CELEX:52023IR5426: Aviz al Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind extinderea 2023 – Ucraina, Moldova și Georgia (Aviz din proprie inițiativă)

1.

salută decizia Consiliului European din 14 decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și de a acorda Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția ca recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023 să fie pusă în aplicare. Decizia recunoaște angajamentele asumate de aceste țări pe calea aderării la UE și reprezintă o etapă esențială suplimentară în procesul de aderare bazată pe merite. CoR se așteaptă ca această perspectivă realistă de aderare să stimuleze o agendă transformatoare de reforme în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare în aceste țări, inclusiv în ceea ce privește democrația pe mai multe niveluri, statul de drept și apropierea de piața unică și de coeziunea economică, socială și teritorială, oferind astfel acestor țări perspectiva unui viitor mai echitabil, mai incluziv și mai prosper în cadrul Uniunii Europene;

2.

subliniază că procesul de extindere care implică aceste trei țări – expuse, fiecare în felul său, la agresiunea Rusiei – este o expresie a dreptului lor la autodeterminare, este în interesul geopolitic al Uniunii Europene și face parte din reconstrucția unei ordini europene a păcii la scară mai largă. Extinderea ar trebui înțeleasă ca o investiție în securitatea și credibilitatea Uniunii, în perspectiva unui continent european caracterizat într-o măsură mai mare de coeziune, în realizarea de progrese în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) la o scară mai largă și în beneficiile comune ale unei piețe unice extinse;

3.

salută faptul că această investiție este concretizată prin acordul instituțiilor UE privind instituirea Mecanismului pentru Ucraina, care trebuie implementat cât mai curând posibil și ar trebui să permită Ucrainei să anticipeze aplicarea principiilor politicii regionale a UE. În contextul celei mai recente evaluări rapide a daunelor și nevoilor efectuată de Banca Mondială, care estimează cheltuieli de cel puțin 452,8 miliarde EUR în următorul deceniu pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei, CoR este de acord cu Parlamentul European (1) în ce privește concluzia că fondurile prevăzute în cadrul Mecanismului pentru Ucraina nu vor fi suficiente și solicită UE și statelor sale membre să se angajeze la o finanțare suplimentară pe termen lung destinată Ucrainei. CoR consideră, de asemenea, că amenințările Rusiei la care sunt expuse Moldova și Georgia necesită un sprijin financiar sporit din partea Uniunii Europene;

4.

este de acord cu concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2023, care afirmă că statele care aspiră să devină membre trebuie să își intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE. În paralel, Uniunea trebuie să întreprindă lucrările pregătitoare și reformele interne necesare, în special pentru a asigura funcționarea armonioasă și eficientă a instituțiilor și politicilor UE, care în prezent este supusă unei presiuni din cauza aplicării unanimității în ceea ce privește procesul de extindere. În siajul Conferinței privind viitorul Europei, CoR își reiterează, prin urmare, opinia potrivit căreia această activitate pregătitoare ar implica o reformă a tratatelor UE. CoR solicită, de asemenea, o mai mare implicare a autorităților locale și regionale în discuțiile privind modalitățile de realizare a obiectivelor pe termen lung ale UE, dată fiind provocarea reprezentată de extindere;

5.

subliniază că un proces de extindere favorabil incluziunii ar trebui să se bazeze pe implicarea autorităților locale și regionale din țările candidate și din Uniunea Europeană, dat fiind rolul lor fundamental în punerea în aplicare a politicilor și legislației UE și în maximizarea impactului programelor de finanțare ale UE. În plus, procesul de extindere ar beneficia în mare măsură de cooperarea inter pares la nivel regional și local, în special în ceea ce privește asistența tehnică și consolidarea capacităților administrațiilor publice, sprijinul pentru accesul la programele de finanțare ale UE și instituirea de scheme de investiții, precum și apropierea de acquis-ul comunitar și schimburile între cetățeni. În acest context, CoR subliniază rolul strategiilor macroregionale, cum ar fi Strategia UE pentru regiunea Dunării sau o viitoare strategie specifică pentru zona Carpaților, ca vectori ai integrării europene și ai coeziunii teritoriale;

6.

ia act de Comunicarea Comisiei Europene privind reformele și revizuirile politicilor înainte de extindere, din 20 martie 2024 (2), în care se anunță că evaluările aprofundate ale politicilor vor avea loc abia la începutul anului 2025. CoR este de acord cu abordarea Comisiei privind integrarea treptată și consideră, de asemenea, că extinderile din 2004 și 2007 reprezintă un model de succes care trebuie urmat, inclusiv pentru mecanismele de introducere treptată și de plafonare în politica agricolă comună și în politica de coeziune. CoR atrage atenția asupra faptului că, în ce privește fezabilitatea extinderii (în special cu referire la Ucraina), o serie de studii au ajuns deja la o concluzie favorabilă, luând în considerare diferitele mecanisme de plafonare, capacitatea de absorbție și experiențele noastre referitoare la abordarea etapizată, care a fost utilizată atât pentru extinderea din 2004, cât și pentru cea din 2007 (3). În același timp, CoR subliniază că evaluarea impactului nu se poate baza doar pe o extrapolare a statu-quo-ului, deoarece multe domenii de politică, inclusiv politica de coeziune și politica agricolă comună, trebuie reformate, independent de provocările legate de extindere. CoR atrage atenția asupra lansării, la începutul anului 2024, a propriului său studiu privind impactul instituțional și la nivel de politici al viitoarei extinderi a UE;

7.

sugerează consolidarea schimburilor în scopul coordonării la toate nivelurile între funcționarii publici și funcționarii aleși georgieni, moldoveni și ucraineni. Acest demers va spori vizibilitatea reformelor puse în aplicare, va facilita schimbul de experiență și va aborda provocările comune cu care se confruntă „trio-ul estic”, promovând astfel o abordare unitară;

8.

subliniază importanța vitală a sprijinirii și promovării democrației și autonomiei locale în țările din „trio-ul estic”, pe baza Cartei europene a autonomiei locale, subliniind astfel importanța politicilor de extindere și de preaderare ale UE pentru a se adresa cetățenilor prin intermediul nivelului administrativ în care au cea mai mare încredere, și anume autoritățile locale;

9.

deși împărtășește evaluarea Comisiei potrivit căreia capacitatea administrativă limitată a autorităților de punere în aplicare și a beneficiarilor din țările candidate și potențial candidate va genera provocări în ceea ce privește absorbția și calitatea investițiilor și care afirmă că convergența teritorială va trebui să fie un obiectiv prioritar, CoR regretă că Comisia nu menționează rolul esențial pe care trebuie să îl joace în acest sens autoritățile locale și regionale din țările candidate;

10.

reiterează necesitatea unei comunicări mai eficiente, inclusiv la nivel local și regional, pentru a combate dezinformarea și a evidenția beneficiile unei viitoare extinderi a UE și ale integrării ulterioare a UE, în special prin evidențierea beneficiilor concrete ale extinderilor anterioare;

11.

În continuarea celor 10 puncte ale pachetului CoR de măsuri de sprijin pentru Ucraina (4), se angajează să:

12.

sprijină „angajamentul de neclintit al [Consiliului European] de a continua să furnizeze un important sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului ucrainean atât timp cât va fi nevoie” (5);

13.

încurajează Ucraina, împreună cu partenerii săi din cadrul Alianței europene a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei (6), să continue reformele de descentralizare și consolidarea capacităților autorităților locale și regionale, ceea ce ar presupune:

14.

în ceea ce privește procesul de reconstrucție, pentru a pregăti apropierea Ucrainei de politica regională a UE, reiterează (7) faptul că Mecanismul pentru Ucraina ar trebui:

CoR solicită totodată includerea unei componente teritoriale în Platforma multiinstituțională de coordonare a donatorilor, Alianța europeană a orașelor și regiunilor pentru reconstrucția Ucrainei jucând un rol de coordonare în cadrul acestei componente. Nu în ultimul rând, CoR se așteaptă ca Ministerul Reconstrucției să încurajeze un proces de redresare și reconstrucție descentralizat, bazat pe implicarea sistematică și coordonată a guvernelor autonome și a autorităților locale și regionale și a asociațiilor lor în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor;

15.

subliniază că războiul și probabilitatea ca peste 20 % dintre refugiați (printre care se numără mulți ucraineni de vârstă activă și copiii acestora) să nu se întoarcă după război au înrăutățit în mod semnificativ perspectivele demografice negative ale Ucrainei, astfel încât este foarte probabil ca deficitul de forță de muncă, în special în anumite părți ale țării, să fie una dintre principalele provocări ale reconstrucției postbelice (8). Prin urmare, CoR subliniază necesitatea de a crea condiții pentru întoarcerea și (re)integrarea persoanelor strămutate și de a acorda prioritate investițiilor în capitalul uman, în special în educație, formare profesională, perfecționare și sprijin pentru tineri, femei, veterani și familiile acestora, precum și pentru persoanele strămutate în interiorul țării. De asemenea, ar fi prudent să se revizuiască și să se adopte o nouă politică națională în domeniul migrației, care să ofere răspunsuri la provocările actuale asociate cu exodul masiv de persoane din Ucraina și cu deficitul de forță de muncă aferent;

16.

constată că de la 8 noiembrie, data publicării recomandării Comisiei adresate Consiliului de a deschide negocierile de aderare, Parlamentul Ucrainei a adoptat (la 8 decembrie 2023) trei proiecte de lege: (1) de modificare a unor legi specifice privind drepturile minorităților pentru a încorpora evaluarea experților Consiliului Europei; (2) de consolidare a Biroului Național Anticorupție și a autonomiei și independenței Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO) și (3) de extindere a competențelor Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției;

17.

în ceea ce privește lupta împotriva corupției, consideră că adoptarea unei legi care să reglementeze activitatea de lobby (în conformitate cu standardele europene) și continuarea consecventă a reformelor sistemului judiciar și ale achizițiilor publice reprezintă priorități de prim ordin;

18.

în ceea ce privește drepturile minorităților, salută faptul că noua lege prevede că persoanele care aparțin minorităților naționale (comunităților) din Ucraina, ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care și-au început învățământul secundar general înainte de 1 septembrie 2018 în limba minorității naționale (comunității) respective, vor avea dreptul de a continua să beneficieze de această educație până la finalizarea învățământului secundar complet, în conformitate cu normele care se aplicau înainte de intrarea în vigoare a legii privind protecția funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat. CoR consideră că legea reprezintă un pas foarte pozitiv în legislația privind minoritățile și se așteaptă ca Ucraina să își urmărească în continuare agenda în materie de protecție a drepturilor minorităților naționale și să asigure participarea efectivă a minorităților naționale la viața politică, economică și socială, în conformitate cu Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale (CCMN);

19.

subliniază că reintegrarea teritoriilor aflate în prezent sub ocupație rusă va necesita o atenție deosebită în ceea ce privește punerea în aplicare a drepturilor fundamentale. Acest demers ar trebui să ia forma unei actualizări a strategiei naționale privind drepturile omului și a planului său de acțiune;

20.

în ceea ce privește reforma administrației publice, se așteaptă ca legea recent adoptată privind funcționarii autorităților locale autonome să aducă pași reali în direcția unor proceduri de recrutare și selecție bazate pe merit și a unei reforme salariale, inclusiv pentru funcționarii de la nivel local și regional. Necesitatea unei asistențe tehnice considerabile pentru administrația publică a Ucrainei în cadrul procesului de aderare la UE necesită o majorare a celui de-al treilea pilon al Mecanismului pentru Ucraina;

21.

salută planul de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei naționale a societății civile, care cuprinde 43 de sarcini menite să îmbunătățească sistemul de participare a publicului la elaborarea politicilor guvernamentale, să creeze un mediu propice pentru dezvoltarea unei societăți civile independente și diverse și să promoveze participarea organizațiilor societății civile (OSC) la dezvoltarea socială și economică a Ucrainei, la programele de dezvoltare durabilă plasate sub responsabilitate locală și la sprijinirea nevoilor celor mai vulnerabile comunități;

22.

își reiterează sprijinul pentru înființarea unui comitet consultativ mixt cu Ucraina, la cererea guvernului ucrainean și pe baza unei declarații oficiale a Consiliului de asociere UE-Ucraina;

23.

omagiază eforturile uriașe depuse de Republica Moldova pe calea integrării europene, în condiții extrem de dificile. Aceasta include primirea celui mai mare număr pe cap de locuitor din Europa de refugiați din Ucraina care fug din calea agresiunii Rusiei, a inflației, a amenințărilor la adresa aprovizionării cu energie și a atacurilor hibride, precum manipularea informațiilor și atacurile cibernetice;

24.

invită Republica Moldova să facă progrese în ceea ce privește reformele administrației locale, în special în ceea ce privește descentralizarea bugetară și măsurile de punere în aplicare a legii privind amalgamarea voluntară, adoptată în iulie 2023, cu scopul de a îmbunătăți viabilitatea și capacitatea administrațiilor locale și furnizarea de servicii publice;

25.

se așteaptă ca Republica Moldova să se asigure că instituțiile anticorupție funcționează în cadrul unei structuri organizaționale clare și dotate cu resurse adecvate. Republica Moldova ar trebui să continue actualizarea și punerea în aplicare a planului de acțiune privind „dezoligarhizarea”, în special având în vedere concluzia Comisiei potrivit căreia agențiile independente și de reglementare din Moldova riscă încă să fie influențate de interesele private și de organismele sau industriile pe care ar trebui să le reglementeze;

26.

subliniază că, deși au fost create un număr semnificativ de posturi noi pentru a consolida capacitatea administrației publice de a se pregăti pentru aderarea la UE și deși salariile pentru anumite categorii de funcționari publici au crescut, administrația publică din Moldova suferă în continuare de un deficit cronic de resurse umane calificate și de pe urma disfuncționalității sistemului de dezvoltare profesională a funcționarilor publici locali. Investițiile în reforme suplimentare și abordarea aspectelor legate de egalitatea dintre femei și bărbați în administrația publică trebuie, prin urmare, să fie prioritare în procesul de aderare a Republicii Moldova;

27.

îndeamnă Republica Moldova să își intensifice eforturile de punere în aplicare a programului de sprijinire a romilor pentru perioada 2022-2025;

28.

subliniază că o mare parte a populației moldovene deține deja cetățenia UE și, prin urmare, se așteaptă la efecte colaterale pozitive asupra capacității Moldovei de a îndeplini cerințele privind libera circulație a persoanelor și cetățenia UE;

29.

încurajează guvernul Republicii Moldova să prezinte Consiliului de asociere UE-Moldova o cerere de instituire a unui comitet consultativ mixt între CoR și autoritățile locale din Republica Moldova;

30.

identifică polarizarea politică profundă, lipsa unei cooperări eficiente între partide și dezinformarea larg răspândită în ceea ce privește UE ca fiind principalele obstacole în calea integrării europene a Georgiei. Prin urmare, CoR solicită Georgiei să remedieze toate deficiențele identificate de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și de Comisia de la Veneția și, în special, să îmbunătățească în continuare cadrul electoral;

31.

consideră că Georgia trebuie să acorde prioritate elaborării de politici favorabile incluziunii și să consolideze măsurile de democrație participativă la nivel local. Implicarea directă a cetățenilor în procesul decizional local este esențială pentru a reduce efectiv la minimum influența politică. Acest lucru poate fi realizat consolidând într-o măsură semnificativă competențele consiliilor locale și acordându-le competențe sporite, în special în ceea ce privește gestionarea bugetului local, pentru a reechilibra dinamica puterii. Este esențial să se atenueze polarizarea politică și să se prevină interferența directă a guvernului central în deciziile primarilor; În plus, CoR împărtășește cele mai serioase preocupări cu privire la posibila retransmitere a unui proiect de lege pe tema „Transparența influenței străine”, inspirat de legea rusă privind agenții străini. O astfel de lege ar pune în pericol libertatea mass-mediei și autonomia organizațiilor societății civile – aspecte care reprezintă condiții prealabile pentru o democrație funcțională și pentru procesul de aderare a Georgiei la UE;

32.

subliniază că Georgia trebuie încă să depună eforturi pentru o reformă cuprinzătoare și eficace a sistemului judiciar, abordând unele dintre recomandările-cheie ale Comisiei de la Veneția, pentru a asigura în mod efectiv independența, responsabilitatea și imparțialitatea sistemului;

33.

își exprimă îngrijorarea cu privire la retragerea Georgiei din rețeaua anticorupție a OCDE, dar salută adoptarea unui plan de acțiune modificat privind „dezoligarhizarea”, pe baza recomandărilor anterioare ale Comisiei de la Veneția, și a planului de acțiune 2023-2024 pentru combaterea criminalității organizate;

34.

subliniază că administrația publică din Georgia suferă din cauza fragmentării și a standardizării limitate și ar trebui să facă obiectul unei digitalizări substanțiale. Cu toate acestea, CoR salută faptul că dispozițiile privind consolidarea guvernanței locale și a serviciilor comunitare au fost incluse în strategia de descentralizare 2020-2025, în strategia de reformă a administrației publice și în planul de acțiune și în viziunea privind strategia națională de dezvoltare pentru 2030;

35.

subliniază că, în pofida strategiei de descentralizare bine concepute din Georgia, procesul de punere în aplicare în curs necesită instrumente suplimentare pentru o monitorizare eficace. Punerea în aplicare actuală, condusă exclusiv de guvernul național, trebuie diversificată cu mai multe instrumente. Un proces de monitorizare paralel și independent este imperativ pentru a urmări punerea în aplicare și a măsura rezultatele descentralizării și ale reformelor administrației publice;

36.

subliniază că procedurile de achiziții publice trebuie aliniate la legislația UE pentru a asigura punerea în aplicare eficace a programelor UE care oferă finanțare pentru diferite obiective legate de dezvoltarea locală și regională. Acest lucru este deosebit de important din cauza lipsei evidente de competențe în ceea ce privește gestionarea proiectelor la nivel local;

37.

consideră că legislația privind combaterea discriminării ar trebui consolidată și că ar trebui luate măsuri mai decisive pentru a combate și a preveni discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură. Este necesară o strategie națională de combatere a tuturor formelor de ură și discriminare și de protejare a minorităților etnice și religioase;

38.

salută faptul că Georgia a dat curs recomandărilor Uniunii Europene privind necesitatea de a consolida egalitatea de gen și de a combate violența împotriva femeilor, dar rămâne preocupat de faptul că, în pofida introducerii unor cote de gen, femeile rămân subreprezentate în funcțiile publice (9);

39.

subliniază necesitatea de a consolida în continuare mecanismele de dialog structurat cu organizațiile societății civile, în special prin instituirea unui mecanism pentru consultări publice online sau prezentarea de contribuții la proiectele de legi sau documente de politică. CoR regretă că raportul Comisiei Europene pare să confunde organizațiile societății civile cu autoritățile locale și regionale.