CELEX:52023IP0486: P9_TA(2023)0468 – Relațiile UE-SUA – Recomandarea Parlamentului European din 13 decembrie 2023 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind relațiile UE-SUA (2023/2126(INI))

(a)

să depună eforturi în vederea promovării unui parteneriat și mai puternic, reciproc avantajos în ceea ce privește poziția de lider și responsabilitatea între UE și SUA, pentru a apăra multilateralismul și a aborda provocările globale și realitățile geopolitice noi și periculoase care ne afectează valorile împărtășite, interesele comune, securitatea și prosperitatea și care ne modelează societățile, comunitățile și instituțiile;

(b)

să sublinieze pe deplin, în contextul deteriorării situației securității la nivel mondial, că unitatea transatlantică este acum mai necesară ca oricând pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm din cauza multiplelor crize mondiale, de la războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și un Orient Mijlociu tot mai tensionat și uneori violent până la o Chină din ce în ce mai asertivă, care reprezintă o provocare în creștere pentru valorile europene din întreaga lume;

(c)

să promoveze, prin urmare, legături mai strânse cu SUA, să intensifice cooperarea în cadrul mecanismelor instituite, cum ar fi Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie, și să încurajeze Camera Reprezentanților să înființeze o delegație permanentă a Congresului pentru Dialogul transatlantic al legiuitorilor (DTL), în conformitate cu declarația comună din 1999 privind instituirea DTL între Congresul SUA și Parlamentul European, ceea ce ar spori capacitatea noastră de dialog politic și de cooperare;

(d)

să depună eforturi pentru a întări diplomația parlamentară transatlantică prin consolidarea rolului DTL, luând măsuri în vederea unor schimburi mai frecvente și mai regulate între comisiile pentru afaceri externe ale Congresului și Parlamentului European;

(e)

să reitereze prietenia noastră transatlantică comună cu Ucraina și Israel, pe baza condamnării noastre comune și depline a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a condamnării noastre comune a atacurilor teroriste josnice ale Hamas împotriva Israelului, a eforturilor noastre comune de a elibera toți ostaticii luați de Hamas și a sprijinului nostru comun pentru dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar și internațional, și să își exprime profunda tristețe și deplina solidaritate cu victimele nevinovate de ambele părți;

(f)

să depună eforturi în direcția unei agende transatlantice care să prioritizeze cooperarea multilaterală pentru o lume mai echitabilă și mai sănătoasă, combaterea schimbărilor climatice, promovarea soluționării pașnice a conflictelor, controlul armelor, dezarmarea, lupta împotriva rasismului și reforma guvernanței economice, punând în centru lupta împotriva inegalităților și transformarea ecologică și axându-se pe o transformare sustenabilă și verde a economiei;

(g)

să reafirme relevanța continuă a relației transatlantice strategice și ancorarea acesteia în valorile noastre comune pentru reconstruirea și revigorarea ordinii internaționale multilaterale bazate pe norme, în centrul căreia se află sistemul ONU și dreptul internațional, consolidarea globală a democrației și a valorilor democratice și promovarea drepturilor omului, precum și pentru modelarea normelor viitorului digital și tehnologic în conformitate cu valorile comune, dezvoltarea economică sustenabilă și creșterea economică favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă la nivel mondial;

(h)

să intensifice cooperarea cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune și cu alți parteneri mondiali în ceea ce privește reformarea și consolidarea guvernanței multilaterale favorabile incluziunii, inclusiv ONU, Consiliul său de Securitate și Consiliul pentru Drepturile Omului și agențiile sale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația Mondială a Comerțului, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și NATO;

(i)

să consolideze parteneriatul transatlantic pentru a sprijini democrația, libertățile fundamentale, drepturile omului, egalitatea de gen, statul de drept, ordinea internațională bazată pe norme și multilateralismul, în special având în vedere creșterea autoritarismului în întreaga lume; să pună în aplicare angajamentul recent de a-și majora finanțarea pentru programul Erasmus+ și de a dubla sprijinul UE pentru programul Fulbright-Schuman, precum și de a încuraja schimburile între studenții și cercetătorii din SUA și din Europa;

(j)

să analizeze posibilitatea de a deschide negocieri sectoriale, inclusiv negocieri economice sau comerciale, având în vedere lipsa negocierilor privind un necesar acord cuprinzător între UE și SUA cu privire la comerț, energie, investiții și achizițiile publice;

(k)

să își exprime regretul cu privire la faptul că negocierile privind un acord de asociere Mercosur-UE, care ar veni în completarea unui acord comercial SUA-UE, nu au condus încă la un rezultat satisfăcător; să depună eforturi în vederea încheierii rapide a acestui acord;

(l)

să demonstreze împreună cu partenerii noștri din SUA, prin acțiuni concrete, că democrația produce rezultate pentru persoanele și societățile din întreaga lume și este capabilă să reziste presiunii și influenței autocratice și altor amenințări emergente grave la adresa sistemelor noastre viabile; să depună eforturi pentru a consolida structurile democratice care au asigurat prosperitatea și stabilitatea timp de decenii atât pe ambele maluri ale Atlanticului, cât și în întreaga lume; să dezvolte soluții eficiente la problemele globale care au un impact asupra sistemelor noastre politice, sociale și economice;

(m)

să consolideze responsabilitatea și reziliența sistemelor noastre democratice, în special în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor de pe ambele maluri ale Atlanticului, în special având în vedere recentele încercări de ingerință în procesele electorale, precum și să intensifice dialogul transatlantic și cooperarea privind politicile de sprijinire a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept și de combatere a corupției, a dezinformării și a ingerințelor străine din partea regimurilor autoritare, inclusiv ingerințele electorale, dezinformarea și constrângerea economică și politică, precum și să consolideze capacitatea noastră de a ne susține valorile la nivel mondial;

(n)

să condamne în comun toate formele de rasism, ură și violență, precum și orice discriminare pe criterii de gen, sex, rasă, clasă, castă, religie, dizabilitate, aspect fizic sau vârstă și să ia măsuri decisive pentru a aborda rasismul sistemic și inegalitățile înrădăcinate;

(o)

să depună eforturi pentru îmbunătățirea egalității de gen și a drepturilor femeilor, insistând că sunt necesare eforturi sporite, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea egală la toate nivelurile vieții politice, societale și economice, egalitatea de remunerare, participarea forței de muncă și sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, printre altele;

(p)

să promoveze autonomia strategică a UE nu numai ca mijloc de urmărire și protejare a propriilor interese legitime ale UE, ci și ca mijloc de consolidare a dialogului transatlantic privind interesele comune și de creștere a influenței comune a UE și a SUA pentru a modela viitoarele relații internaționale împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu partenerii mondiali;

(q)

să recunoască concluziile Summitului UE-SUA din 20 octombrie 2023 privind consolidarea poziției UE pe plan mondial prin stimularea investițiilor în noi tehnologii curate și consolidarea producției sale industriale;

(r)

să încurajeze organizarea unui summit anual UE-SUA pentru o mai bună coordonare în privința numeroaselor crize mondiale emergente și pentru a coordona răspunsurile transatlantice;

(s)

să îmbunătățească producția, echipamentele și cercetarea aferentă, precum și capabilitățile militare și dezvoltarea generală de capacități, vizând astfel un parteneriat UE-SUA mai puternic și o mai bună repartizare a sarcinilor în domeniul apărării, printre altele în cadrul NATO, recunoscând, în același timp, că SUA rămân cel mai important partener al UE pentru securitatea și apărarea continentului european;

(t)

să recunoască importanta contribuție a SUA în trecut și în prezent la securitatea europeană; să se asigure că statele membre ale UE își respectă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare și cresc semnificativ investițiile naționale în domeniul apărării pentru o partajare mai echitabilă a sarcinilor cu SUA;

(u)

să se bazeze pe cea de a treia declarație comună UE-NATO și să operaționalizeze în continuare cooperarea UE-NATO în domenii precum reziliența și protecția infrastructurii critice, tehnologiile emergente și disruptive, spațiul, implicațiile în materie de securitate ale schimbărilor climatice, combaterea pirateriei maritime, precum și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine;

(v)

să consolideze semnificativ consultarea, cooperarea și planificarea pentru situații de urgență pentru a găsi răspunsuri comune la evoluțiile geopolitice și la escaladarea situațiilor, cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în special colaborând pentru a consolida flancul estic al Alianței NATO, cu scopul de a asigura securitatea și stabilitatea în regiunile Mării Negre și Mării Baltice, de a pregăti reconstrucția Ucrainei și de a preveni orice perturbare semnificativă a liberei circulații a mărfurilor la nivel mondial; să își bazeze această cooperare pe unitatea și solidaritatea între statele membre ale UE, pe respectarea mecanismelor lor de securitate și pe aderarea la principiile aferente actualei arhitecturi europene de securitate și dreptului internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor învecinate;

(w)

să maximizeze valoarea adăugată a relațiilor transatlantice în materie de securitate și apărare prin exploatarea oportunităților de cooperare oferite de dialogul UE-SUA privind securitatea și apărarea pentru a îmbunătăți situația de securitate în regiunea Parteneriatului estic, a cărei stabilitate este esențială pentru securitatea întregului continent european;

(x)

să plaseze controlul armelor și dezarmarea printre prioritățile agendei transatlantice și internaționale în cadrul forurilor internaționale, cum ar fi ONU, în special Comisia sa pentru Consolidarea Păcii, pentru ameliorarea coordonării și prevenirea conflictelor la nivel mondial; să militeze, împreună cu partenerii transatlantici, pentru negocieri internaționale ce vizează acorduri privind controlul armelor, în special pentru dezarmarea și neproliferarea nucleară, inclusiv privind noile tehnologii militare, precum inteligența artificială, armamentul din spațiu, biotehnologiile și tehnologiile hipersonice;

(y)

să asigure complementaritatea între Busola strategică a UE și documentele similare relevante ale SUA, cum ar fi strategia de securitate națională, precum și cu Conceptul strategic al NATO; să aprofundeze parteneriatele în domeniile de cooperare avute în vedere de conceptul strategic al NATO, de Busola strategică a UE și de documentele similare ale SUA, în special în domeniul mobilității militare, al securității cibernetice, al cercetării în domeniul apărării, al infrastructurii cu dublă utilizare, al rezilienței și al exercițiilor comune incluzive;

(z)

să asigure o mai bună interoperabilitate între UE și statele sale membre, Statele Unite și NATO, pentru a atinge obiective comune în materie de securitate și apărare; să încurajeze în continuare statele membre ale UE care sunt și membre ale NATO să îndeplinească cerințele NATO în materie de cheltuieli pentru a contribui la o alianță mai eficientă și a garanta o partajare mai egală a sarcinilor;

(aa)

să evalueze perspectivele unei cooperări suplimentare în domeniul apărării între UE, statele sale membre și SUA prin punerea în practică a Acordului administrativ dintre Agenția Europeană de Apărare și Departamentul Apărării al Statelor Unite, precum și contribuția SUA la proiectul „Mobilitatea militară” desfășurat în cadrul PESCO, având în vedere importanța sa în realitatea geopolitică actuală; să recunoască faptul că apărarea civică este un domeniu în curs de dezvoltare atât în UE, cât și în SUA și, prin urmare, să depună eforturi comune în vederea cooperării în acest sector emergent pentru a obține beneficii reciproce; să își intensifice eforturile de cooperare în domeniul securității maritime și să extindă exercițiile navale comune pentru a îmbunătăți interoperabilitatea și integrarea sistemelor lor;

(ab)

să continue coordonarea în curs a sprijinului militar, care ar trebui să corespundă nevoilor militare ale Ucrainei, acordat Ucrainei în cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, pentru a contribui la descurajarea și încetarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la restabilirea controlului deplin al Ucrainei asupra întregului său teritoriu recunoscut la nivel internațional în cel mai scurt timp posibil, în special prin schimbul de informații, asistență militară, ajutor umanitar și sprijin politic și prin consolidarea celei mai expuse părți a flancului estic al NATO; să îndemne statele membre să colaboreze cu partenerii lor transatlantici pentru a oferi sprijin militar adecvat și garanții de securitate Ucrainei, pentru a produce și a furniza muniție forțelor armate ale Ucrainei și pentru a asigura furnizarea resurselor și a infrastructurii necesare pentru ca Ucraina să își poată întreține echipamentele militare;

(ac)

să colaboreze pentru a se asigura că resursele furnizate guvernului ucrainean au un impact maxim în apărarea teritoriului ucrainean și să instituie mecanisme suplimentare cu rol de supraveghere a tuturor acestor cheltuieli;

(ad)

să realizeze progrese comune în ceea ce privește principalele dosare de politică externă, inclusiv în ceea ce privește relațiile noastre respective cu China, vecinătatea estică și sudică a Europei, Africa, America Latină și zona Caraibilor, precum și regiunea indo-pacifică; să dezvolte o cooperare mai strânsă și mai ambițioasă în cadrul dialogului UE-SUA privind securitatea și apărarea și al Consultărilor la nivel înalt UE-SUA privind regiunea indo-pacifică; să promoveze în continuare cooperarea strategică în zone cu realizări comune din trecut, cum ar fi Balcanii de Vest, Sahel și Arctica, și să promoveze pacea și stabilitatea, diplomația preventivă și o mai bună vizibilitate pentru a contracara toate influențele răuvoitoare;

(ae)

să continue coordonarea deplină UE-SUA privind sancțiunile internaționale eficace împotriva Rusiei, Belarusului și a tuturor celor care înlesnesc și sprijină, direct sau într-un mod disimulat, agresiunea Rusiei, pentru a submina capacitatea Rusiei de a continua războiul și alte agresiuni împotriva vecinilor săi și pentru a intensifica puternic eforturile de prevenire a eludării sancțiunilor și de eliminare a lacunelor, în special în sectorul energetic; să ofere diverse stimulente și să amelioreze cooperarea cu partenerii din întreaga lume, cu scopul de a consolida o opoziție cât mai puternică împotriva războiului de agresiune inițiat de Rusia și de a asigura cooperarea mondială în curs privind sancțiunile împotriva Rusiei și a puținilor aliați ai acesteia;

(af)

să coordoneze listele de sancțiuni prevăzute în Legea Magnițki a SUA și regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului și să coopereze pentru a încuraja alte țări care împărtășesc aceeași viziune să adopte regimuri de sancțiuni similare pentru încălcări ale drepturilor omului și corupție;

(ag)

să mobilizeze împreună sprijinul internațional pentru formula de pace prezentată de Ucraina și în același timp să sprijine crearea unui tribunal internațional special pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei comise de conducerea politică și militară a Federației Ruse și de aliații săi;

(ah)

să continue coordonarea eforturilor transatlantice cuprinzătoare, împreună cu alți parteneri G7, pentru a explora modul în care orice venituri excepționale deținute de entități private care provin direct din activele suverane ruse imobilizate ar putea fi direcționate pentru a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția acesteia, în conformitate cu legislația aplicabilă;

(ai)

să continue cooperarea transatlantică vitală, indiferent de rezultatele alegerilor de ambele părți ale Atlanticului, pentru a sprijini procesul de reformă al Ucrainei în direcția integrării europene, precum și angajamentele asumate în legătură cu aderarea la NATO, și pentru a elabora un plan de reconstrucție pe termen lung alături de Facilitatea UE pentru Ucraina și în cadrul unor mecanisme care să asigure reziliența, responsabilitatea și transparența deplină, pentru a diminua cât mai mult posibil consecințele negative ale războiului de agresiune al Rusiei și pentru a asigura redresarea rapidă a Ucrainei în urma războiului; să asigure că cooperarea include deminarea și eliminarea munițiilor neexplodate, care sunt condiții prealabile pentru reconstrucția Ucrainei, inclusiv pentru producția sa agricolă, care este vitală pentru economia țării și pentru securitatea alimentară mondială;

(aj)

să consolideze cooperarea bilaterală între UE și USA în contextul organizațiilor și al forumurilor regionale și internaționale precum G7 și G20, precum și la nivelul Adunării Generale a ONU, pentru a izola Rusia, pentru a aborda provocările reprezentate de China, dar și, în general, pentru a promova cooperarea cu țările care împărtășesc aceeași viziune, cu adevărat interesate de promovarea multilateralismului și de apărarea ordinii internaționale bazate pe norme;

(ak)

să promoveze înființarea unui Consiliu politic transatlantic care să fie condus de responsabilii de politica externă ai USA și UE și care să servească drept forum pentru un dialog instituționalizat, periodic și eficace privind politica externă și de securitate între UE și SUA;

(al)

să urmărească convergența pozițiilor transatlantice față de China și să se bazeze pe „reducerea riscurilor” și diminuarea dependenței strategice, în conformitate cu prioritățile UE în materie de autonomie strategică, și să construiască lanțuri de aprovizionare reziliente, căutând, în același timp, acolo unde este fezabil, modalități de a se angaja într-un dialog cu China cu privire la anumite provocări globale;

(am)

să studieze modalități de a crea sinergii și oportunități de colaborare UE-SUA cu China în cadre multilaterale privind provocările comune și globale, cum ar fi schimbările climatice, riscurile legate de sănătate și pregătirea pentru pandemii, asistență umanitară, respectarea drepturilor omului, inclusiv libertatea religioasă, acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine, spațiul cibernetic, controlul armelor, dezarmarea nucleară, neproliferarea, prevenirea riscurilor prezentate de tehnologiile disruptive emergente, libertatea de navigație și combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

(an)

să colaboreze cu partenerii regionali și cu SUA pentru a asigura libertatea de navigație în strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud și Marea Chinei de Est, care sunt de o importanță crucială pentru fluxurile comerciale regionale și mondiale; să intensifice eforturile de menținere a păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan și să se opună oricăror acțiuni unilaterale, în special atunci când se bazează pe amenințări sau pe utilizarea forței, care subminează pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan;

(ao)

să consolideze cooperarea și coordonarea cu SUA, G7 și alți aliați democratici care împărtășesc aceeași viziune pentru a oferi o alternativă la inițiativa „O centură, un drum” și pentru a asigura accesul la materii prime critice;

(ap)

să colaboreze cu parteneri cu aceeași viziune, cum ar fi SUA, pentru a sprijini măsurile care permit participarea semnificativă a Taiwanului la reuniunile, mecanismele și activitățile instituțiilor internaționale relevante, cum ar fi OMS, Organizația Aviației Civile Internaționale și Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice;

(aq)

să se coordoneze cu SUA și cu alți parteneri cu aceeași viziune cu privire la aspecte în care acțiunile Chinei contravin intereselor euro-atlantice în materie de securitate, acordând prioritate provocărilor din domeniul tehnologiilor cibernetice, hibride, emergente și disruptive, al spațiului, al controlului armelor și al neproliferării;

(ar)

să abordeze îngrijorarea cu privire la faptul că, în ultimii ani, China și-a accelerat semnificativ dezvoltarea capacităților convenționale și nucleare, producând mii de ogive nucleare de precizie conectate la sisteme sofisticate de comandă și control, și nu s-a arătat dornică să se implice în discuții privind o posibilă participare a sa la instrumentele multilaterale de control al armamentelor;

(as)

să recunoască că achizițiile Chinei de proprietate intelectuală și progresele tehnologice realizate de principalele centre de cercetare sunt adesea utilizate pentru a-și îndeplini obiectivele militare și că UE ar trebui, prin urmare, să lucreze la elaborarea unei strategii pe termen lung pentru a contracara strategia Chinei de fuziune militaro-civilă în Europa;

(at)

să efectueze un audit intern al practicilor de achiziții publice ale statelor membre pentru a se asigura că produsele integrate în rețelele lor naționale și în instituțiile lor de apărare nu conțin tehnologii provenite de la întreprinderile din China, având în vedere legăturile strânse dintre Partidul Comunist Chinez și industria din China, în special companiile de securitate;

(au)

să promoveze un parteneriat mai strâns și cooperarea de securitate și economică cu SUA și cu alți parteneri din regiunea indo-pacifică care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv Japonia, Republica Coreea, Australia, Noua Zeelandă și Taiwanul, pentru a contribui la stabilitatea și prosperitatea regională și a contracara provocările care ne afectează valorile, interesele, securitatea și prosperitatea comune, în special orice încercare unilaterală de a modifica statu-quo-ul dintre Republica Populară Chineză și Taiwan; să recunoască faptul că provocările militare continue ale Chinei reprezintă o amenințare nu numai pentru Taiwan, ci și pentru regiunea indo-pacifică extinsă și, în cele din urmă, pentru ordinea mondială stabilită;

(av)

să continue parteneriatul strategic și cooperarea UE-SUA în Balcanii de Vest pentru a asigura pacea și stabilitatea în regiune, prin sprijinirea țărilor în cauză pe calea integrării europene și a aderării lor la NATO, și pentru a le sprijini să soluționeze problemele din regiune, cum ar fi reforma electorală și constituțională din Bosnia și Herțegovina și dialogul Belgrad-Priștina înlesnit de UE; să intensifice eforturile de consolidare a cadrului de securitate pentru această regiune, deoarece acest lucru ar întări stabilitatea acestei zone și să contribuie în continuare la integrarea euro-atlantică a țărilor din Balcanii de Vest; să se asigure că UE și NATO oferă mai mult sprijin țărilor din Balcanii de Vest pentru a contracara ingerințele străine răuvoitoare și amenințările hibride din partea țărilor terțe;

(aw)

să asigure o abordare comună îmbunătățită în regiune, în special în Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Serbia;

(ax)

să se opună consolidării politicilor secesioniste și violenței politice împotriva jurnaliștilor și agenților autorităților polițienești din Kosovo, inclusiv răpiri și asasinate; să salute călduros cooperarea actuală și să îmbunătățească în continuare cooperarea noastră cu SUA și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, pentru a garanta prelungirea mandatului EUFOR Althea, în vederea menținerii stabilității în Bosnia și Herțegovina;

(ay)

să continue cooperarea UE-SUA în sprijinul reformelor democratice din Ucraina, Moldova și Georgia pe calea aderării la UE și să aducă Ucraina și Georgia mai aproape de obiectivul lor de aderare la NATO, deoarece acest lucru este esențial pentru realizarea reformelor pro-democratice și pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea societăților lor; să combine acest lucru cu mecanisme eficace menite să pună capăt ocupației teritoriilor lor de către Federația Rusă; să sprijine aspirațiile democratice ale poporului belarus;

(az)

să coopereze împreună cu partenerii mondiali pentru a ne consolida capacitatea și eficacitatea de a lucra într-un parteneriat autentic și transparent și angajamentul nostru față de valorile democratice, drepturile omului, egalitatea de gen și o ordine internațională bazată pe norme și pentru a contribui la o dezvoltare digitală, ecologică și economică eficace și la conectivitate; să promoveze cooperarea cu SUA pentru a asigura faptul că inițiativa „Global Gateway” a UE este bine coordonată cu Parteneriatul G7 pentru infrastructură și investiții la nivel mondial;

(ba)

să stabilească contacte comune cu alți parteneri globali și să caute noi modalități de a reangaja țările emergente, spre exemplu Kazahstanul și Armenia, în procesul de cooperare în domeniile relațiilor externe, securității și apărării, comerțului, infrastructurii, investițiilor și în alte domenii și să le ofere acestor țări o cale de ieșire din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și din Uniunea Economică Eurasiatică;

(bb)

să stabilească o cooperare comună transatlantică cu țările din Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est în toate aspectele deja convenite;

(bc)

să recunoască că alinierea tot mai strânsă a Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC) cu Rusia și cu alți actori, precum Iranul și China, proliferarea tehnologiei rachetelor cu rază mică și medie de acțiune, precum și traficul lor cu cunoștințe nucleare către regimuri paria care împărtășesc aceeași viziune, în timp ce programul lor de arme nucleare este utilizat frecvent pentru a obține prin amenințări concesii politice și economice din partea comunității internaționale, necesită un efort reînnoit din partea parteneriatului UE-SUA pentru a împiedica amplificarea în continuare a comportamentului ostil al RPDC;

(bd)

să sublinieze necesitatea urgentă de a aprofunda cooperarea UE-SUA în Orientul Mijlociu, sprijinind totodată bunele angajamente bilaterale privind politicile noastre respective față de procesul de pace din Orientul Mijlociu și soluția bazată pe coexistența a două state, precum și necesitatea de a consolida coordonarea eforturilor noastre de încurajare a evoluțiilor pozitive, pacea și stabilitatea în întreaga regiune, inclusiv în privința acordurilor Avraam; să salute eforturile SUA de stabilizare a relațiilor bilaterale și multilaterale în regiune;

(be)

să sprijine în continuare inițiativele NATO de consolidare a capacităților, care joacă un rol important în contribuția la stabilizarea Orientului Mijlociu;

(bf)

să condamne în continuare Iranul pentru influența sa răuvoitoare și ostilă în Orientul Mijlociu, inclusiv pentru sprijinul acordat recentelor atacuri teroriste josnice ale Hamas împotriva Israelului; să coopereze cu SUA și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru a se asigura că Iranul își respectă obligațiile nucleare internaționale, dar să ia în comun măsurile corespunzătoare în cazul în care acestea nu mai sunt îndeplinite; să analizeze posibilitatea unei alinieri mai strânse a sancțiunilor împotriva Iranului și a interpușilor săi, în special Hezbollah, pentru încălcările obligațiilor sale nucleare internaționale și ale drepturilor omului; să sprijine eforturile SUA și ale altor aliați de a contracara ostilitatea iraniană și de a include Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene pe lista organizațiilor teroriste;

(bg)

să se coordoneze îndeaproape în fața situației dificile și instabile din Sahel, în special ca urmare a numeroaselor lovituri de stat care au afectat mai multe țări din regiune în ultimii ani;

(bh)

să consolideze împreună sprijinul economic, politic și operațional, precum și organizațiile regionale existente din Africa, cum ar fi Uniunea Africană, Forța G5 Sahel și Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS);

(bi)

să consolideze cooperarea transatlantică în ceea ce privește conștientizarea situației, răspunsurile diplomatice, diplomația preventivă, soluționarea conflictelor, consolidarea capacităților și întărirea rezilienței cibernetice prin intermediul dialogului cibernetic UE-SUA;

(bj)

să se bazeze pe Strategia UE privind regiunea arctică cu privire la toate chestiunile de interes comun și să dezvolte o strategie comună cuprinzătoare pentru această regiune, în special în ceea ce privește sustenabilitatea și cercetarea științifică, care ar garanta stabilitatea politică și pacea regională; să sporească în comun gradul de conștientizare cu privire la situația din nordul îndepărtat și din regiunea arctică și să creeze o nouă strategie axată pe planuri de descurajare și apărare, inclusiv pe libertatea de navigație și dispoziții pentru abordarea mișcărilor agresive ale actorilor statali;

(bk)

să sprijine dreptul internațional, în special astfel cum se reflectă în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), și soluționarea pașnică a litigiilor în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv în cadrul mecanismelor UNCLOS de soluționare a litigiilor;

(bl)

să își consolideze cooperarea în vederea combaterii pescuitului INN în mod coordonat;

(bm)

să elaboreze o abordare politică comună pentru a aborda deteriorarea rapidă a situației umanitare din Afganistan, să convingă guvernul taliban de facto să pună capăt apartheidului de gen împotriva femeilor și fetelor afgane și să se angajeze într-un dialog cu poporul afgan;

(bn)

să continue operaționalizarea dialogului și a cooperării transatlantice mai strânse privind sursele regenerabile de energie în conformitate cu Agenda verde a UE pentru viitor, având în vedere că este important ca UE și SUA să se afle în avangarda inovării, vizând investiții sinergice, sisteme de subvenționare care pot promova neîntrerupt cooperarea în domeniul energiei din surse regenerabile și într-un spațiu tehnologic și de producție bazat pe standarde tehnologice comune și vizând astfel de standarde;

(bo)

să colaboreze cu SUA și cu partenerii din întreaga lume pentru a reduce la minimum riscurile care decurg din proliferarea tehnologiilor sensibile, menținând în același timp deschiderea către cooperarea internațională; să consolideze coordonarea în ceea ce privește controlul exporturilor de tehnologii critice către regimurile autoritare care reprezintă o amenințare la adresa securității parteneriatului transatlantic;

(bp)

să încurajeze UE și SUA să coopereze pentru a reglementa punerea în aplicare a tehnologiei 5G astfel încât să respecte standarde stricte de securitate care să garanteze securitatea rețelelor naționale și internaționale de informații capabile să cripteze comunicațiile;

(bq)

să aprofundeze cooperarea în ceea ce privește elaborarea de standarde democratice pentru utilizarea tehnologiei, în special IA, cu scopul de a ne apăra valorile comune, a ne consolida securitatea și a promova standardele digitale care servesc democrația atât pe plan intern, cât și la nivel mondial;

(br)

să consolideze mecanismele de coordonare și să aprofundeze sinergiile pentru asigurarea aprovizionării comune cu materii prime critice și reechilibrarea lanțurilor de aprovizionare cu aceste materiale pentru a reduce dependențele strategice de furnizorii nedemocratici; să asigure încheierea rapidă a Acordului UE-SUA privind mineralele critice pentru a reduce consecințele negative ale Legii privind reducerea inflației asupra producătorilor europeni;

(bs)

să aprofundeze eforturile transatlantice comune de securizare a infrastructurii transatlantice esențiale și de promovare a unei infrastructuri de conectivitate sigure și reziliente pentru tehnologiile informației și comunicațiilor în întreaga lume cu parteneri cu aceeași viziune și de încredere, în special în ceea ce privește cablurile de telecomunicații și necesitatea de a se asigura că acestea sunt pe deplin protejate împotriva eforturilor actorilor răuvoitori de a perturba internetul și traficul de date la nivel transatlantic;

(bt)

să se asigure că UE și SUA, împreună cu alți parteneri pertinenți, creează căi solide pentru transferul transatlantic de date și alternative sigure, astfel încât fluxul de date să poată fi menținut sau restabilit rapid chiar și în cazurile de tentative de perturbare, ținând seama de faptul că este important să se asigure protecția deplină a datelor personale;

(bu)

să aibă în vedere instituirea unor delegații comune Parlament-Congresul SUA la reuniunile ministeriale ale Consiliului UE- SUA pentru comerț și tehnologie (CCT), cu consultări între aceste delegații comune și participanții la reuniunea ministerială programată să se desfășoare în marja acestor reuniuni ale CCT, pentru a permite Parlamentului și Congresului să contribuie la reflecțiile privind obiectivele CCT și provocările întâmpinate de acesta, precum și privind modalitățile de sprijinire a punerii în aplicare a agendei CCT;

(bv)

să aprofundeze cooperarea și cercetarea cu SUA și să promoveze structura dialogului spațial UE-SUA ca fiind complementară Strategiei spațiale a UE pentru securitate și apărare; să consolideze cooperarea pe baza programelor actuale ale UE, cum ar fi Galileo și Copernicus; să sublinieze că cooperarea UE-NATO în domeniul spațiului ar putea contribui la promovarea unor standarde de siguranță spațială și a celor mai bune practici din întreaga comunitate internațională; să implice Centrul Satelitar al Uniunii Europene în analizarea situației actuale a securității și/sau vulnerabilității satelitare a UE și a statelor membre și să stabilească domeniile în care ar putea fi stabilită o cooperare cu SUA în acest domeniu;

(bw)

să promoveze cooperarea între UE, SUA și toate celelalte țări americane și africane, pentru a face față provocărilor și amenințărilor precum terorismul, amenințările la adresa securității, traficul de ființe umane, arme și droguri, criminalitatea organizată și pirateria; să creeze sinergii între eforturile de combatere a terorismului și a radicalizării prin asigurarea unor resurse suficiente, prin îmbunătățirea schimbului de informații, printr-o mai bună cunoaștere a situației în domenii-cheie, care includ apariția unor paradisuri sigure și utilizarea de către teroriști a tehnologiilor emergente și disruptive, tactici hibride, activități comune de formare și educare, cursuri comune de combatere a terorismului, programe de schimb pentru ofițeri și exerciții tactice, precum și prin asigurarea faptului că cazurile de terorism sunt tratate de judecători și avocați formați în mod corespunzător;

(bx)

să intensifice eforturile de coordonare și schimb de informații comune cu privire la amenințările hibride, în special în ceea ce privește atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare, și să recunoască cerințele unice care vor rezulta pentru arhitecturile de apărare și necesitatea unei baze industriale de înaltă tehnologie pe care relația dintre UE și SUA este în măsură să o abordeze;

(by)

să încurajeze continuarea progreselor în ceea ce privește setul comun de propuneri, în special interacțiunea actuală între noua celulă de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride și celula NATO de analiză a amenințărilor hibride în ceea ce privește conștientizarea și analiza comună a situațiilor, cooperarea tactică și operațională dintre operațiunea Sea Guardian și EUNAVFOR MED IRINI și cooperarea continuă dintre Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică al UE și Centrul de securitate cibernetică al NATO;

(bz)

să continue și să dezvolte cooperarea excelentă în ceea ce privește combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine și să ne consolidăm disponibilitatea și reziliența comune împotriva utilizării răuvoitoare a progreselor tehnologice menite să ne prejudicieze interesele comune; să se asigure de faptul că cooperarea UE-SUA privind combaterea dezinformării și a ingerințelor străine ține seama de faptul că unele organizații care se axează pe aspecte sociale, cum ar fi drepturile sexuale și reproductive ale femeilor și activitățile de lobby în UE, primesc finanțare din afara UE, inclusiv din partea grupurilor de extremă dreaptă cu sediul în SUA, și încearcă să influențeze valorile europene;

(ca)

să facă schimb de informații și să abordeze în comun răspândirea influenței ruse și chineze și a activităților hibride, inclusiv manipularea informațiilor, atacurile cibernetice, ingerințele interne și constrângerile economice și politice, în special în contextul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și al impactului acestuia asupra Balcanilor de Vest, Caucazului de Sud, Africii și Americii Latine; să contracareze eforturile perturbatoare ale Rusei și ale altor regimuri autoritare de a submina democrația la nivel mondial și funcționarea economiilor de piață;

(cb)

să coordoneze și să alinieze îndeaproape eforturile de convergență democratică și mondială în ceea ce privește tehnologiile de frontieră, în special IA și învățarea automată și nano și biotehnologiile; să coordoneze îndeaproape eforturile UE-SUA în cadrul G7, al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, al Consiliului Europei, al Parteneriatului mondial privind inteligența artificială și al altor forumuri multilaterale care vizează să instituie cadre de guvernanță pentru IA, bazate pe valorile noastre comune și pe angajamentul nostru comun de a le susține; să consolideze cooperarea transatlantică în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de informatică cuantică;

(cc)

să continue și să consolideze discuțiile bilaterale privind tehnologia, cu scopul de a prelua rolul de lider în elaborarea de standarde internaționale pentru tehnologiile emergente, inclusiv, dar fără a se limita la IA, securitatea cibernetică și tehnologiile emergente; să continue cooperarea transatlantică în ceea ce privește raționalizarea practicilor de achiziții publice și interoperabilitatea tehnologiei și să avanseze în direcția instituirii unui parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții;

(cd)

să urmărească încheierea unui acord UE-SUA privind o metodologie comună de calcul al amprentei de carbon, care să vizeze neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 și să permită dezvoltarea unei piețe transatlantice a bunurilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, să încurajeze eforturile transatlantice comune privind inovarea în domeniul climei, să consolideze capacitatea UE și a SUA de a fi lider pe piața mondială a bunurilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să promoveze standarde mondiale în acest sens;

(ce)

să se asigure că SUA rămâne un partener important pentru securitatea energetică a UE, așa cum s-a întâmplat în special după invadarea Ucrainei de către Rusia;

(cf)

să salute cooperarea transatlantică în domeniul energiei, prin noi instrumente, cum ar fi Grupul operativ pentru securitate energetică instituit în 2022 și prin utilizarea altor forumuri pentru dialog structurat, cum ar fi Consiliul pentru energie UE-SUA;