CELEX:52023IP0459: P9_TA(2023)0459 – Conceperea serviciilor online pentru a crea dependență și protecția consumatorilor pe piața unică a UE – Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2023 referitoare la conceperea serviciilor online pentru a crea dependență și protecția consumatorilor pe piața unică a UE (2023/2043(INI))

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 169,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori” (2021/C 526/01),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor” (2021/C 525/01),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii” (2019/C 323/04),

—

având în vedere studiul Comisiei intitulat „Behavioural study on unfair commercial practices in the digital environment: dark patterns and manipulative personalisation: final report” (Studiu comportamental privind practicile comerciale neloiale în mediul digital: modele insidioase și personalizarea manipulativă: raport final), Direcția Generală Justiție și Consumatori, 2022,

—

având în vedere raportul Biroului european al uniunilor consumatorilor BEUC din 2022 intitulat „EU Consumer protection 2.0. Protecting fairness and consumer choice in a digital economy” (Protecția consumatorilor din UE 2.0- Protejarea echității și a posibilității de alegere a consumatorilor în economia digitală),

—

având în vedere consultarea Comisiei intitulată „Digital fairness – fitness check on EU consumer law and its summary report” (Echitatea digitală – verificarea adecvării legislației UE în materie de protecție a consumatorilor și raportul său de sinteză),

—

având în vedere studiul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European din 2019 intitulat „Harmful internet use. Part I: Internet addiction and problematic use” (Utilizarea dăunătoare a internetului. Partea I: Dependența de internet și utilizarea problematică),

—

având în vedere raportul Organizației Națiunilor Unite din 2021 intitulat „Agenda noastră comună – Raportul Secretarului General”,

—

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2009 referitoare la protecția consumatorilor, în special a minorilor, în ceea ce privește utilizarea jocurilor video (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (Regulamentul privind serviciile digitale) (2),

—

având în vedere propunerea de regulament de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Actul privind inteligența artificială) (COM(2021)0206),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (3),

—

având în vedere articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și Observația generală nr. 25 (2021) la Convenția privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital,

—

având în vedere strategia Comisiei intitulată „Un internet mai bun pentru copii”,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0340/2023),

A.

întrucât, în economia de astăzi care se bazează pe atenție, anumite companii tehnologice utilizează funcționalități de proiectare și de sistem prin care să profite de vulnerabilitățile utilizatorilor și ale consumatorilor pentru a le capta atenția și a crește timpul pe care aceștia îl petrec pe platformele digitale; întrucât multe servicii digitale, cum ar fi jocurile online, platformele de comunicare socială, serviciile de streaming pentru filme, seriale sau muzică, piețele online sau magazinele online pot fi concepute pentru a ține utilizatorii conectați pe platformă cât mai mult timp posibil, astfel încât să se maximizeze datele colectate, timpul pe care îl petrec și banii pe care utilizatorii îi cheltuiesc acolo, precum și pentru a spori la maximum activitatea, implicarea, producția de conținut, dezvoltarea rețelelor și schimbul de date; întrucât acest lucru se aplică în mod deosebit serviciilor de monetizare a datelor; întrucât, prin urmare, multe servicii online sunt concepute pentru a servi simultan mai multor scopuri, și anume pentru a optimiza experiența utilizatorilor și a le ține trează atenția și, prin urmare, pentru a crea un grad cât mai ridicat de dependență; întrucât nu toate serviciile digitale se bazează pe același model comercial; în timp ce unele servicii digitale lucrează pentru monetizarea datelor și a timpului petrecut pe aplicație pentru a colecta date și a le utiliza în scopuri publicitare, alte servicii digitale funcționează parțial sau integral pe modele bazate pe abonament, care pot conține sau nu caracteristici de proiectare menite să creeze dependență; întrucât unele servicii nu se bazează pe un design care prelungește timpul petrecut pe platformă și au totuși succes; întrucât succesul comercial și dezvoltarea în mod etic a aplicațiilor nu se exclud reciproc; întrucât termenii de „concepere manipulatoare”, „concepere pentru a crea dependență” (addictive design) sau „concepere comportamentală” (behavioural design) descriu caracteristici care conduc la riscuri și efecte negative în materie de comportament, inclusiv forme de dependență digitală cum ar fi „utilizarea excesivă sau dăunătoare a internetului”, „dependența de telefonul inteligent”, „dependența de tehnologie sau de internet” și „dependența de platformele sociale”; întrucât experții sunt de acord că există fenomene precum „dependența de rețelele sociale”; întrucât trebuie să analizăm caracteristicile care vizează menținerea atenției sau crearea de dependență și care incită la acest comportament, nu mass-media sau dispozitivele în ele însele; întrucât sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine aspectele subiacente, impactul serviciilor online și posibilele soluții;

B.

întrucât serviciile digitale, inclusiv platformele sociale, schimbă radical societatea și generează efecte pozitive, cum ar fi creșterea eficienței, a gradului de conectare și a accesibilității, precum și a posibilităților de petrecere a timpului liber, dau posibilitatea copiilor și tinerilor să se conecteze, să învețe despre diferite perspective și viziuni asupra lumii și să le aprecieze, precum și să capete cunoștințe și să exploreze domenii de interes; întrucât aplicațiile ne pot ajuta să devenim mai productivi, să facem mai mult exercițiu fizic sau să rezolvăm probleme specifice, după cum o demonstrează aplicațiile de trafic, bancare sau de traducere; întrucât digitalizarea și platformele sociale reprezintă, de asemenea, noi provocări pentru societate și necesită atenția sferei politice în ceea ce privește riscurile atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru sănătatea mintală asociate cu utilizarea serviciilor online; întrucât, în ciuda tuturor îmbunătățirilor aduse de tehnologie în viața oamenilor, utilizarea sofisticată a unor tipuri de design menite să dea dependență, să influențeze comportamentul sau care sunt înșelătoare sau persuazive poate avea consecințe negative asupra comportamentului online al consumatorilor și din acest motiv este necesar să se ofere autorităților de reglementare și cercetătorilor instrumentele de care au nevoie pentru a analiza efectele utilizării acestor platforme;

C.

întrucât persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani petrec în medie peste șapte ore pe zi pe internet (4); întrucât unul din patru copii și tineri se confruntă cu o utilizare „problematică” sau „disfuncțională” a telefoanelor inteligente, ceea ce înseamnă modele comportamentale care seamănă cu dependența (5); întrucât cercetările sugerează că utilizarea problematică a telefonului inteligent continuă să crească și că mulți copii se deconectează rareori de pe rețelele sociale și le utilizează în mod constant pe tot parcursul zilei, simțindu-se nesiguri fără telefonul mobil; întrucât cercetările sugerează, de asemenea, că creșterea problemelor de sănătate mintală la adolescenți ar putea fi legată de utilizarea excesivă a rețelelor sociale și că presiunea exercitată de rețelele sociale a fost identificată ca fiind una dintre primele cinci cauze ale problemelor de sănătate mintală la copii; întrucât categoriile de populație mai tinere sunt mai vulnerabile la evoluții psihopatologice, iar comportamentele dăunătoare și afecțiunile de sănătate mintală apărute în copilărie pot modela evoluția ulterioară în viață; întrucât dependența de jocurile video este recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății drept o tulburare de sănătate mintală;

D.

întrucât dependența legată de utilizarea internetului poate prezenta efecte secundare similare cu cele ale dependenței de substanțe, inclusiv semne de toleranță și recidivă (6); întrucât există reglementări stricte privind alte produse și servicii care generează dependență, menite să prevină dependența și să protejeze consumatorii împotriva efectelor nocive; întrucât utilizarea problematică a telefonului inteligent sau a internetului este asociată cu un nivel mai scăzut de satisfacție în viață și cu simptome ale unor probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, stima de sine scăzută, tulburări legate de imaginea asupra propriului corp, tulburări de alimentație, anxietate, niveluri ridicate ale stresului perceput, neglijarea familiei și a prietenilor, pierderea autocontrolului, lipsa somnului și simptome obsesiv-compulsive, cum ar fi cumpăratul compulsiv în rândul adulților tineri (7); întrucât persoanele care utilizează foarte mult mass-media digitală sunt de două ori mai susceptibile de a avea probleme de sănătate mintală și au inclusiv factori de risc pentru sinucidere și autovătămare; întrucât copiii și tinerii sunt mai vulnerabili la aceste simptome; întrucât condițiile de sănătate mintală stabilite în copilărie pot modela evoluția ulterioară a vieții unei persoane; întrucât utilizarea excesivă a internetului este asociată cu probleme legate de îndeplinirea obligațiilor zilnice, note mai mici la școală, performanțe școlare și academice slabe sau performanțe profesionale scăzute; întrucât prevalența dependențelor digitale și asocierea lor cu simptome ale unor tulburări mintale comune reprezintă o problemă de sănătate publică din ce în ce mai mare și, ca atare, ar trebui să reprezinte o preocupare pentru decidenții din domeniul politic; întrucât sunt necesare mai multe cercetări pentru a contribui mai eficient la elaborarea celor mai adecvate criterii de diagnosticare și pentru a determina factorii de risc pentru diferite dependențe digitale; întrucât anumite servicii, produse sau caracteristici care pot să nu afecteze adulții pot fi, în schimb, foarte riscante, pot crea dependență sau pot dăuna în alt mod copiilor, inclusiv din cauza impactului cumulativ al unei combinații de mai multe caracteristici sau al impactului prelungit în timp;

E.

întrucât toate serviciile și produsele online care sunt susceptibile de a fi accesate de copii ar trebui concepute ținând seama în primul rând de interesul superior al copilului; întrucât anumite servicii și produse online pot fi extrem de riscante, pot da dependență sau pot fi dăunătoare în alt mod pentru copii, de exemplu din cauza impactului combinat al mai multor caracteristici sau a impactului lor cumulativ în timp;

F.

întrucât, potrivit unor cercetări, timpul excesiv petrecut în fața ecranului sau utilizarea problematică poate afecta dezvoltarea creierului; întrucât printre problemele tot mai numeroase legate de utilizarea platformelor sociale se numără deficitul de atenție, o durată mai scurtă de concentrare a atenției, impulsivitate și simptome de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) (8); întrucât utilizarea intensivă a platformelor sociale este asociată cu niveluri mai scăzute de materie cenușie în anumite zone ale creierului, la fel ca în cazul substanțelor care generează dependență; întrucât s-a dovedit că timpul excesiv petrecut în fața ecranului poate avea efecte asupra dezvoltării neurologice, a învățării și a memoriei, iar stilul de viață sedentar strâns legat de timpul petrecut pe dispozitivele electronice prezintă un risc potențial crescut de neurodegenerare timpurie (9);

G.

întrucât se poate observa că modalitățile de concepere menite să creeze dependență au impact negativ asupra tuturor, nu doar asupra persoanelor care prezintă semne de utilizare problematică; întrucât, din cauza conceperii care dă dependență, oamenilor le este greu să se concentreze asupra lucrurilor pe care le au de făcut, din cauză că atenția le este distrasă de mesaje și notificări care le perturbă în mod constant concentrarea, chiar și la școală sau în timp ce se află la volan; întrucât, din cauză că serviciile online sunt făcute în așa fel încât să creeze dependență, este tot mai mare presiunea de a avea rezultate și presiunea socială de a fi permanent online și conectat, ceea ce crește riscul de stres și de epuizare; întrucât consumatorii online se confruntă tot mai mult cu o supraîncărcare cu informații și cu o cantitate enormă de stimuli senzoriali pe tot parcursul zilei, ceea ce poate cauza limitarea capacității cognitive, iar prin interfețele pentru utilizatori au doar un control limitat asupra datelor lor; întrucât timpul petrecut în fața ecranelor este timp în care oamenii nu sunt activi fizic, nu fac mișcare, nu sunt afară sau nu se deconectează și se relaxează, iar toate acestea au impact asupra stării fizice și mintale și sunt totodată cruciale pentru dezvoltarea copiilor; întrucât cei mai fericiți adolescenți sunt în general cei care petrec o perioadă scurtă de timp pentru comunicarea electronică; întrucât persoanele care încetează să utilizeze platformele de comunicare socială timp de o săptămână constată îmbunătățiri semnificative ale stării de spirit;

H.

întrucât, în medie, fetele adolescente petrec mai mult timp online, pe telefoane și pe platformele sociale și de mesagerie decât băieții; întrucât în general băieții petrec mai mult timp cu jocuri video și pe dispozitive electronice; întrucât în cazul fetelor se remarcă o legătură mai puternică între timpul petrecut pe ecran și o sănătate mintală precară decât în cazul băieților, iar fetele sunt de peste două ori mai expuse decât băieții la niveluri relevante clinic de simptome depresive; întrucât serviciile online care creează dependență vizează adesea minorii sau sunt accesibile copiilor de toate vârstele; întrucât toate serviciile și produsele care pot fi accesate de copii trebuie să fie sigure pentru aceștia și să țină seama de interesul superior al copilului;

I.

întrucât interfețele unor servicii digitale exploatează vulnerabilități psihologice similare cu cele implicate în dependența de jocurile de noroc; întrucât caracteristicile de proiectare care urmăresc să creeze dependență se folosesc în mod intenționat de vulnerabilitățile consumatorilor, făcându-i să petreacă pe aplicații mult mai mult timp și să consume mai mult decât au intenționat; întrucât platformele utilizează tehnici de „gamificare”, adică modalități de concepere comportamentală care utilizează mecanica jocului pentru a recompensa finalizarea sarcinilor și care le dau utilizatorilor iluzia de alegere și de control, când de fapt ei sunt supuși unui calendar foarte bine studiat în mod deliberat;

J.

întrucât caracteristicile gândite să creeze dependență sunt adesea conectate cu modele psihosociale care exploatează nevoile psihologice, vulnerabilitățile și dorințele consumatorilor, cum ar fi apartenența socială, anxietatea socială, teama de a rata ceva important (amplificată de faptul că informațiile sunt disponibile doar temporar, cum ar fi „story-urile” sau „poveștile”, indicarea faptului că cineva este în curs de a „scrie…” un mesaj), efectul de rețea, nevoia a termina sarcinile dintr-un flux, chiar dacă este întrerupt, de exemplu prin eliminarea tuturor momentelor care permit intuitiv să încetezi sau să termini o sarcină – așa-numitele „stopping cues”, și anume semnale că trebuie să te oprești și să treci la altceva (prin „scrolling” la nesfârșit, instantanee cu conținut cu mare grad de relevanță care sunt imediat ascunse odată cu reîmprospătarea fluxului de știri), redarea automată a materialelor (autoplay), stabilirea de obiective pentru utilizatori cum ar fi „focurile” și exploatarea tendinței de pierdere a autocontrolului; întrucât caracteristicile de concepere pot crea dependență din diferite motive, cum ar fi recompensarea variabilă intermitentă, care duce la o creștere bruscă a dopaminei, la fel ca în dinamica aparatelor de la jocurile de noroc, cum ar fi notificările push, sau reciprocitatea socială care generează reacții chimice în creier, în situații în care, pe de o parte oamenii primesc gratificare socială, cum ar fi like-uri sau aprecieri, și, pe de altă parte, simt presiune socială de a răspunde la mesaje, de exemplu din cauza confirmărilor de citire; întrucât caracteristicile descrise mai sus sunt combinate cu personalizarea granulară pentru a influența utilizatorii la nivel individual, sporind astfel modelele comportamentale și riscurile identificate; întrucât copiii sunt mai vulnerabili la aceste caracteristici, în special în stadiile de dezvoltare de la vârste mai mici;

K.

întrucât serviciile moderne bazate pe date plasează consumatorul într-o poziție mai slabă, creând dezechilibre de putere și asimetrie digitală, ceea ce duce la o stare universală de vulnerabilitate digitală care rezultă din factori interni și externi care nu pot fi controlați de consumator; întrucât consumatorii au de a face în mod constant cu inteligența artificială care le poate detecta și exploata cu ușurință vulnerabilitățile și cu serviciile care își schimbă periodic alegerile în materie de arhitectură pentru a maximiza ratele de conversie și interacțiunile; întrucât acest lucru demonstrează că conceptul de vulnerabilitate nu trebuie să se limiteze la grupurile „protejate în mod tradițional”, ci trebuie să includă toți consumatorii;

L.

întrucât practicile care creează dependență au fost studiate empiric și includ caracteristici de proiectare cum ar fi posibilitatea de a derula materiale la nesfârșit, reîncărcarea unor noi pagini prin gestul de a trage pentru a reîmprospăta, funcția de auto-play sau redare continuă a clipurilor video, recomandări personalizate, notificări trimise pentru a recâștiga atenția utilizatorilor după ce au părăsit un serviciu sau o aplicație, accesarea jocului în momente stabilite de aplicație (playing by appointment), caracteristici care îl fac pe utilizator să piardă noțiunea timpului sau notificări sociale false care creează iluzia că în cercul social online al utilizatorului au loc actualizări, în timp ce de fapt astfel de caracteristici sunt adesea asociate cu elemente personalizate; întrucât consumatorii sunt îmboldiți să petreacă mai mult timp pe aceste platforme; întrucât alte caracteristici cu care sunt concepute aceste servicii pentru a fi convingătoare sunt elemente precum butonul „Îmi place” (like), funcțiile de confirmare a citirii mesajelor, informația că interlocutorul este în curs de a tasta un mesaj („scrie…”), dar și numărul de urmăritori strânși pe o platformă, culorile utilizate de platforme, notificările push și conținuturile disponibile doar într-un interval limitat, cum ar fi „story-urile” sau „poveștile” disponibile temporar; întrucât dezvoltarea extrem de rapidă a platformelor de comunicare socială necesită o cercetare continuă, în special pe aspecte legate de sănătate mintală și privind minorii;

M.

întrucât anumite sisteme de recomandare, care se bazează atât pe personalizare, cât și pe interacțiune, cum ar fi clicuri și aprecieri sunt o potențială caracteristică importantă cu care sunt concepute platformele, menită să convingă, să creeze dependență sau să influențeze comportamentul; întrucât, în același timp, sistemele de recomandare pot contribui la funcționalitatea platformelor pentru a crește interacțiunea socială, dar vizează adesea și menținerea utilizatorilor pe platformă; întrucât Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) a introdus o serie de obligații în materie de transparență pentru sistemele de recomandare;

N.

întrucât multe companii din domeniul tehnologiei își bazează deciziile de proiectare pe tablouri de bord experimentale; întrucât astfel de experimente în viața reală sunt realizate direct pe consumatori, fără cunoștința sau consimțământul acestora; întrucât nu este clar în ce măsură astfel de experimente fac obiectul unor măsuri de siguranță, din cauză că nu există transparență în desfășurarea lor;

O.

întrucât problema reprezentată de caracteristicile cu care sunt concepute platformele pentru a crea dependență, prezentate mai sus, nu poate fi soluționată pur și simplu prin impunerea de limite de timp serviciilor online, deoarece această abordare transferă responsabilitatea asupra individului, în loc să abordeze problema centrală, aceea că serviciile online orientate către profit sunt concepute pentru a da dependență; întrucât niciuna dintre „soluțiile” puse în aplicare de platforme nu a condus la o schimbare serioasă sau la o scădere semnificativă a utilizării serviciilor online; întrucât adolescenții nu acceptă cu ușurință ca părinții să le controleze utilizarea platformelor sociale și adesea reușesc repede să evite toate constrângerile tehnice care le sunt impuse; întrucât măsuri precum controlul parental și educația în domeniul digital sunt complementare responsabilității furnizorilor de a proteja și promova drepturile copiilor în mediul digital, în special prin măsuri de siguranță introduse încă din faza de proiectare, pentru a garanta că proiectarea produselor și serviciilor lor nu dăunează copiilor; întrucât cercetările au arătat că stabilirea unor reguli clare și comunicarea constructivă cu copiii pot contribui la prevenirea dependenței de platformele de comunicare socială; întrucât serviciile digitale ar trebui să ofere o platformă pe care părinții și educatorii să o poată consulta pentru a se informa despre pericolele utilizării excesive a internetului și despre cum să discute acest subiect cu copiii și cu tinerii; întrucât au loc discuții în contextul inițiativelor nelegislative în curs, cum ar fi Codul de conduită al UE privind proiectarea adecvată vârstei [ca parte a Strategiei europene din 2022 intitulată „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+)], abordarea Comisiei Europene cu privire la sănătatea mintală, Planul de acțiune pentru educația digitală (DEAP) 2021-2027;

P.

întrucât articolele 25, 27, 28 și 38 din Actul legislativ privind serviciile digitale prevăd interzicerea caracteristicilor înșelătoare sau manipulatoare, transparența și obligațiile de alegere pentru sistemele de recomandare și crearea de profiluri, precum și măsuri de protecție a minorilor; întrucât Actul legislativ privind serviciile digitale a introdus deja dispoziții împotriva utilizării așa-numitelor „dark patterns” sau elemente de design manipulator, dar acestea se limitează la arhitectura care influențează opțiunile și alegerile și nu abordează designul comportamental care creează dependență în sine și, în plus, au un domeniu de aplicare limitat, deoarece nu se aplică tuturor serviciilor online, ci numai platformelor online, excluzând astfel serviciile problematice esențiale, cum ar fi jocurile online; întrucât legislația orizontală care se va adopta curând privind inteligența artificială (10) urmărește să interzică sistemele de inteligență artificială care utilizează caracteristici subliminale, dar se limitează la sistemele care „manipulează în mod intenționat sau utilizează tehnici înșelătoare”,