut ridicat de siliciu, degradabile, cu secțiune transversală de formă specială și alte fibre de sticlă și produse din fibră de sticlă de înaltă performanță. Punerea accentului pe nevoile în domeniul informațiilor electronice, aerospațial, al energiei noi, al unităților zootehnice de mari dimensiuni, al serelor agricole și în alte domenii, cercetarea și dezvoltarea și promovarea produselor compozite termoplastice și termorezistente armate cu fibră de sticlă și a grilajelor compozite din fibră de sticlă pentru proiecte de infrastructură” (18). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal al orașului Chongqing privind dezvoltarea industriilor strategice și emergente prevede „creșterea importanței industriei de fibre și materiale compozite de înaltă performanță”, precum și „accelerarea construcției de proiecte precum […] linia de producție a fibrei de sticlă de înaltă performanță, cu o producție anuală de 150 000 de tone, și a bazei de producție a fibrei de sticlă și a materialelor compozite ultrafine, astfel încât să crească capacitatea de producție a fibrelor de sticlă și a materialelor compozite de înaltă performanță” (19). Accentul pus pe fibrele de sticlă poate fi observat, de asemenea, în documentele de planificare din alte provincii, precum Guangxi (20), Hubei (21) sau Zhejiang (22).

(57)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în privința prețurilor și costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, mulți producători ai produsului care face obiectul investigației evidențiază în mod explicit activități de consolidare a partidului pe site-urile lor sau au membri de partid în conducerea societății și subliniază afilierea lor la PCC.

(58)

De exemplu, președintele Consiliului de administrație al grupului Jushi îndeplinește în același timp și funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid în cadrul CNMB (23). În mod similar, președintele Consiliului de administrație al Sinoma Science and Technology, care este societatea holding a Taishan Fiberglass, ocupă și funcția de secretar al Comitetului de partid, iar președintele Sinoma Science and Technology este secretarul adjunct al Comitetului de partid (24). În cazul CPIC, vicepreședintele consiliului de administrație și directorul executiv deține în același timp și funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid, în timp ce președintele la nivel de grup al societății-mamă a CPIC ocupă și funcția de secretar al Comitetului de partid, iar vicepreședintele la nivel de grup ocupă funcția de secretar adjunct al Comitetului de partid (25).

(59)

În plus, statutul societății Jushi prevede în mod explicit supravegherea directă de către partid a activităților esențiale ale societății la articolul 195, potrivit căruia „Comitetul de partid al întreprinderii discută și decide chestiunile majore legate de întreprindere în conformitate cu reglementările”, principalele responsabilități ale Comitetului de partid cuprinzând sarcinile „de a studia și a discuta aspecte importante legate de gestionarea afacerilor societății și de a sprijini adunarea acționarilor, consiliul de administrație, consiliul de supraveghere și conducerea în exercitarea competențelor lor în conformitate cu legea”, precum și „de a consolida conducerea și controlul asupra selecției și ocupării forței de muncă a întreprinderii și de a asigura în mod eficient construirea echipei de conducere a întreprinderii, a echipei de experți și a echipei de recrutare” (26).

(60)

În plus, Taishan Fiberglass a celebrat a 100-a aniversare a înființării PCC, iar secretarul Comitetului de partid al societății a ținut următorul discurs: „Cei 30 de ani de reformă, inovare și dezvoltare a Taishan Fiberglass sunt 30 de ani de adeziune la conducerea partidului și de consolidare a acesteia, 30 de ani de moștenire și de continuare a spiritului major al partidului și 30 de ani de rezultate fructuoase în ceea ce privește consolidarea, reforma și dezvoltarea partidului, producția și funcționarea acestuia.” (27). În plus, statutul întreprinderii grupului Jushi a afirmat că una dintre responsabilitățile sale principale este „punerea în aplicare a reflecțiilor Xi Jinping privind socialismul cu caracteristici chineze pentru o nouă eră, studierea și publicarea teoriei partidului, punerea în aplicare a liniei, principiilor și politicilor partidului, supravegherea și asigurarea punerii în aplicare a deciziilor și acordurilor majore ale Comitetului central de partid și a rezoluțiilor organizațiilor de partid de nivel superior din întreprindere; studierea și discutarea aspectelor majore legate de gestionarea afacerilor societății și sprijinirea adunării acționarilor, consiliului de administrație, consiliului supraveghetorilor și conducerii să își exercite competențele în conformitate cu legea” (28).

(61)

În plus, în sectorul firelor din fibră de sticlă sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Deși politicile industriale se referă, de regulă, mai degrabă la un număr mare de sectoare, sectorul firelor din fibră de sticlă face obiectul a numeroase planuri, orientări, directive și alte documente de politică emise la nivel național, regional și municipal (a se vedea și considerentele 56 și 57). Aceste politici sunt uneori în totală contradicție cu forțele pieței, cum ar fi, de exemplu, planul de acțiune pe trei ani al provinciei Guangxi privind industriile strategice și emergente, care stabilește, din punct de vedere administrativ, volumele de producție țintă și ratele de creștere viitoare: „până în 2023, valoarea producției industriei materialelor noi va ajunge la 133 de miliarde de yuani, iar valoarea adăugată va ajunge la 44 de miliarde de yuani.” (29).

(62)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalilor factori de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(63)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul firelor din fibră de sticlă, aspecte menționate în considerentul 45 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(64)

Sectorul firelor din fibră de sticlă este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 45 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China).

(65)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul firelor din fibră de sticlă nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 45 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(66)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii produsului care face obiectul investigației cumpără sau contractează acești factori de producție, prețurile plătite (care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor; aceștia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(67)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul investigației pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea capitalului, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost produs în China prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceleași aspecte sunt valabile și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(68)

La 29 aprilie 2024, Henan Guangyuan a prezentat un set de observații, menționând că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază impune ca evaluarea distorsiunilor semnificative să fie efectuată în mod separat pentru fiecare exportator și producător. În această privință, Henan Guangyuan a susținut că nu ar trebui să existe distorsiuni semnificative în ceea ce privește costul său de producție.

(69)

Comisia a remarcat că, în afară de trimiterea la răspunsul său la chestionar [care, la rândul său, nu conține nicio afirmație privind distorsiunile semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, cu excepția unei declarații potrivit căreia societatea achiziționează diverse materii prime la prețuri internaționale], Henan Guangyuan nu a prezentat niciun argument care să pună sub semnul întrebării analiza privind distorsiunile semnificative. Existența unor distorsiuni semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este stabilită la nivel național. În cazul în care se stabilește existența unor distorsiuni semnificative, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se aplică a priori, tuturor producătorilor-exportatori din China și se referă la toate costurile aferente factorilor lor de producție. Aceeași dispoziție din regulamentul de bază prevede utilizarea costurilor interne în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt afectate de distorsiuni semnificative. Cu toate acestea, deși Henan Guangyuan nu a prezentat elemente de probă exacte și adecvate privind prețurile și costurile nedistorsionate, calculele referitoare la Henan Guangyuan reflectă, în orice caz, datele prezentate de societatea însăși, inclusiv mijloacele de producție și sumele raportate de societate în răspunsul la chestionar, dar ținând seama în mod corespunzător de existența și de impactul distorsiunilor semnificative în China, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, în special cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(70)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate în dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale pentru societatea Henan Guangyuan exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(71)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(72)

Astfel cum se explică în considerentele 37-41, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă din 19 aprilie 2024 (denumită în continuare „prima notă”) (31) și a doua notă din 27 iunie 2024 (denumită în continuare „a doua notă”) (32).

(73)

Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile transmise de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante.

(74)

În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a utiliza Turcia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(75)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia drept țări cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din China potrivit Băncii Mondiale (cu alte cuvinte, țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut) și în care se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației.

(76)

În observațiile sale cu privire la prima notă, Henan Guangyuan a susținut că niciuna dintre cele cinci țări nu a fabricat produsul care face obiectul investigației, dar nu a respins datele de fond ale Comisiei. Henan Guangyuan a propus, de asemenea, Taiwanul și Hong Kong ca țări reprezentative alternative.

(77)

Prima notă furnizează elemente de probă privind producția de fire din fibră de sticlă sau cel puțin fabricarea unui produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca produsul care face obiectul investigației în toate cele cinci țări reprezentative potențiale propuse. Prin urmare, nu a existat niciun motiv pentru a exclude vreo țară de pe lista prevăzută în considerentul 75.

(78)

În plus, nici Taiwanul, nici Hong Kong-ul nu se încadrează în categoria „veniturilor medii-superioare” în conformitate cu clasificarea Băncii Mondiale. Prin urmare, propunerea de a considera Taiwanul și Hong Kong-ul drept țări reprezentative a fost respinsă.

(79)

În prima notă, Comisia a indicat faptul că, în cazul țărilor identificate ca țări unde se fabrică produsul care face obiectul investigației, și anume Brazilia, Malaysia, Mexic, Thailanda și Turcia, disponibilitatea datelor ușor accesibile trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului care face obiectul investigației.

(80)

În ceea ce privește Brazilia, situațiile financiare detaliate pentru cele două societăți care produc fire din fibră de sticlă sau un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca sectorul firelor din fibră de sticlă, și anume CPCI Brasil Fibras de Vidro Ltda și Owens Corning Fiberglass A.S. Ltda, astfel cum au fost certificate de auditori, nu au fost ușor accesibile. În consecință, Comisia a concluzionat că Brazilia nu poate fi considerată țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(81)

În ceea ce privește Malaysia, datele financiare ușor accesibile pentru singura societate care produce fire din fibră de sticlă sau un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector general ca sectorul firelor din fibră de sticlă, Nippon Electric Glass (Malaysia) SDN BHD, datează din 2022 și, în consecință, nu au putut fi considerate adecvate pentru perioada de investigație, deoarece au fost disponibile date mai recente pentru un producător din Turcia, astfel cum se explică mai jos. Datele financiare pentru 2023 sunt disponibile pentru grupul Nippon Electric Glass Co., Ltd, dar lipsesc informații detaliate specifice firelor din fibră de sticlă sau unui produs similar din cadrul aceleiași categorii generale și/sau al aceluiași sector. În plus, Nippon Electric Glass Co., Ltd este un grup global ale cărui date financiare nu sunt reprezentative pentru situația din Malaysia. În schimb, astfel cum se explică în considerentele 84-86 și 119-124, Turcia furnizează date financiare mai detaliate, întrucât costurile VAG sunt disponibile pentru sectorul sticlei industriale din Turcia, iar profitul este disponibil pentru o filială care produce numai fire din fibră de sticlă și produse din aceeași categorie generală/același sector din Turcia. Prin urmare, Comisia a concluzionat că Malaysia nu poate fi considerată o țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(82)

În ceea ce privește Mexic, situațiile financiare detaliate ale celor două societăți care produc fire din fibră de sticlă sau un produs din aceeași categorie generală și/sau din același sector ca sectorul firelor din fibră de sticlă, și anume Ferguson Fibers de Mexico SA DE CF și Saint-Gobain Mexico, nu au fost ușor accesibile. În consecință, Comisia a concluzionat că Mexicul nu putea fi considerat ca țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(83)

În ceea ce privește Thailanda, datele financiare ușor accesibile pentru singura societate care pare să producă fire din fibră de sticlă sau un produs similar din aceeași categorie generală și/sau din același sector general, Asia Composite Material (Thailand) Co Ltd, datează din 2022 și, în consecință, nu au putut fi considerate adecvate pentru perioada de investigație, deoarece erau disponibile informații financiare mai recente din Turcia, astfel cum se explică mai jos. În plus, datele din 2022 acoperă toate operațiunile societății, iar informațiile financiare detaliate specifice firelor din fibră de sticlă sau unui produs similar din aceeași categorie generală și/sau sector lipsesc. În schimb, Turcia furnizează date financiare mai detaliate. Pentru o altă societate thailandeză, Thai United Glass Fiber Co Ltd, care produce covorașe din fibră de sticlă, care pot fi considerate produse din aceeași categorie generală sau din același sector ca firele din fibră de sticlă, informațiile la dispoziția publicului datează, și ele, din 2022 și, la fel, lipsește granularitatea disponibilă pentru Turcia. În consecință, Comisia a concluzionat că Thailanda nu poate fi considerată țară reprezentativă adecvată pentru prezenta investigație.

(84)

În ceea ce privește Turcia, sunt disponibile situații financiare consolidate pentru PI în ceea ce privește grupul Türkiye Şişe ve Cam Fabrikaları A.Ş (denumit în continuare „grupul Sisecam”) (33). Grupul Sisecam își desfășoară activitatea în diverse sectoare legate de sticlă: sticlă arhitecturală, sticlă industrială, sticlărie, ambalaje din sticlă. În ceea ce privește fibrele de sticlă, grupul a susținut că are o capacitate de producție de 70 000 de tone și o producție de 62 000 de tone în 2022 (34).

(85)

Grupul Sisecam are o filială specializată în fibră de sticlă: Şişecam Balıkesir Cam Elyaf Fabrikası (denumită în continuare „Sisecam Elyaf”) (35). Sisecam Elyaf produce semitorturi, fire tăiate și covorașe din fire tăiate din sticlă E. Semitorturile, firele tăiate, covorașele din fire tăiate nu sunt produsul care face obiectul investigației, dar împart etapele esențiale ale procesului de producție cu semitorturile: pregătirea materiilor prime, topirea în cuptor, extrudarea sticlei topite prin găurile filierelor (36) pentru a forma filamentele de sticlă, aplicarea cleiului (37), colectarea și înfășurarea filamentelor pe bobine. Prin urmare, acestea sunt considerate în aceeași categorie generală ca și produsul care face obiectul investigației. Prin urmare, Comisia concluzionează că Sisecam Elyaf fabrică fie produsul care face obiectul investigației, fie produse din aceeași categorie generală ca produsul care face obiectul investigației. În ceea ce privește cifra de afaceri, Sisecam Elyaf reprezintă 13 % din segmentul sticlei industriale din grupul Sisecam de care aparține.

(86)

Situațiile financiare consolidate ale grupului Sisecam furnizează profitul Sisecam Elyaf și costurile VAG din segmentul sticlei industriale.

(87)

Comisia a analizat, de asemenea, importurile principalelor mijloace de producție din Turcia. Analiza importurilor principalelor mijloace de producție a arătat că Turcia a importat, în general, volume semnificative și reprezentative din majoritatea materiilor prime esențiale la prețuri nedistorsionate. Cu toate acestea, Turcia, în calitate de cel mai mare producător mondial al uneia dintre materiile prime (colemanit măcinat), nu importă respectiva materie primă. S-a constatat, de asemenea, că importurile unei alte materii prime (făină de silice) sunt mici în Turcia, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea prețurilor de import. Pentru aceste două materii prime, Comisia a utilizat datele privind importurile din Malaysia, deoarece această țară a fost singura țară reprezentativă potențială care a avut importuri mari din ambele produse și a fost eliminată ca țară reprezentativă numai din cauza lipsei unor date financiare recente și suficient de detaliate privind producătorul său. A doua notă a arătat, de asemenea, că volumul importurilor din China și din țările enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (38) în Malaysia (pentru colemanitul măcinat și făina de silice) și în Turcia (pentru celelalte materii prime) nu a exclus utilizarea acestor țări ca surse pentru prețurile nedistorsionate.

(88)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în a doua notă că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă adecvată, grupul Sisecam ca producător din țara reprezentativă și importurile în Malaysia de colemanit măcinat și de făină de silice, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(89)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la caracterul adecvat al Turciei ca țară reprezentativă, al grupului Sisecam ca producător din țara reprezentativă și al Malaysiei în ceea ce privește importurile de colemanit măcinat și de făină de silice. Nu s-au primit observații.

(90)

Selecția inițială a potențialelor țări reprezentative și a societăților adecvate pentru care există date disponibile public nu împiedică Comisia să completeze sau să perfecționeze selecția și cercetările sale într-o etapă ulterioară, inclusiv prin formularea de noi sugestii în ceea ce privește țara reprezentativă potențială și produsul similar potențial. Într-adevăr, principalul scop al notelor privind mijloacele de producție este de a invita părțile interesate să transmită observațiile lor cu privire la cercetarea preliminară efectuată de serviciile Comisiei și, în cazul în care este necesar, să primească alternative care să facă obiectul analizării ulterioare de către serviciile Comisiei. Notele conțin chiar și o anexă specifică pentru a îndruma părțile în ceea ce privește transmiterea informațiilor cu privire la posibile alte țări reprezentative și/sau societăți în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(91)

După ce s-a stabilit că, pe baza tuturor elementelor de mai sus, Turcia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(92)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(93)

În prima notă, Comisia a enumerat mijloacele de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului în cauză și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre mijloacele de producție menționate în nota respectivă.

(94)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas („GTA”) (39) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității mijloacelor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza statisticile furnizate de Institutul de Statistică al Turciei (40) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă, ale gazelor naturale, ale gazelor naturale lichefiate („GNL”) și ale aburului, statisticile furnizate de Autoritatea de Reglementare a Pieței Energiei (41) pentru stabilirea costului nedistorsionat al energiei electrice și statisticile furnizate de Biroul de investiții al Președinției Republicii Turcia (42) pentru stabilirea costului nedistorsionat al apei.

(95)

În cea de a doua notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de mijloace de producție ale producătorilor-exportatori care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor din costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(96)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificate următoarele mijloace de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Mijloace de producție a firelor din fibre de sticlă

(97)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în cele aferente factorilor de producție menționați mai sus. Metodologia este explicată în mod corespunzător la punctul 3.2.4.9.

(98)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă (CIF), astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport.

(99)

Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (45).

(100)

Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.2.2 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat și prețurile de export. Volumele rămase au fost considerate reprezentative.

(101)

În cazul unora dintre factorii de producție, costurile efective suportate de producătorul-exportator cooperant au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică în considerentul 95.

(102)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante din țara reprezentativă, sau din Malaysia în ceea ce privește colemanitul măcinat și făina de silice.

(103)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costurile de transport nedistorsionate. Comisia a considerat că în contextul prezentei investigații ar putea fi folosit, în mod rezonabil și cu titlu orientativ, raportul dintre costul materiilor prime ale producătorului-exportator și costurile de transport raportate, pentru a estima costurile de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(104)

Ca răspuns la a doua notă, reclamantul a susținut că Comisia ar trebui să includă borul ca materie primă. Comisia a clarificat faptul că aprovizionarea cu bor este asigurată de colemanitul măcinat, care este menționat ca factor de producție în a doua notă și în tabelul 1 de mai sus. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(105)

Ca răspuns la a doua notă, reclamantul a susținut că oxigenul ar trebui adăugat ca energie de intrare și inclus în calculul valorii normale. În acest sens, reclamantul a făcut referire la o investigației privind anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu (denumite în continuare „AFS”) în care oxigenul a fost considerat în mod explicit un factor de producție. Cu toate acestea, în cadrul prezentei investigații, la fel ca în investigația privind AFS, Comisia ia în considerare numai toți factorii de producție verificați, fie identificându-i individual, fie agregându-i în consumabile. Prin urmare, afirmația nu a fost luată în considerare.

(106)

Ca răspuns la a doua notă, reclamantul a susținut că Comisia ar trebui să comunice cel puțin o indicație a ratelor de consum ale factorilor de producție, inclusiv procentul pe care intenționează să îl ia în considerare pentru consumabile. Comisia clarifică faptul că factorii de producție identificați în prima notă care au fost grupați în categoria consumabilelor reprezintă în total aproximativ 7 % din costul total de producere.

(107)

Reclamantul a afirmat, de asemenea, că factorii de producție identificați în anexa I la a doua notă (care sunt identici cu cele din tabelul 1 de mai sus) diferă în mod semnificativ de factorii de producție prezentați de industria Uniunii în plângerea sa. În primul rând, reclamantul nu a furnizat nicio dovadă că aceste presupuse discrepanțe ar fi anormale. În al doilea rând, o comparație între materiile prime enumerate în prima și a doua notă și cele menționate în plângere (de exemplu, la calcularea valorii normale din anexa 32 la plângere) arată că producătorul-exportator cooperant utilizează toate materiile prime utilizate de industria Uniunii: colemanit, caolin, silice, calcar, amidon de porumb, rodiu și platină. De asemenea, în a doua notă s-a clarificat faptul că producătorul-exportator utilizează ulei de porumb, care reprezintă o proporție neglijabilă din costul de fabricație. Astfel, se poate concluziona că producătorul-exportator cooperant consumă toate materiile prime enumerate în plângere. Prin urmare, această observație a fost respinsă.

(108)

Institutul de Statistică al Turciei publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei (46). Comisia a stabilit valoarea de referință pe baza celor mai recente statistici disponibile care acoperă anul 2022 pentru costurile orare medii cu forța de muncă pentru activitatea economică „Fabricarea altor produse din minerale nemetalice” codul NACE C.23 în conformitate cu clasificarea NACE Rev.2 și o categorie de efectiv de personal de peste 1 000 de angajați. Valorile au fost ajustate în funcție de inflație, utilizându-se indicele costului forței de muncă publicat de Institutul de Statistică din Turcia (47) pentru a reflecta costurile pe parcursul perioadei de investigație.

(109)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderile (utilizatorii industriali) din Turcia este publicat de Autoritatea de reglementare a pieței energiei (EMRA) din Turcia (48). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice industriale, fără TVA, a căror aplicare EMRA o solicitase începând cu 1 ianuarie 2023.

(110)

Prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali din Turcia este publicat de Institutul de Statistică al Turciei. Comisia a utilizat prețul disponibil pentru al doilea semestru al anului 2021 și pentru primul semestru al anului 2022, care corespunde tranșei de consum de 2 610 000-26 100 000 m3 (49). Acest preț a fost ajustat în continuare în funcție de inflație utilizând indicele prețurilor la producător publicat de Institutul de Statistică al Turciei (50), iar TVA-ul, care este inclus în prețul publicat, a fost dedus.

(111)

Henan Guangyuan utilizează kilogramul ca unitate pentru consumul de GNL.

(112)

Pentru a obține prețul de referință pentru GNL în CNY/kg, prețul gazelor naturale, disponibil în CNY/m3 în tabelul 1 de mai sus, a fost convertit în CNY per milioane de unități termice britanice (CNY/MMBtu). Această conversie a implicat determinarea conținutului energetic al gazului și exprimarea acestuia în MMBtu utilizând un factor de conversie general acceptat (51).

(113)

În continuare, acest preț convertit în CNY/MMBtu a fost aplicat conținutului energetic general acceptat al unui kilogram de GNL exprimat în MMBtu (52) pentru a obține prețul GNL în CNY pe kilogram.

(114)

Henan Guangyuan utilizează gigajoule (GJ) ca unitate de măsură pentru consumul de abur.

(115)

Pentru a obține valoarea de referință pentru abur exprimată în CNY/GJ, Comisia a convertit mai întâi prețul gazelor naturale din CNY/m3, astfel cum este prezentat în tabelul 1 de mai sus, în CNY/MMBtu utilizând un factor de conversie general acceptat (53) indicând conținutul energetic (în MMBtu) al unui metru cub de gaz. În al doilea rând, Comisia a luat în considerare în eficiența arderii pentru a determina proporția din conținutul energetic al gazului care poate fi recuperată drept conținut energetic al aburului. Această etapă a urmat metodologia sugerată de Departamentul Energiei al SUA (54). În al treilea rând, unitatea de măsură a energiei a fost transformată din MMBtu în GJ utilizând constanta fizică de conversie.

(116)

Biroul de investiții al Președinției Republicii Turcia (55) a publicat costul apei pentru uz industrial. Comisia a utilizat prețul valabil în 2023 pentru regiunea Balikesir în care este situată Sisecam Elyaf, fără TVA.

(117)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru costurile generale de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(118)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorul-exportator cooperant au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorul-exportator cooperant. Procentul a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(119)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit la nivel franco fabrică, Comisia s-a bazat pe datele financiare pentru 2023 pentru grupul Sisecam, care sunt la dispoziția publicului și care sunt descrise în considerentele 84-86.

(120)

În ceea ce privește Sisecam Elyaf, societatea care produce numai fire din fibră de sticlă și produse din aceeași categorie generală/același sector general, situațiile financiare la dispoziția publicului pentru 2023 furnizează vânzările nete și profitul, dar nu includ informații privind costul mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și costurile VAG.

(121)

CMV este disponibil la nivelul segmentului sticlei industriale din grupul Sisecam.

(122)

Toate elementele costurilor VAG, cu excepția cheltuielilor financiare nete, sunt direct disponibile la nivelul segmentului sticlei industriale. Pentru a obține costurile VAG pentru segmentul sticlei industriale, Comisia a alocat cheltuielile financiare nete ale grupului Sisecam segmentului, utilizând cifra de afaceri drept cheie de repartizare.

(123)

Comisia a utilizat costurile VAG ale segmentului sticlei industriale, astfel cum au fost calculate în considerentul 122, și CMV ale segmentului industrial și a obținut costurile VAG exprimate ca un procent de 22,67 % din CMV. Comisia a considerat că acest procent, atunci când se aplică costurilor de producție nedistorsionate, ar conduce la o valoare a costurilor VAG care ar fi rezonabilă, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, pentru nivelul de comercializare franco fabrică.

(124)

Pentru a calcula profitul exprimat ca procent din CMV, Comisia a împărțit profitul Sisecam Elyaf la CMV al segmentului industrial alocat Sisecam Elyaf utilizând cifra de afaceri drept cheie de repartizare. Acesta s-a ridicat la 22,44 %. Comisia a considerat că acest procent, atunci când se aplică costurilor de producție nedistorsionate, ar conduce la o valoare a profitului care ar fi rezonabilă, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, pentru nivelul de comercializare franco fabrică.

(125)

Ca răspuns la a doua notă, reclamantul a solicitat Comisiei să includă costurile generale la calcularea valorii normale. Comisia confirmă că, astfel cum se explică la punctul 3.2.3.9, costurile generale sunt efectiv luate în considerare la calcularea valorii normale.

(126)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(127)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum au fost verificate în timpul vizitei de verificare. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică la punctul 3.2.4.1.

(128)

Ulterior, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se explică în considerentul 118, la costul de fabricație nedistorsionat pentru a se ajunge la costurile de producție nedistorsionate.

(129)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și procentele de profit calculate în considerentele 123-124.

(130)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(131)

Astfel cum se explică în considerentul 17, Comisia a decis să aplice articolul 18 pentru stabilirea dumpingului, utilizând cele mai bune date disponibile.

(132)

Mai precis, Comisia și-a bazat evaluarea prețurilor de export pentru toți ceilalți producători-exportatori pe prețul mediu de export furnizat de Eurostat și pe datele privind vânzările furnizate de Henan Guangyuan, astfel cum se explică în considerentul 145.

(133)

Henan Guangyuan a vândut aproximativ jumătate din volumul exporturilor sale direct pe piața Uniunii, iar cealaltă jumătate prin intermediul unui comerciant neafiliat cu sediul în Hong-Kong. Comisia a verificat dacă mărfurile vândute comerciantului au fost expediate direct din China către un port din Uniune și, prin urmare, a considerat vânzările aferente ca exporturi către Uniune.

(134)

Prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau prețul de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export în Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(135)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede obligația Comisiei de a efectua o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export la același nivel comercial și de a ține seama de diferențele dintre factorii care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În cazul de față, Comisia a ales să compare valoarea normală și prețul de export al Henan Guangyuan la nivelul de comercializare franco fabrică. După cum se explică mai jos, după caz, valoarea normală și prețul de export au fost ajustate pentru: (i) a le aduce înapoi la nivelul franco fabrică; și (ii) a ține seama de diferențele dintre factorii despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(136)

Astfel cum se explică în considerentul 135, valoarea normală a fost stabilită la nivel comercial franco fabrică prin utilizarea costurilor de producție împreună cu sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului, care au fost considerate rezonabile pentru acel nivel de comercializare. Prin urmare, nu au fost necesare ajustări pentru a aduce valoarea normală înapoi la nivelul franco fabrică.

(137)

Comisia nu a găsit niciun motiv pentru a efectua ajustări ale valorii normale și nici nu au fost solicitate astfel de ajustări de către Henan Guangyuan.

(138)

Pentru a aduce prețul de export înapoi la nivelul comercial net franco fabrică au fost efectuate ajustări în funcție de costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și de ambalare.

(139)

S-au luat în considerare următorii factori care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor: cheltuielile de garanție, costurile de credit și comisioanele bancare.

(140)

(141)

Astfel cum se explică în considerentul 17, Comisia a decis să aplice articolul 18 pentru stabilirea dumpingului, cu excepția producătorului-exportator cooperant, Henan Guangyuan, pentru care a fost calculată o marjă individuală.

(142)

Pentru Henan Guangyuan, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(143)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată provizorie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este după cum urmează:

(144)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori. Astfel cum se explică în considerentul 16, nivelul de cooperare exprimat ca proporție din totalul importurilor din China în Uniune a fost de [4,5-9 %], care este considerat un procent foarte scăzut.

(145)

Având în vedere nivelul scăzut de cooperare, Comisia a stabilit marja de dumping pentru toate celelalte societăți pe baza datelor disponibile. Pentru a stabili cele mai bune date disponibile, Comisia a utilizat datele furnizate de producătorul-exportator cooperant, deoarece acestea au permis un calcul la nivelul tipului de produs. În setul de date respectiv, Comisia a selectat un tip de produs care a fost cel mai vândut pe piața Uniunii atât de producătorul-exportator cooperant, cât și de industria Uniunii (56). Comisia a observat că prețul mediu de import din China (tabelul 4) la nivelul CIF a fost sub prețul mediu de export al producătorului-exportator cooperant la nivelul comercial respectiv. Pentru a reflecta acest lucru, Comisia a ales un număr reprezentativ de tranzacții în cadrul tipului de produs ales (reprezentând [15-25] % din exporturile producătorului-exportator către Uniune) în care prețul de export a fost sub media pentru tipul de produs respectiv vândut de producătorul-exportator. În opinia Comisiei, pe baza analizei informațiilor limitate oferite de statisticile privind importurile și a datelor furnizate de singurul producător-exportator cooperant, aceste tranzacții au reprezentat un substitut rezonabil pentru comportamentul de dumping al producătorilor-exportatori necooperanți.

(146)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(147)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(148)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ [85 000-95 000] de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza datelor verificate ale celor doi producători din Uniune incluși în eșantion, care reprezintă 100 % din producție.

(149)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(150)

Comisia a constatat că o parte substanțială a producției producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive.

(151)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu produsul în cauză.

(152)

Comisia a obținut și a verificat datele pentru întreaga activitate legată de fire din fibră de sticlă a industriei Uniunii și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Verificarea datelor pentru cei doi producători care reprezintă 100 % din producția de fire din fibră de sticlă a Uniunii a permis Comisiei să obțină o imagine completă.

(153)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor; și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(154)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii. Aceștia sunt: producția; capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; gradul de ocupare a forței de muncă; productivitatea; salariile; și capacitatea de a mobiliza capitaluri. Ei depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

(155)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând

(156)

Comisia a constatat, de asemenea, că aproximativ [55 %-65 %] din producția totală a producătorilor din Uniune (nereflectată în consumul la nivelul Uniunii sau în alți indicatori economici prezentați în prezentul regulament) a fost destinată utilizării captive în perioada examinată.

(157)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(158)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut substanțial între 2020 și 2022 cu 62 %, dar a scăzut în perioada de investigație, indicând o scădere generală a consumului în cursul perioadei examinate.

(159)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat și l-a ajustat în coordonare cu mai multe autorități vamale naționale, astfel cum se explică în considerentul 155. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața Uniunii (a se vedea tabelul 2).

(160)

Importurile în cauză către Uniune provenite din China au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(161)

Tabelul de mai sus arată că, în cifre absolute, importurile din China au crescut cu 42 % în cursul perioadei examinate. Creșterea globală în cifre absolute a înregistrat un vârf în 2022, an în care importurile au crescut de peste două ori. În același timp, cota de piață totală a importurilor în Uniune provenite din China a crescut cu 68 % în cursul perioadei examinate.

(162)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor verificate ale Eurostat și a datelor suplimentare furnizate de autoritățile vamale naționale.

(163)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tonă)

(164)

Tabelul de mai sus arată că prețurile de import din China au crescut cu 26 % în cursul perioadei examinate. Creșterea globală în cifre absolute a înregistrat un vârf în 2022, an în care prețurile au fost cu 59 % mai mari decât prețul de la începutul perioadei examinate.

(165)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație comparând următoarele:

(166)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 0 % și 34,4 % a importurilor din țara în cauză pe piața Uniunii. S-a constatat că 99,9 % din volumul importurilor a făcut obiectul unei subcotări. De asemenea, Comisia a comparat prețul importurilor din China către UE pe baza datelor Eurostat cu prețul mediu al tuturor tipurilor de produse vândute de producătorii din Uniune clienților neafiliați. Acest calcul a arătat că prețurile din China se situează cu 15,4 % sub prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, a confirmat constatarea privind subcotarea prețurilor, calculată astfel cum se menționează în considerentul 165.

(167)

În plus, pe lângă constatarea privind subcotarea, Comisia a observat, de asemenea, că importurile care fac obiectul unui dumping au scăzut prețurile industriei Uniunii. Într-adevăr, astfel cum se arată în tabelul 8, în perioada de investigație, industria Uniunii a trebuit să își reducă prețurile de vânzare la un nivel chiar mai mic decât costul său de producție pentru a-și putea vinde produsele.

(168)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(169)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Având în vedere faptul că Comisia a verificat datele celor doi producători din Uniune care reprezintă 100 % din producția Uniunii, Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici și indicatorii microeconomici pe baza acestor date.

(170)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(171)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(172)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(173)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei Uniunii a crescut mai întâi cu 4 % în 2021, a rămas stabil în 2022 și apoi a scăzut substanțial la un nivel cu 22 % mai mic decât în 2020.

(174)

Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea instalată, care a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate. Instalațiile de producție a firelor din fibră de sticlă fac obiectul întreținerii periodice o dată la 5 ani. Aceasta include actualizarea periodică a anumitor tehnologii, ceea ce a dus la această creștere a capacității.

(175)

Gradul de utilizare a capacității de producție a fost ridicat, de [80 %-90 %] în cursul anilor 2020, 2021 și 2022 și a scăzut substanțial la [60 %-70 %] în PI. În timp ce gradul de utilizare a capacității de producție a crescut pentru prima dată cu 3 % în 2021, acesta a scăzut ușor în 2022 și a scăzut substanțial în PI, până la un nivel de 27 % sub valoarea din 2020.

(176)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(177)

Vânzările industriei Uniunii au crescut lent între 2020 și 2022, dar au scăzut substanțial în cursul PI. În cursul PI, acestea au scăzut cu 29 % în comparație cu 2022 și au atins un nivel cu 26 % mai scăzut decât cele de la începutul perioadei examinate.

(178)

Cota de piață a evoluat într-un mod diferit. În pofida creșterii volumului între 2020 și 2022, industria Uniunii a pierdut 36 % din cota sa de piață inițială. Ea a putut să recupereze doar parțial această cotă de piață în cursul PI, pierzând în continuare 22 % din cota sa de piață în cursul perioadei examinate.

(179)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut din 2020 până în 2022 și apoi a înregistrat o scădere substanțială în PI, ceea ce a dus la o scădere totală în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii a pierdut din cota de piață, în timp ce consumul a crescut și a putut recupera doar parțial cota de piață în timpul scăderii consumului în cursul PI.

(180)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(181)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă a înregistrat o creștere moderată de 3 % în 2021, a rămas stabilă în 2022 și a scăzut în PI la un nivel cu 5 % mai mic decât cel de la începutul perioadei examinate. În cursul perioadei examinate, productivitatea a înregistrat o creștere moderată de 1 % în 2021, a rămas stabilă în 2022 și a scăzut în PI la un nivel cu 18 % mai mic decât cel de la începutul perioadei examinate.

(182)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(183)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(184)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune practicate pentru clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(185)

Tabelul de mai sus indică evoluția prețului de vânzare unitar de pe piața Uniunii în comparație cu costul de producție corespunzător. Prețurile de vânzare au fost, în medie, mai mari decât costul unitar de producție pentru anii 2020-2022. În cursul PI, prețul mediu de vânzare a scăzut sub costul unitar de producție.

(186)

Principalul factor care a influențat prețul din 2020 până în 2022 a fost creșterea costului materiilor prime și al energiei. În cursul PI, prețul de vânzare al industriei Uniunii a scăzut în comparație cu anul precedent, în timp ce costul său de producție a crescut brusc.

(187)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(188)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu pe angajat a crescut constant, pe parcursul întregii perioade, cu 30 %.

(189)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(190)

În cursul perioadei examinate s-a înregistrat o creștere cu 13 % a nivelurilor stocurilor. În timp ce stocurile au crescut ușor în 2021 în raport cu creșterea producției, în 2022 s-a înregistrat o creștere substanțială. Nivelul stocurilor a scăzut substanțial în cursul PI.

(191)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(192)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Profitabilitatea a fost pozitivă în perioada 2020-2022 examinată, cele mai mari profituri fiind înregistrate în 2022. Cu toate acestea, în cursul PI, profitul s-a transformat într-o pierdere substanțială.

(193)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a evoluat relativ stabil în perioada 2020-2022, înregistrându-se o ușoară scădere în 2021 și o evoluție pozitivă în 2022. Cu toate acestea, în 2023, fluxul de lichidități a scăzut substanțial.

(194)

Investițiile, deși au fost relativ scăzute la începutul perioadei, au crescut cu 45 % în 2021, iar în 2022 au înregistrat doar o ușoară scădere. Cu toate acestea, în cursul PI s-a înregistrat o scădere substanțială a investițiilor. Cea mai mare parte a investițiilor au vizat întreținerea și modernizarea liniilor de producție, cu scopul de a crește longevitatea instalațiilor și de a actualiza producția. Nu au existat investiții în noi capacități de producție a firelor din fibră de sticlă la producătorii din Uniune în cursul perioadei examinate, pe lângă unele câștiguri de capacitate obținute prin modernizare. Scăderea investițiilor în perioada de investigație este legată de o întârziere de asigurare a întreținerii.

(195)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. În concordanță cu profitabilitatea, randamentul investițiilor a fost pozitiv între 2020 și 2022, dar a fost negativ în cursul PI.

(196)

Capacitatea producătorilor din Uniune de a mobiliza capitaluri nu a fost afectată în cursul perioadei examinate, deoarece aceștia produc produse derivate profitabile utilizând firele din fibră de sticlă ca factor de producție.

(197)

Deși între 2020 și 2022 majoritatea indicatorilor de prejudiciu au arătat o tendință pozitivă, în perioada respectivă industria Uniunii a pierdut o cotă de piață substanțială. Cota sa de piață a scăzut cu 34 % până în 2022. Evoluția din PI a condus la o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate a tuturor indicatorilor de prejudiciu. Volumul producției și volumul vânzărilor au scăzut cu 22 % și, respectiv, cu 26 %. Scăderea volumului vânzărilor a fost atât de substanțială încât cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate, în pofida recuperării unei anumite cote de piață în cursul PI.

(198)

În mod similar, principalii indicatori financiari, prețul unitar de vânzare, profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au arătat, de asemenea, o tendință pozitivă în perioada 2020-2022, dar, din cauza scăderilor substanțiale din PI, au indicat o tendință negativă care a reflectat blocarea semnificativă a prețurilor pe piața Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 8. Prețurile de vânzare unitare au crescut substanțial între 2020 și 2022, reflectând nu numai creșterile substanțiale ale costului de producție din perioada respectivă, ci și permițând industriei Uniunii să își îmbunătățească profitul. Cu toate acestea, în cursul PI, prețul de vânzare al industriei Uniunii a scăzut la un nivel inferior costului de producție. Ca urmare, profitabilitatea industriei Uniunii a scăzut de la un profit de [13 %-17 %] în 2020 până la o pierdere de [(-22 %)-(-18 %)] în cursul perioadei de investigație. Efecte negative similare sunt observate în ceea ce privește fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(199)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit în cursul PI un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază sub forma unui prejudiciu legat de volum, a unei blocări a prețurilor și a unor pierderi financiare.

(200)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: utilizarea captivă, creșterea costului de producție, importurile din alte țări terțe și scăderea consumului în cursul PI.

(201)

În perioada 2020-2022, importurile din China au crescut substanțial, în volume absolute, cu 290 %. Numai în anul 2022, anul anterior PI, exporturile chineze au crescut de peste două ori, de la 14 000 de tone în 2021 la un nivel record de 31 000 de tone în 2022, la prețuri care erau mai mici decât prețurile industriei Uniunii. Importatorii chinezi și-au crescut substanțial cotele de piață de la [15-25] % în 2020 la [30-40] % în 2022.

(202)

În același timp, consumul a crescut între 2021 și 2022 de la [60 000-70 000] de tone la un nivel record de [85 000-95 000] de tone. Efectul acestui consum ridicat a fost că, în 2022, producătorii din Uniune au putut continua să vândă substanțial la prețuri profitabile și, prin urmare, nu a fost cauzat niciun prejudiciu în anul 2022, în pofida volumului ridicat al importurilor și a pierderii cotei de piață de către industria Uniunii.

(203)

Cu toate acestea, consumul a scăzut substanțial în PI, ajungând la numai [40 000-50 000] de tone, ceea ce reprezintă o reducere de 47,7 % față de 2022. În același timp, exportatorii chinezi au menținut o cotă de piață ridicată, de [30-40] %, în cursul PI. Deși cota de piață a Chinei a scăzut ușor, cu 2 puncte procentuale între 2022 și PI, în comparație cu cota lor de piață de [15-25] % de la începutul perioadei examinate, aceasta constituie o creștere cu 68 % sau cu 14 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Ca efect, în cursul PI, industria Uniunii nu a mai putut vinde volumele pe care le-a vândut în anii precedenți și chiar a trebuit să își reducă prețurile de vânzare pentru a putea vinde aceste volume scăzute. În timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut lent între 2020 și 2022, acesta a scăzut substanțial în PI de la [20 000-40 000] de tone în 2022 la [10 000-30 000] de tone în PI. Industria Uniunii a explicat că scăderea consumului în PI este cauzată de faptul că utilizatorii și-au aprovizionat stocurile cu fire din fibră de sticlă de proveniență chineză în 2022 și, prin urmare, au creat mai puțină cerere în cursul PI. Reclamanții au prezentat rapoarte interne și procese-verbale ale reuniunilor pentru a arăta că mulți dintre clienții lor din UE și din afara UE acumulau stocuri mari în 2022 și au început să fie reticenți în a se aproviziona de la industria UE în 2023, când cererea a scăzut. Nicio parte nu a formulat observații cu privire la această declarație și nici nu a pus sub semnul întrebării această acumulare de stocuri. În plus, nivelul scăzut de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, combinat cu nivelul relativ scăzut de cooperare din partea utilizatorilor, au făcut imposibilă o analiză suplimentară a problemei acumulării de stocuri. Comisia a considerat că vânzările din 2022 și 2023 nu pot fi analizate separat. Consumul mediu în cursul anului 2022 și în PI a fost de [62 000-73 000] de tone, ceea ce reprezintă o continuare directă a tendinței din 2020 și 2021.

(204)

În contextul scăderii consumului în cursul perioadei de investigație, prețul mediu de import din China a scăzut semnificativ în PI, exercitând o presiune asupra prețurilor pe piață. Întrucât costul de producție al industriei Uniunii a continuat să crească în PI, practicile de stabilire a prețurilor din China s-au dovedit a fi deosebit de prejudiciabile în anul respectiv, deoarece au împiedicat industria Uniunii să își acopere costurile în creștere. În schimb, industria Uniunii a trebuit să își reducă prețurile sub nivelul costurilor. În plus, astfel cum se explică în considerentul 220 de mai jos, costurile fixe ridicate ale industriei Uniunii s-au repartizat pe volume de vânzări mai mici, ceea ce a dus la pierderi financiare semnificative în cursul perioadei de investigație.

(205)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Importuri din țări terțe

(206)

Importurile din Taiwan au crescut substanțial, de la 11 000 de tone în 2021 la 18 000 de tone în 2022. Cu toate acestea, în timp ce prețul de import din China în 2022, de 2 163 EUR/tonă și în PI de 1 720 EUR/tonă, a fost substanțial mai mic decât prețul industriei Uniunii, de 2 443 EUR/tonă în 2022 și de 2 226 EUR/tonă în PI, prețul taiwanez de 2 421 EUR/tonă în 2022 și de 1 954 EUR/tonă a fost doar cu puțin mai mic decât prețul industriei Uniunii și a fost substanțial mai mare decât prețul din China. În plus, exporturile taiwaneze în perioada de doi ani 2022-2023 reprezintă doar aproximativ jumătate din volumul total al exporturilor chineze.

(207)

Prin urmare, Comisia nu a considerat importurile din Taiwan drept un factor contribuitor, care ar putea atenua legătura de cauzalitate dintre exporturile chineze și prejudiciu.

(208)

Importurile din Mexic și din alte țări terțe au scăzut substanțial în cursul perioadei examinate și, în special, în perioada de investigație.

(209)

Prin urmare, Comisia nu a considerat importurile din Mexic sau din țările terțe drept un factor contribuitor, care ar putea atenua legătura de cauzalitate dintre exporturile chineze și prejudiciu. De asemenea, importurile cumulate din toate țările terțe, inclusiv din Taiwan, indică o scădere în cursul perioadei examinate și nu au contribuit la prejudiciu.

(210)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(211)

Volumul exporturilor a scăzut cu 48 % în cursul perioadei examinate. Prețul mediu de export a rămas peste costul de producție pe parcursul întregii perioade examinate. Prin urmare, Curtea a concluzionat că exporturile nu au contribuit la prejudiciu.

(212)

Consumul a scăzut substanțial în perioada de investigație, de la [85 000-95 000] tone în 2022 la [40 000-50 000] de tone în perioada de investigație. Cu toate acestea, o comparație cu anul 2020, în care consumul a fost, de asemenea, substanțial mai mic, la [50 000-60 000] de tone, arată că, atât timp cât importurile din China au avut o cotă de piață de numai 19 %, industria Uniunii a fost capabilă să vândă un volum suficient la un nivel de preț suficient de ridicat pentru a fi profitabil. Prin urmare, scăderea consumului nu constituie un factor izolat care a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul suferit de industria Uniunii. Se întâmplă mai degrabă contrariul, consumul ridicat din 2022 a întârziat efectul prejudiciabil al importurilor din China, care, încă din anul respectiv, au deținut o cotă de piață ridicată.

(213)

Prin urmare, scăderea consumului nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciu.

(214)

Industria Uniunii are o utilizare captivă substanțială de fire din fibră de sticlă, care se ridică la aproximativ două treimi din producția sa totală. Cu toate acestea, producerea firelor din fibră de sticlă utilizate în mod captiv este mai puțin costisitoare și a generat profit pe piața din aval în cursul PI. De asemenea, producătorii din Uniune nu și-au redus vânzările de fire din fibră de sticlă în PI în favoarea unei utilizări captive, ceea ce este demonstrat de faptul că firele din fibră de sticlă utilizate în mod captiv au scăzut, de asemenea, ca volum în cursul PI. Prin urmare, utilizarea captivă nu a contribuit la prejudiciu.

(215)

Costul de producție (denumit în continuare „CP”) al industriei Uniunii a crescut substanțial în cursul perioadei examinate, de la [1 190-1 240] EUR/tonă în 2020 la [2 280-2 330] EUR/tonă în PI, ceea ce reprezintă o creștere globală de 91 %. Creșterea este cauzată de o creștere a prețurilor la energie și a prețurilor materiilor prime, precum și de o creștere a costurilor fixe pe tonă produsă, ca urmare a volumelor mai mici produse în cursul PI.

(216)

În general, creșterile CP au loc în mod regulat și, în condiții de piață echitabile, sunt luate în considerare la stabilirea prețurilor de vânzare. Comisia a analizat dacă există vreun factor care nu poate fi considerat compensat prin creșteri de preț la prețul de vânzare al firelor din fibră de sticlă în condiții de piață echitabile.

(217)

În perioada 2021-2022, CP crescuse deja substanțial de la [1 300-1 350] EUR/tonă în 2020 la [1 800-1 850] EUR/tonă, ceea ce reprezintă o creștere de 37 %. Cu toate acestea, din cauza cererii ridicate din 2022, industria Uniunii a putut vinde un volum care nu s-a modificat substanțial față de anul precedent și a stabilit prețurile la un nivel care să îi permită să rămână profitabilă. Acest lucru demonstrează că clienții au fost în măsură să absoarbă creșteri chiar mari ale prețurilor, atât timp cât există cerere.

(218)

Din 2022 până în perioada de investigație, CP a crescut cu 27 %. Cu toate acestea, în cursul PI, cererea a scăzut semnificativ. În plus, astfel cum reiese din tabelul 4, prețurile chineze care au crescut în primii trei ani ai perioadei examinate au scăzut semnificativ în PI (cu 20 %). În consecință, industria Uniunii nu a putut negocia creșteri de prețuri, ci a trebuit, în schimb, să își reducă prețurile de vânzare sub nivelul costurilor sale.

(219)

Creșterile CP ale industriei Uniunii pot fi împărțite în trei categorii.

(220)

În primul rând, din cauza volumului mai mic de fire din fibră de sticlă vândute în PI, costurile fixe distribuite pe o bază mai mică au condus la o creștere a costurilor fixe pe tonă produsă. O astfel de creștere este o consecință directă a captării cotelor de piață de către China și a volumului mai mic vândut de industria Uniunii ca rezultat. Atribuirea acestei creșteri a CP ca factor separat care contribuie la prejudiciu ar contrazice faptul că aceasta este o consecință directă a concurenței neloiale la prețuri scăzute practicată de exportatorii chinezi. Prin urmare, aceasta nu ar trebui tratată ca un factor separat care contribuie la prejudiciu.

(221)

În al doilea rând, mai multe prețuri ale materiilor prime au crescut substanțial în cursul PI. Materiile prime importante, cum ar fi colemanitul și calcarul, alături de alte materii prime care reprezintă doar o proporție mai mică din costurile materiilor prime, au crescut substanțial. Cu toate acestea, aceste materii prime sunt importate în cea mai mare parte de pe piața internațională, iar toți producătorii care își desfășoară activitatea pe piețe nedenaturate se confruntă cu aceste creșteri de prețuri și trebuie să transfere această creștere clienților lor. De exemplu, în 2022, principalii exportatori de calcar au fost Emiratele Arabe Unite, Japonia, Malaysia, Vietnam și Oman. Prin urmare, creșterea prețului materiilor prime nu constituie un eveniment care a contribuit la prejudiciu într-un mod care să nu fie contrabalansat de creșterea prețurilor firelor din fibră de sticlă în condiții de piață echitabile.

(222)

În al treilea rând, prețul energiei a contribuit la creșterea CP. Totuși, acesta nu a fost un eveniment izolat în cursul PI. Încă din 2022, prețul energiei crescuse substanțial. În Letonia, prețul mediu al energiei electrice în PI a scăzut chiar în comparație cu 2022 (57). Prin urmare, creșterea prețului energiei nu constituie un eveniment care a contribuit la prejudiciu într-un mod care să nu fie contrabalansat de creșterea prețurilor firelor din fibră de sticlă în condiții de piață echitabile.

(223)

Creșterea CP nu este un factor izolat care cauzează prejudiciu. Creșterea CP conduce la prejudiciu numai în cazul în care prețurile de vânzare ale firelor din fibră de sticlă nu pot reflecta această creștere. Cu toate acestea, presiunea asupra prețurilor de vânzare este direct legată de importurile din China care fac obiectul unui dumping în cursul PI.

(224)

În plus, situația din 2022 demonstrează că, în condiții de piață echitabile, în care exporturile chineze la prețuri mai mici nu conduc la o pierdere a volumului vânzărilor pentru industria Uniunii, industria Uniunii a fost în măsură să transfere creșterea costurilor asupra clienților săi, chiar și atunci când această creștere a fost de 37 %. Prin urmare, dacă nu ar fi existat importuri la prețuri scăzute și care fac obiectul unui dumping din China în cursul PI, industria Uniunii ar fi fost în măsură, astfel cum s-a observat în anii precedenți ai perioadei examinate, să își crească prețurile pentru a reflecta creșterea suplimentară a costurilor sale. Cu toate acestea, prețurile practicate de China în cursul PI au fost chiar sub nivelul CP al industriei Uniunii.

(225)

Acest lucru demonstrează faptul că creșterea CP în PI nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciu.

(226)

A existat o coincidență în timp între creșterea substanțială a importurilor provenite din China și deteriorarea situației industriei Uniunii. Deși prejudiciul nu a fost vizibil înainte de PI din cauza cererii ridicate, importurile din China au menținut cota de piață ridicată în PI, cauzând un prejudiciu de volum și exercitând presiuni asupra prețurilor.

(227)

Comisia a examinat, de asemenea, alți factori de prejudiciu și nu a găsit niciun alt factor care a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii. De fapt, niciunul dintre ceilalți factori examinați, indiferent dacă aceștia au fost luați în considerare individual sau colectiv, nu a infirmat faptul că există o relație reală și substanțială între importurile care au făcut obiectul unui dumping din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(228)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a analizat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(229)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(230)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului-țintă, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C-D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(231)

Într-o primă etapă, Comisia a stabilit un profit de bază care să acopere costurile totale în condiții normale de concurență.

(232)

Reclamantul a indicat în plângere că un nivel de profit de cel puțin 20 % ar reflecta nivelul profitului industriei Uniunii în condiții normale de piață, pe baza performanței sale anterioare. Reclamantul a subliniat, de asemenea, că industria firelor din fibră de sticlă este o industrie cu utilizare intensivă a capitalului și că au fost necesare niveluri ridicate de profit pentru a asigura întreținerea și modernizarea periodică a cuptoarelor și investițiile în C-D.

(233)

Comisia a considerat că niciunul dintre anii din cursul perioadei care face obiectul investigației nu s-ar califica drept reprezentativ pentru furnizarea unui profit de bază în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(234)

În 2020 și 2021, anii care au precedat creșterea bruscă a cotei de piață a importurilor din China, industria Uniunii a atins o profitabilitate de [13 %-17 %]. Cu toate acestea, ambii ani au fost afectați de circumstanțele excepționale ale izolării impuse de pandemia de COVID-19 și de fluxurile comerciale internaționale reduse. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nivelul de profitabilitate atins în acești ani nu a putut fi considerat reprezentativ pentru condițiile normale de concurență.

(235)

Anul 2022 a fost un an excepțional, cu o creștere bruscă a consumului de fire din fibră de sticlă pe piața Uniunii, ceea ce a dus atât la o creștere a cotei de piață a importurilor din China, cât și a volumului vânzărilor producătorilor din Uniune, care au putut să își mențină și chiar să își sporească profitabilitatea.

(236)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că 2022 nu s-ar califica drept an reprezentativ pentru furnizarea unui profit de bază în conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază.

(237)

În căutarea unei perioade în care ar prevala condițiile normale de concurență, Comisia a examinat profitabilitatea obținută în cei cinci ani anteriori perioadei examinate și a calculat profitabilitatea medie obținută de cei doi producători din Uniune din 2015 și 2019.

(238)

Această marjă de profit a fost stabilită la 20,7 %.

(239)

Industria Uniunii a susținut că nivelul ei de investiții, de cercetare și dezvoltare (C-D) și de inovare în cursul perioadei examinate ar fi fost mai ridicat în condiții normale de concurență. Totuși, aceste afirmații nu au fost suficient justificate și, prin urmare, nu au fost luate în considerare la calcularea profitului-țintă.

(240)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, ca etapă finală, Comisia a evaluat costurile viitoare care rezultă din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora, la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, și care vor fi suportate de industria Uniunii în perioada de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Comisia a considerat că producătorii din Uniune nu au furnizat elemente de probă suficiente referitoare la aceste costuri și, prin urmare, nu le-au luat în considerare la calcularea prețului neprejudiciabil.

(241)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț care nu generează prejudiciu de [3 600-4 600] EUR pentru produsul similar al industriei Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ indicate în considerentul 238 la costul de producție al producătorilor din Uniune în cursul perioadei de investigație. Nu au fost efectuate ajustări în temeiul articolului 7 alineatul (2d).

(242)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu comparând prețul de import mediu ponderat al producătorului-exportator cooperant Henan Guangyuan din China, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(243)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(244)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri provizorii în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diverselor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(245)

Pe baza analizei de mai sus, instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei de fire din fibră de sticlă a Uniunii. În absența măsurilor, producătorii chinezi vor continua să exporte fire din fibră de sticlă la prețuri scăzute pe piața Uniunii și să exercite o presiune asupra prețurilor, împiedicând industria Uniunii să vândă fire din fibră de sticlă la un profit adecvat și să recâștige cotele de piață pierdute.

(246)

Un importator, care achiziționează produsul care face obiectul investigației din China, a furnizat un răspuns la chestionar. Din datele furnizate, Comisia înțelege că importatorul pare să funcționeze cu o marjă de profit fixă. Importatorul nu a prezentat încă argumente. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv întemeiat pentru a nu institui măsuri provizorii.

(247)

Utilizatorii produc țesături pentru o gamă largă de produse industriale, inclusiv turbine eoliene, construcții, materiale izolatoare sau materiale de aviație.

(248)

Trei utilizatori, care au achiziționat împreună aproximativ 10 % din firele din fibră de sticlă importate din China în cursul PI, au furnizat răspunsuri la chestionar. Datele lor arată că, pentru doi dintre utilizatori, impactul măsurilor nu ar trebui să fie substanțial, deoarece aceștia fie utilizează doar un procent minor din produsul care face obiectul investigației din China, fie produsul care face obiectul investigației prezintă doar un procent mic din prețul lor de producție și orice taxă nu ar trebui să pună în pericol profitabilitatea societății. În plus, se pare că, în pofida creșterii substanțiale a prețurilor produsului care face obiectul investigației în anii anteriori PI, utilizatorii ar putea rămâne profitabili în cursul PI. Pentru un utilizator care a achiziționat cea mai mare parte a firelor din fibră de sticlă din China și care are în prezent o profitabilitate scăzută, nu se poate exclude faptul că taxele ar putea avea un impact asupra profitabilității sale. Având în vedere o participare scăzută din partea utilizatorilor, Comisia a concluzionat că aceștia din urmă nu sunt reprezentativi pentru utilizatori.

(249)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv întemeiat pentru a nu institui măsuri provizorii.

(250)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că, în această etapă a investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri provizorii cu privire la importurile de fire din fibră de sticlă originare din China.

(251)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(252)

Este necesar să se instituie măsuri antidumping provizorii la importurile de fire din fibră de sticlă originare din China, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Valoarea taxelor vamale a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(253)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:

(254)

Nivelul individual al taxei antidumping pentru fiecare societate specificat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza constatărilor prezentei investigații. Prin urmare, el reflectă situația constatată în cazul societății respective în cursul prezentei investigații. Acest nivel al taxei este aplicabil exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitatea juridică menționată. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte importuri originare din China”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(255)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei vamale, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Aplicarea de taxe antidumping individuale este condiționată de prezentarea unei facturi comerciale valabile autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Până la prezentarea unei astfel de facturi, importurile ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte importuri originare din China”.

(256)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a garanta faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(257)

În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de niveluri individuale mai mici ale taxei cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la nivel național.

(258)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(259)

Nu s-au primit observații cu privire la exactitatea calculelor.

(260)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(261)

Constatările privind instituirea taxelor vamale provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,