CELEX:52023IP0482: P9_TA(2023)0482 – Tinerii cercetători – Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2023 referitoare la tinerii cercetători (2023/2884(RSP))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 14/12/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4183

2.8.2024

P9_TA(2023)0482

Tinerii cercetători

Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2023 referitoare la tinerii cercetători (2023/2884(RSP))

(C/2024/4183)

Parlamentul European,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 privind Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței (COM(2020)0274),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” (COM(2020)0628),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 18 mai 2021 privind Abordarea globală a cercetării și a inovării – Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare (COM(2021)0252),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2022 referitoare la o Strategie Europeană privind Universitățile (COM(2022)0016),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2022 intitulată „Atragerea de competențe și de talente în UE” (COM(2022)0657),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2023, intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (COM(2023)0032),

—	având în vedere recomandarea Comisiei din 11 martie 2005 referitoare la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor (1),

—	având în vedere propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un cadru european pentru atragerea și păstrarea în Europa a talentelor din domeniul cercetării, inovării și antreprenoriatului (COM(2023)0436), care stabilește un nou cadru european pentru carierele în cercetare,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 1 decembrie 2020 privind noul Spațiu european de cercetare,

—	având în vedere Agenda de politici privind Spațiul european de cercetare 2022-2024,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 28 mai 2021 intitulate „Aprofundarea Spațiului european de cercetare: asigurarea unor cariere și condiții de muncă atractive și durabile pentru cercetători și transformarea circulației creierelor în realitate”,

—	având în vedere Recomandarea (UE) 2021/2122 a Consiliului din 26 noiembrie 2021 privind un pact pentru cercetare și inovare în Europa (2),

—	având în vedere recomandarea actualizată a UNESCO din 13 noiembrie 2017 privind știința și cercetătorii științifici,

—	având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2009 intitulată „Parteneriatul european pentru cercetători: favorizarea carierelor și a mobilității” (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2021 privind un nou SEC pentru cercetare și inovare (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2023 referitoare la stagiile de calitate în UE (6),

—	având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la tinerii cercetători (O-000052/2023 – B9-0034/2023),

—	având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

A.	întrucât articolul 179 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sprijină libera circulație a cercetătorilor în întreaga UE ca parte a consolidării bazei sale științifice și tehnologice;

întrucât articolul 181 din TFUE obligă UE și statele sale membre să își coordoneze activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică pentru a se asigura că politicile naționale și politica UE sunt coerente între ele, Comisia având posibilitatea de a lua orice inițiativă utilă care promovează și sprijină o astfel de coordonare;

C.	întrucât articolul 182 din TFUE instituie un program-cadru multianual pentru cercetare și inovare, care urmează să fie completat de măsurile necesare pentru a realiza un Spațiu european de cercetare, inclusiv de acțiuni care să sprijine formarea profesională și mobilitatea cercetătorilor;

D.	întrucât finalizarea Spațiului european de cercetare va permite libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a tehnologiei, ca o prioritate de lungă durată pentru Uniunea Europeană;

întrucât concluziile Consiliului din 28 mai 2021 constată o tendință tot mai accentuată de precaritate a locurilor de muncă în mediul academic, în special în domeniul științelor sociale și umaniste, ceea ce duce la pierderea talentelor și la reducerea siguranței locului de muncă, precum și la un impact deosebit de negativ asupra tinerilor cercetători; întrucât pentru a atrage și a păstra talentele în Europa sunt necesare o mai mare interoperabilitate și comparabilitate între carierele din domeniul cercetării, prin dezvoltarea unui cadru european pentru cercetători și prin îmbunătățirea mobilității intersectoriale între mediul de afaceri și mediul academic; întrucât alianțele universitare europene ar putea fi utilizate pentru a desfășura proceduri comune de recrutare și pentru a oferi cele mai bune practici în materie de formare și dezvoltare a carierei;

întrucât comunicarea Comisiei privind un nou SEC pentru cercetare și inovare identifică o serie de probleme care frânează carierele tinerilor cercetători, inclusiv precaritatea locurilor de muncă; întrucât există un dezechilibru semnificativ între numărul tot mai mare de absolvenți de studii doctorale și numărul redus de posturi permanente în sistemele științifice publice, ceea ce constituie un obstacol în calea păstrării talentelor;

întrucât comunicarea Comisiei privind Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței subliniază că cercetătorii sunt în avangarda științei și inovării, precum și că ei au nevoie de un ansamblu de competențe specifice pentru o carieră de succes atât în mediul academic, cât și în afara acestuia;

întrucât comunicarea Comisiei intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” evidențiază capcana dezvoltării talentelor în regiunile UE afectate de declinul demografic, de stagnarea proporției de absolvenți ai învățământului terțiar în rândul populației și de numărul semnificativ de tineri care pleacă din aceste regiuni;

I.	întrucât comunicarea Comisiei intitulată „Atragerea de competențe și de talente în UE” recunoaște importanța și necesitatea ca UE să devină mai atractivă pentru talentele din întreaga lume, inclusiv pentru tinerii cercetători care participă la programe de mobilitate;

întrucât comunicarea Comisiei intitulată „Abordarea globală a cercetării și inovării – Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare” subliniază importanța diplomației științifice și că UE ar trebui să își încurajeze cercetătorii și inovatorii să contribuie la ecosistemele globale de inovare și să beneficieze de acestea și susține că UE ar trebui să promoveze în continuare cooperarea în domeniul dezvoltării capitalului uman, în special prin programe de formare și mobilitate a cercetătorilor, în special prin acțiunile Marie-Skłodowska Curie;

întrucât se consideră, în general, că tinerii cercetători dețin un doctorat sau o calificare echivalentă în primii ani de cercetare postdoctorală, o definiție a tinerilor cercetători ar trebui să se bazeze mai degrabă pe nivelul de experiență în cercetare decât pe vârstă; întrucât definirea tinerilor cercetători în funcție de vârstă ar putea încălca principiul nediscriminării și nu ar reflecta diferitele traiectorii de viață care îi pot determina pe oameni să aleagă o carieră în cercetare; întrucât această situație nu ar ține seama nici de întreruperile de carieră necesare din viața tinerilor cercetători, cum ar fi concediul de maternitate, concediul de paternitate sau concediul parental, serviciul militar, munca în afara cercetării și perioadele lungi de boală;

întrucât tipul de finanțare disponibil determină adesea echilibrul dintre contractele temporare și cele fără caracter temporar, în special la nivel național; întrucât, dacă marea majoritate a finanțării care poate fi accesată de universități este finanțarea pentru proiecte pe termen scurt, atunci, în primul rând, numai contractele pe bază de proiecte pe termen scurt pot fi prelungite, deoarece universitățile se vor confrunta cu dificultăți în a-și asuma angajamente financiare pe termen lung fără finanțare pe termen lung pentru a le susține;

întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat mulți tineri cercetători care s-au confruntat cu o deteriorare a condițiilor de muncă, cu probleme de finanțare și cu un acces redus la laboratoare și la alte infrastructuri esențiale; întrucât, prin urmare, ei au avut mai puține posibilități de a-și finaliza proiectele, de a publica și de a obține calificările necesare pentru a avansa în carieră;

întrucât femeile ocupă doar 24 % din posturile de conducere din sectorul învățământului superior din Uniunea Europeană și sunt în continuare subreprezentate în rândul doctoranzilor la mai multe discipline din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), inclusiv tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și ingineria; întrucât puține state membre au inclus dispoziții privind egalitatea de gen în domeniul cercetării și inovării, iar progresele înregistrate în integrarea perspectivei de gen în programele naționale de cercetare au fost lente;

întrucât UE rămâne liderul mondial în ceea ce privește numărul total de cercetători, cu o pondere de 23,5 % (comparativ cu 21,1 % în China și 16,2 % în SUA) și întrucât Europa nu a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de posturi academice permanente; întrucât doar un mic procent de absolvenți de studii doctorale vor găsi un post permanent în mediul academic sau în cercetarea publică, ceea ce obligă tinerii cercetători să dezvolte competențe transferabile și să obțină formarea relevantă necesară pentru a avea șansa de a dezvolta cariere de succes în afara mediului academic;

întrucât inflația ridicată a prețurilor bunurilor și serviciilor, împreună cu creșterea chiriilor și a ratelor ipotecare contribuie la o criză a costului vieții care afectează puternic tinerii cercetători, în special pe cei cu salarii mici, care se confruntă cu condiții de muncă precare; întrucât tinerii cercetători trebuie să desfășoare un volum semnificativ de muncă neremunerată pentru a avansa în carieră, limitându-le posibilitățile de a găsi o remunerație suplimentară;

Q.	întrucât rezoluția sa din 12 martie 2009 intitulată „Parteneriatul european pentru cercetători: favorizarea carierelor și a mobilității” a identificat multe dintre principalele probleme cu care se confruntă încă tinerii cercetători în prezent, ceea ce indică progrese limitate în timp;

întrucât rezoluția sa din 8 iulie 2021 referitoare la un nou SEC pentru cercetare și inovare a prezentat o serie de recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor de carieră și consolidarea participării la programele de cercetare și inovare ale UE, în special pentru tinerii cercetători și pentru femei în domeniile STIM;

întrucât rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la spațiul european al educației a subliniat importanța mai multor oportunități de cercetare și formare pentru tinerii cercetători din întreaga Europă, precum și a recunoașterii reciproce a diplomelor și calificărilor care să poată facilita mobilitatea profesională;

întrucât obiectivul privind cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare de 3 % din produsul intern brut (PIB) al Uniunii nu a fost încă atins, în principal din cauza lipsei investițiilor private în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la investiții insuficiente în știință, cercetare și inovare, subminând capacitatea organizațiilor de cercetare de a oferi perspective de carieră excelente;

U.	întrucât termenul „tineri cercetători” nu se referă la vârsta cercetătorilor, ci mai degrabă la etapa carierei lor profesionale, ceea ce, în condițiile actuale, înseamnă că mulți dintre cercetătorii în cauză nu mai pot fi considerați tineri,

Condițiile de carieră și oportunitățile de colaborare în rețea

salută propunerile Comisiei din iulie 2023 de a face carierele în cercetare din UE mai atractive, cu mai multe oportunități de mobilitate; reamintește că îmbunătățirea carierelor în cercetare, în special pentru tinerii cercetători, este o prioritate de bază a Agendei de politici privind SEC 2022-2024 și ar putea ajuta să se stabilească dacă UE își menține statutul de lider mondial în cercetare și inovare și în noile tehnologii;

salută propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului de instituire a unui nou cadru european pentru carierele în cercetare, inclusiv a unei noi Carte a cercetătorilor și a unui Cadru european al competențelor pentru cercetători (ResearchComp) pentru a sprijini mobilitatea intersectorială, cu participarea unei platforme a talentelor SEC, precum și a unui Observator al carierelor din domeniul cercetării și inovării; subliniază că cercetările recente arată că datele despre carierele în cercetare din Europa nu sunt suficient de calitative pentru a elabora politici eficiente; îndeamnă Comisia să își sporească nivelul de ambiție în legătură cu colectarea datelor, atât în ceea ce privește calitatea, cât și rapiditatea;

constată că, deși numărul cercetătorilor din Europa a crescut semnificativ în ultimii zece ani, calitatea posturilor a scăzut; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că lipsa posturilor permanente, tendința de a oferi contracte temporare și precare, cadrele juridice și de ocupare a forței de muncă învechite și lipsa sprijinului profesional instituțional pentru cercetătorii aflați la începutul carierei îi pot împiedica să își planifice viitorul și i-ar putea determina pe mulți să părăsească Europa și să se instaleze în țări terțe care oferă condiții mai atractive și mai stabile pentru talentele internaționale; consideră că acest tip de exod al creierelor prezintă un risc major pentru UE în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului său de a rămâne o putere mondială în domeniul cercetării și inovării, în special în legătură cu unele dintre cele mai avansate tehnologii energetice curate, profunde și digitale; reamintește că această pierdere de talente reprezintă și o risipă a resurselor publice care au fost investite în toate etapele formării tinerilor cercetători;

consideră că politicile UE de combatere a exodului de creiere al tinerilor cercetători ar trebui să fie mai cuprinzătoare, nu numai să recunoască valoarea dovedită a mobilității, ci și să ia în considerare modalități de păstrare și atragere ale talentelor în statele membre și regiunile care suferă cel mai mult de exodul cercetătorilor, obligând totodată aceste state membre să depună eforturi mult mai mari pentru a sprijini carierele tinerilor cercetători;

regretă că finanțarea UE pentru cercetare este utilizată de unele state membre pentru a compensa reducerea finanțării naționale cauzate de constrângeri fiscale mai ample, mai degrabă decât pentru a dezvolta un nivel suplimentar și mai ridicat de excelență în sistemele lor academice;

recunoaște că multe dintre problemele și preocupările care afectează tinerii cercetători postdoctorali coincid cu cele întâlnite de doctoranzi, inclusiv izolarea, contractele precare și insecuritatea financiară, precum și provocări considerabile legate de mobilitate și evoluția în carieră; consideră că un cadru cuprinzător care să abordeze problemele tinerilor cercetători ar trebui să includă măsuri de sprijinire atât a cercetătorilor doctorali, cât și a celor postdoctorali; regretă că prea mulți doctoranzi beneficiază de granturi care oferă o securitate socială limitată, în ciuda faptului că sarcinile lor sunt înalt calificate; subliniază că, deși mobilitatea este benefică pentru cadrele universitare în dezvoltarea lor profesională și contribuie la calitatea științei la nivel mondial, ea poate prezenta și provocări semnificative pentru cercetători în viața lor privată;

încurajează universitățile și institutele de cercetare din Europa să ofere posturi doctorale și postdoctorale mai atractive și, în special, să ia în considerare creșterea salariilor în cazurile în care acestea sunt în prezent prea scăzute pentru ca cercetătorii să beneficieze de un echilibru adecvat între muncă și viața personală și să mențină un nivel de trai acceptabil, în special în contextul unei inflații ridicate și al creșterii chiriilor; ia act de faptul că tinerii cercetători din Europa ar trebui să poată trăi decent din salariu pentru a ne asigura că promovăm o cercetare de cea mai înaltă calitate aleasă în mod liber; este profund îngrijorat de sugestiile potrivit cărora unele agenții de finanțare a cercetării s-ar putea aștepta ca organizațiile de cercetare să dedice planurilor de lucru mai puțin de echivalentul unei norme întregi pe lună întreagă de proiect, ceea ce ar putea duce la o situație în care cercetătorii doctorali obțin venituri sub salariul minim;

recunoaște că trebuie consolidată colaborarea în rețea dintre asociațiile de cercetători și universitățile din întreaga UE, pentru a promova mai bine interesele comune ale tinerilor cercetători;

salută inițiativa TalentON UE și alte inițiative ale Uniunii de promovare a creării de rețele, a vizibilității și a cooperării între tinerii cercetători; consideră că aceste inițiative ar trebui consolidate de Comisie, iar aceasta ar trebui să dezvolte linii de finanțare specifice cu scopul de a sprijini atingerea obiectivelor privind crearea de rețele într-un grup mult mai larg de cercetători europeni, participarea tinerilor cercetători la astfel de inițiative ale UE devenind mai degrabă norma decât excepția;

10.

sprijină îmbunătățirea programelor de mentorat pentru a orienta tinerii cercetători spre diverse parcursuri profesionale, precum și pentru a promova mobilitatea personalului de cercetare la nivel inter- și intrasectorial; consideră că tinerii cercetători ar trebui să aibă posibilitatea de a se angaja în stagii remunerate de înaltă calitate în sectoarele relevante pentru carieră, care să le poată lărgi și îmbunătăți perspectivele profesionale;

11.

solicită un efort amplu pentru a identifica și elimina barierele care împiedică cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologia să circule liber în statele membre, în întreaga Europă și în afara ei; se pronunță în favoarea transformării rambursării integrale a costurilor relocării într-o practică standard în Europa; insistă ca statele membre să depună eforturi deosebite în vederea unei mai bune cooperări și a unei mai bune alinieri a procedurilor administrative, facilitând deplasarea cercetătorilor în interiorul Uniunii cu familia; subliniază că statele membre ar trebui să încerce să reducă sarcinile administrative legate de recrutarea tinerilor cercetători și de reînnoirea contractelor acestora;

12.

consideră că în științele sociale și umaniste (SSU) carierele academice ale tinerilor cercetători sunt deosebit de dificile, din cauza salariilor mai mici și a finanțării mai limitate acordate cercetării în general; consideră că ar trebui luate măsuri astfel încât o carieră de cercetare în domeniul științelor sociale și umaniste să ofere un set de oportunități similare celor existente în cercetarea din domeniile STIM; recunoaște că economia europeană se confruntă cu o lipsă din ce în ce mai mare de lucrători bine pregătiți în domeniile STIM, dar reamintește că totuși cunoștințele din științele sociale și umaniste sunt și ele indispensabile funcționării unei economii și societăți libere și deschise;

13.

consideră că promovarea cunoștințelor științifice prin cercetare riguroasă ar trebui să rămână un obiectiv valabil în sine; susține că tinerii cercetători ar trebui să fie liberi să își dezvolte cariera într-un mod care să acorde prioritate cercetării fundamentale și să nu necesite neapărat dezvoltarea imediată a unor soluții comerciale și tehnologice; reamintește că stagiile reprezintă adesea prima experiență profesională a unei persoane și pot iniția un parcurs profesional; insistă, prin urmare, că este important ca centrele de cercetare să ofere o remunerație competitivă pentru a atrage tineri cercetători talentați;

Finanțarea

14.

evidențiază că responsabilitatea principală de a asigura o finanțare publică suficientă și sustenabilă pentru știință, cercetare și inovare revine statelor membre; constată că orice eforturi întreprinse de Uniune, inclusiv prin programul-cadru, completează eforturile naționale și nu pot rezolva problemele create de structura imperfectă a sistemelor naționale; insistă ca statele membre să se angajeze în vederea atingerii unor niveluri mai ambițioase de finanțare a cercetării și inovării (C&I), implementând pe deplin obiectivul de investiții de 3 % din PIB, stabilit în concluziile Consiliului din 1 decembrie 2020; consideră că, pentru a atinge acest obiectiv, cel puțin 1,25 % din PIB pentru investiții ar trebui să provină din fonduri publice; solicită angajamente publice și private mai mari în domeniul C&I, precum și îmbunătățirea cooperării și a mecanismelor de finanțare între sectorul public și cel privat, după caz, cu scopul de a menține potențialul de lider mondial al UE și a soluționa problemele presante ale societății, existând avantajul suplimentar de a oferi tinerilor cercetători perspective de carieră pe termen lung mai promițătoare;

15.

regretă că rata de succes a principalelor scheme de finanțare ale programului Orizont Europa, inclusiv a schemelor orientate către dezvoltarea carierei de cercetare (în special bursele Marie Skłodowska-Curie și granturile pentru cercetători debutanți ale Consiliului European pentru Cercetare), rămâne prea scăzută, majoritatea proiectelor clasificate ca fiind excelente rămânând nefinanțate;

16.

consideră că prin nefinanțarea unui procent ridicat de proiecte excelente și inovatoare va fi afectată capacitatea Europei în materie de C&I și acest fapt poate descuraja în mare măsură tinerii cercetători talentați, dintre care mulți își vor transfera competențele în alte părți ale lumii;

17.

susține că o rată mai mare de succes s-ar putea dovedi benefică în special în cazul solicitanților din statele membre ale UE cu infrastructuri de cercetare mai slabe și cu o capacitate de sprijin administrativ mai redusă, care s-au confruntat în general cel mai mult cu obținerea unei finanțări competitive din partea UE;

18.

regretă că nici propunerea de buget al UE pentru 2024, nici propunerea de revizuire a cadrului financiar multianual nu prevăd o majorare a bugetului programului Orizont Europa, necesară îmbunătățirii ratei de succes a finanțării UE și evitării pierderii talentelor, dat fiind că tinerii cercetători își continuă cariera în afara Europei; solicită o majorare a bugetului programului Orizont Europa, cu obiectivul de a permite ca fiecare subprogram să finanțeze cel puțin 50 % din toate propunerile clasificate excelente;

Mobilitate și portabilitate

19.

susține principiul mobilității între statele membre și între sectoare, ca una dintre pietrele de temelie ale politicii și finanțării UE în domeniul cercetării și ca instrument major de consolidare și sprijinire a dezvoltării tinerilor cercetători în Europa, conducând la o cercetare mai bună și la îmbunătățirea perspectivelor de carieră;

20.

constată că unele dintre cele mai prestigioase scheme de finanțare ale UE sunt orientate către dezvoltarea carierei de cercetare, inclusiv acțiunile Marie Skłodowska-Curie și granturile pentru cercetători debutanți ale Consiliului European pentru Cercetare; reliefează importanța utilizării sistemelor de finanțare ale Uniunii pentru a stimula cercetătorii să se întoarcă în Europa după efectuarea studiilor de doctorat într-o țară terță, ca modalitate de a contracara exodul creierelor care afectează sistemele europene de cercetare;

21.

regretă că Consiliul nu a luat măsuri mai concrete pentru ca statele membre să se angajeze să elimine obstacolele care pot îngreuna mobilitatea tinerilor cercetători; recunoaște că s-au depus eforturi voluntare pentru o mai bună armonizare, dar constată că normele naționale învechite și inflexibile continuă să îngreuneze mult trecerea de la un sistem academic la altul, implicând de la dificultăți și întârzieri în recunoașterea calificărilor academice până la riscul unor condiții precare de muncă și al pierderii drepturilor de securitate socială în cazul cercetătorilor care optează pentru mobilitate transnațională;

22.

salută inițiativa ERA4You și propunerea de platformă a talentelor SEC, ca mijloc de încurajare a mobilității intersectoriale și de îmbunătățire a perspectivelor tinerilor cercetători;

23.

atrage atenția că doar prin încurajarea tinerilor cercetători să părăsească mediul academic pentru alte sectoare nu se contribuie la creșterea atractivității carierelor în cercetare; consideră că îmbunătățirea parcursurilor profesionale academice și consolidarea mobilității intersectoriale ar trebui privite ca obiective complementare, cu scopul final de a favoriza circulația în toate direcțiile, inclusiv din mediul de afaceri și administrație publică către universități și institute publice de cercetare; subliniază că susținerea tinerilor cercetători pe tot parcursul carierei ar facilita menținerea cu succes a acestora în sistemul de cercetare al Uniunii;

24.

evidențiază variațiile geografice puternice în materie de atractivitate și sustenabilitate a carierelor în cercetare, pe care finanțarea Uniunii nu a reușit până în prezent să le abordeze într-un mod cuprinzător; consideră că mobilitatea cercetătorilor în Europa este în mare parte un proces unidirecțional (de exemplu, de la sud și est la nord și vest), deși Uniunea ar trebui să urmărească o mișcare circulară mai echilibrată a cercetătorilor între sistemele academice, permițând circulația talentelor și contribuind la combaterea exodului creierelor;

25.

subliniază dificultățile actuale legate de transferabilitatea drepturilor între țări, precum și obstacolele în calea portabilității între diferite sectoare (publice sau private) în cadrul aceluiași stat membru; susține că o mai bună transferabilitate a drepturilor ar facilita în mare măsură mobilitatea profesională și ar îmbunătăți condițiile de menținere a tinerilor cercetători în Europa; încurajează Comisia să ia în considerare explorarea unor soluții la această problemă în cadrul alianțelor universitare europene;

26.

sprijină planul Comisiei de a valorifica Fondul paneuropean de pensii pentru cercetători (RESAVER) și de a dezvolta un cadru general al carierei de cercetător cu scopul de a promova mai mult mobilitatea transfrontalieră și transsectorială și consideră că sunt necesare eforturi suplimentare astfel încât RESAVER să fie cu adevărat util cercetătorilor;

27.

regretă că procedurile de standardizare și recunoaștere a diplomelor universitare între țări diferite pot fi excesiv de birocratice și aplicate inconsecvent; consideră că recunoașterea reciprocă constituie o condiție necesară pentru mobilitatea tinerilor cercetători, care nu ar trebui să implice o sarcină administrativă excesivă sau să fie caracterizată de întârzieri mari ce pot împiedica mobilitatea și recrutarea;

28.

evidențiază că toate aceste dificultăți sunt și mai mari pentru cercetătorii care vin în Uniune din țările terțe; observă că Uniunea și statele sale membre ar trebui să depună mai multe eforturi astfel încât cerințele privind vizele și asigurările de sănătate necesare intrării în Uniune și alte cerințe de intrare să fie mai ușoare, mai accesibile și disponibile pentru cercetătorii din țările terțe; subliniază că acest lucru este absolut esențial pentru a atrage mai multe talente în Europa;

Măsuri privind echilibrul de gen și starea de bine

29.

recunoaște că sunt necesare eforturi mai mari pentru a asigura egalitatea de gen și echilibrul de gen în carierele din cercetare; solicită consolidarea diversității în cercetare, în special prin asigurarea și promovarea egalității de gen, bazându-se pe activitatea instrumentului privind egalitatea de gen în mediul academic și de cercetare (GEAR); subliniază că sunt necesare eforturi deosebite pentru a aborda subreprezentarea femeilor din domeniile STIM;

30.

constată că femeile reprezintă doar o treime din cercetători și puțin peste un sfert din posturile academice de nivel înalt, reprezentând totodată un procent disproporționat de cercetători având contracte cu fracțiune de normă și contracte precare în Europa;

31.

solicită un angajament concertat la nivelul Uniunii și în statele membre pentru a se garanta că procesele de recrutare și selecție sunt neutre din punctul de vedere al genului și libere de orice prejudecată; constată că programul Orizont Europa experimentează în prezent posibilitatea anonimizării în cazul anumitor proiecte pentru a reduce prejudecățile la evaluare;

32.

observă că tinerilor cercetători li se cere adesea să presteze un volum considerabil de muncă neremunerată pentru a-și asigura evoluția în carieră, ceea ce le limitează posibilitățile de a găsi surse alternative de remunerare în afara mediului academic; consideră că actuala criză a costului de trai reprezintă un risc suplimentar pentru viabilitatea carierelor în cercetare și ar putea descuraja pe unii dintre cei mai capabili tineri cercetători din Europa să continue pe calea cercetării, în special pe cei provenind din medii sociale mai sărace sau care au responsabilități de îngrijire;

33.

critică lipsa de transparență și de justificare din numeroase proceduri academice închise, precum și proliferarea contractelor de cercetare prost plătite, precare și cu fracțiune de normă; regretă că numeroase universități publice rămân destul de închise solicitanților externi; reliefează ambiția EURAXESS de a publica toate pozițiile deschise din Europa într-un singur loc pentru a promova șansele pentru cercetători și concurența loială între aceștia;

34.

își exprimă îngrijorarea cu privire la echilibrul slab dintre viața profesională și cea privată, la stres și la bunăstarea mintală a numeroși tineri cercetători, în special a celor care au fost obligați să se confrunte cu izolarea și cu pierderea finanțării în timpul pandemiei de COVID-19; regretă că pandemia a fost deosebit de dificilă pentru cercetătorii cu responsabilități de îngrijire, categorie alcătuită încă, în mod disproporționat, de femei;

35.

solicită statelor membre să se asigure că dispun de proceduri echitabile și transparente de abordare a diferitelor tipuri de hărțuire și abuz din sistemele academice, care pot afecta mai ales carierele cercetătorilor debutanți, ce depind încă, în mare măsură, pe referințe și recomandări ale cadrelor universitare superioare pentru a reuși în cariera academică;

Obstacole în calea finanțării și proceselor de evaluare

36.

încurajează Comisia să reflecteze cum poate face astfel încât sistemele de finanțare ale Uniunii să nu impună așteptări nerealiste sau obstacole nerezonabile în calea cererilor tinerilor cercetători, în special a celor care depun cereri din țări cu structuri de sprijin administrativ mai slabe;

37.

sprijină eforturile de raționalizare și simplificare a proceselor de evaluare, într-un mod care să reducă stresul și eforturile excesive ale tinerilor cercetători și să pună accent mai degrabă pe calitatea decât cantitatea cererilor;

38.

salută marca de excelență care oferă tinerilor cercetători talentați mai multe șanse de a obține finanțare din partea Uniunii pentru același tip de proiect; consideră că marca de excelență este deosebit de necesară, având în vedere ratele scăzute de succes ale granturilor individuale ale Uniunii din programul Orizont Europa, ca urmare a insuficienței fondurilor pentru finanțarea majorității proiectelor de C&I cu un punctaj de evaluare excelent;

Etapele următoare

39.

constată că fosta comisară Mariya Gabriel a declarat în mod repetat că trebuie îmbunătățite condițiile și oportunitățile de angajare pentru tinerii cercetători în Europa; salută angajamentul comisarei Iliana Ivanova, exprimat în timpul audierii sale în Parlament, de a continua progresele din activitatea predecesoarei sale în această direcție, reunind consorțiile pentru a ajuta tinerii cercetători și sprijinind remunerarea echitabilă și oportunitățile de carieră;

40.

îndeamnă Comisia să acorde prioritate introducerii unui „Observator al carierei”, sub forma unui sistem deschis de monitorizare și raportare pentru toată Europa cu privire la progresele anuale înregistrate în cadrul și condițiile de angajare, inclusiv remunerarea, securitatea socială, tipul de contract și nivelul pensiilor; constată că acest lucru necesită eforturi suplimentare, precum și proiecte-pilot, care să fie dezvoltate direct împreună cu entitățile care dețin în prezent astfel de date;

41.

solicită Consiliului să adopte și să pună în aplicare rapid noile inițiative propuse de Comisie în vederea promovării carierelor în cercetare și a consolidării SEC, inclusiv propunerea de recomandare a Consiliului privind o Cartă revizuită a cercetătorilor și un Cadru european de competențe pentru cercetători;

42.

invită Comisia să analizeze modul în care programul-cadru poate contribui la promovarea unei mai mari diversități a carierelor din cercetare; îndeamnă Comisia, în special, să dezvolte scenarii și să evalueze fezabilitatea acestora din perspectiva unor noi modalități contractuale și de finanțare a proiectelor din programul-cadru, cu scopul de a stimula schimbarea dorită în practicile de recrutare și păstrare a beneficiarilor programului; consideră că aceste scenarii ar putea evalua și fezabilitatea unei garanții europene oferite organizațiilor publice de cercetare care recrutează personal de cercetare pentru implementarea unui proiect Orizont Europa, pe baza unui contract semnificativ mai lung decât perioada de derulare a proiectului; consideră că, acolo unde este posibil, Comisia ar trebui să analizeze modalități de încurajare a unor noi forme de mecanisme instituționale de finanțare în programul Orizont Europa;

43.

insistă că este necesar un efort mai concertat al Uniunii și al statelor sale membre pentru a aborda problemele subiacente cu care se confruntă de multă vreme tinerii cercetători din Europa, deoarece acest lucru va ajuta, în cele din urmă, Uniunea să își îndeplinească obiectivul de a rămâne lider mondial în domeniul C&I și în avangarda dezvoltării unor noi tehnologii în domeniile cele mai critice; îndeamnă Comisia să orienteze aceste procese astfel încât să îmbunătățească în mod eficace accesul la cariere de cercetare de înaltă calitate în întregul SEC, asigurând astfel o circulație multidirecțională și echilibrată a creierelor; consideră că este esențial ca toate părțile interesate să fie mobilizate pentru a atinge aceste obiective, inclusiv autoritățile naționale și agențiile de finanțare, fundațiile private și sectorul privat în general, în cooperare cu Parlamentul;

44.

invită Comisia să implice pe deplin și proactiv organizațiile care reprezintă interesele tinerilor cercetători în elaborarea politicilor menite să îmbunătățească situația acestora;

° °

45.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)
JO L 75, 22.3.2005, p. 67.

(2)
JO L 431, 2.12.2021, p. 1.

(3)
JO C 87 E, 1.4.2010, p. 116.

(4)
JO C 99, 1.3.2022, p. 167.

(5)
JO C 205, 20.5.2022, p. 17.

(6) Texte adoptate, P9_TA(2023)0239.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4183/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top