CELEX:52023IR5512: Avizul Comitetului European al Regiunilor – Viitorul politicii agricole comune (aviz din proprie inițiativă)
| Redacția Lex24 | |
| Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 17/09/2024 |
| |
Informatii
Data documentului: 19/06/2024; data votuluiAutor: Comitetul European al Regiunilor, Comisia pentru resurse naturale
Formă: Repertoriu EUR-Lex
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2024/5363 |
17.9.2024 |
Avizul Comitetului European al Regiunilor – Viitorul politicii agricole comune
(aviz din proprie inițiativă)
(C/2024/5363)
|
RECOMANDĂRI POLITICE
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR),
Obiectivele politicii agricole comune după 2027
|
1. |
subliniază că politica agricolă comună (PAC), care, în conformitate cu TFUE, are ca scop garantarea funcționării și dezvoltării pieței interne pentru produse agricole, este și un parteneriat între societate și sectorul agriculturii, pentru a asigura aprovizionarea suficientă și stabilă cu alimente de calitate, a garanta venituri decente pentru agricultori, menținând o forță de muncă agricolă suficientă în întreaga UE, protejând mediul, combătând schimbările climatice și menținând dezvoltarea dinamică a zonelor rurale. Recunoaște că aceste obiective sunt legate între ele și că nu pot fi realizate în mod izolat, și că, pentru atingerea acestor obiective, este necesară o simplificare a metodologiei; |
|
2. |
aprobă ca biodiversitatea agricolă să se alinieze la obiectivul PAC de protecție a mediului și de atenuare a schimbărilor climatice. Biodiversitatea agricolă, care cuprinde varietatea de specii de plante și animale din ecosistemele agricole, contribuie la rezistența la dăunători, boli și extreme climatice, consolidând în continuare obiectivele interconectate ale PAC; afirmă că reziliența în agricultură se referă la capacitatea sistemului de a se adapta și a se redresa în fața provocărilor, cum ar fi variabilitatea climatică sau fluctuațiile pieței, aceste afirmații fiind valabile mai ales în cazul regiunilor insulare; |
|
3. |
consideră că producția și gestionarea alimentelor, în special în regiunile insulare, vor deveni tot mai importante și strategice în următorii ani, atât din punct de vedere economic (valoarea cifrei de afaceri), social (impactul asupra calității vieții rezidenților din UE), cât și din punctul de vedere al mediului (sustenabilitate și impact ecologic), precum și în lumina contextului geopolitic care s-a schimbat; |
|
4. |
în acest sens, noua PAC ar trebui elaborată ținând seama de cele mai bune cunoștințe și dovezi științifice disponibile și de principiile fundamentale legate de conservarea și inovarea structurii producției agricole și agroalimentare din Europa, de caracteristicile specifice ale zonei, de dezvoltarea unei identități îmbunătățite a producției și a tradițiilor alimentare, inclusiv prin intermediul progresului tehnologic orientat către productivitate și durabilitate; |
|
5. |
subliniază că exploatațiile agricole trebuie să fie în măsură să reconcilieze aspectele legate de producție cu cele legate de dezvoltarea durabilă prin prisma celor trei laturi ale sale: ecologică, economică și socială. În acest sens, chiar dacă și fermele mai mari pot aduce o contribuție valoroasă la securitatea alimentară, rolul microfermelor și al fermelor mici și mijlocii (care adesea sunt ferme familiale și produc la scară mică sau medie, reprezintă cel mai bine modelul tradițional european de agricultură, inclusiv agricultura foarte specifică a regiunilor ultraperiferice, fiind totodată indisolubil legate de dezvoltarea zonelor rurale) nu ar trebui pierdut din vedere, iar participarea lor la PAC ar trebui simplificată, de exemplu prin exceptarea de la respectarea anumitor măsuri; |
|
6. |
subliniază importanța programului POSEI în regiunile ultraperiferice pentru asigurarea aprovizionării cu produse agricole esențiale pentru consumul uman, dezvoltarea sectoarelor zootehnice și diversificarea culturilor și pentru menținerea și creșterea competitivității activităților agricole tradiționale; solicită, prin urmare, consolidarea programului, prin majorarea pachetului financiar destinat acestuia; |
|
7. |
reamintește că PAC trebuie să recunoască și să facă vizibil și apreciat rolul pe care îl are creșterea extensivă a animalelor în zonele montane, cu rase autohtone, în amenajarea și gestionarea teritoriului, subliniind contribuția sa la menținerea și conservarea unor sisteme cu o mare valoare naturală, la prevenirea incendiilor și la biodiversitate și să o compenseze pentru acest lucru, acordând atenție deosebită daunelor cauzate de coexistența sa cu fauna sălbatică; |
|
8. |
este ferm convins că discuția actuală necesită dialog și încredere și, ca atare, consideră că Comisia Europeană ar trebui să asculte fermierii care merită un venit echitabil și adaptat la condițiile agricole și climatice din teritoriile lor, dar și să ia în considerare cererile consumatorilor de produse sănătoase și solicitările cetățenilor de a îmbunătăți bunăstarea animalelor, de a proteja mediul și de a combate schimbările climatice; politica privind zonele rurale și problema depopulării și deșertificării trebuie, de asemenea, abordate, pentru a evita creșterea nemulțumirii față de proiectul european; |
|
9. |
de-a lungul ultimilor 60 de ani, PAC a contribuit semnificativ la coeziunea zonelor rurale, asigurând viabilitatea și durabilitatea activităților agricole în întreaga Uniune Europeană. Instrumentele de sprijin ale PAC trebuie să abordeze provocările unice cu care se confruntă regiunile cu constrângeri geografice specifice (insulele și regiunile muntoase). |
|
10. |
subliniază că actuala PAC a avut meritul de a fi introdus, pentru prima dată de la instituirea sa în 1962, un mecanism european de asigurare a respectării legislației existente privind drepturile lucrătorilor din sectorul agricol, fără a crea sarcini administrative suplimentare. Invită, prin urmare, Comisia să evalueze efectele acestei dimensiuni sociale a PAC până la sfârșitul anului 2026 și să propună modalități de îmbunătățire a eficienței sale, prin intermediul altor politici și fonduri, inclusiv prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor de care beneficiază lucrătorii agricoli; |
|
11. |
constată că PAC actuală nu și-a îndeplinit mai multe dintre obiective, fiind perturbată de evenimente critice, cum ar fi războiul din Ucraina și implicațiile sale în scăderea rentabilității în agricultură, instabilitatea piețelor, creșterea costurilor de producție, inclusiv a costurilor pentru energie, condițiile agricole și climatice diferite și în schimbare rapidă din regiuni și nu a reușit să răspundă adecvat așteptărilor nesatisfăcute ale fermierilor, al căror venit mediu se situează în continuare sub nivelul mediu al sectoarelor economice, ale locuitorilor din mediul rural și ale consumatorilor; |
|
12. |
observă că există o provocare, dat fiind că actuala PAC nu este pe deplin coerentă cu obiectivele Planului de acțiune al UE pentru agricultura ecologică, ale Pactului verde, ale strategiei UE „De la fermă la consumator” și ale celei privind biodiversitatea și că nu-i poate recompensa într-o măsură suficientă pe fermierii care depun eforturi suplimentare pentru a realiza tranziția ecologică în cadrul propriilor ferme, de exemplu prin utilizarea terenurilor pentru agricultură ecologică. În acest sens, fermele certificate ca ecologice ar trebui să fie exceptate de la respectarea eco-schemelor și plătite pentru însăși trăsăturile lor specifice; |
|
13. |
subliniază că PAC ar trebui să respecte următoarele obiective după 2027:
|
|
14. |
tot în cadrul obiectivelor stabilite, PAC de după 2027 ar trebui să continue să acorde un tratament special agriculturii și dezvoltării rurale din regiunile ultraperiferice, în conformitate cu articolul 349 din TFUE. Aceasta presupune, în general, adaptarea PAC la constrângerile acestor regiuni, inclusiv menținerea regimului Programul de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI), și – în special – consolidarea alocărilor bugetare în cadrul FEADR și FEGA, nu numai pentru ca aceste regiuni să facă față provocărilor cu care se confruntă în contextul vulnerabilității lor tot mai mari la efectele schimbărilor climatice și ale crizelor internaționale, ci și pentru a crește reziliența sectorului agricol și a consolida securitatea alimentară; |
|
15. |
subliniază că este mai eficace și mai puțin costisitor să se prevină crizele decât să se reacționeze după o criză, atunci când întregi sectoare ale economiei agricole trebuie sprijinite cu resurse bugetare semnificative. Prin urmare, sprijină ferm mecanismele de reglementare a piețelor cum ar fi stocurile publice, mecanismele de control al ofertei, reducerea producției sau a cotelor pentru a evita specula, crizele și fluctuația puternică a prețurilor agricole (1); |
Asigurarea securității alimentare și a stabilității piețelor
|
16. |
subliniază că prioritizarea securității alimentare pe termen lung capătă o importanță crucială în cadrul PAC post-2027. Numai fermierii, fie că lucrează în agricultură și/sau în horticultură, pot asigura securitatea alimentară, care trebuie definită în termeni economici, de cantitate, calitate și cu accentul major pus pe asigurarea accesului cetățenilor UE la alimente sigure și în cantitate suficientă, la prețuri rezonabile, protejând în același timp capacitatea de producție și piețele de consum; |
|
17. |
recunoaște importanța strategică a producției alimentare durabile, ținând seama de schimbările climatice și de instabilitatea geopolitică. Autonomia în materie de securitate și producție alimentară trebuie, ca atare, să fie un obiectiv strategic pentru UE în viitoarele sale politici; În acest sens, este necesar să se recunoască dependența și vulnerabilitatea deosebită a anumitor teritorii care se confruntă cu constrângeri geografice specifice, cum ar fi regiunile ultraperiferice sau teritoriile insulare ale UE, față de obiectivul de securitate alimentară. Acest lucru înseamnă că strategiile și măsurile menite să garanteze securitatea alimentară trebuie să fie definite într-un mod mai specific pentru aceste teritorii; În acest context, solicită Comisiei Europene să elaboreze o strategie europeană privind apa, cu o puternică dimensiune agricolă, întrucât resursele de apă constituie fundamentul producției agricole și, ca atare, al securității alimentare; |
|
18. |
regretă că Comisia Europeană nu a prezentat propunerea privind sistemele alimentare durabile în mandatul actual; solicită, în această privință, ca orice propuneri viitoare legate de climă, agricultură sau alimente să nu promoveze produse cultivate în laborator, pentru a proteja patrimoniul cultural al statelor membre și alimentele preparate în mod tradițional; |
|
19. |
consideră inacceptabil ca UE să devină și mai dependentă de furnizori externi pentru achiziționarea sau producerea de alimente. Subliniază că această dependență ar duce la un risc excesiv de șantaj politic sau economic, la blocaje care ar împiedica accesul fizic, la fluctuații excesive ale prețurilor și la destabilizare socioeconomică; |
|
20. |
consideră că securitatea alimentară înseamnă nu doar cantități și calitate suficiente de alimente sănătoase, ci și prețuri accesibile și stabile pentru consumatori, astfel cum se prevede în legislația agricolă europeană. În plus, consumatorul trebuie să fie informat despre importanța unei alimentații echilibrate și despre modelul „de la fermă la consumator”, reducând la minimum impactul negativ asupra mediului în timpul proceselor de producție, prelucrare, transport și depozitare; |
|
21. |
consideră că este esențial ca viitoarea PAC să-i poată sprijini pe agricultori în adoptarea de sisteme de producție tot mai competitive și sustenabile, restabilind legătura cu zonele rurale și promovând dezvoltarea acestora; salută adoptarea recentă a unui text unic european privind produsele de calitate – Regulamentul privind indicațiile geografice – care asigură o mai bună aliniere între toate sectoarele, protejând particularitățile fiecăruia; |
|
22. |
subliniază că principalul instrument de punere în aplicare a PAC ar trebui să fie protecția și reglementarea pieței agricole și alimentare comune a UE. Acest lucru înseamnă aplicarea de noi principii echitabile de import și export al produselor agricole și alimentare care nu generează birocrație suplimentară pentru fermierii noștri, dar creează condiții de concurență echitabile, cum ar fi punerea în aplicare a „clauzelor-oglindă” în acordurile comerciale europene actuale și viitoare și un nou cadru comercial internațional bazat pe suveranitate alimentară și pe sustenabilitate; în plus, este necesară consolidarea controalelor la frontierele externe pentru a evita intrarea paraziților și bolilor; |
|
23. |
solicită ca noua PAC să contribuie la combaterea practicilor comerciale neloiale și la evitarea comportamentului dăunător pentru actorii vulnerabili din lanțul agroalimentar, în special pentru fermieri. Prin urmare, i se solicită Comisiei Europene să consolideze normele UE privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agroalimentar, inclusiv sancționând achizițiile sub costurile de producție, luând în considerare și posibilitatea de a sprijini concret puterea de negociere a componentelor celor mai slabe din lanțul de aprovizionare; |
|
24. |
consideră că ar fi necesar ca, în completarea acestei directive privind practicile neloiale, costurile de producție din agricultură să se reflecte în prețurile din contracte, să se ia măsuri suplimentare în materie de transparență a prețurilor și să se asigure concurența loială în distribuție, în industria agroalimentară și a aprovizionării agricole (2); |
|
25. |
invită UE să își redefinească politica privind exporturile în domeniul agricol, fără să afecteze comunitățile agricole ale țărilor terțe, acordând prioritate comerțului în interiorul Uniunii și reducând importurile de produse agricole în UE; |
|
26. |
solicită ca, în calitatea sa de cea mai mare piață și de cel mai mare importator și exportator de alimente la nivel mondial, UE să își folosească toată influența pentru a modifica regulile comerțului internațional cu produse agricole introduse de OMC în 1994, astfel încât relațiile comerciale să devină mai echitabile, reciproce și mai solidare (3). Activitățile OMC nu pot fi deconectate de Agenda 2030 a ODD-urilor, deoarece pentru funcționarea economiei reale sunt necesare reglementări publice cu scopul de a atenua disfuncțiile pieței; |
|
27. |
subliniază că viitoarea reformă a PAC post-2027 ar trebui să pună bazele aderării Ucrainei și a altor țări candidate la UE, ținând seama cum se cuvine de bunăstarea fermierilor din UE, precum și de necesitatea de a crește finanțarea, ajustând bugetul PAC pentru a sprijini producția agricolă europeană. În plus, trebuie identificate instrumente financiare inovatoare care pot sprijini mai bine veniturile agricole în toată Europa. Având în vedere importanța stabilității, securității, sustenabilității și solidarității alimentare, subliniază că orice PAC post-2027 ar trebui realizată în perspectiva unei strategii alimentare a UE pe termen lung, care să analizeze posibilități precum alegerea produselor, volumele de alimente, zonele-cheie de producție adecvate, legăturile dintre densitatea consumatorilor și lanțurile de aprovizionare sigure; |
|
28. |
invită Comisia Europeană să dezvolte instrumente de gestionare a ofertei de producție agricolă în Uniunea Europeană. Acest lucru ar trebui să implice stocuri publice pentru a evita specula și a stabiliza prețurile pieței, o politică comună pentru exportul produselor agricole și sprijin umanitar, pentru a atenua tulburările sociale din zonele afectate de eșecul culturilor sau amenințate de foamete din cauza schimbărilor climatice sau a războaielor, cote de producție, tuneluri de prețuri care să definească limitele minime și maxime în care prețul convenit poate varia pentru a lua în considerare costurile de producție; |
|
29. |
subliniază că flexibilitatea politicilor privind biocombustibilii trebuie considerată, de asemenea, un instrument de reglementare a pieței, pentru a acorda prioritate utilizărilor alimentare și a servi pentru absorbția șocurilor în cazul unei diferențe prea mari între ofertă și cerere; |
|
30. |
subliniază că PAC trebuie să satisfacă nevoile alimentare ale populației UE și să găsească un echilibru între exporturi și importuri; |
|
31. |
subliniază că este important să se stabilizeze piețele produselor alimentare, evitând fluctuațiile semnificative care au consecințe foarte importante atât pentru consumatori, cât și pentru fermieri; |
|
32. |
subliniază că importurile de produse agricole și animaliere în UE trebuie să respecte standarde de mediu și de sănătate publică echivalente cu cele aplicabile în cazul producției comunitare, fiind necesar, prin urmare, ca UE să se asigure că aceste standarde sunt puse în aplicare și respectate în acordurile comerciale cu țările terțe; |
Simplificarea PAC și asigurarea unei distribuții echitabile a resurselor pentru a sprijini agricultura în viitor
|
33. |
sprijină ferm solicitările de simplificare a procedurilor de desfășurare a activităților agricole sprijinite în cadrul PAC după 2027. Reducerea sarcinii birocratice pentru agricultori și elaborarea unor norme coerente și ușor de pus în aplicare pentru a asigura controlul informatic vor spori eficiența activităților lor, prin eliminarea unor proceduri inutile, permițându-le să se concentreze asupra producției, inovării și investițiilor și sporind reziliența și sustenabilitatea sectorului agricol. În următoarea perioadă de finanțare, solicită simplificarea cerințelor UE pentru planurile naționale strategice și adoptarea mai rapidă a regulamentelor de punere în aplicare, dat fiind că pentru perioada de finanțare în curs au fost adoptate uneori cu mare întârziere și au îngreunat implementarea. Simplificările respective ar trebui aplicate tuturor domeniilor PAC, inclusiv în cel domeniul dezvoltării rurale; |
|
34. |
subliniază că nu trebuie să se piardă timp, ci trebuie să se pună în aplicare noi reglementări care să facă rentabilă din nou agricultura europeană. Pentru aceasta va fi nevoie de noi principii de acordare a plăților directe și de o mai bună reglementare a pieței. Aceasta include revizuirea normelor pentru plafonarea plăților, pentru a evita slăbirea în continuare a poziției competitive a întreprinderilor mici și mijlocii. Respectarea cerințelor care decurg din Pactul verde trebuie asigurată în timp util. În acest sens, trebuie să se acorde o atenție deosebită și evitării birocrației suplimentare. Măsurile pentru tranzitul și importul de alimente din țări terțe trebuie îmbunătățite în această privință. Este inacceptabil ca agricultorii europeni să fie afectați de deficiențele reglementărilor existente. Ajutorul pentru Ucraina, în lupta sa de supraviețuire, ar trebui coordonat, pentru a nu dăuna sectorului agriculturii din UE. Agricultura europeană trebuie protejată, pentru ca solidaritatea europeană să nu fie deloc afectată în raport cu sprijinirea constantă a Ucrainei, în lupta sa pentru apărarea libertății și a valorilor europene; |
|
35. |
ia act de votul privind simplificarea anumitor norme ale PAC pentru a modifica șase dintre cele nouă bune condiții agricole și de mediu (GAEC) și pentru a excepta fermele mici de la controalele de conformitate. Solicită o evaluare cuprinzătoare a impactului pe care îl va avea punerea în aplicare a Pactului verde și a altor politici asupra agriculturii și securității alimentare, ținând seama în același timp de preocupările comunității agricole; |
|
36. |
subliniază că este important ca Uniunea Europeană să ajute Ucraina; sugerează totuși să se propună produsele ucrainene pe piețele din țări terțe, pentru a preveni perturbarea pieței europene și pentru a menține securitatea alimentară în țările terțe care au o mai mare nevoie în acest sens; |
|
37. |
subliniază că PAC ar trebui să sprijine consilierea, educația și formarea în sectorul agricol și să includă instrumente care să sprijine fermierii cu soluții inovatoare pentru îmbunătățirea durabilității și un comportament ecologic și adecvat al consumatorilor. De asemenea, ar trebui să promoveze egalitatea de gen în profesiile agricole, să creeze condiții pentru a dezvolta exploatații agricole familiale și să protejeze aspectele culturale ale zonelor rurale; |
|
38. |
invită Comisia Europeană să planifice un instrument de „garantare a unor venituri echitabile” pentru exploatațiile care nu obțin destule venituri din activitățile lor agricole. Acest instrument ar trebui să completeze veniturile agricole, să ofere garanții de securitate socială și să contribuie la asigurarea unor venituri în agricultură care să fie comparabile cu alte sectoare. Instrumentul ar putea fi aplicat pentru exploatațiile care joacă un rol important în menținerea terenurilor agricole multifuncționale, cum ar fi zonele agricole de mare valoare naturală, pentru exploatațiile care dezvoltă modele tradiționale de producție și pentru exploatațiile care sunt necesare pentru a preveni abandonarea activităților agricole și depopularea zonelor rurale și pentru conservarea sistemelor de mare valoare naturală, cum ar fi cele dedicate creșterii extensive a animalelor, în zonele montane sau cu rase autohtone; |
|
39. |
consideră că PAC ar trebui să asigure un venit echitabil pentru producătorii agricoli. Este important, de asemenea, să se garanteze o stabilitate relativă a regulilor și stimulentelor; |
|
40. |
solicită să se includă în PAC perspectiva provocării demografice, stimulând prin fonduri suplimentare și politici specifice acele regiuni în care, din cauza depopulării, a îmbătrânirii sau a unei combinații între aceste aspecte, viitorul activității agricole este compromis; |
|
41. |
consideră că, pentru a face față problemei îmbătrânirii populației agricole, este nevoie de sprijin pentru tinerii fermieri, de exemplu, pentru preluările de societăți și transferul de cunoștințe. La urma urmei, tinerii fermieri mențin viabilitatea culturii rurale, contribuie la coeziunea socioeconomică a acestor zone și sunt deschiși la soluții inovatoare; solicită, în această privință, Comisiei Europene să promoveze și să faciliteze activarea unui plan extraordinar pentru reînnoirea generațiilor, care să favorizeze accesul tinerilor la terenuri, diseminarea inovării și serviciile pentru întreprinderile agricole pentru a le face mai eficiente, vitale și sustenabile; sprijinul ar trebui extins, de asemenea, la mai mult de primii cinci ani de la deschiderea exploatației pentru tinerii fermieri care utilizează metode agroecologice, pentru a susține creșterea și competitivitatea acestora în mod stabil și a promova reînnoirea generațiilor în fermele agricole prin crearea de bănci pentru fermele agricole publice; |
|
42. |
subliniază că, pe lângă ajutorul pentru instalare, o mai bună coordonare între PAC și politicile funciare ale statelor membre este esențială deoarece accesul la terenuri este măsura esențială pentru a asigura reînnoirea generațiilor. Reamintește, de asemenea, că tocmai în timpul instalării tinerilor fermieri investițiile oferă cel mai mare efect de levier posibil pentru a orienta operațiunile către durabilitate, fie ea a mediului, economică sau socială. În acest sens, reiterează recomandările formulate de Parlamentul European în raportul său din proprie inițiativă referitor la concentrarea terenurilor agricole în UE și Orientările voluntare privind guvernanța funciară, adoptate de FAO în 2012 (4); |
|
43. |
evidențiază că agricultura este considerată adesea o profesie neatractivă și că provocările cu care se confruntă zonele rurale fac ca această problemă să se exacerbeze. Stabilirea tinerilor în zone rurale cu acces la servicii și activități recreative și cu șanse de angajare este esențială pentru conservarea agriculturii în întreaga UE. Pentru a realiza aceasta, consideră că este esențial ca ajutoarele să fie adaptate la situația agricolă și climatică reală din regiuni și, astfel, să se asigure rentabilitatea economică a exploatațiilor agricole și, ca atare, reînnoirea generațiilor; |
|
44. |
invită Comisia Europeană și să reformeze metodele de efectuare a plăților directe, pentru a ține seama de condițiile în care se desfășoară activitățile agricole și, deci, pentru a putea redistribui plățile între diversele tipuri și dimensiuni ale fermelor, în funcție de nevoile stabilite pe teritoriu. Mai precis, ar trebui introduse plăți redistributive obligatorii și majorate (pentru fermele mici și mijlocii), plafonând subvențiile PAC, pentru a crește veniturile tuturor fermierilor. În plus, invită Comisia Europeană să intensifice utilizarea instrumentelor financiare pentru a permite agricultorilor să aibă acces la credite; |
|
45. |
recomandă să se continue posibilitățile PAC actuale pentru ca statele membre să echilibreze plățile și intervențiile din primul pilon cu cele din al doilea pilon și recomandă ca plățile directe să treacă de la o abordare bazată pe suprafață la un sistem care să combine mai mulți factori: intensitatea forței de muncă, dimensiunea exploatației agricole, tipologia proprietarilor de ferme, sprijinindu-i mai ales pe tinerii agricultori, valoarea agricolă adăugată, zonele în care se aplică măsuri de adaptare la schimbările climatice, zonele în care se practică agricultura durabilă și gradul de utilizare și protecție a resurselor de mediu (impactul activităților asupra mediului). Această schimbare trebuie să fie treptată, astfel încât agricultorii să se poată adapta la noile reguli; |
|
46. |
recomandă, de asemenea, ca plățile directe să fie completate cu subvenții anticiclice pentru a stabiliza venitul fermierilor într-un context de crize imprevizibile; |
|
47. |
subliniază că PAC ar trebui să sprijine investițiile care să contribuie la măsuri de adaptare la schimbările climatice și la atenuarea lor, precum și la atenuarea presiunilor exercitate de agricultură asupra mediului; |
|
48. |
consideră că este necesar să se promoveze și să se încurajeze rolul contractelor din cadrul lanțului de aprovizionare pentru a asigura stabilitatea sistemului și a permite fermierilor planificarea pe termen mediu; |
|
49. |
recomandă să se consolideze gestionarea terenurilor și lanțurile alimentare într-o manieră favorabilă climei prin intermediul politicii agricole comune. recomandă și ca politica agricolă comună să țină seama de agricultura care se confruntă cu consecințele schimbărilor climatice și cu riscul de deșertificare. CoR consideră că agricultura carbonului este o oportunitate de compensare economică a fermierilor care desfășoară activități de regenerare în zone udate doar cu ploaie, cu randament economic scăzut sau fără randament, evitând astfel abandonarea terenurilor și permițând reînnoirea generațiilor și menținerea producției alimentare. În acest sens, dispozițiile actualei politici agricole comune sunt inadecvate; |
Dezvoltarea zonelor rurale
|
50. |
subliniază importanța sprijinirii dezvoltării zonelor rurale pentru a asigura un mediu de viață plăcut și de înaltă calitate locuitorilor lor și pentru a garanta durabilitatea atât a agriculturii și creșterii animalelor, cât și a mediului natural. Solicită o agendă rurală europeană și consolidarea lucrărilor realizate prin Pactul rural și pe baza viziunii pe termen lung pentru zonele rurale, încurajând acordarea unui sprijin care să țină seama de modelul producției agricole tradiționale, familiale și ancorate în teritoriu; |
|
51. |
consideră că este necesară reînnoirea generațiilor în întreprinderile rurale, prin diferite măsuri și instrumente de sprijin, precum băncile pentru afaceri rurale; |
|
52. |
subliniază că zonele rurale ar trebui să depună eforturi pentru a asigura o înaltă calitate a vieții și a proteja identitatea locală și regională și patrimoniul cultural. Prin urmare, subliniază că PAC post-2027 trebuie să contribuie la configurarea dezvoltării activității agricole și, în mod complementar, prin intermediul unei abordări cuprinzătoare împreună cu alte fonduri europene, a dezvoltării zonelor rurale, care ar trebui să fie văzute ca spații în care se desfășoară activități agricole și neagricole și care oferă servicii de sprijin direct și infrastructura necesară pentru a crea condiții pentru competitivitatea agriculturii și a spațiului rural. În zonele rurale oamenii își au locuința, astfel încât aceste zone trebuie să răspundă nevoilor sociale, de bunăstare și recreative, influențând în mod direct calitatea vieții populațiilor rurale. Pentru o dezvoltare rurală solidă, accesul la internet de mare viteză este de o importanță vitală, alături de o infrastructură bine stabilită în educație, cultură, medicină și asistență medicală; |
|
53. |
solicită să fie consolidat și simplificat LEADER, instrumentul de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), care permite teritoriilor mici să-și propună propriile strategii de dezvoltare locală. subliniază că politica de coeziune, alături de alte politici și fonduri ale UE, ar trebui să sprijine și să completeze acțiunea PAC. În conformitate cu cota pentru finanțarea dezvoltării urbane durabile (în prezent 10 %), 5 % din fondurile politicii de coeziune ar trebui alocate dezvoltării rurale neagricole în cadrul mecanismelor DLRC; |
|
54. |
subliniază că fuziunea dintre FEGA și FEADR, raportată de rețeaua RegHub a CoR, a condus la mai multă birocrație. În plus, retragerea FEADR din restul fondurilor structurale a făcut mai dificilă găsirea sinergiei între aceste fonduri și a adus complicații în ceea ce privește evaluarea și indicatorii de performanță; |
|
55. |
subliniază că dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale ar trebui să fie convenită într-un mod cuprinzător, luându-se în considerare alte fonduri, cum ar fi cele din cadrul politicii regionale. Indiferent de acest aspect, dezvoltarea zonelor rurale trebuie să rămână o parte substanțială a următoarei PAC și ar trebui sprijinită și de viitoarea politică de coeziune; |
|
56. |
recomandă participarea activă a regiunilor rurale și a locuitorilor acestora la punerea în aplicare promptă a unor sisteme, tehnologii și infrastructuri de energie din surse regenerabile, promovând o aprovizionare sustenabilă, eficientă din punctul de vedere al costurilor și independentă energetic, care să îmbunătățească în același timp competitivitatea regiunilor în UE; evidențiază că digitalizarea și utilizarea noilor tehnologii pot face agricultura mai eficientă, mai productivă și mai durabilă. Tehnicile de agricultură de precizie care utilizează dispozitive GPS și IoT permit fermierilor să monitorizeze sănătatea culturilor, condițiile solului și condițiile meteorologice în timp real, optimizând utilizarea resurselor și reducând deșeurile. Analiza avansată a datelor și învățarea automată furnizează cunoștințe pentru îmbunătățirea planurilor privind recoltele, a combaterii dăunătorilor și a gestionării irigațiilor, crescând productivitatea și reducând la minimum impactul asupra mediului; |
|
57. |
consideră că este necesar să se intensifice cercetarea și inovarea în ceea ce privește soluțiile legate de mobilitate, pentru a se îmbunătăți rețelele de transport și de comunicații ale zonelor rurale în vederea atingerii unui nivel mai ridicat de calitate a vieții; |
Accelerarea tranziției către o agricultură durabilă
|
58. |
subliniază că PAC ar trebui să sprijine atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și combaterea surselor de poluare a mediului și să asigure o bunăstare adecvată a animalelor și că, prin urmare, bugetul PAC post-2027 ar trebui să corespundă nevoilor sectorului și nivelului de ambiție, cu obiectivul principal de a garanta securitatea alimentară; |
|
59. |
solicită stoparea creșterii animalelor în cuști, astfel cum s-a solicitat într-o inițiativă cetățenească recentă de succes și astfel cum a insistat în avizul său privind PAC, subliniind că este necesară îmbunătățirea standardelor de bunăstare a animalelor; |
|
60. |
consideră că aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă, inclusiv a Pactului verde european și a Strategiei „De la fermă la consumator”, trebuie să recurgă la stimulente, mai degrabă decât la constrângere, și să se bazeze pe analize științifice aprofundate și pe consultări sociale cu privire la impactul real asupra mediului. De asemenea, va fi necesar să se ia în considerare simplificări pentru fermele certificate ca ecologice. Din acest motiv, bugetul PAC pentru înverzire ar trebui să fie completat cu resurse suplimentare; |
|
61. |
insistă că fermierii trebuie sprijiniți în tranziția către o agricultură durabilă, care trebuie să reflecte toți cei trei piloni ai sustenabilității (aspectul economic, social și de mediu). Pentru a completa bugetul PAC destinat eco-schemelor și măsurilor de agromediu, recomandă, astfel cum s-a propus în avizul CoR privind agroecologia, ca, pentru a promova tranziția agroecologică, statele membre să introducă un sistem de prime ca parte a eco-schemelor din noua politică agricolă comună; |
|
62. |
subliniază, astfel cum a raportat rețeaua RegHub a CoR, că diferențele dintre eco-schemele din primul pilon și măsurile de agromediu din al doilea pilon sunt dificil de comunicat solicitanților și că există riscul de suprapunere între cele două instrumente; |
|
63. |
solicită să se instituie fonduri naționale care să sprijine punerea în aplicare și adoptarea gestionării integrate și durabile a dăunătorilor. Resursele financiare pentru aceste fonduri ar putea fi asigurate, printre altele, printr-o impozitare bazată pe riscuri a produselor de protecție a plantelor, prin contribuții ale comercianților cu amănuntul sau prin penalități (5); |
|
64. |
subliniază că PAC ar trebui să sprijine ferm în continuare intervențiile preventive care contribuie la prevenirea și compensarea daunelor și la consolidarea rezilienței la schimbări climatice, inclusiv la inundații și secete, prin finanțarea atât a gestionării durabile a apei, de exemplu prin îmbunătățirea sistemelor de irigare existente sau construirea unora noi, cât și a protecției împotriva inundațiilor, și prin consolidarea fondurilor de solidaritate ale UE pentru fermierii care se confruntă cu pierderi cauzate de dezastre; Pentru a pune în aplicare măsuri de flexibilizare sau modele de ajutor specifice, condițiile meteorologice speciale recurente în unele regiuni trebuie să fie considerate ca reprezentând o situație critică; |
|
65. |
subliniază că PAC trebuie să sprijine ferm în continuare intervențiile care contribuie la forme sustenabile de dezvoltare agricolă (prin intermediul a diverse stimulente), care reduc semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea produselor fitosanitare dăunătoare mediului, a îngrășămintelor sintetice, consumul inadecvat de apă și energie și utilizarea substanțelor chimice periculoase pentru sănătatea umană și bunăstarea animalelor, contribuind în același timp la securitatea alimentară la nivel mondial și la menținerea competitivității fermierilor și a sectorului agroalimentar din UE atât în interiorul Uniunii, cât și în exterior; din acest motiv este esențial să se extindă zonele de interes ecologic și să se țină seama de progresele științifice și tehnice și să se promoveze în rândul fermierilor aplicațiile bazate pe acestea; |
|
66. |
subliniază că PAC ar trebui să sprijine îmbunătățirea eficienței utilizării apei, refacerea circuitului natural al apei în natură și cercetarea științifică care vizează creșterea rezilienței plantelor și animalelor la schimbări climatice și reducerea efectelor emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv progrese în domeniul agronomic), crescând totodată stocarea și sechestrarea dioxidului de carbon și, prin urmare, subliniază că PAC ar trebui să continue să se interconecteze cu programul Orizont Europa 2027+, care ar trebui să conțină din nou un buget semnificativ pentru provocarea societală „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”; |
|
67. |
subliniază că producția agricolă ar trebui să țină seama de schimbările climatice și de practicile de adaptare, recunoscând că resursele de apă utilizate pentru producția vegetală ar trebui folosite în mod corespunzător. Subliniază că utilizarea sa ar trebui limitată prin optimizarea irigării și că, atunci când este posibil și relevant, culturile cu utilizare intensivă a apei trebuie înlocuite cu culturi mai adaptate climei. Subliniază și că trebuie conservat și consolidat potențialul zonelor împădurite și al pârloagelor pentru pășunat din apropierea zonelor agricole, deoarece acestea servesc drept soluție-tampon de protecție și sporesc biodiversitatea; |
|
68. |
solicită să se reflecteze în continuare asupra modului în care poate fi sprijinit sectorul culturilor lemnoase, având în vedere dificultățile cu care se confruntă fermierii din UE. Acest sprijin ar trebui să includă reglementarea pieței prin gestionarea volumelor de producție și îmbunătățirea calității și instituirea unui sistem de urgență la nivel european în caz de criză; |
|
69. |
solicită ca creșterea extensivă a animalelor să fie declarată strategică și să fie sprijinită prin fonduri speciale ale PAC, având în vedere rolul său în gestionarea unor ample suprafețe de teren din regiunile montane și din alte regiuni cu constrângeri naturale, ținând seama de contribuția sa incontestabilă prin furnizarea de servicii ecosistemice multiple, de la furnizarea de alimente sănătoase sigure și de calitate, conservarea peisajelor și a biodiversității asociate, prevenirea incendiilor sau contribuția sa la stabilirea populației în zone îndepărtate, printre altele; |
|
70. |
subliniază că terenurile agricole sunt destinate producției agricole și că ar trebui suspendată producția pe un procent minim de terenuri agricole, pentru a îmbunătăți eficiența culturilor și regenerarea solurilor. Pe lângă producția de alimente sau furaje, ar trebui promovată utilizarea terenurilor agricole pentru a produce biomasă în scopuri energetice în zone atent selectate din UE. Prin „condiționalități” nu ar trebui excluse terenuri din producția agricolă și nici să fie promovată sau impusă condiționarea plăților directe de crearea obligatorie de pârloage pe o anumită suprafață. În schimb, condiționalitatea ar trebui să sprijine practicile de gestionare a terenurilor, în special pe solurile de slabă calitate, care îmbunătățesc rentabilitatea, contribuie la îmbogățirea solului cu materie organică, le sporesc capacitatea de sorbție și contribuie la protejarea biodiversității, a apelor subterane și a surselor de apă de suprafață; subliniază importanța deconectării producției alimentare agricole de modelul de producție bazat exclusiv pe energia fosilă. La nivel regional se poate acumula suficientă suprafață pentru energia din surse regenerabile, de exemplu, din terenurile lăsate pârloagă în fiecare an; reamintește că agroecologia și practicile agricole durabile cultivă soluri vii, care susțin plante sănătoase, stochează cantități semnificative de carbon și apă și prezintă o rezistență mai mare la secetă și temperaturi ridicate; |
|
71. |
recunoaște că trebuie sprijinite sectorul prelucrării alimentelor, dezvoltarea energiei din surse regenerabile locale și reducerea costurilor financiare și de mediu asociate sistemelor sustenabile de transport, depozitare și ambalare; |
Crearea unui sistem alimentar pentru oameni sănătoși și o planetă sănătoasă
|
72. |
subliniază că PAC ar trebui să-i promoveze pe producătorii de alimente sănătoase, produse în mod sustenabil, cum ar fi alimentele ecologice, precum și o producție ce utilizează sisteme circulare; recomandă intensificarea aplicării sistemului circular în tratarea deșeurilor provenite din creșterea animalelor, în vederea exploatării acestora la nivel agronomic (compost și îngrășăminte organice) și a trecerii la gestionarea suplă și eficientă a resurselor; |
|
73. |
subliniază necesitatea ca deșeurile să fie considerate resurse, de exemplu ca atunci când apele reciclate, care conțin nutrienți esențiali, sunt utilizate la irigarea zonelor cu deficit de apă sau când resturile de paie de cereale servesc drept material pentru creșterea animalelor, pentru bioconstrucții sau pentru fabricarea mraniței; |
|
74. |
subliniază că alimentele puse la dispoziția rezidenților din UE trebuie să fie sănătoase. Ca atare, îmbunătățirea calității alimentelor ar trebui să aibă ca obiectiv principal dobândirea trăsăturilor optime de calitate ce favorizează sănătatea, contribuind astfel la longevitatea și sănătatea consumatorilor. Consideră că produsele alimentare cu efecte negative dovedite asupra sănătății consumatorilor trebuie impozitate tot mai mult, în funcție de compoziție, valoare calorică și nutritivă, grad de prelucrare și trăsături de dependență. Fondurile generate de aceste taxe ar putea contribui la finanțarea PAC după 2027. În plus, subliniază că pe piața UE nu ar trebui să fie introduse alimente de la furnizori externi decât dacă îndeplinesc cel puțin aceleași standarde ca alimentele produse în UE; |
|
75. |
recomandă Comisiei să elaboreze noi orientări în cadrul actual al achizițiilor publice, pentru a încuraja autoritățile locale și regionale să își organizeze ofertele, astfel încât să poată acorda prioritate alimentelor produse în mod durabil în apropierea locului în care sunt achiziționate, în special celor servite în școli, grădinițe, instituții de îngrijire și unități medicale, precum și în cadrul manifestărilor din sectorul public; |
|
76. |
recunoaște că alimentele produse la nivel local trebuie să poarte o etichetă vizibilă cu originea și recomandă ca PAC post-2027 să ofere în continuare intervenții care să sprijine promovarea, marketingul și vânzarea locală a alimentelor produse la nivel local, inclusiv prin promovarea construirii de hale comerciale; |
|
77. |
subliniază necesitatea de a intensifica cercetarea și punerea în aplicare și de a continua abordarea importanței sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), subliniind că producția alimentară este un sector deschis inovării; subliniază că securitatea alimentară sustenabilă se bazează și pe un număr substanțial de fermieri bine pregătiți, care dețin cunoștințe vaste despre particularitățile regiunilor lor, despre dinamica climei, practicile agricole sustenabile și punerea în aplicare a unui sistem alimentar durabil și rezilient; |
|
78. |
regretă că dialogurile strategice despre viitorul agriculturii din UE lansate de Comisia Europeană nu includ nicio autoritate locală sau regională; |
Consolidarea rolului regiunilor în guvernanța PAC
|
79. |
invită Comisia Europeană să includă Comitetul European al Regiunilor ca organism consultativ cu drepturi depline în formularea viitoarei PAC. Comunicarea directă dintre autoritățile regionale de management al planurilor strategice PAC și Comisia Europeană ar trebui încurajată. Autoritățile locale și regionale reprezentate în cadrul CoR sunt legate în mod inerent de zonele rurale și, ca atare, de agricultură. De asemenea, ele reprezintă zonele urbane și consumatorii și acționează pentru a proteja mediul și ordinea socioeconomică; |
|
80. |
subliniază că colaborarea dintre autoritățile de management naționale și regionale și dintre comitetele de monitorizare naționale și regionale ar trebui îmbunătățită și formalizată. O platformă de schimb electronic ar putea facilita comunicarea dintre nivelul regional și cel național; |
|
81. |
afirmă că reprezentanții agricultorilor europeni trebuie să fie implicați în toate etapele și la toate nivelurile în crearea cadrului PAC post-2027 și recomandă instituirea unui forum adecvat pentru a implica Comitetul European al Regiunilor și reprezentanții diferitelor părți interesate pentru a contribui la elaborarea PAC post-2027; |
|
82. |
subliniază că noul model de performanță PAC a condus, astfel cum raportează rețeaua RegHub a CoR, la creșterea sarcinii administrative pentru autoritățile de management regionale ale planurilor strategice PAC, la lipsa flexibilității de adaptare a planului strategic PAC și la anumite întârzieri în punerea în aplicare a politicii; |
|
83. |
sugerează, conform rezultatelor consultării cu RegHub, să se permită modificări ale planurilor strategice fără a se solicita aprobarea din partea Comisiei Europene, atunci când apar erori evidente și când aceste erori nu afectează obiectivele și jaloanele planurilor la nivel național; |
|
84. |
consideră că ar fi necesară creșterea flexibilității și a accentului pus pe rezultate pentru evaluarea planurilor strategice PAC, în locul detaliilor specifice privind punerea în aplicare, și consideră că ar fi util să se definească seturi comune de indicatori pentru fiecare intervenție, fără să se depășească cu mult obligațiile de reglementare; |
|
85. |
subliniază că obiectivele menționate mai sus ale PAC după 2027 pot fi realizate numai printr-o guvernanță pe mai multe niveluri, o gestionare partajată și o descentralizare sporită a politicii, în urma cărora devine posibilă o abordare specifică fiecărei zone, permițând plăți directe mai echitabile pentru fermieri (de exemplu pentru întreprinderile mici și mijlocii) și mai multe oportunități pentru o planificare pe termen lung; |
|
86. |
este ferm convins că multe aspecte esențiale pentru punerea în aplicare a PAC pot fi realizate cel mai bine la nivel regional. Ca atare, invită Comisia Europeană să acorde competențe mult mai mari regiunilor (la nivelul NUTS2) în cadrul PAC după 2027, în special pentru dezvoltarea rurală. PAC ar trebui să fie descentralizată și implementată pe baza strategiilor regionale de securitate alimentară și dezvoltare rurală. Finanțarea dezvoltării rurale ar trebui să provină din fonduri structurale și naționale. Autoritățile regionale și locale ar trebui să prevadă că zonele de producție agricolă sunt protejate împotriva altor forme de utilizare a terenurilor; |
|
87. |
subliniază că obiectivele PAC după 2027 pot fi realizate într-un mod mai eficace prin restabilirea autonomiei regionale de planificare pentru dezvoltare rurală, în măsura în care agricultura reprezintă în mod tradițional și constituțional o competență regională, prin consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri, a gestionării partajate și a descentralizării; |
|
88. |
subliniază că PAC trebuie restructurată, prin transferarea conceperii și gestionării la nivel regional, menținând în același timp respectarea consecventă a obiectivelor europene comune ale politicii agricole comune. Ar trebui stabilite în cadrul unei singure strategii condiții pentru securitate alimentară și dezvoltare rurală, pentru distribuirea alimentelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator” și obiective legate de conservarea biodiversității, protecția peisajului, zone protejate, enclave biocenotice, coridoare biologice, protecția apelor subterane și de suprafață, crearea de zone tampon, protecția speciilor și a genurilor (cum ar fi polenizatorii) și standarde de promovare a produselor regionale pentru diversele abordări sustenabile în sectorul agricol. Trebuie să fie posibile gestionarea și conceperea schemei de sprijin, adaptând-o la realitatea structurală a fiecărei regiuni. |
|
89. |
solicită să se urmărească cu atenție dialogul strategic privind viitorul agriculturii, evidențiindu-se în special importanța regiunilor, care cunosc în mod direct provocările și nevoile agriculturii pe teritoriile noastre. |
Bruxelles, 19 iunie 2024.
Președintele
Comitetului European al Regiunilor
Vasco ALVES CORDEIRO
(1) Experiențele anterioare, cum ar fi subvențiile pentru reducerea producției de lapte, testate în 2016, sau mecanismele de control al ofertei gestionate în mod direct de actorii economici, cum ar fi în viticultură sau pentru brânzeturile cu denumire de origine, demonstrează eficacitatea acestor abordări;
(2) Avizul Comitetului European al Regiunilor — Practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare (JO C 387, 25.10.2018, p. 48).
(3) Avizul Comitetului European al Regiunilor — PAC după 2020 (JO C 342, 12.10.2017, p. 10).
(4) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Agroecologia (JO C 106, 26.3.2021, p. 19).
(5) Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Utilizarea durabilă a pesticidelor” (JO C 188, 30.5.2023, p. 43).
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5363/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)

