CELEX:52023IP0467: P9_TA(2023)0467 – Bolile netransmisibile – Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2023 referitoare la bolile netransmisibile (2023/2075(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 13/12/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4171

2.8.2024

P9_TA(2023)0467

Bolile netransmisibile

Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2023 referitoare la bolile netransmisibile (2023/2075(INI))

(C/2024/4171)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul EU4Health”) pentru perioada 2021-2027 (1),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2022/123 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 ianuarie 2022 privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora (2),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2022/2371 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 1082/2013/UE (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (4) și Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—

având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (5) și Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice” (COM(2020)0667),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2021 referitoare la o strategie farmaceutică pentru Europa (6) și Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 intitulată „O strategie farmaceutică pentru Europa” (COM(2020)0761),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2022 referitoare la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului – către o strategie cuprinzătoare și coordonată (7) și Comunicarea Comisiei din 3 februarie 2021 intitulată „Planul european de combatere a cancerului” (COM(2021)0044),

—	având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2022 referitoare la prevenirea și gestionarea diabetului și o mai bună îngrijire a persoanelor care suferă de diabet în UE, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 iulie 2023 referitoare la pandemia de COVID-19: învățămintele desprinse și recomandări pentru viitor (9),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” (COM(2021)0400),

—	având în vedere inițiativa Comisiei din decembrie 2021 intitulată „Mai sănătoși împreună – Inițiativa UE privind bolile netransmisibile (BNT)” (10),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 7 iunie 2023 intitulată „O abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală” (COM(2023)0298),

—	având în vedere Decizia Comisiei din 16 septembrie 2021 de înființare a Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (11),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament privind spațiul european al datelor privind sănătatea (COM(2022)0197) din 3 mai 2022,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 26 aprilie 2023 de regulament de stabilire a procedurilor la nivelul Uniunii privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor de reglementare a Agenției Europene pentru Medicamente (COM(2023)0193) și a unei directive de instituire a unui cod al Uniunii cu privire la medicamentele de uz uman (COM(2023)0192),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2022 intitulată „Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial – O sănătate mai bună pentru toți, într-o lume aflată în schimbare” (COM(2022)0675),

—	având în vedere obiectivele ONU în materie de dezvoltare durabilă (ODD), în special obiectivele 3, 4 și 8,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

—	având în vedere Planul de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020,

—	având în vedere Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial din 30 noiembrie 2022,

—	având în vedere documentul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 18 mai 2023 intitulat „Un cadru pentru serviciile de sănătate pentru prevenirea și gestionarea obezității”,

—	având în vedere Planul Organizației Mondiale a Sănătății din 2022 intitulat „Plan de accelerare pentru sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a recomandărilor pentru prevenirea și gestionarea obezității pe tot parcursul vieții”,

—	având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) din 8 decembrie 2022 intitulat „Evaluarea monitorizării privind reducerea la zero a poluării”,

—	având în vedere Raportul nr. 21/2019 al AEM din 8 septembrie 2020 intitulat „Un mediu sănătos, o viață sănătoasă: influența mediului asupra sănătății și bunăstării în Europa”,

—	având în vedere studiul Comisiei din 17 ianuarie 2023 intitulat „Studiu preliminar privind problema afecțiunilor medicale grave insuficient cercetate” (12),

—	având în vedere studiul OMS din 8 decembrie 2021 intitulat „Monitorizarea angajamentelor privind bolile netransmisibile în Europa 2021”,

—	având în vedere Recomandarea Consiliului din 13 iunie 2023 privind intensificarea acțiunilor UE de combatere a rezistenței la antimicrobiene în cadrul unei abordări de tip „O singură sănătate”,

—	având în vedere Cadrul global de monitorizare al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile,

—	având în vedere planul global de acțiune al OMS din 14 noiembrie 2013 pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile 2013-2030,

—	având în vedere raportul OMS din 29 iunie 2022 intitulat „A Health Perspective on the role of the environment in One Health” (O perspectivă a sănătății privind rolul mediului în cadrul abordării „O singură sănătate”),

—	având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică/Uniunea Europeană (OCDE/UE) din 5 decembrie 2022 intitulat „Sănătatea pe scurt: Europa 2022: Ciclul – Starea sănătății în UE”,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru dezvoltare,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0366/2023),

întrucât bolile netransmisibile (BNT) sunt boli care nu sunt transmise de la o persoană la alta; întrucât bolile netransmisibile cauzează 90 % din totalul deceselor din UE (13), reprezintă 80 % din povara asupra sănătății în țările UE (14) și prevalența lor continuă să crească în UE; întrucât bolile netransmisibile reprezintă o povară considerabilă pentru persoanele afectate și familiile lor, pentru sistemele de sănătate și pentru bugetele naționale;

întrucât decesele premature cauzate de boli cardiovasculare, cancer, diabet și boli respiratorii cronice reprezintă 68 % din totalul deceselor premature din Europa; întrucât printre alte boli netransmisibile includ probleme de sănătate mintală și tulburările neurologice, bolile hepatice și gastrointestinale, bolile renale, alergiile și bolile autoimune, bolile orale, bolile reumatice și musculo-scheletice și endometrioza, printre alte afecțiuni; întrucât lacunele în materie de date în anumite domenii de sănătate pot duce la o evaluare greșită a prevalenței acestor boli și a suferinței pe care o cauzează;

întrucât bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în UE, reprezentând 37 % din decesele anuale; întrucât există un decalaj semnificativ între statele membre, iar bolile cardiovasculare afectează mai mult femeile și persoanele cu condiții socioeconomice mai precare; întrucât probabilitatea de mortalitate prematură legată de boli netransmisibile (probabilitatea necondiționată de a muri între 30 și 69 de ani) a fost de 8 % pentru bolile cardiovasculare și de 7,2 % pentru cancer în Europa în 2018 (15);

întrucât diabetul este una dintre cele mai frecvente boli netransmisibile; întrucât în UE există peste 33 de milioane de persoane care suferă de diabet; întrucât se preconizează că numărul persoanelor care suferă de diabet în UE va crește la 38 de milioane până în 2030; întrucât bolile netransmisibile, cum ar fi diabetul de tip 2, obezitatea și tulburările endocrine, afectează tot mai mult copiii, ceea ce necesită o abordare specifică a prevenirii și gestionării (16); întrucât multe persoane care trăiesc cu boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, sunt adesea nediagnosticate sau diagnosticate prea târziu, ceea ce duce la complicații;

E.	întrucât obezitatea este a patra cauză ca mărime a deceselor premature la nivel mondial, cu aproximativ 4,7 milioane de decese (17); întrucât există peste 200 de complicații medicale legate de obezitate;

întrucât în Europa există aproximativ 20 de milioane de persoane care au supraviețuit cancerului (18); întrucât numai șapte țări din UE recunosc „dreptul de a fi uitat” pentru foștii pacienți bolnavi de cancer care, prin urmare, la câțiva ani de la finalizarea cu succes a tratamentului, continuă să se confrunte cu dificultăți în accesul la servicii financiare, cum ar fi asigurările sau ipotecile;

G.	întrucât bolile netransmisibile reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor cu asistența medicală ale statelor membre, ceea ce duce la un cost estimat de 115 miliarde EUR sau 0,8 % din PIB-ul anual;

întrucât aceste costuri ar putea fi reduse prin aplicarea unor măsuri profilactice ambițioase, a unor sisteme de depistare timpurie și comună și a unei gestionări optime a bolilor; întrucât, în 2018, cel mult 2,8 % din cheltuielile totale pentru sănătate din UE au fost folosite pentru prevenire; întrucât costul tratării bolilor netransmisibile rămâne ridicat (19);

I.	întrucât investițiile în promovarea sănătății și prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile ar trebui consolidate în continuare;

J.	întrucât, în conformitate cu articolul 168 din TFUE, UE poate juca un rol de cooperare și complementar în ceea ce privește asistența medicală, în timp ce sănătatea constituie o competență națională;

întrucât inițiativa Comisiei „Mai sănătoși împreună – Boli netransmisibile în UE” subliniază necesitatea unei acțiuni mai coordonate, integrate și transversale privind bolile netransmisibile, prin intermediul unor obiective ambițioase, pentru a oferi un răspuns mai puternic la povara tot mai mare a bolilor netransmisibile;

L.	întrucât abordările „Sănătate în toate politicile” și „O singură sănătate” ar trebui promovate în continuare, iar eforturile de combatere a bolilor netransmisibile ar trebui integrate în toate politicile relevante ale UE;

M.	întrucât aprobarea recomandărilor Consiliului din 2022 privind screeningul pentru depistarea cancerului în Europa include strategii cuprinzătoare pentru depistarea timpurie a cancerului de sân, de col uterin și colorectal;

întrucât OMS și-a stabilit obiectivul de a reduce cu 25 % decesele premature cauzate de bolile netransmisibile până în 2025, iar liderii mondiali și-au reafirmat, în cadrul reuniunii miniștrilor sănătății din cadrul G20, angajamentul de a atinge ODD 3.4 al ONU de reducere a deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile cu o treime până în 2030 (20);

întrucât povara tot mai mare a bolilor netransmisibile asupra persoanelor, societăților și nevoilor în materie de sănătate ale populației în curs de îmbătrânire, dintre care 40 % suferă de mai mult de o afecțiune, reprezintă provocări pentru sistemele de sănătate ale statelor membre, care necesită elaborarea unor politici specifice de prevenire, detectare și tratament a bolilor netransmisibile;

P.	întrucât, în mai multe state membre, există un deficit de specialiști în unele sectoare de îngrijire medicală, ceea ce duce la întârzieri în furnizarea asistenței medicale necesare, fapt ce poate avea efecte grave la nivel individual și societal;

întrucât majoritatea activităților de îngrijire informală din UE sunt efectuate de femei, la fel ca alte forme de îngrijire și muncă domestică neremunerată (21); întrucât ponderea disproporționată a muncii neremunerate a femeilor are un impact negativ asupra capacității lor de a participa la piața muncii;

întrucât majoritatea bolilor netransmisibile sunt influențate de mai mulți factori de risc care pot fi preveniți: consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și consumul nociv de alcool; întrucât factorii de risc comportamentali conduc la anumiți factori de risc biologici, cei mai frecvenți fiind excesul de greutate și obezitatea, tensiunea arterială mare, glicemia mare și colesterolul în sânge (22); întrucât acești factori de risc se suprapun adesea, dând naștere unor complicații grave și unui risc crescut de dezvoltare a altor boli netransmisibile și transmisibile;

întrucât accesul la servicii și utilizarea acestora, expunerea la factori de risc, morbiditatea și mortalitatea variază în funcție de gen; întrucât aceste diferențe există în funcție de locul de reședință, de locul de muncă și de vârstă, precum și de o serie de alți factori sociali, demografici și culturali; întrucât bolile netransmisibile sunt cauza unor probleme de sănătate atât pentru femei, cât și pentru bărbați, dar întrucât probabilitatea decesului prematur ca urmare a bolilor netransmisibile este de aproape două ori mai mare la bărbați (23);

T.	întrucât nu toate bolile netransmisibile pot fi prevenite, deoarece unii factori nu pot fi modificați, cum ar fi vârsta, istoricul familial, genetica, sexul, autoimunitatea și/sau necunoscute, cum ar fi unele tulburări neurologice;

U.	întrucât evoluția bolilor netransmisibile și consecințele acesteia în materie de sănătate sunt legate de factorii economici și sociali determinanți ai sănătății, care reflectă inegalități semnificative în materie de sănătate în țările UE și între acestea;

V.	întrucât alimentația nesănătoasă este adesea caracterizată ca având un conținut ridicat de zaharuri, sare, acizi grași saturați și trans și alimente cu conținut redus de fibre și reprezintă un factor de risc pentru boli și mortalitate;

W.	întrucât trecerea la o alimentație mai echilibrată și mai bogată în plante ar fi benefică atât pentru sănătate, cât și pentru mediu;

X.	întrucât consumul de tutun este principalul factor de risc care poate fi prevenit în cazul bolilor netransmisibile;

Y.	întrucât fumatul este asociat cu un risc crescut de 250 % de spitalizare cu o boală psihică (24);

întrucât, potrivit unui studiu al OMS, cel mai sigur nivel de consum de alcool în ceea ce privește riscul de apariție a cancerului, este neconsumarea de alcool; întrucât consumul dăunător de alcool a fost legat de un număr mare de boli și tulburări, inclusiv de boli cardiovasculare, cancer, diabet și tulburări de sănătate mintală; întrucât riscul crește proporțional cu consumul de alcool;

AA.	întrucât obiceiurile proaste legate de somn, e.g. lipsa somnului, mai puțin de șase ore sau mai mult de nouă ore de dormit pe zi, sunt asociate cu funcții cognitive mai scăzute și cu deteriorarea sănătății creierului (25);

AB.	întrucât inflamația cronică contribuie la dezvoltarea și progresia bolilor netransmisibile, inclusiv a bolilor cardiovasculare, a bolilor reumatice și musculo-scheletice, a diabetului și a cancerului, printre altele;

AC.	întrucât etichetarea alimentelor poate ajuta consumatorii să facă alegeri alimentare mai sănătoase și, astfel, să prevină consumul nesănătos de alimente cu un conținut ridicat de sare, grăsimi și zahăr;

AD.	întrucât cariile dentare reprezintă cea mai frecventă boală netransmisibilă la nivel mondial (26);

AE.

întrucât bolile netransmisibile sunt influențate de mai mulți factori de risc legați de mediu, cum ar fi poluarea aerului interior și exterior și expunerea la substanțe chimice, precum și poluarea alimentelor, a apei și a solului; întrucât o bună calitate a mediului, existența unor spații verzi suficiente în orașe și petrecerea timpului în natură pot îmbunătăți starea de bine fizică și mentală;

AF.

întrucât, potrivit estimărilor OMS privind povara bolilor legată de mediu, anual, 13 % din decese (630 000) în regiunea OMS Europa pot fi atribuite factorilor de stres din mediu (27); întrucât un raport al AEM a concluzionat că 90 % din decesele care pot fi atribuite mediului sunt cauzate de bolile netransmisibile; întrucât, potrivit Raportului nr. 21/2019 al AEM, cancerul este principala boală netransmisibilă care poate fi atribuită mediului, peste 250 000 de decese cauzate de cancer fiind atribuite mediului în 2016 în 32 de țări europene cu venituri ridicate; întrucât, în 2020, poluarea aerului a condus la un număr semnificativ de decese premature în UE; întrucât aproximativ 30 000 de decese premature pe an și un număr semnificativ de boli netransmisibile, cum ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar, sunt atribuite poluării aerului (28);

AG.

întrucât Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu din Țările de Jos a făcut o prezentare generală a limitelor naționale de expunere profesională, fiind incluse în această listă aproximativ 1 400 de substanțe pentru care au fost stabilite limite naționale legale de expunere profesională bazate pe sănătate (LEP) în unul sau mai multe state membre ale UE și pentru care nu a fost stabilită sau nu este planificată stabilirea unei LEP armonizate la nivelul UE (LEP la nivelul UE) (29);

AH.	întrucât bolile netransmisibile sunt influențate de expunerea generalizată a substanțelor chimice la perturbatorii endocrini, care sunt prezenți în mediu și în produsele de consum;

AI.

întrucât poluarea fonică continuă să dăuneze sănătății și sunt necesare în continuare progrese pentru reducerea poluării fonice în UE (30); întrucât poluarea fonică este mai mult decât un element perturbator, aceasta poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi bolile cardiace ischemice, obezitatea și diabetul, printre altele;

AJ.	întrucât o mare bună promovare a sănătății, politicile de reducere a efectelor negative și prevenirea bolilor primare și secundare bazate pe dovezi poate reduce prevalența bolilor netransmisibile cu până la 70 %;

AK.	întrucât există o legătură demonstrată științific între anumite boli transmisibile și bolile netransmisibile, în special tipurile de cancer, cauzate fie de infecții virale, fie de infecții bacteriene;

AL.

întrucât pandemia de COVID-19 a scos în evidență fenomenul grav de comorbiditate și comortalitate atunci când bolile transmisibile afectează pacienți cu boli netransmisibile; întrucât interconexiunile dintre bolile transmisibile și bolile netransmisibile au fost insuficient studiate în ultimele decenii, în principal din cauza finanțării insuficiente pentru cercetare și a lipsei de date epidemiologice, statistice și de altă natură sistematizate;

AM.

întrucât persoanele care trăiesc cu una sau mai multe boli netransmisibile au fost unul dintre grupurile de populație cel mai grav afectate în timpul pandemiei de COVID-19 (31), iar accesul la îngrijire și screening și diagnosticare esențiale ale complicațiilor au fost grav perturbate în timpul pandemiei de COVID-19, ceea ce ar putea duce la complicații grave pe termen lung;

AN.

întrucât în multe alte cazuri ar putea exista astfel de interconexiuni între bolile transmisibile și bolile netransmisibile și încă mai sunt multe de învățat despre efectul bolilor transmisibile asupra bolilor netransmisibile, inclusiv asupra afecțiunilor post-virale severe, cum ar fi sindromul post-COVID-19; întrucât noile studii privind interconectarea bolilor transmisibile și netransmisibile vor îmbunătăți considerabil atât prevenirea, cât și diagnosticarea bolilor netransmisibile;

AO.

întrucât rezistența la antimicrobiene (RAM) perturbă în mod semnificativ procedurile medicale, cum ar fi procedurile chirurgicale, implanturile dentare, tratamentele împotriva cancerului și transplantul de organe; întrucât rezistența la antimicrobiene complică și gestionarea bolilor netransmisibile predominante, inclusiv a bolilor cardiovasculare, a demenței și a tumorilor (32); subliniază că RAM are repercusiuni profunde asupra incidenței bolilor, a ratelor mortalității, a spitalizărilor și a cheltuielilor medicale (33);

AP.

întrucât punerea în aplicare a unor practici bazate pe dovezi, inovarea în ceea ce privește tehnologiile, medicamentele și practicile de asistență medicală, precum și politicile de reducere a efectelor nocive sunt esențiale pentru a asigura prevenirea, eliminarea sau reducerea factorilor de risc, depistarea timpurie, îmbunătățirea gestionării bolilor, integrarea îngrijirii și tratamente noi, accesibile și mai bune împotriva bolilor netransmisibile (34);

AQ.	întrucât, datorită cunoștințelor de cercetare privind biologia multor tipuri de boli netransmisibile, cum ar fi bolilor neurodegenerative, a crescut exponențial, dar nu a fost încă transpusă în intervenții terapeutice decisive și este încă limitată la intervenții pur simptomatice;

AR.	întrucât statele sale membre ar trebui să ofere stimulente adecvate și bugete sustenabile, astfel încât să prevină, să trateze și să reducă povara bolilor netransmisibile, precum și să atenueze și să reducă riscurile care pot fi prevenite;

AS.	întrucât aderența terapeutică deficitară și inerția terapeutică pot duce la rezultate mai grave în materie de sănătate, la complicații ireversibile, la creșterea mortalității și la costuri mai mari;

subliniază că bolile netransmisibile reprezintă 90 % din totalul deceselor din UE (35), multe dintre acestea fiind caracterizate de un grad ridicat de prevenție; consideră, prin urmare, că bolile netransmisibile reprezintă una dintre cele mai importante provocări în materie de sănătate publică din UE, ceea ce face ca bolile netransmisibile să reprezinte cea mai mare parte a cheltuielilor cu asistența medicală ale țărilor; subliniază că bolile netransmisibile reprezintă o problemă majoră pentru calitatea vieții bolnavilor, precum și a familiilor și îngrijitorilor lor; invită statele membre să investească în continuare în inovarea în domeniul îngrijirii bolilor netransmisibile, pentru a reduce morbiditatea generală, mortalitatea și calitatea vieții pacienților; reamintește că este necesar să se ia în considerare, pe lângă problemele de sănătate, și impactul socioeconomic al bolilor netransmisibile, care afectează forța de muncă și productivitatea globală;

subliniază că este important să se prevină și să se reducă prevalența bolilor netransmisibile prin diagnosticare timpurie și screening, inclusiv prin punerea în aplicare a unor controale medicale integrate, în special pentru persoanele expuse riscului, la nivelul asistenței medicale primare printr-un acces mai bune la îngrijirile de sănătate publice și printr-o mai bună gestionare și tratare a bolilor; consideră că o mai bună promovare a sănătății, reducerea efectelor nocive și prevenirea bolilor pot reduce substanțial prevalența bolilor netransmisibile cu 70 % (36), împreună cu investițiile în prevenirea, reducerea și atenuarea poluării mediului și în cercetare, studii și teste clinice, inovare și tehnologii în domeniul sănătății, precum și accesibilitatea și prețurile abordabile ale acestora;

salută inițiativa „Healthier together – EU non-communicable diseases” („Mai sănătoși împreună – Boli netransmisibile în UE”), Planul european de combatere a cancerului, programul de lucru EU4Health, comunicarea Comisiei intitulată „O abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală” și Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial; invită Comisia să consolideze inițiativa UE privind bolile netransmisibile „Mai sănătoși împreună” prin introducerea unei strategii globale și integrate a UE privind bolile netransmisibile, completată de planuri de acțiune pentru bolile netransmisibile specifice cu valori de referință, indicatori și mecanisme clare pentru monitorizarea progreselor într-un mod transparent și accesibil;

încurajează statele membre să elaboreze, să pună în aplicare și să monitorizeze planurile și strategiile naționale privind bolile netransmisibile, în special pentru bolile cele mai răspândite cu rate ridicate de mortalitate și morbiditate, cu etape și ținte comparabile; constată că aceste planuri și strategii naționale ar trebui să includă o componentă de reducere a riscurilor și de screening/acțiune precoce, cu scopul de a aborda, printre altele, factorii socioeconomici determinanți ai sănătății, promovarea unor medii propice pentru sănătate și educația în domeniul sănătății și alfabetizarea digitală, precum și creșterea gradului de sensibilizare, atât în cazul publicului larg, cât și, în special, în cazul grupurilor cu risc ridicat și ar trebui concepute astfel încât să reducă inegalitățile și să optimizeze resursele de asistență medicală; salută planurile naționale și acțiunile deja întreprinse de statele membre împotriva bolilor netransmisibile; solicită statelor membre să includă în planurile lor naționale măsuri ambițioase pentru a aborda toate etapele bolilor netransmisibile, de la depistarea timpurie până la gestionarea bolilor, și să adapteze aceste planuri naționale la bolile netransmisibile specifice; subliniază că planurile naționale privind bolile netransmisibile ar trebui să vizeze nu numai inversarea numărului tot mai mare de persoane care suferă de aceste boli, ci și îmbunătățirea calității vieții și a confortului lor; invită Comisia Europeană să faciliteze schimbul de cunoștințe și extinderea bunelor practici introduse de planurile naționale existente în alte state membre;

recunoaște că factorii sociali, economici și de mediu determinanți ai sănătății, precum și inegalitățile în materie de sănătate cresc riscul bolilor netransmisibile; subliniază necesitatea de a aborda acești factori în politici și acțiuni, dat fiind că au, de asemenea, o influență asupra alegerilor individuale care afectează riscul multor boli netransmisibile; subliniază importanța unei aplicări mai temeinice a principiului „sănătatea în toate politicile”, în dialog cu comunitatea sănătății publice, ținându-se cont în profunzime de impactul politicilor sectoriale asupra sănătății;

Prevenirea bolilor netransmisibile

recunoaște că consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul nociv de alcool, alimentația nesănătoasă și factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului, a alimentelor, a apei, poluarea fonică și a solului, radiațiile UV și expunerea la substanțe chimice, precum și factorii socioeconomici determinanți ai sănătății cresc semnificativ riscul apariției bolilor netransmisibile (37);

subliniază că prevenirea este esențială pentru combaterea bolilor netransmisibile; este ferm convins că acțiunile preventive împotriva bolilor netransmisibile, prin măsuri de sprijinire a eliminării sau reducerii efectelor nocive legate de factori de risc ce pot fi preveniți sunt importante și ar trebui implementate în toate politicile relevante ale UE; invită Comisia și statele membre să introducă campanii de sensibilizare publică cu privire la prevenirea bolilor netransmisibile; este ferm convins că acțiunile preventive ar trebui să se bazeze pe dovezi; invită Comisia și statele membre să consolideze cercetarea științifică privind cauzele bolilor netransmisibile și eficiența și implementarea măsurilor preventive;

subliniază că accesul la sistemele de sănătate publică și de protecție socială este esențial pentru prevenirea bolilor netransmisibile; regretă inegalitățile și inechitățile semnificative din domeniul sănătății din UE în ceea ce privește prevenirea bolilor netransmisibile; insistă asupra faptului că este necesar să se acorde atenție și să se asigure identificarea populațiilor vulnerabile, marginalizate, excluse din punct de vedere social și a persoanelor care locuiesc în zone rurale și ultraperiferice, depărtate de centrele medicale, pentru a se asigura că aceste segmente ale populației au acces la îngrijiri de sănătate și la programe de prevenire;

recunoaște cauzele complexe și multifactoriale ale bolilor netransmisibile și că bolile netransmisibile nu pot fi întotdeauna prevenite și că, chiar și în rândul bolilor netransmisibile care pot fi prevenite, există cazuri ce nu pot fi explicate prin factori de risc care pot fi preveniți și că multe boli netransmisibile prezintă un grad ridicat de risc ereditar;

10.

subliniază riscurile de mediu care măresc riscul apariției de boli netransmisibile și subliniază că este important ca bolile netransmisibile să fie privite dintr-o perspectivă care recunoaște faptul că sănătatea umană, animală și a mediului sunt legate în mod intrinsec și că, prin urmare, toate acțiunile de combatere a bolilor netransmisibile ar trebui să fie ferm ancorate în abordarea de tip „O singură sănătate”; subliniază vulnerabilitatea sporită a persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile la fenomene meteorologice extreme și la alte efecte ale schimbărilor climatice și, prin urmare, solicită măsuri specifice în cadrul politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea (38);

11.

subliniază că rezistența la antimicrobiene perturbă în mod semnificativ tratamentele și procedurile medicale și complică, de asemenea, gestionarea bolilor netransmisibile predominante; subliniază că abordarea de tip „O singură sănătate” ar trebui să ghideze reducerea și optimizarea utilizării antimicrobienelor, pentru a preveni și a combate rezistența la antimicrobiene; solicită ca implementarea planurilor de acțiune actuale și a mecanismelor globale specifice pentru supravegherea rezistenței la antimicrobiene, pentru cercetare și inovare și gestionarea antimicrobienelor să fie accelerată; subliniază că trebuie să se sprijine dezvoltarea de noi agenți antimicrobieni, precum și să se asigure disponibilitatea și accesibilitatea acestora;

12.

recunoaște că consumul de tutun a cauzat 1,6 milioane de decese în Europa în 2019 și reprezintă un factor de risc ridicat pentru apariția bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare și bolile respiratorii cronice; recunoaște că adulții și copiii expuși la fumatul pasiv inhalează mulți dintre aceiași agenți cancerigeni ca și fumătorii; reamintește că fumatul pasiv poate crește riscul global pentru toate tipurile de cancer cu până la 16 % în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată (39); subliniază că 60 % dintre copii sunt expuși la fumatul pasiv acasă, ceea ce poate duce la sindromul morții subite a sugarului, la infecții ale căilor respiratorii inferioare, la otite și la forme mai grave de astm; solicită UE și statelor membre să asigure o mai mare protecție a nefumătorilor împotriva fumatului pasiv și să dezvolte campanii pentru a crea un mediu fără fum de tutun și pentru a crește prima generație europeană fără tutun din UE până în 2040;

13.

sprijină Planul european de combatere a cancerului, care urmărește obiectivul de a avea o generație fără tutun și de a preveni consumul de tutun prin reducerea sa la 5 % din populație până în 2040; sprijină propunerile Comisiei de revizuire a Directivei privind produsele din tutun (40) și a Directivei privind impozitarea tutunului (41), precum și propunerea de actualizare a Recomandării Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind mediile fără fum de tutun (42); solicită punerea în aplicare integrală a Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului și a Protocolului OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun; cere ca metodele de măsurare utilizate în prezent pentru gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun și în produsele conexe să fie evaluate și revizuite pe baza cercetărilor științifice independente și recente; invită Comisia și statele membre:

(a)	să promoveze renunțarea la fumat și să pună în aplicare măsuri pentru a-i ajuta pe utilizatorii de tutun să renunțe la fumat, în conformitate cu Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului;

(b)

să monitorizeze cercetarea și evaluările științifice ale autorităților din domeniul sănătății publice privind riscurile pentru sănătate legate de țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și noile produse din tutun, inclusiv evaluarea riscurilor utilizării acestor produse în comparație cu consumul altor produse din tutun, în special luând în considerație amenințarea pe care o reprezintă pentru nefumători, copii și tineri (43);

(c)

să introducă o creștere a accizelor minime pentru produsele din tutun, însoțită de o convergență ascendentă; subliniază că acest lucru poate îmbunătăți prevenirea prin reducerea fumatului și a consumului de tutun, în special în rândul fumătorilor actuali, și poate descuraja tinerii să înceapă să fumeze;

(d)	să introducă o cerință privind ambalajele simple standardizate și obligația de a include avertismente de sănătate pe 80 % din partea din față și din spate a ambalajelor produselor din tutun și pentru fumat, inclusiv avertismente cu imagini;

(e)	să asigure aplicarea strictă a interdicției privind aromele caracteristice din produsele din tutun, pentru a reduce atractivitatea acestora pentru fumători, nefumători și tineri;

(f)	să îmbunătățească în continuare protecția consumatorilor, în special a copiilor, împotriva publicității pentru produsele din tutun și dispozitivele pentru fumat;

(g)	să publice rapoarte anuale privind progresele înregistrate în direcția ajungerii la o generație fără tutun până în 2040;

14.

solicită ca statele membre să pună în aplicare pe deplin obligațiile prevăzute în Directiva (UE) 2019/904 (44) (Directiva privind materialele plastice de unică folosință) în ceea ce privește filtrele din produsele din tutun care conțin plastic, pentru a aborda preocupările legate de mediu și de sănătate care sunt generate de aceste filtre;

15.

îndeamnă Comisia să pună în aplicare norme de conduită specifice pentru toți funcționarii și ceilalți agenți ai săi atunci când interacționează cu industria tutunului, în concordanță cu decizia Ombudsmanului European în cazul 852/2014/LP;

16.

sprijină propunerea Comisiei de a actualiza recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind mediile fără fum de tutun (45) pentru a extinde domeniul de aplicare al acesteia la produsele nou-apărute, cum ar fi țigaretele electronice și produsele din tutun încălzit, și pentru a extinde mediile fără fum de tutun și la spațiile în aer liber;

17.

consideră că țigaretele electronice i-ar putea ajuta pe unii fumători să renunțe treptat la fumat; consideră, în același timp, că țigaretele electronice nu ar trebui să fie atractive pentru minori și nefumători;

18.

subliniază că unul din zece decese – sau circa un milion de decese anual – din regiunea europeană a OMS este provocat de consumul de alcool (46); recunoaște că consumul nociv de alcool este un factor de risc pentru mai multe boli netransmisibile și subliniază că, cu cât cantitatea de alcool consumată este mai mică, cu atât riscul de a dezvolta boli netransmisibile este mai mic (47); reamintește că etanolul și acetaldehida rezultate din metabolismul etanolului din băuturile alcoolice sunt clasificate drept cancerigene pentru oameni de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului; reamintește studiul menționat de OMS (48), care recunoaște că cel mai sigur nivel de consum de alcool este neconsumarea de alcool în ceea ce privește prevenirea, în special a cancerului;

19.

recunoaște eforturile Comisiei de a sprijini statele membre în reducerea poverii bolilor netransmisibile lansând, în decembrie 2021, „Mai sănătoși împreună – Inițiativa UE privind bolile netransmisibile (BNT)”; solicită însă acțiuni mai ambițioase și mai coordonate la nivelul UE nu numai pentru a inversa tendința numărului tot mai mare de persoane care suferă de boli netransmisibile, ci și pentru a îmbunătăți calitatea vieții și confortul acestor persoane;

20.

salută obiectivul Comisiei de a obține o reducere cu cel puțin 10 % a consumului nociv de alcool până în 2025; invită Comisia și statele membre:

(a)

să protejeze minorii de comunicările comerciale privind consumul de alcool, precum și de plasarea de produse și de sponsorizarea din partea mărcilor de alcool, inclusiv în mediul digital, deoarece publicitatea nu trebuie să se adreseze în mod specific minorilor și nu trebuie să încurajeze consumul de alcool; să interzică publicitatea la alcool și sponsorizarea alcoolului la evenimente sportive atunci când la aceste evenimente participă în principal minori;

(b)	să mărească protecția minorilor împotriva efectelor negative ale consumului de alcool, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de sensibilizare menite să reducă atractivitatea consumului de alcool la aceste grupe de vârstă;

(c)	să promoveze măsuri bazate pe dovezi, proporționale, menite să reducă și să prevină efectele nocive ale alcoolului în cadrul strategiei revizuite a UE privind alcoolul;

(d)

să sprijine furnizarea de informații mai bune consumatorilor prin îmbunătățirea etichetării băuturilor alcoolice, în special prin includerea de informații privind consumul moderat și responsabil și prin introducerea indicării obligatorii a listei ingredientelor și a informațiilor nutriționale, ca urmare a Planului european de combatere a cancerului, în special în ceea ce privește recomandările privind băuturile alcoolice;

21.

constată că o alimentație nesănătoasă, caracterizată adesea ca fiind bogată în zaharuri și sare, grăsimi saturate și trans și alimente cu conținut redus de fibre, este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile, inclusiv obezitatea, bolile cardiovasculare, bolile orale, cancerul, diabetul, bolile rinichilor, ficatului, pancreasului și alte boli gastrointestinale (49); subliniază rolul unei alimentații sănătoase în prevenirea și limitarea incidenței și reapariției bolilor netransmisibile și subliniază că riscurile individuale pot fi reduse printr-un regim alimentar bazat pe proporții adecvate de carbohidrați, fibre, grăsimi, proteine, vitamine și minerale, inclusiv mai multe legume, fructe proaspete, cerealele integrale și leguminoase; recunoaște că obezitatea este considerată un factor de risc pentru mai multe boli netransmisibile și este ea însăși recunoscută ca fiind o boală netransmisibilă; subliniază rolul esențial al unui mediu alimentar sănătos în prevenirea bolilor netransmisibile; invită Comisia și statele membre:

(a)

să încurajeze și să ajute consumatorii să facă alegeri sănătoase și în cunoștință de cauză cu privire la produsele alimentare, ajutându-i să urmeze diete sănătoase, variate și echilibrate; să promoveze schimbări comportamentale prin campanii de comunicare și mass-media pentru o alimentație sănătoasă; să încurajeze politici de achiziții publice și de servicii alimentare pentru o alimentație sustenabilă și bazată în mai mare măsură pe plante; încurajează statele membre să ia în considerare utilizarea etichetării produselor alimentare pentru a informa consumatorii cu privire la produsele alimentare;

(b)	să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare de combatere a tulburărilor de alimentație, prin alocarea de resurse, colectarea de date, campanii de prevenire, precum și sisteme de sprijin și coordonarea cu organismele existente în fiecare stat membru;

(c)

să propună un nou plan de acțiune cuprinzător și integrat pentru obezitate, cu criterii de referință, indicatori și mecanisme de monitorizare și garantare a rezultatelor; invită statele membre să lupte activ împotriva obezității, oferind acces la opțiuni alimentare sănătoase și la practicarea sportului, nu doar prin educarea și încurajarea cetățenilor să facă alegerile corecte, ci și prin includerea unor programe integrale în asistența medicală primară, care să ajute pacienții care suferă de obezitate să slăbească sănătos; invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea și inovarea legate de obezitate cu scopul de a descrie influența factorilor genetici, a microbiomului uman și a stării psihologice, printre altele, asupra greutății corporale și pentru a explora cele mai eficiente intervenții;

(d)	să adopte orientările OMS privind o alimentație sănătoasă, ca parte a unui angajament comun de abordare a poverii bolilor netransmisibile;

(e)	să îmbunătățească disponibilitatea, prețurile mai abordabile și accesibilitatea îngrijirilor nutriționale oferite de dieteticieni și nutriționiști;

(f)	să promoveze schimbările comportamentale prin comunicare și campaniile media pentru o alimentație sănătoasă și să încurajeze achizițiile publice de alimente și politicile de servicii pentru o alimentație sănătoasă și sustenabilă;

(g)	să abordeze prezența contaminanților cancerigeni în alimente; invită insistent Comisia să prezinte rapid propuneri de reglementare;

22.

invită Comisia să țină seama de diversele apeluri ale Parlamentului din rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 privind îmbunătățirea procedurii UE de autorizare a pesticidelor;

23.

subliniază rolul activității fizice în prevenirea bolilor netransmisibile în cadrul promovării sănătății în rândul populației pentru toate bolile netransmisibile și salută inițiativa HealthyLifestyle4All (50) a Comisiei; invită Comisia și statele membre să promoveze activitatea fizică și practicarea sporturilor în planificarea urbană ca mijloc accesibil și disponibil pe scară largă de reducere a factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, precum și să organizeze campanii de sensibilizare pentru a preveni bolile netransmisibile și să pună accentul pe activitatea fizică în școli; recunoaște că îmbunătățirea opțiunilor privind stilul de viață al populației nu este suficientă pentru a aborda povara bolilor netransmisibile și, deși prevenirea primară joacă un rol esențial în reducerea incidenței multor tipuri de boli netransmisibile, prevenirea secundară este esențială pentru gestionarea optimă a bolilor cronice și contribuie la reducerea riscului de complicații, comorbidități și deces;

24.

subliniază rolul educației pentru sănătate în prevenirea bolilor netransmisibile și încurajează Comisia și statelor membre să promoveze educația pentru sănătate și să introducă educația pentru sănătate ca materie obligatorie de studiu în toate instituțiile de învățământ primar și secundar;

25.

subliniază legătura directă dintre factorii de mediu și numeroase boli netransmisibile; reamintește importanța protejării persoanelor împotriva expunerii la pericole pentru mediu, atât în viața lor de zi cu zi, cât și în mediul lor de lucru; subliniază necesitatea de a include abordarea „O singură sănătate” pentru a proteja mai bine sănătatea umană; consideră că Pactul verde european și Strategia „De la fermă la consumator” au un rol esențial în prevenirea bolilor netransmisibile în UE prin reducerea poluării aerului, a alimentelor, apei și solului și a expunerii la substanțe chimice; invită Comisia și statele membre să reducă utilizarea pesticidelor; încurajează efectuarea de cercetări privind utilizarea și dezvoltarea de produse precum medicamentele și produsele sustenabile de protecție a plantelor care sunt mai sigure pentru mediu; încurajează punerea în aplicare a unor mecanisme eficiente de eliminare a deșeurilor care să evite poluarea mediului, în conformitate cu obiectivele strategiei farmaceutice pentru Europa; subliniază că măsurile preventive pentru bolile respiratorii cronice, altele decât renunțarea la tutun, includ, de asemenea, prevenirea expunerii la particule fine, praf, substanțe chimice periculoase, gaze precum radonul, materiale periculoase precum azbestul și la alți poluanți din interior; solicită Comisiei și statelor membre să adopte un plan al UE de eliminare a azbestului;

26.

reamintește ambițiile Parlamentului în ceea ce privește standardele UE de calitate a aerului, astfel cum au fost adoptate în primă lectură cu privire la reformarea Directivei privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (51), în special în ceea ce privește alinierea deplină la orientările OMS privind calitatea aerului;

27.

recunoaște impactul pe care unele tratamente împotriva bolilor netransmisibile îl pot avea asupra mediului și subliniază că prevenirea și depistarea timpurie a bolilor netransmisibile poate reduce semnificativ acest impact; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare măsuri de reducere a amprentei de mediu a sectorului sănătății și să accelereze tranziția către o asistență medicală sustenabilă, fără a compromite eficiența și calitatea tratamentului pentru pacient;

28.

subliniază faptul că radiațiile solare conțin radiații ultraviolete (UV) invizibile, care pot duce la apariția cancerului de piele; sprijină întărirea protecției împotriva expunerii la radiațiile UV la nivelul UE prin intermediul legislației privind siguranța pentru lucrătorii în aer liber;

29.

subliniază că, în 2011, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat câmpurile electromagnetice de radiofrecvență ca fiind posibil cancerigene pentru oameni, pe baza unui risc crescut de gliom, asociat utilizării telefoanelor mobile; observă că sunt necesare mai multe studii pentru a stabili aceste riscuri asociate;

30.

invită Comisia și statele membre să accelereze tranziția către sectoare durabile ale energiei și transporturilor și să asigure trecerea la sisteme agricole și alimentare sustenabile;

31.

subliniază importanța prevenirii bolilor netransmisibile și a intervenției timpurii; recunoaște că multe boli netransmisibile își au originea în prima copilărie (52) și că este important să se investească în strategii și programe care promovează sănătatea mamelor și creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copiilor, încă din pruncie și din primii ani de viață;

32.

subliniază că unele substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) pot duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi obezitatea, diabetul (53) și cancerul (54); invită Comisia să pună în aplicare urgent propunerea de restricționare a PFAS prezentată Agenției Europene pentru Produse Chimice la 13 ianuarie 2023 (55) după o strategie de management al riscului;

33.

reiterează faptul că expunerea la substanțe chimice are legătură cu diverse boli netransmisibile; prin urmare, sprijină măsurile planificate în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice și în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării astfel încât să se reducă expunerea cetățenilor la produse chimice nocive, cum ar fi substanțele cancerigene, toxice pentru reproducere, mutagene și care perturbă sistemul endocrin prin toate căile de expunere diferite; subliniază necesitatea de a asigura sănătatea la locul de muncă pentru toți lucrătorii din UE;

34.

regretă punerea în aplicare lentă a Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice și, în special, își reiterează solicitarea ca Regulamentul REACH (56) să fie revizuit, conform cu principiile pentru o mai bună legiferare, pentru a putea identifica toate substanțele fabricate sau importate în UE care prezintă motive de îngrijorare; invită Comisia să acorde atenție substanțelor chimice care au efecte adverse asupra sănătății cetățenilor atunci când revizuiește legislația aplicabilă privind produsele de consum, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 privind materialele care intră în contact cu alimentele (57) și Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice (58), pentru a se asigura că produsele de consum nu conțin substanțe chimice care cauzează cancer sau afectează sistemul endocrin, astfel cum o cere Strategia pentru sustenabilitate privind substanțele chimice; sprijină pe deplin propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor (59), pentru a introduce noi clase de pericol privind, printre altele, perturbatorii endocrini, inclusiv perturbatorii endocrini suspectați, și pentru a actualiza cerințele de informare din întreaga legislație relevantă pentru a permite identificarea acestora;

35.

invită Agenția Europeană de Mediu să elaboreze, împreună cu Agenția Europeană pentru Produse Chimice, un raport privind produsele chimice care se află în mediul înconjurător în Europa; constată că raportul ar trebui să evalueze natura sistemică a substanțelor chimice nocive pentru mediu și sănătatea umană, concentrându-se pe substanțele chimice cancerigene, mutagene și/sau perturbatorii endocrini toxice pentru reproducere din sistemele de producție și consum ale Europei și pe utilizarea lor în produse, pe prezența lor în mediul înconjurător din Europa și pe efectele nocive asupra sănătății umane, în special în ceea ce privește bolile netransmisibile;

36.

reamintește că Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice” a subliniat necesitatea de a proteja lucrătorii împotriva acestor substanțe; invită Comisia să evalueze extinderea domeniului de aplicare al Directivei 2004/37/CE (60) la perturbatorii endocrini; salută abordarea de tip „viziunea zero” în ceea ce privește decesele profesionale din Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă pentru perioada 2021-2027; regretă însă numărul limitat de substanțe incluse în strategie;

37.

constată că, prin metoda de lucru actuală, doar cinci substanțe sunt prezentate anual Comitetului pentru evaluarea riscurilor al Agenției Europene pentru Produse Chimice; încurajează analiza continuă și cercetările constante privind substanțele noi suspectate de a fi cancerigene, mutagene și/sau toxice pentru reproducere, stabilirea de LEP pentru agenții chimici pentru care nu există încă astfel de valori și revizuirile periodice, ori de câte ori acest lucru este necesar în lumina unor date științifice și progrese tehnice mai recente; invită Comisia să își ridice nivelul de ambiție prin actualizări periodice ale Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă; invită Comisia ca, după consultarea Comitetului consultativ pentru sănătate și securitate la locul de muncă, să-și revizuiască planul de acțiune pentru a stabili LEP pentru mai multe substanțe, grupuri de substanțe sau substanțe generate de procese până în 2024; subliniază, în acest sens, necesitatea ca Comisia să crească capacitatea de revizuire a LEP și de adăugare a altora noi;

38.

solicită o finanțare publică suficientă și stimulente clare și proporționale pentru investițiile private în cercetarea științifică privind legătura dintre bolile transmisibile și bolile netransmisibile, ca urmare a eșecului de a asigura sistematizarea datelor științifice privind aceste legături și de a promova prevenirea, diagnosticarea timpurie, vaccinarea și/sau tratamentul bolilor transmisibile, conducând la boli netransmisibile;

39.

încurajează Comisia și statele membre să coopereze în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU care vizează bolile transmisibile pentru a promova prevenirea bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, legate de bolile infecțioase; salută, în acest sens, programele de vaccinare, cum ar fi lupta împotriva transmiterii papilomavirusului uman (HPV); invită statele membre să ia în considerare introducerea vaccinărilor împotriva papilomavirusului uman, neutre din punctul de vedere al genului, în programele lor de vaccinare; subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate care să vizeze virusurile cancerigene, cum ar fi HPV și virusul hepatitei B (HBV), pentru a preveni transmiterea acestora; subliniază nevoia de o mai mare armonizare a vaccinării împotriva HPV și HBV în cadrul programelor naționale ale statelor membre, asigurând în același timp furnizarea de informații privind vaccinarea și promovând accesul egal pentru grupurile de adulți vulnerabili și expuși riscului; încurajează monitorizarea periodică a vaccinării actuale împotriva HPV și HBV la nivelul UE, utilizând un sistem de monitorizare similar cu sistemul de monitorizare a vaccinurilor împotriva COVID-19 elaborat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care va încuraja statele membre să adopte cele mai bune practici și să mențină această tendință;

40.

solicită cooperarea cu statele membre și cu organizațiile internaționale pentru a combate impactul dezinformării asupra vaccinării și pentru a aborda reticența față de vaccinare; recomandă o aplicare consolidată a codului de bune practici al UE privind dezinformarea, în special în ceea ce privește dezinformarea cu privire la vaccinuri;

41.

subliniază necesitatea de a promova în continuare educația în materie de sănătate în ceea ce privește riscurile și factorii determinanți ai bolilor netransmisibile, precum și alfabetizarea digitală, pentru a dezvolta instrumente de educație pentru profilaxie; solicită să se acorde o atenție deosebită persoanelor dezavantajate, vulnerabile, excluse din punct de vedere social și marginalizate; subliniază cât sunt de importante campaniile de informare bine țintite pentru grupurile cu nevoi speciale de educație în domeniul sănătății; solicită ca implementarea programelor de prevenire să fie favorabilă incluziunii, implicând regiunile și municipalitățile, cetățenii, partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile pacienților în toate etapele procesului decizional;

Legătura dintre bolile transmisibile și bolile netransmisibile

42.

constată că bolile transmisibile pot avea consecințe netransmisibile și cronice; subliniază că morbiditatea multiplă, inclusiv infecția cu HIV, diabetul, hipertensiunea, cancerele și afecțiunile respiratorii cronice, a fost un factor de risc deosebit în timpul pandemiei de COVID-19; consideră că programele de sănătate compartimentate nu au fost utile pentru persoanele care suferă deja de boli netransmisibile; subliniază că tratamentele specializate ar trebui integrate în asistența medicală primară și în sistemele naționale de sănătate pentru a fi adaptate la viitoarele pandemii și la consecințele cronice ale acestora; subliniază relația bidirecțională dintre bolile transmisibile și bolile netransmisibile, astfel cum a fost observată în timpul pandemiei de COVID-19, în special în țările cu o prevalență ridicată a HIV/SIDA;

43.

sprijină continuarea cercetării privind dezvoltarea vaccinurilor și a opțiunilor inovatoare de tratament împotriva altor virusuri, cum ar fi virusul hepatitei C și HIV, ca factori de risc pentru bolile netransmisibile; consideră că, între timp, soluțiile terapeutice ar trebui utilizate intens pentru a atinge obiectivul OMS de eradicare a hepatitei C până în 2030; consideră că un angajament politic mai puternic și un parteneriat și o colaborare puternice între autorități și toți actorii implicați sunt necesare pentru a atinge obiectivul OMS de a pune capăt epidemiei de HIV/SIDA până în 2030, inclusiv în Europa; invită statele membre să își intensifice sprijinul pentru a se asigura că toți cetățenii, inclusiv comunitățile vulnerabile expuse unui risc mai ridicat, pot fi testați, diagnosticați și au acces rapid la cele mai bune opțiuni de îngrijire inovatoare și le pot păstra; încurajează statele membre să investească în abordări inovatoare de prevenție combinată cu impact puternic și să le sprijine, ca instrument suplimentar esențial pentru a pune capăt epidemiei de HIV în Europa; constată că persoanele infectate cu HIV/SIDA sunt expuse unui risc considerabil de a contracta COVID de lungă durată (un raport de șanse de 4 ori mai mare);

44.

subliniază creșterea bruscă a sindroamelor post-acute infecțioase (PAIS) ca urmare a infecțiilor cu COVID-19, care, în acest caz, se numesc și COVID de lungă durată; ia notă de faptul că PAIS apar și în urma altor infecții bacteriene, virale și parazitare, inclusiv, printre alte boli, mononucleoză, boala Lyme, Ebola, poliomielită și gripă; subliniază că patogeneza PAIS este legată de encefalomielita mialgică/sindromul oboselii cronice; se declară preocupat de faptul că, deși 65 de milioane de persoane au suferit până în prezent de COVID de lungă durată și în pofida presiunii de reinfectare și a riscului unor viitoare pandemii, strategia în domeniul sănătății la nivel mondial din 2022 nu abordează nici sechelele post-acute ale SARS-CoV-2, nici ale PAIS în general; solicită UE să elaboreze o strategie privind PAIS;

45.

reamintește că securitatea sanitară pe plan mondial trebuie nu numai să țină seama de amenințarea imediată a bolilor infecțioase, ci și să abordeze suferința cronică pe termen lung ca urmare a acesteia; subliniază că interacțiunile dintre bolile transmisibile și cele netransmisibile sunt complexe și adesea mediate de factori de risc comuni; consideră că coexistența bolilor netransmisibile și a bolilor transmisibile duce la creșterea morbidității, în special în țările cu venituri medii inferioare;

46.

reiterează că finanțarea pentru noi cercetări și studii și asigurarea sistematizării și analizării unor date cuprinzătoare epidemiologice, statistice și de altă natură privind bolile netransmisibile și interconectarea acestora cu bolile transmisibile pot aduce noi clarificări cu privire la cauzele diferitelor boli netransmisibile, inclusiv prin identificarea unor noi riscuri comportamentale și de mediu;

Identificarea populațiilor cu risc ridicat și diagnosticarea timpurie a bolilor netransmisibile

47.

subliniază că multe persoane care suferă de boli netransmisibile din Europa nu sunt diagnosticate, nu își dau seama că suferă de o boală și, prin urmare, nu beneficiază de tratament în timp util; subliniază, prin urmare, importanța identificării persoanelor cu risc ridicat la boli netransmisibile și cât este de importantă diagnosticarea cât mai timpurie, de exemplu prin programe de depistare timpurie și controale medicale la nivelul asistenței medicale primare, cu accent pe promovarea unor abordări coerente și eficiente de tratament pentru a îmbunătăți gestionarea bolilor, a preveni complicațiile și a economisi costurile din aval pentru sistemele de sănătate, în special pentru persoanele expuse riscului; subliniază, în acest context, importanța îngrijirii copiilor și adolescenților, inclusiv în ceea ce privește sănătatea lor mintală;

48.

invită Comisia să colecteze exemple de bune practici privind depistarea și detectarea timpurie a bolilor netransmisibile; salută recomandarea actualizată a Consiliului privind screeningul pentru depistarea cancerului și invită statele membre să o pună în aplicare cu diligență;

49.

invită Comisia să sprijine statele membre în revizuirea modelelor lor naționale de sănătate, punând accentul pe sistemele de asistență medicală primară orientate spre prevenire și pe perfecționarea profesioniștilor din domeniul asistenței medicale primare;

50.

salută Planul european de luptă împotriva cancerului; subliniază importanța depistării timpurii și faptul că 25 de state membre au introdus, în planurile lor naționale de control al cancerului din 2020 (61), programe de screening în rândul populației pentru cancerul de sân, 22 de state membre au introdus aceste programe pentru cancerul de col uterin și 20 de state membre, pentru cancerul colorectal; salută recomandarea Consiliului din 2022 intitulată „Îmbunătățirea prevenirii prin depistare timpurie: o nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului”; salută faptul că, astfel cum s-a anunțat în Planul european de luptă împotriva cancerului, se are în vedere instituirea unei rețele a UE care să conecteze centrele oncologice integrate naționale recunoscute (centre de referință) din fiecare stat membru pentru a facilita adoptarea diagnosticării și a tratamentelor cu nivel garantat de calitate, inclusiv prin formarea, cercetarea și promovarea studiilor clinice în întreaga UE;

51.

solicită o perspectivă globală și sistemică asupra bolilor netransmisibile, care să recunoască provocările interconectate cu care se confruntă populațiile cu risc ridicat, cum ar fi accesul limitat la educație, spații verzi, alimente sănătoase, posibilități de a face mișcare, unități de asistență medicală, o calitate adecvată a aerului și locuințe adecvate;

52.

invită statele membre să colaboreze, în special în regiunile transfrontaliere și în zonele izolate, pentru a reduce inegalitățile sociale și geografice în ceea ce privește serviciile de diagnosticare timpurie a bolilor netransmisibile; încurajează statele membre să informeze periodic publicul privind riscul bolilor netransmisibile și necesitatea controalelor și efectuarea analizelor periodice pentru depistarea lor cât mai timpurie;

53.

subliniază că prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile pot contribui la reducerea sarcinii pe care bolile netransmisibile o exercită asupra sistemelor de sănătate și la mărirea rezilienței acestora în fața crizelor sanitare;

54.

încurajează statele membre să îmbunătățească accesul la serviciile sociale și de sănătate pentru populațiile vulnerabile; încurajează statele membre să abordeze disparitățile în materie de sănătate generate de barierele administrative, de factorii socioeconomici și de provocările lingvistice și culturale; încurajează statele membre să reducă cazurile de boli netransmisibile nediagnosticate prin introducerea de controale medicale specifice pentru persoanele cu risc ridicat și prin promovarea autoprelevării de probe, după caz și la recomandarea autorităților din domeniul sănătății publice, abordând principalii factori de risc metabolic comuni, cum ar fi tensiunea arterială mare, glicemia ridicată, valori ridicate ale IMC și ale colesterolului LDL ridicat; invită Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea și utilizarea unor instrumente inovatoare, accesibile și ieftine pentru diagnosticarea bolilor netransmisibile în rândul populațiilor expuse riscurilor;

55.

încurajează statele membre să asigure accesul în timp util la asistență medicală de înaltă calitate și să sprijine autogestionarea pacienților cu boli netransmisibile; cere să se pună în aplicare instrumente accesibile și echitabile de autogestionare, inclusiv rețele de sprijin reciproc, platforme colaborative de îngrijire și servicii de sănătate mintală, ținând seama de factori precum disponibilitatea serviciilor și tehnologiilor digitale;

56.

evidențiază că persoanele care suferă de boli netransmisibile sunt mai susceptibile să sufere de alte boli; constată că unele boli netransmisibile sunt strâns legate, cum ar fi diabetul, bolile orale și renale, obezitate și bolile cardiovasculare, cancerul și depresia și că interconexiunile dintre aceste afecțiuni le agravează morbiditatea și mortalitatea; constată că există sinergii importante care trebuie realizate prin îmbunătățirea diagnosticării, a depistării timpurii, a screeningului și a asistenței medicale integrate (62), în colaborare cu serviciile sociale și comunitare locale, deoarece nevoile sociale și de sănătate sunt adesea interconectate;

57.

invită statele membre să acorde mai multă atenție, în planurile lor naționale de sănătate, tratării efectelor fizice și psihologice ale bolilor netransmisibile și ale tratamentului acestora, inclusiv gestionării durerii, accesului pacienților și îngrijitorilor la sprijin psihologic, la îngrijiri paliative și la asistență medicală de sprijin;

58.

reliefează că existența unor sisteme publice de sănătate funcționale, eficiente, accesibile și corect finanțate în toate statele membre este de importanță fundamentală în lupta împotriva bolilor netransmisibile; evidențiază că trebuie să se asigure acces egal la asistență medicală primară și la îngrijiri de sănătate; subliniază necesitatea de a aborda disparitățile regionale în ceea ce privește accesul la servicii de bază de asistență medicală, la programe de screening și tratamente și îngrijire permanentă, urmărind o disponibilitate echitabilă a gestionării de calitate a bolilor netransmisibile în diferite zone geografice din statele membre; invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a propune recomandări pentru standardele serviciilor de sănătate, respectând în același timp responsabilitățile statelor membre de a-și defini propriile politici de sănătate și de a-și gestiona, organiza și finanța sistemele de sănătate;

Îmbunătățirea asistenței medicale pentru bolile netransmisibile

59.

subliniază că personalul medical, organizațiile pacienților și sectorul terțiar au un rol important în orientarea pacienților către testele de diagnosticare precoce și tratarea bolilor netransmisibile; încurajează statele membre să asigure accesul permanent al pacienților la asistență medicală primară și secundară și să ofere formare interprofesională personalului medical, astfel încât aceștia să poată recunoaște mai bine persoanele cu risc ridicat și să poată preveni, identifica și trata mai bine bolile netransmisibile;

60.

subliniază că medicina integrativă recunoscută științific și care aprobată de autoritățile de sănătate publică poate aduce beneficii pacienților în ceea ce privește efectele paralele ale mai multor boli, cum ar fi cancerul, și tratamentul acestora; subliniază importanța dezvoltării unei abordări globale, integrative și centrate pe pacient, precum și a încurajării, dacă este cazul, a utilizării complementare a acestor terapii, sub supravegherea personalului din domeniul sănătății;

61.

evidențiază că este nevoie de o asistență medicală centrată pe individ, permanentă și pe deplin integrată pe întregul parcurs de îngrijire a bolilor cronice și că trebuie îmbunătățită asistența medicală comunitară și cea prioritară, cu accent pe bolile netransmisibile care necesită acces la îngrijire în toate specializările și la toate nivelurile de îngrijire; încurajează statele membre să revizuiască și, după caz, să își promoveze modelele naționale de îngrijire în acest scop; consideră binevenită abordarea „centrată pe pacient” din Planul european de combatere a cancerului și, în special, inițiativa emblematică din cadrul programului EU4Health 2021-2027 de a dezvolta un card inteligent pentru supraviețuitorii cancerului – sub forma unei aplicații mobile – pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea supraviețuitorilor cancerului în întreaga Europă;

62.

reliefează importanța unei asistențe medicale accesibile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, astfel încât resursele limitate să fie optime folosite și să fie oferite pacienților care au cea mai mare nevoie de ajutor;

63.

încurajează statele membre să integreze colaborarea cu organizațiile pacienților și cu persoanele care suferă de boli netransmisibile în toate activitățile și inițiativele asociate conceperii și punerii în aplicare a activităților de prevenire și îngrijire;

64.

pune în evidență rolul extrem de util al farmaciilor comunitare la prestarea neîntreruptă a unui serviciu esențial în tratarea bolilor netransmisibile și în informarea publicului larg; subliniază că farmaciștii sunt o sursă de informare de încredere și fiabilă; propune ca farmaciștii să joace un rol mai activ în activitățile de farmacovigilență, care evaluează și monitorizează eficacitatea medicamentelor, și invită statele membre să îi includă pe farmaciști în programele lor de sănătate, de îngrijire și de cercetare; solicită ca farmaciile din zonele rurale să se bucure de mai multă atenție, pentru că permit acestor zone să își păstreze populația și să contribuie la sănătatea cetățenilor;

65.

subliniază că strategiile și politicile vizând bolile netransmisibile trebuie să țină seama de importanța fundamentală a personalului medico-sanitar; evidențiază că problema deficitelor de forță de muncă din domeniul sănătății din UE ar trebui să fie una dintre prioritățile strategice care trebuie tratate prin politici și sprijin la nivelul corespunzător; se declară preocupat de deficitul fără precedent de personal medical din UE și invită Comisia și statele membre să ofere sprijin pe teren ca răspuns; invită Comisia să realizeze un studiu privind situația actuală și impactul deficitului de forță de muncă din domeniul sănătății din UE; subliniază că nu pot exista sisteme de sănătate funcționale și eficiente fără efective de personal suficiente, care să aibă formarea și cunoștințele de specialitate necesare; subliniază că trebuie încurajată utilizarea serviciilor digitale pentru a susține măsurile de atingere a unui echilibru între viața profesională și cea privată a personalului medical și de îngrijire din UE;

66.

consideră că fiecare pacient este diferit și că bolile netransmisibile nu sunt identice; solicită ca bolile netransmisibile să fie prevenite și tratate cât mai eficient posibil, într-un mod personalizat, integrat și științific, adaptat pacientului și bolii; încurajează statele membre să acorde prioritate formării cadrelor medicale, pentru a le permite să-i ajute pe pacienți în propriul tratament și la respectarea acestuia;

67.

constată că bolile netransmisibile pot avea un efect negativ semnificativ asupra sănătății mintale și subliniază necesitatea unei asistențe medicale integrate pentru pacienții în cauză; subliniază că stereotipurile negative legate de anumite boli netransmisibile pot fi contraproductive în domeniul asistenței medicale și al prevenirii; consideră că fiecare pacient se confruntă cu bariere diferite în ceea ce privește respectarea tratamentului pentru bolile netransmisibile; cere statelor membre să le prezinte oferte de formare cadrelor medicale în educația terapeutică a pacienților; încurajează statele membre să ofere formare cadrelor medicale cu privire la factorii sociali și de mediu ai sănătății și la educația terapeutică a pacienților și colaborarea intersectorială și să integreze furnizarea de servicii și să se asigure că acestea dispun de resursele necesare pentru a oferi orientări adecvate pacienților lor; subliniază că este importantă formarea permanentă a cadrelor medicale pentru ca acestea să fie la curent permanent cu privire la noile opțiuni de tratament pentru bolile netransmisibile;

68.

solicită adoptarea unei strategii a UE de anticipare și monitorizare a impactului amenințărilor grave pentru sănătatea persoanelor afectate de boli transmisibile, boli netransmisibile, și alte boli sau afecțiuni; propune analizarea posibilității de a crea o rezervă europeană de specialiști în materie de boli netransmisibile, compusă din experți voluntari formați și pregătiți să fie mobilizați pentru a asigura îngrijirea persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile în orice stat membru sau țară învecinată în perioade de criză;

69.

salută călduros soluțiile digitale în materie de sănătate, cum ar fi telemedicina, care pot permite un acces mai bun la asistență medicală în zonele rurale și pot proteja pacienții imunocompromiși cu boli netransmisibile împotriva expunerii la boli infecțioase; evidențiază că tehnologiile medicale digitale și telemedicina sunt benefice pentru gestionarea și monitorizarea multor boli netransmisibile;

70.

încurajează, în contextul viitoarei revizuiri a mandatului ECDC, ca noi sarcini să fie acordate Centrului, cum ar fi să monitorizeze impactul amenințărilor serioase la adresa sănătății asupra bolilor netransmisibile importante, inclusiv tulburările mintale, evaluând continuitatea screeningului, a diagnosticării, a monitorizării, a tratamentului și a îngrijirii la nivelul sistemului de sănătate, în coordonare cu seturile, instrumentele și registrele de date existente;

71.

solicită o îmbunătățire a comunicării între cadrele medicale, pacienți, supraviețuitori, îngrijitori, părinți și autoritățile publice în ceea ce privește eficacitatea și siguranța intervențiilor medicale, în special diagnosticarea și tratamentul bolilor netransmisibile, precum și noi campanii de informare cu privire la profilaxie în perioade de criză;

72.

subliniază că trebuie recunoscut rolul esențial al îngrijitorilor informali, care trebuie integrați în echipa cadrelor medicale, oferindu-le posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la măsurile de sprijin disponibile, cu ajutorul cadrelor medicale; recunoaște că pandemia de COVID-19 a evidențiat rolul esențial al îngrijitorilor informali, care asigură cea mai mare parte a îngrijirii zilnice pentru bolnavii de boli netransmisibile și care se confruntă cu o lipsă clară de sprijin practic și la nivel de politici; ia act de procentul ridicat de îngrijitori informali din rândul populației din UE și disparitățile în ceea ce privește modul în care sunt sprijiniți și le sunt recunoscute drepturile de la un stat membru la altul;

73.

subliniază că pandemia de COVID-19 a avut consecințe grave asupra sănătății pacienților cu boli netransmisibile din cauza întârzierilor și perturbărilor în ceea ce privește diagnosticarea și tratamentele; evidențiază faptul că pericolele sanitare majore pot exercita o presiune puternică asupra capacităților sistemelor de sănătate, cu un impact negativ asupra asigurării asistenței medicale pacienților cu boli netransmisibile, cum ar fi continuitatea asistenței medicale, întârzierea sau întreruperea tratamentului pentru pacienții și persoanele cu probleme de sănătate mintală (63); subliniază necesitatea ca statele membre să anticipeze și să monitorizeze impactul urgențelor de sănătate publică asupra furnizării de servicii medicale pentru alte boli și afecțiuni; subliniază scăderea șanselor de supraviețuire, complicațiile și deteriorarea în continuare a calității vieții pacienților ca urmare a accesului cu întârziere la îngrijire; invită Comisia și statele membre să acorde prioritate prevenirii și gestionării bolilor netransmisibile, deoarece acest lucru ar consolida reziliența sistemelor de sănătate și ne-ar pregăti pentru șocurile viitoare;

74.

reamintește că, deși majoritatea restricțiilor legate de COVID-19 au fost eliminate, pacienții cu boli netransmisibile sunt încă expuși unui risc mai mare în cazul unei eventuale infectări cu coronavirus; subliniază că acești pacienți trebuie protejați în viața lor de zi cu zi și mai cu seamă în timp ce folosesc serviciile publice de sănătate pentru a-și trata și îngriji aceste boli; evidențiază că trebuie supravegheate în continuare cu mare atenție noile variante de COVID-19 și potențialele sale tendințe, precum și orice alte boli transmisibile care ar putea afecta pacienții cu boli netransmisibile;

Capacitarea pacienților

75.

reamintește că capacitarea pacienților, cunoștințele în materie de sănătate și respectarea tratamentului sunt esențiale pentru o strategie europeană privind bolile netransmisibile și că prevenirea, reducerea factorilor de risc comportamentali, depistarea timpurie, tratamentul și îngrijirea ar trebui să fie centrate pe pacient; subliniază că este nevoie ca pacienții să fie bine informați, implicați activ în tratamentul profilactic, în reducerea factorilor de risc comportamentali și în tratament și solicită formarea terapeutică a cadrelor medicale și a pacienților, precum și responsabilizarea acestora în cadrul programelor de îngrijire, inclusiv a celor axate pe reducerea riscurilor; subliniază importanța respectării tratamentului, pentru a reduce ratele de spitalizare și mortalitate, precum și pentru a optimiza impactul investițiilor medicale; încurajează statele membre să ofere cadrelor medicale cursuri de formare privind educația terapeutică a pacienților; încurajează statele membre să ia măsuri pentru a îmbunătăți respectarea tratamentelor de către pacienți, pentru a garanta că se obțin beneficii mai mari pentru sănătate în urma investițiilor în tratamentele împotriva bolilor netransmisibile;

76.

solicită ca pacienților să li se pună la dispoziție un proces decizional participativ, cu informații personalizate și ușor de înțeles, bazate pe dovezi, și solicită sprijinirea unor astfel de inițiative și acțiuni de capacitare a pacienților; constată că în cazul unor boli netransmisibile, stigmatizarea pacienților în unitățile de asistență medicală rămâne unul dintre cele mai mari stavile în calea diagnosticării timpurii, a acordării de îngrijiri la timp, a urmăririi bolii și că astfel de atitudini ar trebui contracarate și descurajate; subliniază că centrarea pe pacient și luarea de decizii cu participarea sa trebuie să fie principii fundamentale în elaborarea tratamentului și a îngrijirii medicale; încurajează dezvoltarea unor metodologii de bună informare a pacienților spre a-i putea implica activ în propriul tratament;

77.

constată că este necesar să se pună accentul pe calitatea vieții pacienților care suferă de boli netransmisibile incurabile, dar care pot fi stagnate; subliniază că sunt necesare recomandări specifice ale UE pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli netransmisibile, inclusiv prin integrarea asistenței psihologice de sprijin în asistența medicală generală, începând cu diagnosticarea și continuând pe tot parcursul bolii, precum și prin asigurarea accesului la centre de sprijin specializate și la instrumente de încurajare a continuării tratamentelor, de exemplu prin înființarea unor centre cuprinzătoare de boli netransmisibile cu echipe profesionale multidisciplinare;

78.

sprijină soluțiile moderne, inclusiv cele digitale, dedicate pacienților care suferă de boli netransmisibile; subliniază că astfel de soluții – cum ar fi liniile de asistență telefonică sau aplicațiile mobile pentru pacienți și familiile lor pentru a-i ajuta să obțină informațiile necesare cu privire la proceduri, la ce este de făcut în momentul depistării bolii, la tratament și la datele examinărilor medicale – reprezintă instrumente extrem de utile care simplifică procesul de tratare și ușurează viața pacienților;

79.

consideră că trebuie eliminate disparitățile regionale în accesul la asistență medicală; subliniază necesitatea de a explora modalități inovatoare de îmbunătățire a accesului la asistență medicală, cum ar fi clinicile mobile, echipele informate cu privire la traume și coordonatorii de sprijin pentru o abordare personalizată și centrată pe pacient a prevenirii și tratării bolilor netransmisibile;

80.

subliniază că pacienții suferind e boli netransmisibile nu ar trebui să sufere și mai mult în alte aspecte ale vieții lor de zi cu zi din cauza bolii, deoarece acest lucru ar echivala cu o „dublă pedeapsă”; solicită așadar punerea în aplicare corectă și egală a directivelor privind serviciile financiare, cum ar fi Directiva privind creditele de consum (64), fără discriminarea bolnavilor suferinzi de boli netransmisibile și a supraviețuitorilor;

81.

încurajează statele membre să țină seama de epuizarea frecventă a familiilor și rudelor bolnavilor de boli netransmisibile și să le acorde asistență, în special celor mai vulnerabili, pe durata întregii perioade de boală, precum și sprijin în perioada de doliu; încurajează crearea de spații de odihnă la locul de muncă; încurajează și dezvoltarea unor scheme de sprijin integrate, adecvate și accesibile pentru bolnavii de boli netransmisibile și familiile acestora, care să ia în considerare serviciile de sănătate, comunitare și sociale;

82.

subliniază rolul esențial al îngrijitorilor informali, care asigură cea mai mare parte a îngrijirii zilnice a pacienților ce suferă de boli netransmisibile și care se confruntă cu o lipsă de susținere; invită statele membre să instituie cursuri de formare și programe de îngrijire terapeutică pentru îngrijitori, acordând calificări și recunoscând competențele acestora;

83.

recunoaște rolul central al asociațiilor independente ale pacienților și cadrelor medicale în reprezentarea și însoțirea pacienților, în serviciile oferite pacienților cu boli netransmisibile și cadrelor medicale, în diseminarea de cunoștințe în materie de sănătate și informarea și acordarea de sprijin continuu; invită Comisia și statele membre să țină seama de expertiza și de participarea oficială a acestor asociații, precum și de recomandările acestora, atunci când formulează politici și acte legislative privind bolile netransmisibile;

Promovarea inovării pentru a accelera dezvoltarea de tehnologii și medicamente eficace, accesibile și la prețuri abordabile

84.

felicită Comisia pentru propunerea privind pachetul farmaceutic; solicită consolidarea pieței europene a medicamentelor pentru a asigura accesul egal și la prețuri abordabile la medicamente și tratamente inovatoare, inclusiv la medicamente personalizate, în întreaga UE, pentru a atenua penuria de medicamente, pentru a depăși problema prețurilor ridicate la tehnologiile și tratamentele inovatoare, pentru a încuraja utilizarea medicamentelor generice și biosimilare, pentru a se asigura că toți pacienții din întreaga UE au acces în timp util și echitabil la medicamente sigure, eficace și la prețuri abordabile și pentru a reduce barierele cu care se confruntă întreprinderile transfrontaliere, consolidând în același timp stimulentele pentru investițiile în cercetare și inovare; subliniază că drepturile de proprietate intelectuală și protecția normativă a datelor sunt, printre altele, instrumente de susținere a competitivității în UE prin stimularea inovatorilor să dezvolte noi produse și eforturi de cercetare în curs; reamintește că utilizarea fondurilor publice trebuie să fie aliniată la interesul public și trebuie să includă condiții precum transparența, trasabilitatea și accesibilitatea; constată că o definiție restrânsă a nevoilor medicale nesatisfăcute poate afecta dezvoltarea unor terapii importante pentru persoanele care trăiesc cu boli netransmisibile;

85.

invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire a Directivei 89/105/CEE a Consiliului (65) privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor, cu scopul de a asigura controale eficace și transparența procedurilor folosite pentru a determina prețul și nivelul de rambursare a costurilor medicamentelor, cu respectarea informațiilor comerciale confidențiale și a drepturilor de proprietate intelectuală;

86.

invită Comisia și statele membre să contribuie la punerea în aplicare a rezoluției OMS din 2019 referitoare la îmbunătățirea transparenței piețelor pentru medicamente, vaccinuri și alte produse medicale;

87.

salută înființarea unor proiecte importante de interes european comun (PIIEC) privind sănătatea pentru a sprijini inovarea și pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii și accesul pacienților europeni la aceasta; consideră că PIIEC privind sănătatea ar trebui să faciliteze dezvoltarea de tehnologii inovatoare și mai ecologice, pentru terapiile genetice și celulare cu trimitere la rezistența la antimicrobiene și pentru inovarea în tratamentele strategice;

88.

invită statele membre să identifice și să elimine barierele politice din calea îngrijirii optime a bolilor netransmisibile, îmbunătățind respectarea orientărilor clinice și reducând riscul de complicații;

89.

constată că pacienții care suferă de boli netransmisibile sunt afectați de penuria de medicamente și că întreruperile grave în aprovizionarea cu tratamentele care le sunt necesare sunt extrem de dăunătoare pentru pacienți, pentru îngrijitorii și familiile lor; subliniază că trebuie să se colaboreze pentru a preveni și a gestiona penuriile de medicamente și produse medicale de orice fel, în special penuriile de medicamente împotriva bolilor netransmisibile, mai ales de medicamente esențiale necostisitoare împotriva acestor boli;

90.

invită Comisia să evalueze necesitatea unui act legislativ privind medicamentele critice pentru a sprijini fabricarea ecologică și digitală în Europa a medicamentelor esențiale, a ingredientelor farmaceutice active și a ingredientelor intermediare pentru a diversifica lanțurile de aprovizionare cu produse farmaceutice din UE și pentru a asigura autonomia strategică în domeniul medicamentelor esențiale, în paralel cu revizuirea legislației farmaceutice europene;

91.

solicită consolidarea și diversificarea lanțului de aprovizionare cu medicamente și monitorizarea îndeaproape a tensiunilor și deficitelor de aprovizionare; subliniază importanța rolului practicilor sustenabile de achiziții publice în prevenirea penuriei de medicamente;

92.

încurajează continuarea investițiilor în cercetare și dezvoltare care vizează îndeplinirea obiectivelor de interes public, prin creșterea resurselor programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare pentru a pune la dispoziție produse medicale; își reiterează poziția, adoptată în rezoluțiile anterioare (66), potrivit căreia procedurile comune de achiziții publice ar putea servi drept instrument de combatere a penuriei și de îmbunătățire a accesibilității tratamentelor și a accesului la acestea la nivelul UE; reamintește că acordurile de achiziții publice comune ar trebui să se desfășoare în mod transparent, prompt și eficient; subliniază, în acest sens, că ar trebui stabilite etape clare și transparente în ceea ce privește procesul, domeniul de aplicare, caietul de sarcini, termenele și formalitățile;

93.

salută parteneriatele public-privat ca modalitate de consolidare a inovării în domeniul asistenței medicale; subliniază colaborarea europeană în materie de inovare în domeniul sănătății, care promovează antreprenoriatul și inovarea în sectorul asistenței medicale și reunește mediul academic, cercetarea și industria pentru a stimula colaborarea și investițiile în tehnologiile medicale; încurajează Comisia și statele membre să promoveze și să accelereze parteneriatele public-privat; subliniază potențialul sectorului privat, îndeosebi în rolul său complementar în ceea ce privește controlul bolilor și asistența medicală;

94.

subliniază importanța inovațiilor în a îmbunătăți detectarea, diagnosticarea, urmărirea și tratarea bolilor netransmisibile și subliniază că dezvoltarea de tehnologii medicale de înaltă calitate a îmbunătățit rezultatele clinice și procedurale și calitatea vieții persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile;

95.

invită Comisia și statele membre să creeze un centru european pentru infrastructura de cercetare și dezvoltare în domeniul medicamentelor, care să funcționeze pe baza priorităților stabilite de comunitățile științifice și de autoritățile din domeniul sănătății publice pentru a cerceta, dezvolta și fabrica medicamente de importanță strategică pentru asistența medicală, pentru a sprijini UE în depășirea disfuncționalităților pieței, cu accent pe îmbunătățirea tratamentelor și îngrijirii pentru bolile netransmisibile;

96.

invită Comisia și statele membre să analizeze posibilitatea de a crea una sau mai multe instituții farmaceutice europene non-profit și de interes general, capabile să producă medicamente de interes sanitar și strategic pentru îngrijirile de sănătate, în absența unei producții industriale existente, pentru a completa și garanta securitatea aprovizionării și pentru a preveni eventualele penurii de medicamente în caz de urgență;

97.

subliniază că trebuie asigurat accesul la dispozitivele medicale existente și consolidate sprijinul și investițiile în necesarul medical nesatisfăcut, precum și dezvoltarea și accesul cât mai curând posibil la dispozitive medicale, medicamente, servicii de sănătate și soluții inovatoare de diagnosticare și tratament; subliniază că trebuie sprijinită digitalizarea serviciilor naționale de sănătate care contribuie la o mai bună calitate, eficiență și accesibilitate pentru pacienții care au nevoie de ele; consideră că tehnologia și digitalizarea pot conduce la o mai bună urmărire pentru bolile netransmisibile și la mai buna tratare a acestora, precum și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor care trăiesc cu astfel de boli; ia act însă de introducerea lentă a dispozitivelor medicale conform actualului Regulament privind dispozitivele medicale (67) și Regulamentului privind dispozitivele pentru diagnostic in vitro (68) și salută amânarea aplicării anumitor dispoziții; invită Comisia să evalueze nevoile specifice pentru sectorul dispozitivelor medicale pediatrice și pentru bolile rare și să propună modificările legislative necesare pentru a asigura aprovizionarea continuă a acestor grupuri de pacienți;

98.

invită statele membre să investească în permanență în inovare pentru combaterea bolilor netransmisibile; solicită includerea unei abordări echitabile a strategiilor digitale în domeniul asistenței medicale: observă, în acest sens, că ar trebui asigurate calitatea și siguranța tehnologiei și că ar trebui soluționate inegalitățile de acces;

99.

are în vedere impactul semnificativ al utilizării inteligenței artificiale, al analizei algoritmice cu volume mari de date și al altor tehnologii moderne în diagnosticarea și procesele decizionale legate de bolile netransmisibile în următorii ani; subliniază că combinația dintre datele reale, modelarea matematică, inteligența artificială și instrumentele digitale va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea unor tratamente inovatoare într-un mod mai eficient din punctul de vedere al costurilor; îndeamnă toți partenerii implicați în implementare să țină seama în permanență de principiile legate de protecția și securitatea datelor, încredere, transparență, centrarea pe pacient și implicarea pacientului;

Informare, cercetare și schimb de cunoștințe

100.

consideră că schimbul de expertiză, de date, de programe de formare, de instrumente de comunicare și de bune practici bazate pe dovezi între statele membre este necesar pentru a accelera măsurile preventive eficace și practicile inovatoare și pentru a îmbunătăți urmărirea bolilor netransmisibile, calitatea asistenței medicale și a rezultatelor, precum și a soluțiilor digitale;

101.

subliniază că datele și dovezile de bună calitate sunt esențiale pentru a sprijini dezvoltarea unor politici specifice și științifice pentru îmbunătățirea sănătății; ia act de faptul că corelarea datelor privind sănătatea cu datele sociale, economice și de mediu, precum și consolidarea elementelor, inclusiv a elementelor de echitate (69) ale actualelor sisteme de monitorizare a sănătății, vor sprijini dezvoltarea unor politici specifice și bazate pe date concrete;

102.

consideră că viitorul Spațiu european al datelor privind sănătatea este un instrument care ar putea contribui la consolidarea datelor subiacente pentru o politică de sănătate publică bazată pe date concrete și pentru echitatea în materie de sănătate; recunoaște că eforturile de colectare a datelor trebuie să vizeze fiecare boală netransmisibilă printr-o gamă largă de indicatori comuni, cum ar fi prevalența, incidența, mortalitatea, povara asupra sănătății și economia sanitară; consideră că este necesar să se colecteze date economice suplimentare la nivel național pentru a avea o imagine mai clară asupra costurilor și a sarcinii asociate în statele membre;

103.

încurajează statele membre să implementeze sau să îmbunătățească tehnologiile de e-sănătate și serviciile de telemedicină și teleîngrijire pentru a asigura continuitatea îngrijirii spitalicești și ambulatorii a bolnavilor, precum și a îngrijirii în comunitate; evidențiază că finanțarea cercetării în cadrul programului Orizont Europa ar putea sprijini utilizarea telemedicinei și instituirea unor orientări bazate pe date științifice; solicită acțiuni pentru a asigura accesul la serviciile de telemedicină și observă că Europa digitală ar putea îmbunătăți cunoștințele digitale ale pacienților și personalului medico-sanitar;

104.

invită Comisia să introducă parteneriate la nivelul UE privind bolile netransmisibile, după caz; consideră că astfel de parteneriate ar putea să reunească statele membre și autoritățile naționale pentru a elabora foi de parcurs și propuneri inovatoare pentru a asigura acțiuni eficace și specifice împotriva bolilor netransmisibile;

105.

invită Comisia să ajute la crearea unui centru european de cunoaștere în materie de sănătate pentru bolile netransmisibile pentru a îmbunătăți cercetarea în domeniul bolilor netransmisibile și legăturile dintre acestea și bolile transmisibile și colectarea de date comparabile și solide privind bolile netransmisibile la nivelul UE, pentru a evidenția raportul cost-eficacitate al strategiilor de prevenire și pentru a stimula investițiile în domeniu, asigurând sinergii și utilizarea optimă a viitorului spațiu european al datelor privind sănătatea; încurajează statele membre ca, în cadrul forumurilor relevante, să facă schimb de bune practici privind prevenirea, gestionarea și îngrijirea bolilor netransmisibile; subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare privind comorbiditățile și gestionarea bolilor netransmisibile; invită statele membre să înființeze registre de date specifice bolilor netransmisibile și ia act de necesitatea unor date deschise privind bolile netransmisibile;

106.

salută grupul de experți al Comisiei privind sănătatea publică și subgrupul privind bolile netransmisibile; invită Comisia să lărgească grupul pentru a include specialiști în pacienți; invită Comisia să creeze o rețea europeană de experți pentru prevenirea și controlul comorbidităților și complicațiilor bolilor netransmisibile, inclusiv a experților pacienților, pe baza modelului rețelelor europene de referință;

107.

recunoaște că UE are un rol în sprijinirea sănătății la nivel mondial, inclusiv din perspectiva amplificării pe plan internațional a bolilor netransmisibile; cere deci insistent ca Strategia UE în domeniul sănătății la nivel mondial să aibă printre obiective susținerea strategiei globale a OMS de a elimina cancerul de col uterin la nivel mondial, în concordanță cu obiectivul UE de a elimina cancerele provocate de HPV;

° °

108.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 107, 26.3.2021, p. 1.

(2)
JO L 20, 31.1.2022, p. 1.

(3)
JO L 314, 6.12.2022, p. 26.

(4)
JO C 270, 7.7.2021, p. 2.

(5)
JO C 371, 15.9.2021, p. 75.

(6)
JO C 224, 8.6.2022, p. 47.

(7)
JO C 342, 6.9.2022, p. 109.

(8)
JO C 167, 11.5.2023, p. 36.

(9) Texte adoptate, P9_TA(2023)0282.

(10) Comisia Europeană, „
Sănătatea împreună – Inițiativa UE privind bolile netransmisibile
”, decembrie 2021.

(11)
JO C 393 I, 29.9.2021, p. 3.

(12) Comisia Europeană, „
Studiu preliminar privind problema afecțiunilor medicale grave insuficient cercetate
”, 17 ianuarie 2023.

(13) Organizația Mondială a Sănătății, „
Monitorizarea eforturilor privind bolile netransmisibile în Europa 2021
”, 8 decembrie 2021.

(14) Comisia Europeană, „
Bolile netransmisibile
”.

(15) Organizația Mondială a Sănătății, „
Monitorizarea angajamentelor privind bolile netransmisibile în Europa 2021
”, p 13, 8 decembrie 2021.

(16) Abbasi A. și alții, „Indicele de masă corporală și diabetul de tip 1 și de tip 2 la copii și adulți tineri: Un studiu retrospectiv de grup”, Journal of the Endocrine Society, volumul 1, numărul 5, 1 mai 2017, p. 524-537.

(17) Povara globală a bolilor 2017, Colaboratori ai factorilor de risc, „Evaluarea globală, regională și națională a riscurilor comparative pentru 84 de riscuri comportamentale, de mediu și profesionale și metabolice sau clustere de riscuri pentru 195 de țări și teritorii, 1990-2017: o analiză sistematică pentru studiul din 2017 privind povara globală a bolilor”).

(18) Coaliția europeană a pacienților cu cancer, „
Dreptul de a fi uitat pentru supraviețuitorii cancerului
”.

(19) Comisia Europeană, „
Mai sănătoși împreună – Inițiativa UE privind bolile netransmisibile
”, p. 15, iunie 2022.

(20) Organizația Mondială a Sănătății, „
On the road to 2025:The global NCD deadline
”.

(21) iLibraryOCDE, „
Supporting informal carers of older people
” (Sprijinirea îngrijitorilor informali ai persoanelor în vârstă), 2022.

(22) Organizația Mondială a Sănătății, „
Monitorizarea angajamentelor privind bolile netransmisibile în Europa 2021
”, p 13, 8 decembrie 2021.

(23) Organizația Mondială a Sănătății, „Gender and noncommunicable diseases in Europe: analysis of STEPS data”, p. 6, 8 decembrie 2020.

(24) Universitatea Aarhus, „
Do smoking significantly increases the risk of mental illness?
” (Fumatul crește în mod semnificativ riscul de boli mintale?).

(25) Namsrai, T., Ambikairajah, A. & Cherbuin, N., „
Poorer sleep impairs brain health at midlife
”, Sci Rep 13, 1874, 1 februarie 2023.

(26) Organizația Mondială a Sănătății, „
Sugars and dental caries
”, 9 noiembrie 2017.

(27) AEM, „Un mediu sănătos, o viață sănătoasă: influența mediului asupra sănătății și bunăstării în Europa” 2019 – Date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) 2012).

(28) Soares J, González Ortiz A, Gsella A, et al., „Health risk assessment of air pollution and the impact of the new WHO guidelines”, Eionet Report – ETC HE 2022/10, Centrul tematic european pentru sănătatea umană și mediu, 2022.

(29) Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu din Țările de Jos, „
Overview of national occupational exposure limit for substances without a European occupational exposure limit
” (Prezentare generală a limitelor naționale de expunere profesională pentru substanțele fără o limită europeană de expunere profesională), 2022.

(30) AEM, „
Are you noticing the harmful noise around you?
”, 21 iunie 2023.

(31) Organizația Mondială a Sănătății, „
Invisible numbers:the true extent of noncommunicable diseases and what to do about them
” (Amploarea reală a bolilor netransmisibile și acțiunile care trebuie întreprinse în legătură cu acestea), 15 septembrie 2022.

(32) Luisa Antunes, „
Tackling antimicrobial resistance:From science to pharmaceuticals policy
” (Abordarea rezistenței la antimicrobiene: De la știință la politica farmaceutică), Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, martie 2023.

(33) Christopher J L Murray, ș.a., „
Global burden of bacterial antimicrobial resistance in 2019:a systematic analysis
” (Povara globală a rezistenței la antimicrobiene bacteriene în 2019: o analiză sistematică), The Lancet, volumul 399, numărul 10325, p. 629-655, 2022.

(34) Comisia Europeană, „
Mai sănătoși împreună – Inițiativa UE privind bolile netransmisibile
”, p. 15, iunie 2022.

(35) Comisia Europeană, „
Bolile netransmisibile:prezentare generală
”.

(36) Comisia Europeană, „
Mai sănătoși împreună – Inițiativa UE privind bolile netransmisibile
”, 2022.

(37) Organizația panamericană a sănătății, „
Noncommunicable Diseases
”.

(38) The Lancet Oncology, „
Climate change and non-communicable diseases
” (Schimbările climatice și bolile netransmisibile), ianuarie 2016.

(39) Kim ș.a., 2018.

(40) Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe ( JO L 127, 29.4.2014, p. 1).

(41) Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).

(42)
JO C 296, 5.12.2009, p. 4.

(43) Centrele de control și prevenire a bolilor, „
Quick Facts on the Risks of E-cigarettes for Kids, Teens, and Young Adults
”.

(44) Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (JO L 155, 12.6.2019, p. 1).

(45)
JO C 296, 5.12.2009, p. 4.

(46) Organizația Mondială a Sănătății, European framework for action on alcohol, 2022–2025.

(47) GBD 2016 Alcohol Collaborators, „
Alcohol use and burden for 195 countries and territories, 1990–2016: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2016
”.

(48) Organizația Mondială a Sănătății, „
No level of alcohol consumption is safe for our health
”, 4 ianuarie 2023.

(49) Biroul regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Mediterana de Est, „
Boli netransmisibile”.

(50) Comisia Europeană„
Sport”.

(51) Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1). 2022/0347(COD).

(52) UNICEF, Bolile netransmisibile, decembrie 2023.

(53) Clinical Trials Arena, „
High exposure to PFAS more than doubles risk of developing diabetes in women
” (Expunerea mare la PFAS dublează riscul de diabet zaharat la femei), aprilie 2022.

(54) Agenția Europeană de Mediu, „
What are PFAS and how are they dangerous for my health?
”.

(55) Agenția Europeană pentru Produse Chimice, „ECHA publishes PFAS restriction proposal”, (ECHA publică propunerea de restricționare a PFAS), 2023.

(56) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(57) Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (JO L 338, 13.11.2004, p. 4).

(58) Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO L 342, 22.12.2009, p. 59).

(59) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(60) Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

(61) Comisia Europeană, Planul european de luptă împotriva cancerului, p. 14.

(62) Comisia Europeană, „
Healthier Together EU Non-Communicable Diseases Initiative
” (Inițiativa UE privind bolile netransmisibile mai sănătoase), 2022.

(63) Organizația Mondială a Sănătății, „Cifre invizibile: amploarea reală a bolilor netransmisibile și acțiunile care trebuie întreprinse în legătură cu acestea, 2022.

(64) Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).

(65) Directiva 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate (JO L 40, 11.2.1989, p. 8).

(66) Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la pandemia de COVID-19: învățămintele desprinse și recomandări pentru viitor (P9_TA(2023)0282); din 16 februarie 2022 referitoare la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului – către o strategie cuprinzătoare și coordonată (JO C 342, 6.9.2022, p. 109); din 24 noiembrie 2021 referitoare la o strategie farmaceutică pentru Europa (JO C 224, 8.6.2022, p. 47); din 17 septembrie 2020 referitoare la penuria de medicamente – moduri de abordare a unei probleme emergente (JO C 385, 22.9.2021, p. 83).

(67) Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).

(68) Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 117, 5.5.2017, p. 176).

(69) Comisia Europeană, „
Healthier Together EU Non-Communicable Diseases Initiative
” (Inițiativa UE privind bolile netransmisibile mai sănătoase).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4171/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 03/08/2024

Informatii

Apply Filters