CELEX:52023IP0471: P9_TA(2023)0471 – 30 de ani de aplicare a criteriilor de la Copenhaga - un nou impuls pentru politica de extindere a UE – Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2023 referitoare la cea de-a 30-a aniversare a criteriilor de la Copenhaga: un nou impuls pentru politica de extindere a UE (2023/2987(RSP))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 13/12/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4173

2.8.2024

P9_TA(2023)0471

30 de ani de aplicare a criteriilor de la Copenhaga – un nou impuls pentru politica de extindere a UE

Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2023 referitoare la cea de-a 30-a aniversare a criteriilor de la Copenhaga: un nou impuls pentru politica de extindere a UE (2023/2987(RSP))

(C/2024/4173)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 49,

—	având în vedere rezoluția sa din 22 noiembrie 2023 referitoare la proiectele Parlamentului European de revizuire a tratatelor (1),

—	având în vedere concluziile președinției Consiliului European de la Copenhaga din 21 și 22 iunie 1993, cunoscute și sub denumirea de „criteriile de la Copenhaga”,

—	având în vedere Declarația făcută cu ocazia summitului UE-Balcanii de Vest de la Salonic din 21 iunie 2003 privind perspectivele Balcanilor de Vest de a se alătura Uniunii Europene,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” (COM(2020)0057),

—	având în vedere recomandarea sa din 23 noiembrie 2022 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind noua strategie de extindere a UE (2),

—	având în vedere recomandarea sa din 19 iunie 2020 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Balcanii de Vest, în urma summitului din 2020,

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022 și 29 și 30 iunie 2023,

—	având în vedere pachetul 2023 al Comisiei Europene privind extinderea din 8 noiembrie 2023,

—	având în vedere principiile fondatoare ale Uniunii Europene, inclusiv angajamentul față de democrație, statul de drept și respectarea drepturilor omului,

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât extinderea este cel mai eficient instrument de politică externă al UE și una dintre cele mai de succes politici ale UE până în prezent pentru stimularea reformelor necesare atât în UE, cât și în țările candidate; întrucât aceasta rămâne o investiție geopolitică strategică, orientată spre viitor, în pace, securitate, stabilitate, cooperare, valori comune și prosperitate pe continentul european;

B.	întrucât valurile de extindere anterioare au consolidat cu succes piața unică, au stimulat creșterea economică și au sporit influența UE la nivel mondial;

întrucât eficacitatea extinderii a scăzut considerabil în ultimii ani din cauza incapacității UE, și mai ales a Consiliului, de a-și respecta promisiunile; întrucât întârzierile inutile și vetourile din cadrul Consiliului au afectat considerabil credibilitatea și capacitatea UE de a încuraja transformarea politică în țările implicate în procesul de aderare; întrucât Parlamentul este, fără îndoială, instituția UE cea mai favorabilă extinderii;

întrucât, în urmă cu mai bine de 30 de ani, la 21 și 22 iunie 1993, cei 12, pe atunci, șefi de stat și de guvern ai UE s-au întâlnit la Copenhaga și au adoptat un set de criterii pentru aderarea la UE, inclusiv în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile omului, o economie de piață și capacitatea de a pune efectiv în aplicare acquis-ul UE; întrucât criteriile de la Copenhaga sunt esențiale pentru a garanta că țările care aspiră să adere la UE împărtășesc valori comune, au instituții stabile și pot aplica cu succes legislația UE;

întrucât, în conformitate cu articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, care fac parte din criteriile de la Copenhaga și pe care toate statele membre au obligația să le respecte în orice moment; întrucât mecanismul european privind statul de drept a fost conceput pentru a asigura protejarea eficace și coerentă a statului de drept în toate statele membre;

întrucât, având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințarea tot mai mare a Rusiei la adresa păcii și stabilității europene, o politică de extindere consolidată rămâne un instrument politic foarte puternic de care dispune UE pentru a proteja și a promova pacea, securitatea, stabilitatea, cooperarea și valorile democratice pe continentul european;

întrucât aderarea la UE trebuie să fie întotdeauna o procedură bazată pe merit, prin care fiecare solicitant este evaluat pe baza meritelor proprii în îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, în special a celor de garantare a respectării depline a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, pentru a se asigura că extinderea UE întărește mai degrabă decât slăbește UE și piața unică; întrucât procesul de aderare este prevăzut la articolul 49 din TUE; întrucât capacitatea de integrare a UE trebuie, de asemenea, să fie luată în considerare, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului European de la Copenhaga din 1993; întrucât Parlamentul a cerut un termen clar pentru încheierea negocierilor cu țările în curs de aderare până cel târziu la sfârșitul deceniului actual;

întrucât o reformă a structurilor de guvernanță ale UE, inclusiv simplificarea procedurilor de luare a deciziilor, este deja necesară în componența actuală a UE și este o condiție prealabilă necesară pentru funcționarea adecvată și eficientă a unei Uniuni Europene extinse; întrucât o UE reformată și mai funcțională este atât în interesul statelor membre actuale, cât și al celor viitoare;

întrucât agenda de extindere a căpătat un nou impuls în iunie 2022; întrucât, în pachetul său privind extinderea 2023, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, precum și cu Bosnia și Herțegovina după implementarea măsurilor necesare, și acordarea statutului de țară candidată Georgiei, odată cu respectarea criteriilor relevante de aderare; întrucât, la 14 și 15 decembrie 2023, Consiliul European va lua o decizie cu privire la aceste recomandări; întrucât Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Moldova și Ucraina sunt în prezent țări candidate la aderarea la UE; întrucât Kosovo și Georgia sunt considerate „țări potențial candidate”; întrucât Consiliul European a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate la 23-și 24 iunie 2022 și Bosniei și Herțegovinei la 15 decembrie 2022;

întrucât, în Comunicarea sa din 2023 privind politica de extindere a UE, Comisia constată că țările implicate în procesul de aderare vor trebui să acționeze cu mai multă hotărâre pentru a pune în aplicare reformele necesare și pentru a realiza progrese tangibile în ceea ce privește aspectele fundamentale, pentru a valorifica pe deplin noul impuls;

K.	întrucât, la 17 octombrie 2023, la Parlamentul European, prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a declarat că Republica Armenia este pregătită să fie mai aproape de Uniunea Europeană, în măsura în care Uniunea Europeană consideră că acest lucru este posibil,

având în vedere cele de mai sus, îndeamnă Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 să aprobe recomandările Comisiei prezentate în pachetul său privind extinderea 2023 din 8 noiembrie 2023 și să decidă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și la deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina și să acorde Georgiei statutul de țară candidată, plecând de la premisa că se iau anumite măsuri; salută noul plan de creștere pentru Balcanii de Vest anunțat de Comisie cu ocazia prezentării pachetului de extindere din 2023; invită Consiliul să adopte, de asemenea, fără întârziere cadrul de negociere de îndată ce sunt îndeplinite cerințele relevante pentru fiecare dintre țările candidate, pentru a începe rapid negocierile de aderare;

comemorează cea de a 30-a aniversare a criteriilor de la Copenhaga, apreciind importanța lor istorică în asigurarea unui cadru clar și eficient pentru extinderea UE și celebrând realizările și progresele înregistrate de diferite națiuni în drumul lor către aderarea la UE; salută interesul și voința politică manifestate de atâtea țări de a adera la UE și recunoaște eforturile serioase depuse de multe țări în curs de aderare pentru a îndeplini cerințele de aderare; își reafirmă susținerea față de viitoarea aderare a țărilor candidate și potențial candidate la UE; subliniază necesitatea de a stabili un calendar clar de extindere a UE pentru ca țările candidate la UE să încheie negocierile de aderare la UE până la sfârșitul deceniului actual; subliniază că nu ar trebui să existe o cale rapidă de aderare; subliniază că nu pot exista degrevări în ceea ce privește valorile fundamentale;

reafirmă importanța criteriilor de la Copenhaga pentru a garanta că țările candidate și potențial candidate dau dovadă de un angajament consecvent și durabil față de democrație, statul de drept, drepturile omului, respectarea și protecția minorităților și reformele economice, adaptându-se în același timp la nevoile și provocările în continuă evoluție ale UE; invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să aplice o abordare mai credibilă și bazată pe merite, ferm ancorată în criteriile de la Copenhaga;

consideră că extinderea este de importanță strategică pentru UE și cu atât mai mult în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; subliniază că o politică de extindere consolidată a devenit unul din cele mai puternice instrumente geopolitice aflate la dispoziția UE și că nu mai există zone gri în vecinătatea sa; subliniază că extinderea este o investiție strategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate, precum și un motor al democrației și al valorilor europene pe continent;

subliniază însemnătatea geopolitică de a include țările din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia în UE, subliniind numeroasele eforturi pe care le fac în prezent și importanța integrării lor pentru stabilitatea și securitatea regionale și încurajând continuarea dialogului și a cooperării în vederea soluționării conflictelor și diferențelor actuale; regretă profund, în acest sens, declarațiile prim-ministrului Ungariei privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și schimbarea de politică a țării sale față de Kosovo și constată că declarațiile dlui Orban obstrucționează procesul de extindere a UE; reamintește Consiliului potențialele consecințe negative ale preluării președinției UE de către Ungaria în iulie 2024;

își reafirmă îngrijorarea cu privire la rapoartele potrivit cărora comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, încearcă în mod deliberat să eludeze și să submineze caracterul central al reformelor democratice în țările în curs de aderare la UE în domeniul democrației și al statului de drept; solicită din nou Comisiei să inițieze o anchetă independentă cu privire la această chestiune și să raporteze rezultatele acestei anchete Parlamentului și Consiliului;

salută disponibilitatea guvernului Armeniei de a se apropia de Uniunea Europeană și solicită Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a depăși cadrul Acordului de parteneriat cuprinzător și consolidat în relațiile bilaterale;

conchide că guvernul turc nu are niciun interes să elimine decalajul persistent și din ce în ce mai mare dintre Turcia și UE în ceea ce privește valorile și standardele, deoarece a demonstrat, în ultimii ani, o lipsă clară de voință politică de a realiza reformele necesare, îndeosebi cu privire la statul de drept, drepturile fundamentale și protejarea și includerea tuturor minorităților etnice, religioase și sexuale; concluzionează, de asemenea, că guvernul turc nu a manifestat niciun interes în respectarea și susținerea criteriilor de la Copenhaga și în alinierea la politicile și obiectivele UE;

subliniază că aderarea la UE trebuie să aibă loc în conformitate cu articolul 49 din TUE, pe baza respectării procedurilor relevante și cu condiția îndeplinirii criteriilor stabilite, în special a criteriilor de la Copenhaga pentru aderarea la UE; subliniază că aderarea ar trebui să rămână întotdeauna un proces bazat pe merit, care necesită adoptarea și punerea în aplicare a reformelor relevante de către țările din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia, în special în domeniile democrației, statului de drept, drepturilor omului, libertăților fundamentale, respectarea și protecția minorităților, economiei de piață și punerii în aplicare a acquis-ului UE; salută eforturile depuse de autoritățile din multe țări candidate și potențial candidate de a avansa agenda lor de reforme și le încurajează să își intensifice eforturile pentru a progresa în direcția aderării la UE, în conformitate cu recomandările Comisiei; se așteaptă la progrese concrete în perioada următoare prin intermediul dialogului Belgrad-Priștina facilitat de UE și se așteaptă ca părțile să își îndeplinească angajamentele; solicită din nou Comisiei și Consiliului să elimine măsurile restrictive luate împotriva Kosovo; subliniază că trebuie evitată utilizarea disputelor bilaterale și regionale nesoluționate pentru a bloca procesele de aderare a țărilor candidate în cursul procesului de extindere a UE; invită Comisia să propună un mecanism care să garanteze că soluționarea și arbitrajul acestor litigii sunt separate de aderarea țărilor candidate la UE; constată că utilizarea chestiunilor bilaterale de către statele membre în beneficiul lor este contrară spiritului tratatelor UE; regretă, astfel, reapariția unor pretenții istorice unilaterale din partea unor state membre, care blochează calea către UE a anumitor țări candidate și subminează considerabil credibilitatea UE;

10.

salută propunerea Comisiei de regulament de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (3), care va sprijini, de asemenea, reformele legate de aderare; își reafirmă poziția cu privire la acest instrument, astfel cum a fost adoptată în octombrie 2023; este preocupat de lipsa de progrese în cadrul procedurii legislative și îndeamnă Consiliul să adopte rapid o abordare generală privind regulamentul și revizuirea generală a cadrului financiar multianual, pentru ca negocierile interinstituționale să înceapă fără întârziere;

11.

consideră cu tărie că alinierea la politica externă și de securitate comună a UE este o necesitate fundamentală pentru țările candidate și potențial candidate și reprezintă, de asemenea, o modalitate de a demonstra aderarea deplină la principiile fundamentale ale UE și un indicator important al unei viitoare aderări sustenabile; reafirmă că aderarea poate avea loc numai după ce o țară se aliniază la sancțiunile UE împotriva războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

12.

solicită UE și statelor sale membre să accelereze integrarea țărilor care demonstrează o orientare strategică și un angajament ferm față de reformele legate de UE, consolidarea democratică, valorile fundamentale și alinierea la politica externă și de securitate;

13.

încurajează aplicarea consecventă a standardelor și normelor în toate țările candidate și îndeamnă Comisia să asigure o eficacitate, transparență și integritate permanentă în cadrul procesului de extindere, precum și faptul că toate deciziile sunt luate într-un mod echitabil, imparțial și care reflectă principiile fundamentale ale Uniunii;

14.

solicită Comisiei să aplice o condiționalitate strictă și să evalueze în mod oficial țările în curs de aderare în cadrul mecanismului UE privind statul de drept, cu scopul de a oferi o imagine obiectivă și clară a situației actuale, pentru a preveni o lipsă persistentă de progrese, deficiențe grave și regrese; ia act de eforturile limitate depuse de unele țări implicate în procesul de aderare pentru a îndeplini cerințele de aderare în conformitate cu criteriile de la Copenhaga; regretă lipsa gravă și îngrijorătoare de progrese – și chiar regresele – înregistrate de unele țări implicate în procesul de aderare la UE; invită, în acest sens, Comisia să aloce fonduri numai țărilor care obțin rezultate tangibile și pun în aplicare reforme în domeniul „elementelor fundamentale”;

15.

solicită UE să se asigure că se va pregăti, de asemenea, să primească orice țară candidată la UE în procesul de aderare la piața unică a UE de îndată ce țara respectivă își demonstrează capacitatea de a-și asuma obligațiile necesare și de a institui un stat de drept solid; solicită, în acest context, introducerea unor modele de condiționalitate pozitivă, atunci când sunt realizate progrese, pentru acordarea accesului la piața unică a UE, precum și la alte politici și inițiative ale UE, pe baza unui plan de acțiune prioritar și a programelor sectoriale relevante, și pentru accesarea fondurilor UE relevante, astfel încât cetățenii țării candidate să beneficieze de avantajele aderării pe toată durata procesului, nu doar la finalizarea acestuia; solicită, de asemenea, declanșarea unei condiționalități negative în cazul unui regres sau al unei lipse persistente de progrese, sub forma unei suspendări a fondurilor de preaderare și a negocierilor de aderare; cere mai ales introducerea unei răspunderi mai stricte și reale în ceea ce privește cheltuirea unor astfel de fonduri; subliniază că unele beneficii și inițiative, precum Comunitatea politică europeană, nu sunt alternative care să înlocuiască extinderea deoarece nu răspund aspirațiilor legitime ale țărilor care doresc să devină state membre ale UE;

16.

solicită să se aibă în vedere numirea unui negociator-șef al UE, care să răspundă în fața Parlamentului European, pentru a desfășura negocieri în cadrul unui mandat larg pentru fiecare țară;

17.

subliniază că este nevoie de un control parlamentar mai puternic asupra politicii de extindere a UE; insistă asupra consolidării rolului Parlamentului pe parcursul întregului proces de aderare, inclusiv pentru a-i permite să monitorizeze pe deplin progresele înregistrate de multe țări candidate și potențial candidate în toate domeniile de politică; invită Comisia și Consiliul să țină seama în mod corespunzător de preocupările și solicitările formulate de Parlament; subliniază importanța specifică a organismelor parlamentare din țările implicate în procesul de aderare și solicită consolidarea rolului acestora în procesul de aderare la UE, având în vedere atribuțiile specifice și esențiale pe care le au în cadrul procesului de reformă necesar în ceea ce privește apropierea legislativă, supravegherea și informarea cetățenilor;

18.

subliniază necesitatea unor reforme interne ale UE, în paralel cu procesul de extindere, pentru a consolida capacitatea Uniunii de a integra în mod eficient noi membri, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului European de la Copenhaga din 1993, pentru a se asigura că procesul de extindere contribuie în mod pozitiv la coeziunea și stabilitatea generală a Uniunii și pentru a consolida capacitatea UE de a acționa printr-o reformă a procesului decizional, inclusiv prin introducerea votului cu majoritate calificată, mai ales pentru deciziile de politică externă și de securitate și în domenii legate de procesul de aderare; solicită eliminarea, în special, a cerinței privind unanimitatea atunci când se decide începerea procesului de negociere, precum și deschiderea și închiderea grupurilor tematice și a capitolelor de negociere individuale, dar subliniază că decizia finală privind aderarea fiecărei țări candidate ar trebui să rămână unanimă; solicită, de asemenea, să se asigure funcționarea generală eficace a unei Uniuni extinse; reamintește că progresele în direcția depășirii unanimității ar fi, de asemenea, posibile prin valorificarea deplină a potențialului oferit de Tratatul de la Lisabona; reamintește că reformele pot asigura funcționarea generală efectivă a unei Uniuni extinse, în paralel cu negocierile de aderare cu țările candidate, astfel încât UE să fie pregătită să primească noi membri într-un interval de timp rezonabil și, cel târziu, până la sfârșitul actualului deceniu;

19.

solicită un mecanism solid de monitorizare a reformelor și a progreselor înregistrate de țările candidate în ceea ce privește respectarea tuturor criteriilor politice; solicită, în special, să se creeze, în contextul procedurilor de aderare, un mecanism de monitorizare specific și eficace pentru protejarea valorilor fundamentale și a intereselor financiare ale Uniunii; solicită ca mecanismul de protejare a statului de drept și a principiilor și valorilor fundamentale ale UE, precum și capacitatea de monitorizare pentru a asigura conformitatea să fie consolidate înainte de următoarea extindere; subliniază că este nevoie de un mecanism mai amplu de condiționalitate privind statul de drept, care să acopere întregul buget al Uniunii și toate valorile fundamentale ale Uniunii, așa cum sunt definite la articolul 2 din TUE;

20.

solicită din nou Comisiei să pună în aplicare recomandările din Raportul special 01/2022 al Curții de Conturi Europene pentru a garanta că asistența financiară acordată de UE în vederea sprijinirii statului de drept în Balcanii de Vest are un impact efectiv, mai ales prin elaborarea unor orientări și criterii de referință clare privind aplicarea dispozițiilor referitoare la modulare și condiționalitate în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III); invită Comisia să adauge noile țări în curs de aderare la IPA III;

21.

invită Comisia să țină seama de reflecțiile în curs privind perspectivele de reformă pe termen lung ale politicilor UE în cadrul procesului de extindere;

22.

invită UE și statele sale membre să intensifice în mod semnificativ participarea publică și să consolideze comunicarea strategică privind beneficiile extinderii, atât în țările în curs de aderare, cât și în statele membre; invită autoritățile țărilor în curs de aderare să contribuie pe deplin la aceste eforturi; solicită UE și statelor sale membre să se implice activ în soluționarea conflictelor și în promovarea unor relații de bună vecinătate în țările în curs de aderare; invită Comisia să sprijine financiar țările în curs de aderare care lucrează cu adevărat la relații de bună vecinătate și la o reconciliere durabilă și care sunt pe deplin aliniate la obiectivele, valorile și interesele strategice ale UE, inclusiv la politica externă și de securitate comună a UE;

23.

solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare alfabetizarea mediatică și independența mass-mediei, precum și societatea civilă din țările candidate și potențial candidate și să le sprijine în lupta lor împotriva manipulării informațiilor și a ingerințelor străine răuvoitoare pentru a consolida instituțiile și valorile democratice; subliniază importanța de a implica în mod structural organizațiile societății civile în procesul de extindere; invită, în acest context, UE să aloce resurse suplimentare actorilor societății civile, dedicate valorilor și principiilor UE, democrației, consolidării păcii și contactelor interpersonale; subliniază necesitatea de a integra egalitatea de gen, drepturile omului (în special libertatea de exprimare), protecția minorităților și protecția apărătorilor drepturilor omului în aceste domenii, precum și de a pune pe deplin în aplicare principiul nediscriminării pe tot parcursul procesului de aderare; subliniază importanța intensificării contactelor interpersonale între statele membre ale UE și țările implicate în procesul de aderare;

24.

invită următorul colegiu al comisarilor să numească un comisar pentru extindere, precum și să recreeze Direcția Generală Extindere;

25.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor candidate.

(1) Texte adoptate, P9_TA(2023)0427.

(2)
JO C 167, 11.5.2023, p. 105.

(3) Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2023 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina (COM(2023)0338)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4173/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 03/08/2024

Informatii

Apply Filters