CELEX:52023IP0483: P9_TA(2023)0483 – Frontex, pe baza investigației de informare a Grupului de lucru LIBE pentru controlul Frontex – Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2023 referitoare la Frontex pe baza investigației de informare a Grupului de lucru LIBE pentru controlul Frontex (2023/2729(RSP))

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 03/08/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Jurnalul Ofícial al Uniunii EuropeneROSeria CC/2024/41842.8.2024P9_TA(2023)0483Frontex, pe baza investigației de informare a Grupului de lucru LIBE pentru controlul FrontexRezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2023 referitoare la Frontex pe baza investigației de informare a Grupului de lucru LIBE pentru controlul...

Informatii

Data documentului: 14/12/2023
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex
European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2024/4184

2.8.2024

P9_TA(2023)0483

Frontex, pe baza investigației de informare a Grupului de lucru LIBE pentru controlul Frontex

Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2023 referitoare la Frontex pe baza investigației de informare a Grupului de lucru LIBE pentru controlul Frontex (2023/2729(RSP))

(C/2024/4184)

Parlamentul European,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

având în vedere Convenția ONU de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugiaților și protocolul la convenție din 1967,

având în vedere capitolul V, regula 33 din Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS) privind situațiile de urgență: obligații și proceduri,

având în vedere capitolele 4 și 5 din Convenția internațională privind căutarea și salvarea pe mare (Convenția SAR) privind procedurile operative,

având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,

având în vedere articolul 1, articolul 2 alineatul (1), articolele 3, 6, 18, 19 și articolul 24 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

având în vedere articolul 67 alineatul (1) și articolul 77 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 656/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (1),

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (2),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 martie 2023 privind instituirea politicii strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor (COM(2023)0146),

având în vedere Raportul special nr. 08/2021 al Curții Europene de Conturi (CCE),

având în vedere raportul final al Oficiului European de Luptă Antifraudă din 31 ianuarie 2022 privind cazurile grave de comportament necorespunzător semnalate la Frontex și concluziile sale,

având în vedere decizia Ombudsmanului European în cazul OI/4/2021/MHZ privind măsura în care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) își respectă obligațiile legate de drepturile fundamentale și își asumă răspunderea în raport cu responsabilitățile sale suplimentare,

având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la protecția drepturilor omului și politica externă a UE în domeniul migrației (3),

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021 – 2025 (COM(2021)0171),

având în vedere comunicarea Comisiei din 29 septembrie 2021 intitulată „Un plan de acțiune reînnoit al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2021-2025)” (COM(2021)0591),

având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2021/1613 din 28 aprilie 2021 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2019 (4) de a amâna decizia de descărcare de gestiune,

având în vedere Decizia (UE) 2022/1808 din 4 mai 2022 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) pentru exercițiul financiar 2020 (5) prin care se amână decizia de descărcare de gestiune,

având în vedere decizia sa din 18 octombrie 2022 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) aferent exercițiului financiar 2020 (6) de a refuza să îi acorde directorului executiv al Frontex descărcarea de gestiune,

având în vedere decizia sa din 10 mai 2023 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2021 (7),

având în vedere raportul Misiunii independente de informare a ONU în Libia din 27 martie 2023 (A/HRC/52/83),

având în vedere documentul de lucru din 14 iulie 2021 intitulat „Raport aferent anchetei de informare privind acuzațiile de încălcare a drepturilor fundamentale aduse Frontex” întocmit de Grupul de lucru pentru controlul Frontex (GLCF) al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), precum și recomandările sale,

având în vedere hotărârea Tribunalului din 6 septembrie 2023 în cauza T-600/21 WS și alții/Frontex, (8)

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât în 2021 în cadrul Comisiei LIBE a fost constituit GLCF cu scopul de a monitoriza toate aspectele funcționării Frontex, inclusiv rolul și resursele mai însemnate care i s-au acordat pentru gestionarea integrată a frontierelor, aplicarea corectă a acquis-ului UE și executarea Regulamentelor 2019/1896 și 656/2014;

B.

întrucât GLCF a fost mandatat să facă o anchetă de stabilire a faptelor, colectând toate informațiile și dovezile relevante privind cazurile suspectate de încălcare a drepturilor fundamentale în care Agenția a fost implicată sau de care a avut cunoștință și/sau nu a acționat, privind organizarea internă a Agenției, inclusiv procedurile de raportare și de tratare a plângerilor; și privind transparența și răspunderea agenției în fața Parlamentului European; întrucât în iulie 2021 GLCF și-a adoptat raportul, care conținea 42 de recomandări specifice adresate Agenției, Consiliului de administrație, Comisiei, statelor membre și Consiliului;

C.

întrucât, ca răspuns la raportul GLCF, Agenția și Consiliul său de administrație au depus eforturi să dea curs recomandărilor GLCF și au raportat că până în prezent au pus în practică 36 de recomandări ale GLCF; întrucât un număr limitat de recomandări sunt încă neimplementate, inclusiv cele care privesc operațiunile Frontex în Grecia și Ungaria, protecția mai strictă a avertizorilor de nereguli, rapoartele excepționale în cadrul mecanismului de raportare a incidentelor grave, comunicarea cu guvernele naționale, tratarea adecvată a acuzațiilor de încălcare a drepturilor fundamentale de către statele membre;

D.

întrucât raportul OLAF din 15 februarie 2022 privind investigațiile Frontex a scos la iveală abateri grave și alte nereguli comise de trei angajați ai Agenției, inclusiv de fostul director executiv, precum și alte trei aspecte-cheie, și anume faptul că ofițerul pentru drepturile fundamentale a fost împiedicat să acceseze informații operative, nu a fost desemnat ca responsabil de caz pentru rapoartele despre incidente grave cu presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale și faptul că angajații care au raportat incidente grave ierarhiei au fost ignorați de persoanele anchetate de OLAF; întrucât s-a tergiversat mult accesul eurodeputaților și ofițerului pentru drepturile fundamentale la raportul OLAF; întrucât din cauza deciziei de a nu-i pune rapid la dispoziție raportul OLAF privind activitățile Frontex, Parlamentul nu și-a putut exercita competențele de control democratic în privința responsabilităților Agenției pentru încălcări ale drepturilor fundamentale; întrucât – în ciuda mai multor cereri – invocând preocupări juridice legate de drepturile procedurale ale persoanelor vizate, raportul nu a fost publicat decât pe 31.10.2022, iar în acest an se așteaptă ca OLAF să prezinte alte două rapoarte în legătură cu Frontex;

E.

întrucât problemele grave care afectează mecanismele interne de supraveghere ale Frontex și abaterile grave ale Agenției la capitolul protecția drepturilor fundamentale ale solicitanților de azil și migranților, transparență, protecția datelor, acuzațiile de hărțuire sexuală și proastă administrare la Frontex au determinat Parlamentul European să refuze descărcarea de gestiune pentru bugetul pe 2020 al Agenției;

F.

întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că deciziile de returnare pronunțate de autoritățile maghiare sunt incompatibile cu Directiva 2008/115/CE și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) și că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivelor 2013/32/UE și 2013/33/UE (9); întrucât Frontex a făcut verificări și a ajuns la concluzia că Agenția nu a fost niciodată implicată în returnări în virtutea legislației maghiare (Legea națională HU LXXXIX din 2007 și Legea LVIII din 2020) considerată de CJUE ca fiind incompatibilă cu dreptul UE; întrucât Agenția solicită Ungariei să își asume angajamente precise în raport cu procedurile urmate atunci când cere sprijinul Frontex; întrucât Frontex a solicitat oficial Ungariei să transmită sistematic toate rapoartele disponibile pregătite de Parchetul din Ungaria, care este autoritatea responsabilă de monitorizarea detenției și a returnărilor forțate ale resortisanților țărilor terțe;

G.

întrucât instituțiile naționale pentru drepturile omului, organismele Consiliului Europei, UNHCR, mass-media și ONG-urile au publicat și alte rapoarte despre presupuse returnări forțate și alte încălcări grave ale drepturilor fundamentale, inclusiv violență contra migranților la frontierele externe terestre și maritime ale UE, inclusiv în contextul operațiunilor comune de supraveghere a frontierelor la care a participat Frontex; întrucât pe rolul Tribunalului UE au fost introduse împotriva Frontex patru acțiuni în justiție privind presupuse returnări forțate, dintre care două au fost declarate inadmisibile, iar două sunt pendinte;

H.

întrucât, în urma avizelor și recomandărilor ofițerului pentru drepturile fundamentale referitoare la evaluarea situației din Grecia, inclusiv a avizului său din 1 septembrie 2022, în care a indicat că „acuzațiile bine întemeiate de încălcare a drepturilor fundamentale în Grecia au atins nivelul la care sunt îndeplinite condițiile pentru a declanșa articolul 46 alineatul (4) din Regulamentul EBCG”, fostul director executiv interimar a înființat un grup de lucru și s-a implicat într-un proces cu autoritățile elene în activități operaționale desfășurate în Grecia; întrucât, în urma acestor discuții, autoritățile elene au elaborat un plan pentru a introduce garanții privind drepturile fundamentale; întrucât ofițerul pentru drepturile fundamentale a recunoscut în cel de-al 36-lea raport adresat CA în martie 2023 eforturile depuse de autoritățile elene și că Agenția aprobă acțiunile care urmează să fie întreprinse pentru a răspunde preocupărilor legate de drepturile fundamentale, dar că, cu tot planul de acțiune, nu au încetat acuzațiile de returnare forțată, însoțită de rele tratamente aplicate migranților; întrucât, la reuniunea Consiliului de administrație din iunie 2023, ofițerul pentru drepturi fundamentale a afirmat încă o dată că sunt îndeplinite toate condițiile care declanșează articolul 46 și a pledat pentru o suspendare a activităților, care ar trebui reluate doar după ce se restabilește relația de încredere cu autoritățile elene și că, între timp, Frontex ar trebui să rămână prezentă în această țară;

I.

întrucât, în hotărârea sa din 30 iunie 2022, CJUE a constatat că legislația lituaniană, care prevede că solicitanților li se poate refuza protecția internațională și că ei pot fi puși în detenție automată doar pe motivul că au trecut ilegal frontiera, este incompatibilă cu dreptul Uniunii; întrucât din iulie 2022 Frontex nu mai participă alături de Lituania și nu o mai ajută la supravegherea frontierelor; întrucât Agenția și-a menținut operațiunea comună Terra în Lituania, cu agenți care lucrează în domeniul verificărilor la frontieră și al returnărilor, chiar și după hotărârea CJUE;

J.

întrucât, în avizul său din 2023 privind descărcarea de gestiune a Agenției pentru 2021, Comisia LIBE s-a arătat îngrijorată de rapoartele care au scos la iveală că, cu prilejul derulării programului de prelucrare a datelor personale pentru analiza riscurilor (PEDRA), Frontex a procedat la o colectare intruzivă de date personale de la imigranți și refugiați, în ideea de a le introduce în bazele de date despre infractori ale Europol; întrucât Agenția a susținut că proiectul a fost derulat în perioada 2015-2017; întrucât, după ce a primit avizele Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) referitoare la deciziile 56/2021, 68/2021 și 69/2021 ale Consiliului de administrație al Agenției, responsabilul cu protecția datelor al Agenției a pregătit un plan de acțiune pentru aplicarea recomandărilor AEPD; întrucât Decizia 56/2021 a Consiliului de administrație a fost revizuită în martie 2023;

K.

întrucât, în cel de-al 36-lea raport adresat Consiliului de administrație, ofițerul pentru drepturile fundamentale a semnalat că se adună tot mai multe motive de preocupare legat de Bulgaria, inclusiv acuzații de returnări ilegale („returnări forțate”), însoțite de rele tratamente aplicate imigranților în timpul raziilor de autoritățile naționale care, după cum se subliniază în raport, ar trebui să deruleze anchete serioase și imparțiale;

L.

întrucât Agenția a fost și mai este încă într-un proces de tranziție: în iunie 2021, și-a intrat în funcție noul Birou pentru drepturile fundamentale al Frontex; la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, trei directori executivi adjuncți și-au intrat în funcție pentru prima dată în istoria agenției; în aprilie 2022, și-a început mandatul un nou președinte al Consiliului de administrație; în urma unei investigații efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la proasta administrare a Agenției, în aprilie 2022 directorul executiv a demisionat, după care Consiliul de administrație al Frontex l-a ales pe unul dintre directorii executivi adjuncți să conducă Agenția ca director executiv interimar; în decembrie 2022 a fost numit un nou director executiv care și-a început mandatul în martie 2023;

M.

întrucât, în rezoluția sa (10) prin care a acordat Agenției descărcarea de gestiune pe 2021, Parlamentul a reținut măsurile luate de Agenție pentru a îmbunătăți cultura managerială și a promova binele personalului, inclusiv descentralizarea procesului decizional pentru a distribui responsabilitatea și asumarea deciziilor, încurajarea dialogului deschis prin reuniuni ale echipei de conducere a Agenției, elaborarea unei strategii cuprinzătoare de comunicare internă, suplimentarea echipei de comunicare internă și lărgirea rețelei de consilieri confidențiali;

N.

întrucât Frontex are un rol tot mai însemnat în cooperarea practică și operațională cu țările terțe, inclusiv cu Balcanii de Vest, Moldova și Maroc, printre altele în operațiuni de returnare și readmisie, combaterea traficului de ființe umane, furnizarea de formare și asistență operațională și tehnică pentru autoritățile din țări terțe la gestionarea și controlul frontierelor, desfășurând operațiuni simple sau comune la frontierele externe ale UE sau pe teritoriile țărilor terțe, precum și detașând ofițeri de legătură și personal operativ în țări terțe;

O.

întrucât în prezent Comisia negociază lărgirea semnificativă a mandatului Agenției în vecinătatea UE, încheind acorduri noi sau actualizate privind statutul cu Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Moldova;

P.

întrucât Comisia poartă negocieri cu guvernele Senegalului și Mauritaniei în ideea de a încheia acorduri privind statutul cu aceste țări; întrucât astfel de acorduri privind statutul ar fi primele cu țări terțe din afara Europei;

Q.

întrucât la 20 martie 2023, Consiliul a decis să prelungească mandatul operațiunii EUNAVFOR MED IRINI din cadrul PSAC a UE până în martie 2025, având, printre altele, sarcina de a sprijini consolidarea capacităților și formarea pazei de coastă și a marinei libiene; întrucât Frontex are o relație de lucru cu această operațiune; întrucât activele Frontex au transmis Centrului libian de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare informații cu privire la persoanele aflate în pericol pe mare; întrucât, în raportul său A/HRC/52/83, Misiunea independentă de informare a ONU în Libia, a ridicat serioase semnale de îngrijorare în legătură cu implicarea unor protagoniști libieni în crime împotriva umanității și încălcări grave ale drepturilor omului împotriva imigranților;

R.

întrucât, în conformitate cu Convenția SAR, orice autoritate sau element al organizației de căutare și salvare care are motive să creadă că o navă se află în stare de urgență ar trebui să furnizeze cât mai curând posibil toate informațiile disponibile centrului de coordonare a operațiunilor de salvare sau subcentrului de salvare în cauză;

S.

întrucât Comisia trebuie să evalueze Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european până la 5 decembrie 2023, analizând dacă normele funcționează conform așteptărilor; întrucât Comisia trebuie să treacă în revistă corpul permanent al Frontex până la 31 decembrie 2023, evaluând numărul total și componența corpului permanent,

1.

relevă că avem nevoie de o Agenție Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă destoinică și care să funcționeze bine, astfel încât să poată ajuta statele membre să gestioneze frontierele externe comune ale Uniunii Europene în mod eficient și să asigure gestionarea integrată a frontierelor în deplină conformitate cu drepturile fundamentale;

2.

subliniază că bugetul Agenției a crescut exponențial de la circa 114 milioane EUR în 2015 la circa 750 de milioane EUR în 2022; mai adaugă că mandatele revizuite ale Agenției în 2016 și 2019 au coincis cu creșteri majore ale responsabilităților și competențelor Agenției, inclusiv la capitolul personal și echipamente tehnice; subliniază că după ce i s-au conferit aceste atribuții în plus și i s-a majorat bugetul, Agenția trebuie să dea dovadă corespunzător de mai multă responsabilitate și transparență și că trebuie verificat mai temeinic dacă Agenția respectă dreptul Uniunii;

Modificări în conducerea agenției

3.

constată că în ultimii doi ani Agenția a înregistrat schimbări semnificative la nivelul conducerii, printre care un nou ofițer pentru drepturile fundamentale, un nou președinte al Consiliului de administrație, trei noi directori executivi adjuncți și un nou director executiv; se așteaptă ca schimbările în rândul conducerii să ducă la o schimbare necesară de atitudine față de respectarea principiilor și valorilor Uniunii, în special a drepturilor fundamentale, dar și în ce privește transparența și eficiența procedurilor interne și ca Agenția să răspundă cu mai multă râvnă în fața Parlamentului și Consiliului, în conformitate cu cadrul juridic aplicabil; consideră că acest lucru ar putea consolida și mai mult capacitatea Agenției de a-și îndeplini mandatul; salută măsurile deja introduse pentru a îmbunătăți cultura managerială și a instaura un climat de mai mare integritate și răspundere în Agenție; invită noua conducere să întreprindă reformele profunde care se impun și roagă Consiliul de administrație să vadă ce poate face pentru a se implica mai mult și a controla mai strict modul de funcționare a Agenției;

4.

consideră că cea de-a doua investigație a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind practicile de conducere din Agenție, care se derulează la nici nouă luni de la încheierea primei investigații a OLAF, demonstrează că se simte nevoia de o schimbare în cultura Agenției;

Procesul de numire a directorului executiv

5.

se arată dezamăgit de faptul că, în timpul procedurii de numire și fără ca eurodeputații să știe acest lucru, unul dintre candidații propuși pentru postul de director executiv al Agenției a fost o persoană vizată de cea de a doua anchetă în curs a OLAF;

6.

ține să semnaleze că Comisia, Consiliul de administrație și OLAF nu au comunicat aceste informații Parlamentului, deși Grupul de lucru pentru controlul Frontex (GLCF) a arătat clar că argumentele legate de confidențialitate invocate au împiedicat Parlamentul să își exercite controlul democratic și deși GLCF a cerut expres Comisiei să îl informeze regulat despre orice activități sau inițiative care ar putea avea un impact asupra drepturilor fundamentale; consideră că această lipsă de comunicare constituie o încălcare a principiului cooperării reciproce și loiale după care sunt rânduite relațiile dintre instituțiile, agențiile, organele și oficiile Uniunii;

Punerea în practică a recomandărilor GLCF

7.

recunoaște eforturile depuse de Agenție pentru a pune în practică 36 din cele 42 de recomandări făcute de GLCF și progresele concrete obținute în acest sens; recomandă, pe baza recomandărilor GLCF, să se întreprindă în mod expres și aceste acțiuni următoare:

Agenția ar trebui să se consulte cu ofițerul pentru drepturi fundamentale mai devreme în procesul de elaborare a planurilor operaționale, să îi acorde suficient timp pentru a-și exprima opiniile și să îi ofere metode și canale testate de avertizare în cazul în care avizul său este ignorat;

ar trebui integrat un mecanism transparent de raportare în fiecare plan operațional în care statul membru gazdă pune la bătaie resurse folosite în zona operațională, indiferent de modul de finanțare a acestora; planurile operaționale ar trebui, de asemenea, să garanteze că echipele Frontex au acces la toate resursele care participă la operațiuni comune, informațiile relevante și locurile din zona operațională; este conștient de faptul că Agenția nu poate obține singură aceste rezultate, având nevoie de acordul statelor membre în cauză;

ar trebui stabilite garanții oficiale pentru a se asigura că normele și garanțiile privind protecția avertizorilor de nereguli sunt aplicabile și în cazul experților naționali detașați, stagiarilor, personalului interimar și agenților locali;

Agenția ar trebui să dea curs în continuare integral recomandărilor restante pe care în prezent Agenția însăși le consideră neînfăptuite;

Transparență și control

8.

recunoaște eforturile recente ale noului director executiv de a oferi Parlamentului și Consiliului o imagine de ansamblu actualizată a activităților Frontex cu ajutorul unui nou instrument de raportare denumit „tablou de bord”;

9.

Recunoaște prezumția generală de nedivulgare a accesului public la documentele referitoare la investigațiile în curs ale OLAF; (11) își reiterează totuși apelul ca rapoartele OLAF despre Agenția să fie făcute publice dacă există motive de interes public superior care justifică divulgarea și, în toate cazurile, ca eurodeputații vizați să aibă acces la astfel de rapoarte într-un termen rezonabil, pentru a putea să exercite un control democratic efectiv și să tragă Agenția la răspundere pentru acțiunile sale; consideră că normele actuale trebuie revizuite pentru a se asigura că Parlamentul primește toate informațiile de care are nevoie pentru a-și face treaba de făuritor de politici și de colegiuitor, cu referire mai ales la competențele sale bugetare;

10.

sprijină recomandarea Ombudsmanului (12) ca Frontex să adopte o abordare mai proactivă față de transparență, pentru a asigura o mai mare răspundere pentru operațiunile sale; susține cele mai recente recomandări ale Ombudsmanului cu privire la modul în care Agenția tratează cererile de acces la documente în cazul în care consideră că aceste cereri sunt imprecise sau se referă la un număr mare de documente sau documente mari (13);

11.

încurajează președinții Consiliului de administrație să invite și de acum încolo observatori din partea Parlamentului la reuniunile sale și să reflecteze la ideea de a extinde invitațiile la toate punctele de pe ordinea de zi, inclusiv la punctele discutate cu ușile închise, și să continue să furnizeze toate documentele justificative, fără excepție și, dacă se consideră necesar, în mod confidențial;

Preocupări actuale legate de drepturile fundamentale

12.

recunoaște că Agenția dispune, în sfârșit, de 46 de observatori pentru drepturile fundamentale (ODF), cu toate că i-a luat foarte mult timp să se conformeze cerințelor mandatului actualizat; constată că 31 de ODF au fost numiți cu grad de administrator (AD); ține să insiste pe ideea că acei ODF angajați cu grad inferior de asistent (AST) ar trebui să fie promovați la gradul superior de AD cât mai curând posibil prin proceduri corespunzătoare; subliniază că, conform mandatului actualizat al Agenției, numărul de ODF ar trebui să crească în continuare, odată cu creșterea efectivului total al corpului permanent; în acest sens, abia așteaptă ca Agenția să vină cu detalii referitoare la planurile sale de a mări numărul de ODF, însoțite de o evaluare a ODF pe baza căreia s-a estimat numărul necesar de ODF;

13.

este extrem de îngrijorat de acuzațiile grave și persistente făcute la adresa autorităților elene în legătură cu returnările și violențele comise împotriva imigranților; este convins că respectarea principiilor și valorilor Uniunii trebuie să fie condiția sine qua non pentru ca Frontex să se angajeze într-o operațiune comună cu un stat membru; este, de asemenea, convins că, dacă un stat membru nu este în stare să respecte aceste principii și valori, Agenția ar trebui să își redimensioneze operațiunile, reducându-le și reorientându-le către activități de monitorizare în acord cu articolul 46 din mandatul său, menținându-și, totodată, prezența pe teren pentru a nu lăsa un vid de autoritate; regretă că, până în prezent, Agenția nici nu și-a redus, nici nu și-a reorientat operațiunile din Grecia;

14.

ia la cunoștință ancheta din proprie inițiativă lansată de Ombudsmanul UE cu scopul de a clarifica rolul Frontex în operațiunile de căutare și salvare din Marea Mediterană după ce la 14 iunie 2023 sute de persoane s-au înecat în largul coastei Greciei; ia act de faptul că, după naufragiu, Agenția a emis o declarație în care prezintă calendarul și versiunea evenimentelor; se așteaptă ca Agenția să coopereze fără rezerve pe parcursul anchetei, dând inclusiv, dacă i se cere, acces la propriile resurse;

15.

consideră inspirată decizia Agenției de a-și reduce activitățile în Lituania în iulie 2022, dată fiind hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 30 iunie 2022 cu privire la legile și decretele lituaniene privind azilul și migrația (14); reține că Agenția are în continuare agenți pe teren care ajută autoritățile naționale cu verificările la frontieră la anumite puncte de trecere a frontierei și sprijină activitățile legate de returnare în Lituania; recomandă Agenției să adopte o atitudine mai proactivă față de protejarea principiilor și valorilor Uniunii, în conformitate cu hotărârile CJUE;

16.

reamintește că, deși s-a retras din operațiuni în Ungaria în ianuarie 2021 după o hotărâre clară a CJUE în decembrie 2020 (15), Agenția continuă să ajute autoritățile maghiare să se ocupe de returnări; reiterează apelul adresat de GLCF directorului executiv de a suspenda imediat sprijinul pentru operațiunile legate de returnări din Ungaria;

Căutare și salvare

17.

reține că în mandatul Agenției intră atribuția de a asigura o mai bună cunoaștere a situației în domeniul maritim și de a transmite aceste informații autorităților competente pentru a lămuri cui îi revine competența pentru operațiunile de căutare și salvare; ia act de poziția Parlamentului conform căreia toți actorii din Marea Mediterană ar trebui să transmită în mod proactiv informații și, după caz, să transmită mesaje de prima zi cu privire la persoanele aflate în primejdie pe mare către autoritățile responsabile cu operațiunile SAR și, după caz, către orice nave din vecinătate care ar putea se angajează iminent în căutare și salvare (16); ține să reamintească obligația, în temeiul dreptului internațional al mării, de a acorda asistență persoanelor aflate în pericol pe mare și de a le conduce spre portul sigur cel mai apropiat; relevă că Regulamentul (UE) nr. 656/2014 de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Frontex stabilește normele care reglementează implicarea Agenției în operațiuni de căutare și salvare; subliniază că Agenția ar putea face mai mult pentru a mări capacitatea UE și a statelor membre de a derula operațiuni de căutare și salvare, îndeosebi prin investiții în echipamente destinate unor astfel de operațiuni;

18.

constată că Parlamentul a afirmat anterior că o reacție permanentă, tenace și eficientă a UE în operațiunile de căutare și salvare pe mare este esențială pentru a nu lăsa să crească numărul de imigranți care plătesc cu viața încercarea de a traversa Mediterana (17); rămâne cu convingerea că Agenția ar putea juca un rol esențial într-un răspuns mai proactiv al UE și al statelor membre în operațiunile de căutare și salvare, mai cu seamă în Marea Mediterană, și în combaterea contrabandiștilor și a traficanților de persoane;

19.

consideră că faptul că nu există o misiune de căutare și salvare la nivelul UE și lipsa capacității de căutare și salvare oferite de statele membre a determinat alte organizații ale societății civile și neguvernamentale să umple golul existent în asigurarea acestei capacități; este preocupat de numărul tot mai mare de încercări de a incrimina astfel de acțiuni, fapt ce limitează și mai mult posibilitățile de a salva persoanele aflate în pericol pe mare;

20.

ia la cunoștință concluziile ofițerului pentru drepturile fundamentale cum că Libia nu poate fi considerată un loc sigur și încheierea Misiunii independente de informare a ONU în Libia;

Dimensiunea externă

21.

îndeamnă Comisia să evalueze impactul asupra drepturilor fundamentale în domeniile relevante acoperite de acord, înainte de a încheia negocieri pentru un acord privind statutul cu o țară terță, pentru a putea aprecia sub toate aspectele impactul cooperării cu țara respectivă asupra drepturilor fundamentale; invită Agenția să evalueze reciproc periodic operațiunile derulate în comun cu țările terțe și să evalueze în mod continuu impactul și aria de cuprindere a operațiunilor active, inclusiv în raport cu drepturile fundamentale;

Invadarea Ucrainei de către Rusia și rolul agenției

22.

felicită Agenția pentru rolul pozitiv jucat în efortul de a ajuta statele membre să facă față numărului mare de persoane care trec frontierele externe ale Uniunii în primele etape ale invadării Ucrainei de către Rusia începând cu 24 februarie 2022;

23.

consideră salutară inițiativa Agenției de a trimite în jur de 500 de ofițeri din corpul permanent de-a lungul frontierei estice a UE, din Finlanda până în România, inclusiv peste 350 de ofițeri la frontierele dintre UE și Ucraina; consideră binevenită și semnarea unui acord de grant în valoare de 12 milioane EUR între Frontex și Serviciul ucrainean de pază a frontierelor de stat pentru a-i ajuta pe grănicerii ucraineni să-și îndeplinească sarcinile;

24.

subliniază în mod deosebit rolul jucat de Agenție în Moldova, după adoptarea unui acord privind statutul la începutul lui 2022, țară în care au fost trimiși peste 50 de ofițeri din corpul permanent să ajute autoritățile moldovene să se ocupe de aspecte legate de gestionarea frontierelor, ca traficul de ființe umane, drogurile, detectarea vehiculelor furate, fraudarea documentelor și terorismul;

°

° °

25.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Comisiei și Consiliului.

(1)  
JO L 189, 27.6.2014, p. 93.

(2)  
JO L 295, 14.11.2019, p. 1.

(3)  
JO C 15, 12.1.2022, p. 70.

(4)  
JO L 340, 24.9.2021, p. 324.

(5)  
JO L 258, 5.10.2022, p. 416.

(6)  
JO L 45, 14.2.2023, p. 13.

(7)  Texte adoptate, P9_TA(2023)0165.

(8)  CJUE, Hotărârea din 6 septembrie 2023 pronunțată în Cauza T-600/21, WS și alții/Frontex, ECLI:EU:T:2023:492.

(9)  CJUE, Cauza din 17 decembrie 2020, Comisia/Ungaria, C-808/18.

(10)  Rezoluția Parlamentului European din 10 mai 2023 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă aferent exercițiului financiar 2021 (Texte adoptate, P9_TA(2023)0165).

(11)  Tribunalul Uniunii Europene a declarat că „accesul generalizat, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, la documentele din dosarul OLAF, în timp ce procedura de anchetă a OLAF este încă în curs de desfășurare, ar putea stânjeni, în principiu, buna desfășurare a anchetei”; Tribunalul Uniunii Europene, hotărârea în cauza T-110/15 din 26 mai 2016, IMG/Comisia, punctul 33, ECLI:EU:T:2016:322.

(12)  Cauza OI/4/2021/MHZ.

(13)  Cauza OI/4/2022/PB.

(14)  Hotărârea Curții de Justiție din 30 iunie 2022, M.A./Valsybès sienos apsaugos tarnyba, C-72/22PPU, ECLI:EU:C:2022:505.

(15)  Hotărârea Curții de Justiție din 17 decembrie 2020, Comisia/Ungaria, C-808/18, ECLI:EU:C:2020:1029.

(16)  Rezoluția Parlamentului European din 13 iulie 2023 referitoare la necesitatea unei acțiuni UE privind căutarea și salvarea în Marea Mediterană (Texte adoptate, P9_TA(2023)0293).

(17)  Rezoluția Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE (JO C 58, 15.2.2018, p. 9).


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4184/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Post
Filter
Apply Filters