CELEX:52023IR4562: Aviz al Comitetului European al Regiunilor – Locuințele inteligente, durabile și la prețuri accesibile ca instrument prin care autoritățile locale pot face față multiplelor provocări (Aviz din proprie inițiativă)

1.

observă că, odată cu urbanizarea rapidă și cu tendințele migratorii, exacerbate de crizele succesive, în special pandemia de COVID-19, creșterea costurilor energiei și inflația cauzate de războiul din Ucraina, criza locuințelor din Europa se adâncește, solicitând la maximum autoritățile locale și regionale pentru a garanta un stoc de locuințe la prețuri accesibile, un mediu social favorabil incluziunii și condiții de viață decente, sănătoase și sustenabile;

2.

constată cu îngrijorare că creșterea costurilor cu locuința și o tendință constant ascendentă a chiriilor și a prețurilor locuințelor în orașele mari și în zonele metropolitane afectează din ce în ce mai mult nu numai gospodăriile cu venituri mici, ci și gospodăriile cu venituri medii, 10,4 % din populația urbană a UE trăind într-o gospodărie în care costurile totale cu locuința reprezintă peste 40 % din venitul disponibil. Gentrificarea și turismul (închirierea pe termen scurt pentru turiști) care determină creșterea prețurilor și sărăcia energetică afectează aproximativ 34 de milioane de europeni, sporind riscul de expunere la evacuări și amplificând fenomenul lipsei de adăpost, în special în cazul gospodăriilor cu venituri mici, al tinerilor, al persoanelor cu handicap, al persoanelor în vârstă, al familiilor numeroase cu copii, al migranților și al anumitor grupuri culturale sau etnice;

3.

reiterează dreptul oricărei persoane de a avea o locuință abordabilă, accesibilă și sănătoasă, în conformitate cu principiul 19 al Pilonului european al drepturilor sociale și cu ODD 11 al ONU: Orașe și comunități durabile, precum și în conformitate cu Carta de la Geneva a ONU privind locuințele sustenabile;

4.

subliniază că abordarea cererii de locuințe și gestionarea stocurilor mari de clădiri și spații publice intră în principal în sarcina autorităților locale și regionale, care au un rol principal în planificare și finanțare;

5.

avertizează că costurile excesive ale locuințelor au un impact negativ nu numai asupra economiilor locale și regionale, ci și asupra mobilității în cadrul pieței unice. Persoanele calificate și absolvenții se confruntă adesea cu costuri prohibitive, care îi împiedică să se mute în zone cu oportunități profesionale în domeniul lor; de asemenea, accesul unor profesioniști din domenii esențiale, precum profesorii, ofițerii de poliție și asistenții medicali, este limitat din cauza prețurilor de pe piața locuințelor din orașe, iar lucrători care asigură servicii esențiale slab remunerate petrec zilnic ore întregi făcând naveta; În multe cazuri, autoritățile locale și regionale, agențiile publice și întreprinderile private care furnizează aceste servicii se confruntă cu dificultăți extreme în ocuparea posturilor vacante pentru unele dintre aceste posturi-cheie.

6.

susține că dreptul autorităților publice locale și regionale de a reglementa obiectivele de interes public, în special în ce privește locuințele și urbanismul, în cadrul juridic relevant, este o componentă esențială pentru realizarea coeziunii și reprezintă o chestiune de subsidiaritate;

7.

reiterează provocarea pe care o reprezintă prețurile ridicate ale locuințelor din perspectiva accesului la educație, în special în orașele mai mari, unde învățământul superior este concentrat, iar chiriile sunt cele mai ridicate. Lipsa unor locuințe la prețuri accesibile limitează accesul la educație, ceea ce subliniază necesitatea unor politici care să asigure egalitatea educațională și să capaciteze tinerii.

8.

subliniază vulnerabilitatea socială cauzată de prețurile ridicate ale locuințelor, care limitează opțiunile legate de părăsirea unui mediu nesănătos sau abuziv. Acest lucru evidențiază necesitatea unei politici cuprinzătoare în domeniul locuințelor, care să abordeze nu numai aspectele economice, ci și bunăstarea individuală, definind acest aspect ca o chestiune de sănătate publică și siguranță personală.

9.

ia act de rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 care solicită să se ia măsuri pentru soluționarea crizei locuințelor și recunoașterea garantării unei locuințe adecvate ca fiind un drept fundamental al omului în Uniunea Europeană și salută dezbaterea pe tema „Locuințe decente pentru toți” din Parlamentul European (octombrie 2023) și apelul pentru un plan solid de investiții sociale, o finanțare adecvată și o abordare politică cuprinzătoare pentru a asigura disponibilitatea, accesibilitatea și caracterul adecvat al locuințelor în Europa;

10.

salută călduros Declarația de la Gijón din 2023 și Declarația de la Nisa din 2022, semnate de miniștrii UE pentru locuințe și dezvoltare urbană, recunoscând necesitatea de a aplica principiile subsidiarității și guvernanței pe mai multe niveluri în elaborarea politicilor privind locuințele în Uniunea Europeană; este deosebit de mulțumit de faptul că cea mai recentă Declarație de la Liège, din 5 martie 2024, analizează măsuri concrete de accelerare a renovării, de diversificare a surselor de finanțare, de îmbunătățire a guvernanței și a sinergiilor și de încurajare a inovării în domeniu;

11.

solicită să se pună din nou accentul pe inițiativele în curs legate de locuințele cooperative, publice și sociale, cele rezultate în urma unui parteneriat public-privat, locuințele fără scop lucrativ și inițiativele fără caracter speculativ privind locuințele private la prețuri accesibile, precum și pe un stimulent financiar pentru punerea lor în aplicare, care ar putea dota autoritățile locale și regionale cu instrumentele necesare pentru a face față crizelor actuale; solicită ca FEDR să poată fi utilizat pentru construirea de noi locuințe sociale și pentru reabilitarea clădirilor și renovarea spațiilor rezidențiale ale acestora în toate regiunile europene. Creșterea investițiilor în locuințe ar îmbunătăți în fapt accesibilitatea locuințelor, ar face ca prețul lor să fie mai abordabil, ar stimula baza economică locală, ar contribui la inversarea tendințelor demografice, ar duce la îndeplinirea obiectivelor climatice și ar îmbunătăți reziliența locală la schimbările climatice, contribuind totodată la eforturile de integrare atât a refugiaților, cât și a migranților;

12.

solicită o mai bună coordonare între politicile UE și politicile statelor membre, ale regiunilor și autorităților locale ale acestora, precum și lansarea unei Agende privind locuințele pentru Uniunea Europeană, similară Agendei urbane a UE, care să contribuie la un răspuns instituțional comun pe mai multe niveluri și multipartit la provocările legate de locuințe, pentru o coordonare mai bună la nivel european în materie de politici, finanțare și modele de locuințe;

13.

subliniază că, deși politicile privind locuințele rămân o competență exercitată la nivel adecvat în statele membre, o serie de regulamente ale UE, ce privesc protecția socială, economia socială, dezvoltarea urbană, eficiența energetică, reglementarea piețelor și ajutoarele de stat, au un impact puternic asupra chestiunii locuințelor la nivel local. Pentru a contribui la stabilirea unei agende pozitive a UE în domeniul locuințelor, Comitetul European al Regiunilor sprijină propunerea Parlamentului European de modificare a articolului 153 alineatul (1) litera (j) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, introducând o competență a Uniunii Europene de sprijinire în domeniul locuințelor sociale (1);

14.

în ceea ce privește reglementarea pieței, Comitetul European al Regiunilor solicită Comisiei Europene să abordeze problema speculațiilor și a spălării banilor pe piața imobiliară la nivel european prin intermediul unui registru european de transparență imobiliară care să includă numele proprietarilor diferitelor proprietăți, garantând astfel că fiecare locatar cunoaște identitatea reală a proprietarului său. Un astfel de registru ar putea contribui la evitarea tendințelor acaparatoare ale unei game largi de mari societăți imobiliare și ale unui număr foarte mare de persoane fizice care își închiriază proprietățile și la prevenirea fenomenului clădirilor goale și neutilizate;

15.

în acest context, salută documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2022 privind evaluarea normelor UE privind ajutoarele de stat pentru serviciile de interes economic general (SIEG) aplicabile serviciilor sociale și de sănătate, care afirmă, în concluzie, că pachetul SIEG din 2012 în ceea ce privește serviciile sociale și de sănătate este, în linii mari, adecvat scopului, dar că mai pot fi aduse îmbunătățiri, în special pentru a clarifica anumite concepte, cum ar fi cel de „locuințe sociale” și cel de „locuințe la prețuri accesibile”, astfel încât definiția să fie aceeași în toate statele membre;

16.

ia act, de asemenea, de Declarația de la Bruxelles a primarilor europeni din 24 ianuarie 2024 și de manifestul electoral european Eurocities din decembrie 2023, care, împreună cu alte documente similare, cere ca locuințele să devină una dintre prioritățile-cheie ale viitorului Parlament European și ale viitoarei Comisii Europene și se angajează să colaboreze cu toate părțile interesate relevante pentru a se asigura că acest lucru devine o realitate;

17.

consideră că trebuie să fie luate în considerare mecanismele care pot reglementa piața locuințelor goale, ca o altă soluție posibilă pentru abordarea deficitului de locuințe la prețuri accesibile;

18.

reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene să revizuiască Decizia 2012/21/UE (2) privind ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public, să aibă în vedere crearea de condiții pentru investiții mai mari în locuințe în cadrul normelor privind ajutoarele de stat și să extindă definiția locuințelor sociale din decizie dincolo de „cetățenii defavorizați sau grupurile dezavantajate din punct de vedere social”, pentru a reflecta marja de apreciere a statelor membre în ceea ce privește planificarea, furnizarea, finanțarea și organizarea construirii de locuințe sociale, pentru a garanta dreptul democratic de a alege și a asigura accesul la o locuință adecvată și accesibilă, dată fiind incapacitatea piețelor actuale de locuințe de a satisface, în anumite zone, nevoile în materie de locuințe, nu numai pentru persoanele care nu au deloc acces la o locuință, ci și pentru cele care ocupă o locuință ce prezintă pericole pentru sănătate, inadecvate sau supraaglomerate, precum și pentru persoanele care își cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru plata chiriei sau a creditelor ipotecare lunare;

19.

solicită ca semestrul european să țină mai bine seama de problemele urbane: coordonarea politicilor economice și sociale în UE trebuie să acopere locuințele accesibile, inegalitatea și investițiile pe termen lung;

20.

subliniază dimensiunea de gen în politicile privind locuințele și insistă asupra faptului că diferențele de remunerare între femei și bărbați au adesea un impact mai mare asupra femeilor; Femeile, în special cele care sunt mame singure sau la vârsta pensionării, sunt expuse unui risc mai mare, având în vedere că diferențele dintre femei și bărbați în ce privește nivelul salariilor și al pensiilor sunt încă predominante; ca atare, solicită autorităților locale și regionale să ia măsurile necesare pentru a crea șanse egale pentru toți; subliniază, în special, situația deosebit de precară a familiilor monoparentale și discriminările de care suferă în contextul căutării unei locuințe și solicită ca situația părinților singuri, care sunt, în marea lor majoritate, femei nevoite să-și întrerupă cariera profesională, să fie luată în considerare tot în mod prioritar în cadrul criteriilor de atribuire a locuințelor sociale;

21.

salută faptul că Directiva (UE) 2022/542 (3) a Consiliului permite aplicarea în continuare a cotelor reduse de TVA pentru furnizarea și construcția de locuințe, în cadrul unei politici sociale, precum și pentru renovarea și modificarea locuințelor și a locuințelor private;

22.

subliniază că multe responsabilități care sunt și de competența guvernelor naționale, cum ar fi impozitarea, cheltuielile publice și politica socială, afectează profund rezultatele în materie de locuințe și necesită o guvernanță pe mai multe niveluri și un parteneriat între actorii publici solide, cu instrumente politice multiple, coordonate, pentru a oferi locuințe la prețuri accesibile; subliniază că impozitele recurente bine concepute pe proprietățile imobiliare locative pot contribui la soluționarea inegalității, la stimularea unei creșteri a prețurilor proprietăților pe principii mai durabile și pot furniza autorităților locale și regionale resursele atât de necesare pentru a investi în infrastructura critică și în tranziția verde;

23.

subliniază că soluțiile axate pe locuințe pentru cei care au astfel de nevoi ar trebui înțelese ca un drept și că asigurarea unei locuințe ar trebui să facă parte dintr-o abordare cuprinzătoare, care să asigure furnizarea de servicii structurale și personalizate și, de asemenea, să se concentreze pe prevenire și să îi ajute pe cei mai vulnerabili și expuși riscului de a rămâne fără adăpost, contribuind la binele comun. În acest context, invită statele membre ale Uniunii Europene să se alăture programului „Locuința pe primul loc”, pentru a combate lipsa de adăpost și pentru a elimina discriminarea persoanelor fără adăpost în Europa;

24.

recunoaște că UE dispune de modele de succes pentru locuințele sociale și solicită o promovare mai puternică a celor mai bune practici ale UE pentru a asigura securitatea socială și securitatea proprietății în cazul gospodăriilor cu venituri mici și medii și urmărirea incluziunii sociale a celor mai vulnerabile persoane fără adăpost, acordând o atenție deosebită tinerilor din UE care sunt afectați de lipsa de adăpost sau riscă să rămână fără adăpost;

25.

subliniază că, în orașele și regiunile Europei, există tradiții diferite în ceea ce privește politicile privind închirierea, proprietatea asupra locuințelor și locuințele, iar setul de instrumente politice ar trebui să țină seama de acestea; subliniază, însă, că numai o combinație sănătoasă de locuințe publice, cooperative, sociale și private, în cadrul unei game variate de mecanisme de finanțare, inclusiv de tip public-privat și-au dovedit eficacitatea în a garanta o ofertă suficientă, care să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor;

26.

subliniază că serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt trebuie să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește locuințele disponibile și accesibile și eforturile de protejare a centrelor urbane împotriva turismului excesiv. Echilibrarea nevoilor localnicilor, antreprenorilor și turiștilor este esențială pentru a menține condițiile de viață ale cartierelor, fără a submina gradul ridicat de acceptare și beneficiile economice ale turismului în regiunile și orașele Europei;

27.

salută, în acest sens, acordul politic la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul în noiembrie 2023 privind îmbunătățirea transparenței și a schimbului de informații în sectorul închirierilor pe termen scurt și consideră că acesta reprezintă un pas important pentru a permite autorităților locale și regionale să controleze în mod corespunzător această piață; Comitetul European al Regiunilor solicită punerea în aplicare integrală și rapidă a acestui nou cadru european pentru reglementarea impactului platformelor digitale asupra piețelor imobiliare, în special în ceea ce privește obligațiile platformelor de a respecta reglementările locale și regionale și de a informa autoritățile locale și regionale cu privire la locuințele utilizate pentru închirieri pe termen scurt;

28.

observă că, deși multe zone rurale se confruntă cu provocări demografice și cu depopularea, prețurile locuințelor rămân adesea stabile sau chiar cresc pe măsură ce locuitorii orașelor achiziționează locuințe secundare; atrage, în special, atenția asupra provocărilor care rezultă din piața locuințelor de vacanță și din cauza căror localnicii nu își pot permite să facă față unei concurențe cu putere financiară mai mare; pentru a contribui la soluționarea problemei, trebuie promovate programele prin care li se acordă tinerilor împrumuturi publice și garanții pentru împrumuturi pentru achiziționarea, renovarea și construcția în regie proprie a locuințelor principale și permanente în localitățile mici;

29.

recunoaște că parcul imobiliar al Uniunii Europene cuprinde peste 220 de milioane de unități imobiliare (85 % din parcul imobiliar al UE) construite înainte de 2001, iar ponderea clădirilor rezidențiale (suprafața) reprezintă peste 66 % din parcul imobiliar din majoritatea statelor membre ale UE;

30.

subliniază că, în pofida unei rate anuale ponderate a renovărilor energetice pentru clădirile rezidențiale, de peste 2 % în unele state membre, aceasta rămâne de 1,0 % în ansamblu și că renovarea în profunzime a locuințelor a rămas în urmă, cu rate mai mici decât în cazul renovărilor în profunzime nerezidențiale; solicită mai multe stimulente și sprijin financiar, pe lângă un regim fiscal favorabil, care să nu impoziteze sumele primite de la orice administrație sub formă de subvenție sau de ajutor pentru a întreprinde lucrări care vizează accesibilitatea, conservarea, eficiența energetică și salubrizarea, cum ar fi lucrările de îndepărtare a azbestului; Obiectivul este renovarea în profunzime a locuințelor în UE, menținând, în același timp, măsurile sociale pentru a preveni evacuarea chiriașilor și proprietarilor, în principal a persoanelor vulnerabile și a grupurilor defavorizate. Un alt factor care influențează renovările energetice bazate pe ajutoarele europene este complexitatea procedurii administrative pentru a obține acest ajutor, mai ales pentru segmentele de populație cele mai defavorizate;

31.

subliniază că mai mulți factori au un impact asupra renovării locuințelor, cum ar fi ratele ridicate de proprietate, competențele juridice scăzute ale autorităților locale, planificarea inadecvată în ceea ce privește reabilitarea ecologică și sustenabilă a clădirilor și finanțarea insuficientă a investițiilor bazate pe realitatea zonei, care răspund nevoilor locale și consolidează reziliența economică, prosperitatea și dezvoltarea durabilă la nivel local;

32.

recunoaște arhitectura sustenabilă ca model al viitorului, care poate îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor, poate reduce la minimum deșeurile și materialele toxice din punct de vedere chimic, poate crea medii sănătoase și productive pentru locuitori, interconectând totodată arhitectura într-un cadru cultural mult mai larg al relației umane cu natura; constată, prin urmare, că noul Bauhaus european, acțiunile UE de inovare urbană și Inițiativa UE privind locuințele la prețuri accesibile pot fi instrumente utile pentru a aborda multiplele provocări cu care se confruntă autoritățile locale;

33.

observă cu interes fenomene recente, cum ar fi comunitățile de tineri care exercită o profesie și coabitează în marile orașe, proliferarea studiourilor și a apartamentelor unipersonale cu amenajări limitate pentru gătit și socializare, care densifică centrele urbane și le fac accesibile generațiilor mai tinere, mai durabile din punct de vedere ecologic și mai adaptate stilului lor de viață, dar avertizează că, în unele cazuri, aceste soluții pot fi doar un răspuns parțial de piață, care vine cu propriile probleme, cum ar fi infrastructura de sprijin inadecvată pentru un număr și o densitate mai mare de locuitori; Acestea sunt inițiative care trebuie sprijinite, pentru a încuraja utilizarea rezidențială pe termen lung în centrul orașelor și pentru a întineri populația acestora, garantându-se totodată că nu se depășește infrastructura existentă; când există un astfel de risc, autoritățile locale și regionale ar trebui să poată reglementa locuirea în comun, astfel încât infrastructura și serviciile locale să poată ține pasul cu densificarea centrelor urbane;

34.

recunoaște contribuția semnificativă a finanțării din partea UE și, în special, a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului de coeziune și a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) la investițiile în eficiența energetică a locuințelor, în achiziționarea și reabilitarea de locuințe colective, în regenerarea zonelor de locuințe urbane și sociale sau în dezvoltarea de locuințe sociale și protejate. Comitetul European al Regiunilor invită, de asemenea, statele membre să includă în programele lor naționale de reformă planuri naționale pentru locuințe la prețuri accesibile. Pentru perioada 2021-2027 a fost alocat un total de aproximativ 22,3 miliarde EUR pentru eficiența energetică a investițiilor în locuințe și pentru locuințe destinate incluziunii sociale în cadrul FEDR, al Mecanismului de redresare și reziliență și al Fondului de coeziune. În plus, Fondul social european+ sprijină programele de asistență pentru locuințe, consolidarea capacităților și furnizarea de servicii sociale persoanelor expuse riscului de a rămâne fără adăpost. Cu toate acestea, deficitul anual de investiții în locuințe sociale și la prețuri accesibile se ridică la 57 miliarde EUR (4);

35.

sprijină promovarea și schimbul de bune practici privind soluțiile locative descentralizate inovatoare din punct de vedere social și subliniază valoarea locuințelor intergeneraționale, în special a celor în care locuiesc atât persoane în vârstă, cât și studenți, ucenici sau stagiari, care beneficiază astfel de schimburi între generații și de locuințe la prețuri avantajoase; încurajează, de asemenea, punerea în aplicare pe scară mai largă a proiectelor de locuințe temporare pentru a combate lipsa de adăpost și a promova integrarea și economia circulară prin crearea unor comunități dinamice și diverse, prevenind ocuparea ilegală a clădirilor goale, care constituie o problemă din ce în ce mai mare și necesită acțiuni decisive în multe state membre;

36.

recunoaște nevoia de cooperare a autorităților locale, a guvernelor naționale și a mediului academic prin intermediul programului Orizont Europa și al altor inițiative pentru a compara și a dezvolta în continuare schemele de granturi pentru renovare și alte stimulente pentru a permite o renovare eficace și care poate fi reprodusă pe scară largă, de exemplu cu elemente prefabricate și sisteme de finanțare accesibile ca preț, care să nu reprezinte o povară suplimentară pentru ocupanții care suferă de sărăcie energetică;

37.

solicită îmbunătățirea accesului la credite și împrumuturi ipotecare pentru tinerii care provin din medii mai vulnerabile sub aspect financiar și, de exemplu, prin intermediul schemelor publice de garantare a împrumuturilor. Părțile interesate de la nivel local, regional și național trebuie să se alinieze la valorile ce susțin emanciparea tinerilor și creșterea economică, subliniind că este esențial să se pună la dispoziția tinerilor mijloacele necesare pentru a investi în propriul viitor, asigurându-le accesul la achiziționarea de locuințe.

38.

este ferm convins că renovarea energetică ar trebui să meargă mână în mână cu modernizarea structurală a clădirilor și să contribuie la aducerea acestora la cele mai recente standarde de protecție seismică, împotriva incendiilor și de accesibilitate universală pentru toate persoanele, precum și la alte standarde de siguranță. Locuințele renovate ar trebui să adopte cele mai înalte standarde de reziliență la schimbările climatice, astfel încât noile locuințe să nu fie pierdute din cauza fenomenelor climatice extreme; solicită o imunizare mai rapidă la schimbările climatice a fondului locativ existent împotriva fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv, după caz, a valurilor de căldură extreme, care afectează în special persoanele în vârstă și grupurile vulnerabile din cartierele urbane dens populate;

39.

recunoaște eficacitatea măsurilor de control al chiriilor împotriva creșterii rapide a acestora, când se aplică temporar, dar avertizează cu privire la validitatea lor pe termen lung. Deși există încă o nevoie imediată de a limita creșterea chiriilor, este extrem de important un angajament pentru găsirea de soluții durabile, orientate către piață, care să asigure locuințe la prețuri accesibile, deoarece există riscul creării unor piețe paralele: una pentru locuințele cu chirie controlată și una pentru cele comerciale;

40.

invită Comisia să încurajeze autoritățile locale și regionale să prezinte pachete integrate de renovare pentru modernizarea sistemelor de încălzire, ventilație și răcire ale clădirilor și să sprijine formarea forței de muncă din domeniul renovării în cadrul programelor finanțate prin Fondul social european+ și în cadrul REPowerEU, întrucât tranziția către o abordare circulară sistematică a renovării clădirilor necesită eforturi semnificative în ceea ce privește recalificarea și sprijinirea competențelor locale, atât în sectorul public, cât și în cel privat; Evident, aceste pachete integrate au sens dacă sunt însoțite de îmbunătățiri pasive ale locuințelor;

41.

subliniază că principala soluție pentru prețurile ridicate ale locuințelor este construirea de noi unități, astfel încât să crească oferta, iar costurile de producție, prețurile terenurilor și prețurile de vânzare și de închiriere ale locuințelor să scadă. Subliniază, în acest sens, rolul esențial al autorităților locale și regionale în punerea la dispoziție a unor reglementări adecvate, a unei infrastructuri adecvate și a unor terenuri adecvate pentru a permite și a stimula construirea de noi locuințe; Prin urmare, este necesar să se simplifice procedurile aferente instrumentelor urbanistice;

42.

recunoaște necesitatea de a viza clădirile cu cele mai slabe performanțe și cele cu un potențial mare de economisire a energiei; subliniază necesitatea de a dispune de forță de muncă calificată și de antreprenori, și recunoaște efectul asupra valorii clădirilor și asupra piețelor imobiliare, care nu ar trebui să ducă la creșterea costurilor pentru chiriași. Ca atare, cere ca statele membre să aibă posibilitatea juridică de a solicita extinderea termenelor fixate, dacă această extindere este justificată de condiții excepționale;

43.

recunoaște, cu toate acestea, că creșterea volumului și a numărului de noi unități este una dintre soluții, dar nu singura care poate fi luată în considerare pentru a reduce costurile pentru locuințe și subliniază necesitatea punerii în aplicare în paralel și pe scară mai largă a altor soluții inovatoare la nivelul autorităților locale și regionale, care să reducă barierele ce împiedică accesul la locuințe bune și stabile. Aceste soluții pot include reorientarea proprietăților vacante și transformarea acestora în locuințe sau o mai mare implicare a capacităților de locuit neocupate existente prin intermediul centrelor de asistență și al agențiilor locale de închiriere, care să intervină ca parteneri de încredere pentru proprietarii privați de locuințe și să le furnizeze sprijin persoanelor care au nevoie de locuințe – oferind, pe de o parte, proprietarilor de locuințe o serie de garanții și servicii, cum ar fi plata regulată a unor venituri garantate sau efectuarea unor lucrări de reparație a locuințelor conform unor standarde ce le depășesc pe cele impuse de lege, iar, pe de altă parte, oferind persoanele care au nevoie de locuințe sprijin pentru locuințe și alte servicii sociale, după caz;

44.

subliniază importanța capitalizării la nivelul autorităților locale și regionale din UE a rezultatelor bunelor practici utilizate la nivel local și a schimbului de cunoștințe privind practicile de planificare urbană, modelele de locuințe, măsurile de inovare în materie de clădiri și tehnologiile inteligente; prin urmare, recunoaște începutul pozitiv al noului Bauhaus european (NBE), cu 22 de idei de proiecte inspiratoare ale NBE legate de locuințe și de punerea în aplicare a Agendei urbane a UE prin Parteneriatul său pentru locuințe și înființarea unuia dintre primele centre în cadrul centrelor de excelență ale Cartei de la Geneva a ONU;

45.

recunoaște că o abordare sistematică și integrată a renovării aduce mai multă valoare centrelor europene ale patrimoniului istoric și, în acest sens, invită Comisia Europeană și statele membre ale UE să ofere orientări privind îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor istorice, printre altele prin valorificarea activității NBE. Ar trebui ca renovarea acestor clădiri să fie sprijinită prin scheme de finanțare specifice și un calendar suficient de flexibil.

46.

salută, de asemenea, lansarea inițiativei privind locuințele la prețuri accesibile din cadrul Strategiei Comisiei privind valul de renovări ale clădirilor pentru Europa, care pilotează 100 de proiecte-far de renovare și construcție districtuală, cu scopul de a dubla ratele de renovare până în 2030. Multe administrații locale pun deja în aplicare proiecte de locuințe cu soluții inteligente pentru eficiența energetică a clădirilor administrațiilor locale;

47.

reiterează faptul că valul de renovări ale clădirilor ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a dreptului la locuințe abordabile, accesibile și sănătoase și consideră că măsurile privind eficiența energetică reprezintă o modalitate structurală de combatere a sărăciei energetice;

48.

propune utilizarea veniturilor din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și din Fondul social pentru climă pentru a finanța granturi care să-i ajute pe cetățenii vulnerabili ai UE să își renoveze locuințele și pentru a finanța acordarea de indemnizații pentru locuințe care contribuie la combaterea schimbărilor climatice celor care au nevoie de ajutor – gestionând în comun acest sistem cu regiunile – și instituirea unei politici cuprinzătoare pentru combaterea sărăciei energetice și garantarea faptului că inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” și inițiativa privind locuințele la prețuri accesibile fac ca locuințele să fie mai abordabile din punctul de vedere al prețului în întreaga UE;

49.

ia act, de asemenea, de necesitatea de a include abordarea care ține seama de ciclul de viață în definiția clădirilor cu emisii zero și apropiate de zero, în vederea promovării unui parc imobiliar neutru din punct de vedere climatic până în 2050;

50.

reiterează, astfel cum se prevede în avizul pe tema „Propunerea de directivă privind performanța energetică a clădirilor”, că accelerarea renovării clădirilor reprezintă o oportunitate de a combate sărăcia energetică și de a face ca clădirile în care locuiesc familii vulnerabile să devină pozitive din punct de vedere energetic; regretă, însă, costurile mai mari pentru renovare pe care directiva le cauzează multor gospodării, în special celor cu venituri mici, care se confruntă deja cu creșterea costului vieții și a energiei și cu inflația; în acest scop, îndeamnă la instituirea unei politici cuprinzătoare privind sărăcia energetică, pentru a evita agravarea problemelor legate de sărăcia energetică în întreaga UE, în special a celor legate de egalitatea de gen; de aceea, invită Comisia să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare de eradicare a sărăciei energetice și reiterează faptul că CoR este pregătit să coopereze cu recent înființatul Grup de coordonare privind sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili, în vederea elaborării unei strategii adecvate pentru punerea în aplicare la nivel local și regional;

51.

în acest context, invită Comisia Europeană să reflecteze asupra posibilității de a utiliza veniturile din schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și din Fondul social pentru climă pentru a finanța subvenții destinate cetățenilor europeni cei mai vulnerabili, cu scopul de a-i ajuta să își renoveze locuințele, prin intermediul unor programe gestionate de autoritățile de gestionare a fondurilor structurale, și de a institui o politică cuprinzătoare de combatere a sărăciei energetice, garantând astfel că valul de renovări ale clădirilor îmbunătățește accesul la locuințe la prețuri accesibile în Europa și că formalitățile administrative pentru accesul la acest ajutor sunt simplificate cât mai mult posibil;

52.

salută recomandările Comisiei, publicate la 20 octombrie 2023, privind măsurile și politicile care pot fi adoptate de statele membre pentru a combate sărăcia energetică, unele legate de locuințe. Investițiile în eficiența energetică și energia din surse regenerabile se numără printre măsurile structurale incluse pentru un impact pe termen lung, care abordează cauze profunde ale sărăciei energetice, de exemplu, performanța energetică scăzută a locuințelor și a aparatelor electrocasnice, cheltuielile mari cu energia în raport cu bugetele gospodăriilor și nivelul mai scăzut ale veniturilor (cu efecte exacerbate de inflație); atrage atenția, în același timp, că sărăcia energetică face parte din problema mai amplă a sărăciei și necesită măsuri legate de piața forței de muncă și de politicile sociale;

53.

sprijină sistemele descentralizate de energie din surse regenerabile și comunitățile energetice locale legate de noile proiecte de construcție de locuințe; solicită o analiză mai aprofundată și eliminarea obstacolelor legislative relevante care împiedică partajarea mai largă a energiei pentru a exploata întregul potențial al acestor sisteme; îndeamnă, în special, în vederea unei eficacități sporite a măsurilor prevăzute în planurile de încălzire și răcire care trebuie elaborate în conformitate cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor, să se adopte reglementări europene privind rețelele de încălzire și de răcire care să abordeze problemele legate de promovarea și gestionarea acestora, atât în zonele urbane noi, cât și în zonele urbane consolidate, precum și drepturile utilizatorilor;

54.

sprijină adoptarea mai rapidă a soluțiilor energetice digitale și inteligente prin încurajarea accesibilității și a utilizabilității sistemelor, a furnizării de către întreprinderi a unei consilieri tehnice suficiente pentru gospodării, a alfabetizării digitale și a competențelor digitale ale utilizatorilor finali la nivel local și prin sprijinirea transferului de tehnologii către constructorii și instalatorii locali;

55.

subliniază importanța planurilor naționale privind energia și clima, precum și a planurilor sociale pentru climă și a planurilor naționale de renovare a clădirilor, care prezintă noi oportunități pentru statele membre și autoritățile locale și regionale de a stimula locuințele inteligente și la prețuri accesibile în întreaga UE;

56.

solicită un sprijin financiar direcționat pentru orașe și regiuni pentru a le permite să facă față provocărilor legate de primirea refugiaților, considerând că locuințele adecvate reprezintă primul pas către integrare. În acest context, Comitetul European al Regiunilor își exprimă sprijinul pentru inițiativa cetățenească europeană privind primirea în condiții demne a migranților (5);

57.

salută parteneriatul și inițiativele de înfrățire cu orașele ucrainene pentru o reconstrucție rapidă și durabilă; reiterează faptul că orașele și regiunile UE sunt cele mai în măsură să ofere expertiza și soluții gata de utilizare pentru a-i ajuta pe ucraineni să revină în locuințe sigure și încălzite cât mai curând posibil. Reconstrucția fondului de locuințe al Ucrainei ar trebui să beneficieze de toate inițiativele UE menționate legate de locuințe;

58.

consideră, de asemenea, că orașele și regiunile din vecinătate, în special din țările implicate în procesul de aderare, indiferent dacă sunt afectate de dezastre naturale, cum ar fi cutremurele, sau de migrație și de tendințele demografice, ar trebui să aibă acces la instrumente de politică și expertiză pentru a-și îmbunătăți fondul de locuințe, cu sprijinul unor instrumente de finanțare adecvate.

59.

solicită Comisiei Europene să organizeze, în parteneriat cu CoR, un summit anual al UE privind locuințele sociale și la prețuri accesibile, care să reunească toate părțile interesate implicate în coordonarea acțiunilor statelor membre pentru locuințe sociale și la prețuri accesibile, pe baza unei abordări pe mai multe niveluri și cu respectarea principiului subsidiarității.