CELEX:52023IR4544: Aviz al Comitetului European al Regiunilor – Sănătatea mintală (Aviz din proprie inițiativă)

1.

salută Comunicarea Comisiei Europene privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală, care arată clar că toate măsurile privind sănătatea mintală ar trebui să fie cuprinzătoare și transsectoriale, depășind cadrul politicii în domeniul sănătății;

2.

reiterează că sănătatea mintală este un drept universal al omului și că este esențială pentru dezvoltarea umană, comunitară și socioeconomică; totodată, estimarea OMS potrivit căreia peste 150 de milioane de persoane din Europa suferă de o tulburare de sănătate mintală reprezintă o provocare pentru asigurarea bunăstării și a dezvoltării durabile în societățile europene, în general;

3.

afirmă că, în conformitate cu articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acțiunea Uniunii trebuie să completeze și să sprijine politicile naționale și să vizeze îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și a afecțiunilor fizice și mintale, precum și evitarea surselor de pericol pentru sănătatea fizică și mintală. Cu toate acestea, aceste acțiuni ar trebui să respecte politicile regionale ale țărilor UE în domeniul sănătății, în special în ce privește organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală;

4.

atrage atenția asupra avizelor sale anterioare privind sănătatea, subliniind că sănătatea fizică și mintală sunt indisolubil legate și trebuie tratate pe picior de egalitate în contextul unei finanțări adecvate; subliniază că persoanele cu boli mintale grave se confruntă cu o prevalență mai mare a comorbidităților fizice și a multimorbidității și că, prin urmare, este nevoie de o asistență medicală integrată și cuprinzătoare, care să țină seama de nevoile lor în materie de sănătate mintală și fizică;

5.

ia act de faptul că afecțiunile mintale nu numai că scurtează speranța de viață în condiții bune de sănătate, ci reprezintă și un factor de risc asociat cu unele decese premature; astfel, afecțiunile mintale constituie un factor de risc asociat sinuciderii, care este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor (15-24 de ani) din Uniunea Europeană;

6.

subliniază că încă dinainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, problemele de sănătate mintală afectau deja aproximativ 84 de milioane de persoane în UE, costurile aferente fiind estimate la aproximativ 600 miliarde EUR pe an sau peste 4 % din PIB. La problemele menționate se adaugă existența unor inegalități sociale, de gen și de vârstă semnificative între regiuni, fiind necesare cercetări suplimentare cu privire la aceste disparități;

7.

reamintește că dreptul de acces la asistență medicală preventivă și dreptul de a beneficia de tratament medical sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE (1).

8.

își exprimă îngrijorarea cu privire la obstacolele din anumite state membre care împiedică accesul la serviciile de sănătate mintală prin intermediul sistemului public de sănătate, inclusiv în ce privește aspecte precum taxele suplimentare, perioadele îndelungate de așteptare pentru efectuarea programărilor, deficitul de profesioniști în domeniul sănătății mintale și prevalența stigmatizării;

9.

salută concluziile Consiliului din 30 noiembrie 2023, care au invitat statele membre să „elaboreze planuri de acțiune sau strategii cu o abordare transsectorială a sănătății mintale”. Comitetul este pregătit să participe la acest proces prin intermediul membrilor săi de la toate nivelurile administrației subnaționale și în calitatea sa de organ consultativ la nivelul UE;

10.

subliniază impactul factorilor de mediu asupra sănătății mintale și evidențiază necesitatea de a aborda factorii de stres din mediul înconjurător, cum ar fi poluarea, zgomotul și schimbările climatice, alături de factorii societali și economici, atunci când statele membre își elaborează strategiile privind sănătatea mintală;

11.

subliniază rolul esențial al autorităților locale în gestionarea serviciilor din domeniul sănătății mintale (2), precum și angajamentul orașelor și regiunilor în favoarea unei asistențe medicale de înaltă calitate, centrate pe pacient; de asemenea, atrage atenția asupra raportului său din 2022 privind starea orașelor și regiunilor (3), și în special asupra exemplelor de proiecte locale în domeniul sănătății mintale;

12.

atrage atenția asupra accesului foarte limitat și uneori chiar inexistent la date locale și regionale actualizate privind sănătatea mintală, ceea ce, la rândul său, îngreunează elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri de promovare, prevenire și tratament pentru îmbunătățirea sănătății mintale și a accesului la asistența medicală necesară (4); ca atare, solicită Comisiei Europene să acorde prioritate colectării de date locale și regionale standardizate pentru a identifica condițiile prealabile pentru sănătatea mintală și nevoile în materie de sănătate la nivel local și regional; datele astfel colectate vor permite monitorizarea continuă și furnizarea de răspunsuri adecvate la lacunele regionale și locale în materie de sănătate, inclusiv la disparitățile în ceea ce privește accesul la servicii de înaltă calitate; prin urmare, salută intenția Comisiei de a include în ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) date suplimentare privind sănătatea mintală, începând din 2025; invită, de asemenea, Comisia să sprijine continuarea cercetărilor privind sănătatea mintală, să evalueze în detaliu proiectele locale și regionale și să testeze punerea în aplicare a celor mai promițătoare rezultate ale acțiunilor comune, ca de exemplu ImpleMENTAL;

13.

sprijină promovarea tuturor activităților de cercetare care utilizează date privind sănătatea în format digital; în același timp, subliniază că digitalizarea tot mai mare a unor astfel de informații sensibile trebuie contrabalansată de un grad adecvat de securitate. Amenințarea la adresa securității cibernetice continuă să crească, iar o eventuală scurgere a datelor privind sănătatea, în special a celor privind sănătatea mintală, poate fi extrem de dăunătoare pentru bunăstarea persoanelor direct afectate; invită, de asemenea, Comisia să se asigure că oportunitățile și cerințele în materie de siguranță pentru partajarea și utilizarea primară și secundară a datelor privind sănătatea mintală sunt pe deplin luate în considerare și dezvoltate în cadrul inițiativei comunitare de creare a spațiului european comun al datelor privind sănătatea (5);

14.

dorește să se alăture Grupului de experți în domeniul sănătății publice (PHEG) al Comisiei, cu statut de observator, pentru a promova transferul celor mai bune practici relevante de la statele membre și părțile interesate către orașe și regiuni;

15.

salută intenția Comisiei de a oferi un sprijin adecvat fiecărui stat membru al UE prin asistență tehnică și consolidarea capacităților pentru transferul și punerea în aplicare a celor mai bune practici; invită Comisia și statele membre să extindă această ofertă la autoritățile regionale și locale, deoarece acestea dețin cunoștințe specifice și experiență în ceea ce privește nevoile și soluțiile și sunt în mare măsură responsabile pentru punerea în aplicare ulterioară la nivel regional și local a soluțiilor identificate;

16.

este de acord cu afirmația că „sănătatea oamenilor este influențată de experiențele lor de viață și de mediile în care își petrec viața”, deoarece ea arată rolul important al condițiilor de mediu, inclusiv al factorilor socioeconomici, asupra sănătății mintale; prin urmare, își reiterează apelul adresat Comisiei de a finanța o nouă ediție a raportului din 2013 privind inegalitățile în materie de sănătate în UE (6), pentru a reflecta situația actuală, și anume impactul războaielor, pandemiilor, transformărilor tehnologice în curs de desfășurare, crizei energetice și celei economice;

17.

reamintește că în special profesioniștii din domeniul sănătății, dar și lucrătorii din învățământ, securitate, serviciile esențiale și lucrătorii în schimburi sunt supuși unei sarcini de stres ridicate și că în rândul lor se înregistrează rate de sinucidere disproporțional de ridicate; ca atare, solicită urgent politici și intervenții specifice pentru prevenirea și promovarea sănătății mintale și a bunăstării în sânul acestor profesii; subliniază că condițiile de muncă trebuie concepute astfel încât să permită un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată, asigurând astfel, pe termen lung, păstrarea profesioniștilor în aceste domenii;

18.

subliniază importanța unei dezvoltări sănătoase în perioada copilăriei pentru promovarea sănătății mintale și prevenirea problemelor de sănătate mintală. În 2022, 24,7 % dintre copiii cu vârsta sub 18 ani din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (7). Prin urmare, reiterează apelul la o Uniune favorabilă copiilor în Europa și la o Garanție europeană pentru copii robustă pentru a eradica sărăcia în rândul copiilor și pentru a asigura accesul la drepturi precum asistența medicală și educația (8). Acest lucru nu numai că le-ar oferi copiilor mai multe oportunități de dezvoltare în viață, ci ar spori și capacitatea îngrijitorilor principali de a promova o relație sigură de atașament cu copiii lor, ceea ce este fundamental pentru sănătatea lor mintală, chiar și după ce devin adulți;

19.

sprijină Concluziile Consiliului adoptate la 9 octombrie 2023 (9) privind legătura dintre sănătatea mintală și ocuparea forței de muncă, cu accent pe munca precară. Sănătatea mintală și munca sunt strâns corelate: sănătatea mintală este un aspect esențial pentru capacitatea de muncă și pentru productivitate, în timp ce riscurile psihosociale la locul de muncă pot afecta, la rândul lor, sănătatea mintală. Îndeosebi, munca precară, inclusiv locurile de muncă prost plătite și care nu oferă nicio protecție, pot cauza tulburări precum anxietatea și depresia; în plus, există studii care arată că anumite categorii de lucrători, din cauza idiosincraziei specifice sarcinilor pe care le îndeplinesc, sunt deosebit de vulnerabili la tulburările psihice și au nevoie de îngrijiri și de o protecție specială, întrucât ei prestează, de altfel, servicii esențiale pentru comunitate. Este vorba, în special, despre personalul din serviciile de îngrijire, de urgență și de securitate, din cauza expunerii la situații cu un nivel ridicat de stres și cu un puternic impact emoțional. Acțiunile de monitorizare a sănătății mintale în situații de risc psihologic vor avea ca rezultat un nivel mai ridicat de protecție a sănătății acestor categorii de lucrători;

20.

salută invitația de a prezenta cele mai bune practici privind promovarea sănătății mintale și a sănătății prin intermediul Portalului european de bune practici (10); invită autoritățile locale și regionale să împărtășească exemple de proiecte inovatoare sau promițătoare desfășurate pe teritoriile lor;

21.

reamintește Comisiei că sistemele de sănătate din majoritatea statelor membre sunt descentralizate și, prin urmare, recomandă ca site-urile naționale destinate cetățenilor (prevăzute de inițiativa emblematică 4) să prevadă, de asemenea, linkuri către paginile regionale, pentru a îmbunătăți accesul la tratament, sprijin și îngrijire;

22.

face trimitere la Declarația de la Veneția (11), axată pe obiectivul 11 al Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite, care vizează luarea de măsuri pentru ca orașele și așezările umane să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile; în conformitate cu Declarația de la Veneția, subliniază că organizarea de campanii care promovează un stil de viață sănătos poate juca un rol enorm în promovarea sănătății mintale și prevenirea problemelor mintale. În acest sens, invită alte orașe și regiuni să semneze declarația, permițând astfel colectarea la scară mai largă a bunelor practici relevante menite să fie împărtășite;

23.

sprijină campania Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) „Orice formă de mișcare contează” (12) și atrage atenția asupra legăturii benefice dintre activitatea fizică și sănătatea mintală, dat fiind că studiile științifice demonstrează că activitatea fizică reduce simptomele de anxietate și depresie. Măsurile privind activitatea fizică ar trebui să acorde o atenție deosebită persoanelor cu probleme de sănătate mintală, deoarece acestea sunt expuse unui risc mai mare de a avea o sănătate fizică precară; invită statele membre să instituie programe naționale de activitate fizică cu capitole specifice dedicate impactului diferențelor de vârstă, de gen și de statut socioeconomic asupra practicării acestei activități și să ia măsuri pentru ca infrastructura, cursurile și cluburile sportive să devină mai accesibile;

24.

este îngrijorat de legătura puternică dintre crizele din domeniul sănătății mintale și consumul/abuzul de droguri: de exemplu, potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, în anumite grupuri de tratament împotriva dependenței de droguri, un procent de până la 80 % dintre pacienți prezintă și alte probleme de sănătate mintală (13);

25.

împărtășește opinia potrivit căreia persoanele care se confruntă cu tulburări mintale sunt mai vulnerabile la abuzul de substanțe psihoactive, deoarece unele dintre aceste persoane le-ar putea folosi pentru a atenua durerea emoțională care se află la originea problemelor lor de sănătate mintală (14). Ca urmare a abuzului de droguri, aceste persoane devin adesea dependente de ele, ceea ce le face mai vulnerabile în raport cu șomajul și cu problema lipsei de adăpost și sporește probabilitatea ca ele să adopte comportamente cu risc ridicat asociate cu infecții precum HIV și hepatita C; trebuie să se depună eforturi specifice pentru detectarea acestor tulburări și să se adopte abordări multidisciplinare cuprinzătoare, care să asigure o coordonare și integrare strânse între diferitele servicii ale rețelei de îngrijire a sănătății de la nivel național și regional;

26.

recunoaște că există o stigmatizare a dependenței și a abuzului de substanțe care poate împiedica persoanele afectate să caute ajutor, și pledează, prin urmare, pentru tratarea acestei chestiuni ca o problemă de sănătate complexă; invită statele membre să se implice mai mult în cercetare și să instituie soluții organizaționale pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală și cu dependențe; salută noua Foaie de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, întrucât este conștient de impactul devastator al cartelurilor drogurilor, atât în Europa, cât și pe alte continente; subliniază că lupta împotriva criminalității organizate trebuie să meargă mână în mână cu programe menite să sprijine recuperarea din starea de dependență și să prevină consumul de droguri, în special în rândul minorilor;

27.

recunoaște impactul asupra sănătății mintale al discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;

28.

subliniază importanța politicilor sociale care abordează excluziunea socială, sărăcia, lipsa de adăpost, tulburările legate de utilizarea de substanțe, șomajul și vulnerabilitățile economice, pentru a preveni afecțiunile de sănătate mintală și a aborda cauzele profunde ale acestora; subliniază necesitatea de a pune la dispoziție instrumente mai bune pentru a-i ajuta pe oameni să facă față problemelor;

29.

condamnă incriminarea HIV și discriminarea pe motive legate de HIV în Uniunea Europeană și îndeamnă statele membre să pună capăt fără întârziere acestor practici, inclusiv celor care împiedică accesul la serviciile de sănătate;

30.

subliniază că probabilitatea ca femeile să se confrunte cu depresie este de două ori mai mare și că experiențele și rolurile lor sociale modelează percepțiile și așteptările și influențează bunăstarea psihică (15); ca atare, a salutat aprobarea Directivei privind transparența salarială (16) în primăvara anului 2023 și invită toate statele membre să o transpună fără întârziere în legislația națională; speră că Directiva (UE) 2023/970 va contribui la accelerarea eliminării diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, care se ridică în prezent în UE la aproximativ 13 %;

31.

este șocat de faptul că o treime din femeile din Europa au fost victime ale violenței fizice sau sexuale cel puțin o dată la vârsta adultă, 20 % dintre tinerele femei au fost victime ale hărțuirii sexuale online, una din cinci femei a fost persecutată, una din douăzeci de femei a fost violată și mai mult de una din zece au fost victime ale violenței sexuale. Astfel de acte au un impact psihologic ireversibil asupra femeilor; solicită instituirea unor acțiuni și cadre mai eficiente la toate nivelurile de guvernanță, pentru a asigura urmărirea penală a autorilor infracțiunilor sexuale și pentru a pune accentul pe prevenirea violenței, pe asistența și pe reintegrarea socială și la locul de muncă a victimelor violenței;

32.

observă că la 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare în UE Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (17) și solicită celor câteva state membre care nu au ratificat încă convenția să facă acest lucru fără întârziere;

33.

constată că situația migranților și a refugiaților îi face mai vulnerabili la crizele din domeniul sănătății mintale – în acest grup, prevalența problemelor de sănătate mintală din sfera afecțiunilor cum ar fi depresia, anxietatea și tulburările de stres posttraumatic, este semnificativ mai mare (1 din 3 persoane) în comparație cu restul populației; în plus, mulți migranți se confruntă cu probleme în materie de acces la servicii de sănătate mintală (18).

34.

subliniază provocările legate de discriminarea împotriva comunității LGBTQ +; stigmatizarea și discriminarea persistentă a acestor persoane le afectează bunăstarea generală, crescând riscul de depresie și de tentative de sinucidere (19);

35.

ia notă de situația persoanelor fără adăpost și de condițiile lor de sănătate mintală, aspecte evidențiate în numeroase studii europene și internaționale (20), și invită statele membre să instituie programe de sprijin pentru persoanele fără adăpost, care să plaseze sănătatea mintală în centrul modalităților de îngrijire și de asistență;

36.

condamnă toate formele de discriminare împotriva persoanelor LGBTQIA +, deoarece astfel de acțiuni reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sănătății mintale a acestor persoane și o încălcare a drepturilor omului;

37.

subliniază legătura deseori trecută cu vederea dintre sănătatea mintală și sarcină, remarcând prevalența îngrijorătoare a depresiei și a anxietății în rândul femeilor însărcinate; subliniază importanța unui sprijin global și accesibil, de la concepție până la perioada post-partum; subliniază rolul educației în ce privește impactul sănătății mintale atât asupra mamei, cât și a copilului, pentru a le garanta siguranța și bunăstarea în timpul acestei perioade critice, precum și ulterior;

38.

subliniază că procesul de îmbătrânire crește riscul de izolare socială, de pierdere a autonomiei și de apariție a unor boli cronice, fenomene care au totodată un impact negativ asupra sănătății mintale; este îngrijorat de cazurile frecvente de depresie și de ratele mai ridicate de sinucidere în rândul persoanelor în vârstă și invită autoritățile locale și regionale să acorde prioritate proiectelor privind îmbătrânirea în condiții decente, sprijinirea activității fizice și socializarea persoanelor în vârstă, deoarece astfel de proiecte au un impact pozitiv asupra bunăstării lor mintale;

39.

subliniază importanța protejării sănătății mintale a copiilor, adolescenților și tinerilor adulți, în special în mediul școlar și familial, deoarece de acest factor depinde în mare măsură dezvoltarea lor la vârsta adultă; subliniază rolul important al educației în prevenirea hărțuirii și a hărțuirii online în școli, pentru a preveni problemele legate de sănătatea și bunăstarea elevilor;

40.

subliniază impactul benefic al activității fizice, al mișcării și al jocului ca factori determinanți ai bunei sănătăți mintale, în special la copii, adolescenți și adulți tineri;

41.

salută anunțul privind introducerea unor programe de sprijinire a sănătății mintale a copiilor și adolescenților, în special a „rețelei de sănătate mintală pentru copii și tineri” (inițiativa 7), a „setului de instrumente preventive privind riscurile, printre altele, de comportament agresiv în instituțiile de învățământ” (inițiativa 8), a „instrumente[lor] pentru copii și tineri pentru a aborda în mod activ, de exemplu, stilurile de viață sănătoase” (inițiativa 9) și a programului „Ecrane sănătoase, tineri sănătoși” (inițiativa 10);

42.

îndeamnă UE și statele membre să elaboreze o strategie globală pentru a aborda cazurile de neurodivergență și handicapurile ascunse, cum ar fi autismul și ADHD; subliniază rolul esențial al diagnosticării timpurii pentru a oferi un sprijin în timp util și îmbunătățit și pentru a crea o atmosferă educațională care să încurajeze învățarea continuă și integrarea bine sprijinită a copiilor cu trăsături neurodivergente, pentru a promova incluziunea și a garanta că societatea prețuiește persoanele cu nevoi diferite și le capacitează;

43.

este preocupat de numărul tot mai mare de tentative de sinucidere în rândul copiilor și al tinerilor; constată că motivele acestei situații sunt multidimensionale și necesită o acțiune transsectorială integrată (în domenii precum sănătatea, educația, justiția, asistența socială) și solicită o mai bună finanțare a programelor care vizează integrarea acestor domenii de acțiune, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a sănătății mintale; solicită să se acorde o atenție deosebită mass-mediei și persoanelor responsabile de conținutul digital;

44.

subliniază că, pentru o bună sănătate mintală, este esențial să se acorde prioritate politicilor favorabile familiilor, care să recunoască faptul că familiile oferă persoanelor un sentiment de securitate, dragoste și apartenență. La domiciliu se pot face multe pentru a combate problemele de sănătate mintală, dacă se instituie structurile adecvate și dacă părinții și îngrijitorii sunt bine sprijiniți;

45.

atrage atenția asupra deficitului de forță de muncă din domeniul sănătății cu care se confruntă aproape toate regiunile și orașele; în special, își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa specialiștilor în probleme de sănătate mintală în cadrul diverselor grupuri profesionale; deficitul de personal se referă la personalul medical din domeniul psihiatriei și la profesioniștii din domeniul psihologiei clinice și al asistenței medicale specializați în sănătate mintală și la alte tipuri de personal de îngrijire, atât în mediul ambulatoriu, cât și în cel spitalicesc; CoR invită statele membre să abordeze această problemă colaborând cu asigurătorii, universitățile și serviciile de sănătate pentru a crea condițiile adecvate pentru formarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul sănătății mintale și pentru a le asigura o viață profesională durabilă;

46.

îndeamnă Comisia și statele membre să sprijine și să dezvolte programe de sprijin pentru rudele și îngrijitorii informali ai persoanelor cu probleme de sănătate mintală, deoarece ei se confruntă, la rândul lor, cu un stres constant și semnificativ, de natură să le dăuneze grav propriei lor bunăstări mintale;

47.

subliniază că, deși asistența medicală este disponibilă pentru cetățenii europeni, timpul îndelungat de așteptare pentru a beneficia efectiv de asistență obligă multe persoane să finanțeze ele însele aceste servicii, ceea ce duce la reducerea accesibilității pentru comunitățile mai puțin înstărite și, pe termen lung, chiar la excluziunea lor socială (21).

48.

solicită creșterea finanțării pentru sănătatea mintală pediatrică și juvenilă și un sprijin structural mai puternic pentru tipurile locale de servicii care pot interveni pentru a preveni crizele mintale în rândul minorilor;

49.

încurajează toate guvernele naționale să pună în aplicare bune practici de dezinstituționalizare în domeniul sănătății mintale, ceea ce necesită consolidarea și extinderea mecanismelor și resurselor comunitare;

50.

este preocupat de comercializarea tot mai frecventă a serviciilor de sănătate din domeniul psihiatriei, ceea ce va duce la agravarea inegalităților în ceea ce privește accesul la aceste servicii al persoanelor care au nevoie de ele; subliniază, prin urmare, importanța caracterului public și accesibil tuturor al serviciilor de asistență medicală în Europa;

51.

subliniază că cercetarea în domeniul economiei sănătății (22) arată că dezvoltarea serviciilor sociale de sănătate mintală reduce semnificativ costul serviciilor spitalicești și, în același timp, face ca tratamentele să fie foarte eficiente; impactul lor pozitiv asupra sănătății se reflectă în faptul că un număr sporit de persoane pot intra pe piața forței de muncă; ca atare, crește nivelul producției, precum și participarea la viața societății, în general.

52.

subliniază că lipsa de acțiune poate duce pe termen lung la sarcini economice mai mari, inclusiv la creșterea costurilor asistenței medicale, dar și la consecințe sociale, deoarece problemele mintale netratate iau amploare, ceea ce face ca persoanele vizate să se regăsească în situații vulnerabile, fără locuri de muncă și să fie expuse riscului de sărăcie și excluziune socială;

53.

încurajează dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală în unitățile de asistență medicală primară și socială; prin creșterea accesibilității acestor servicii, se reduce presiunea asupra sistemului costisitor de asistență medicală spitalicească; ar trebui să se promoveze și dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală în cadrul activității desfășurate de serviciile sanitare ale serviciilor de prevenire a riscurilor profesionale. Monitorizarea sănătății lucrătorilor implică un potențial de depistare precoce a semnelor și a simptomelor legate de sănătatea mintală și este o oportunitate care trebuie consolidată din punctul de vedere al eficacității și al eficienței;

54.

recunoaște impactul potențial al serviciilor digitale de sănătate mintală în ce privește creșterea accesibilității pentru tineri, în special în zonele îndepărtate sau insuficient deservite; recunoaște că disparitățile digitale și barierele în materie de alfabetizare digitală îi pot împiedica pe unii tineri să acceseze servicii online de sănătate mintală;

55.

atrage atenția asupra studiilor OMS potrivit cărora fiecare dolar investit într-un tratament mai eficient al depresiei și al anxietății oferă o rentabilitate de 4 USD în termeni de sănătate și capacitate de muncă mai bune; prin urmare, cheltuielile pentru sănătatea mintală nu reprezintă un cost, ci o investiție cu o rată ridicată de rentabilitate;

56.

este de acord cu abordarea privind „integrarea sănătății mintale în toate politicile” și sprijină acțiunile privind bunăstarea mintală în domenii precum educația, artele și cultura, mediul, legislația muncii, șomajul, coeziunea, cercetarea și inovarea, protecția socială, dezvoltarea regională durabilă, dezvoltarea urbană durabilă și lumea digitală, dar fără a se limita la ele;

57.

subliniază importanța punerii în aplicare a unor sisteme solide de monitorizare și evaluare pentru a spori eficacitatea programelor de sănătate mintală și pentru a identifica domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri;

58.

invită statele membre să elaboreze și să pună în aplicare programe de sănătate mintală în școli pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte într-un mediu fără stigmatizare, adaptat nevoilor lor emoționale; copiii trebuie să fie echipați cu abilitatea de a face față stresului și altor factori care afectează sănătatea mintală; recomandă Comisiei să creeze un registru al programelor școlare pentru a crește posibilitățile ca ele să fie utilizate în comun;

59.

invită statele membre și autoritățile acestora să acorde prioritate sănătății mintale a copiilor în toate strategiile urbane, regionale și naționale și să investească, printre altele, în accesul liber la activități sportive sau culturale, organizații de tineret, cluburi extrașcolare;

60.

este preocupat de răspândirea violenței cibernetice și salută Regulamentul privind serviciile digitale (23), în special articolul 34, care impune furnizorilor de platforme sau motoare de căutare mari să efectueze o evaluare sistemică a riscurilor, inclusiv, în special, a amenințărilor care pot avea „orice efecte negative reale sau previzibile în ceea ce privește violența bazată pe gen, protecția sănătății publice și a minorilor și consecințele negative grave asupra bunăstării fizice și mentale a persoanei”;

61.

recomandă autorităților locale și regionale să sprijine acțiunile de sensibilizare cu privire la riscurile asociate utilizării serviciilor digitale prin îmbunătățirea alfabetizării digitale, protejând în același timp identitatea online;

62.

recomandă autorităților locale și regionale să își intensifice eforturile de îmbunătățire a calității aerului la nivel local prin măsuri referitoare la amenajarea teritoriului, mobilitate și transport, ecologia urbană și alte politici; subliniază constatările ONU privind legătura dintre calitatea slabă a aerului și problemele psihologice și comportamentale din copilărie, inclusiv deficitul de atenție (ADHD), anxietatea și depresia;

63.

își reiterează apelul (24) adresat consiliilor locale de a promova și a facilita strategii de proiectare urbană care să creeze spații publice favorabile pietonilor și mersului cu bicicleta, sigure, atractive și accesibile și reamintește că spațiile verzi au un impact pozitiv asupra sănătății mintale (25);

64.

salută informația cu privire la cele 1,23 miliarde EUR alocate pentru sprijinirea măsurilor legate de sănătatea mintală, dar consideră că această finanțare ar putea să nu fie suficientă pentru a sprijini toate inițiativele propuse de Comisie;

65.

reamintește că în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa au fost alocate 765 milioane EUR pentru a sprijini proiecte de cercetare și inovare în domeniul sănătății mintale și invită autoritățile publice și centrele științifice să profite de aceste oportunități;

66.

este preocupat de faptul că accesul la fondurile UE rămâne prea complicat, în special pentru autoritățile mai mici și solicită să se prevadă un instrument echivalent cu Instrumentul de sprijin tehnic pentru regiuni și orașe;

67.

sprijină propunerea Parlamentului de a institui o misiune privind sănătatea mintală în cadrul programului Orizont Europa și al viitorului program al cadrului financiar multianual 2028-2035;

68.

sprijină apelul la instituirea unui An european al sănătății mintale și la elaborarea unui plan european pentru protejarea sănătății mintale;

69.

încurajează Comisia să considere această abordare cuprinzătoare ca pe un prim pas către o legislație completă privind sănătatea mintală.

70.

invită Comisia Europeană să se asigure că recomandările formulate în cursul semestrului european nu au efecte negative asupra serviciilor publice și asupra dreptului la sănătate al cetățenilor europeni și insistă în special asupra faptului că măsurile de austeritate nu ar trebui să compromită reziliența serviciilor de sănătate din statele membre;