CELEX:52024BP2236: Rezoluția (UE) 2024/2236 a Parlamentului European din 11 aprilie 2024 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2022, secțiunea IV — Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 11/04/2024; data votului
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria L

2024/2236

10.10.2024

REZOLUȚIA (UE) 2024/2236 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 11 aprilie 2024

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2022, secțiunea IV — Curtea de Justiție a Uniunii Europene

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2022, secțiunea IV – Curtea de Justiție a Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0075/2024),

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dorește să accentueze că este deosebit de important să se întărească și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a responsabilității și prin aplicarea principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și al bunei gestiuni a resurselor umane;

întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este instituția judiciară a Uniunii Europene, având sarcina de a asigura respectarea dreptului Uniunii prin supravegherea interpretării și aplicării uniforme a tratatelor și prin asigurarea legalității măsurilor adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii;

C.	întrucât CJUE ajută la păstrarea valorilor Uniunii și prin jurisprudența sa lucrează la construirea Europei;

D.	întrucât CJUE este formată din două instanțe: Curtea de Justiție și Tribunalul,

ia act de faptul că bugetul CJUE se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la 11,6 miliarde EUR în 2022 (reprezentând 5,9 % din bugetul total al Uniunii); constată că, în 2022, bugetul CJUE de aproximativ 0,5 miliarde EUR reprezenta aproximativ 3,9 % din cheltuielile administrative totale ale Uniunii;

constată că, în Raportul său anual pentru exercițiul financiar 2022, Curtea de Conturi a examinat un eșantion de 60 de operațiuni de la rubrica „Administrație”, același număr ca și în 2021; ia act, de asemenea, de constatarea Curții de Conturi, potrivit căreia cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile pentru pensii, care în 2022 au reprezentat aproximativ 70 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației, precum și că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că, în general, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

constată că Curtea de Conturi, ca parte a auditului său pentru 2022, a examinat sistemele de supraveghere și de control ale CJUE, în special punerea în aplicare a standardelor de control intern, gestionarea riscurilor și funcționarea controalelor-cheie definite în Regulamentul financiar, inclusiv controalele ex ante și ex post cu privire la plăți;

constată că 14 (23 %) dintre cele 60 de operațiuni conțineau erori, dar că, pe baza celor cinci erori cuantificate, Curtea de Conturi estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație;

remarcă cu satisfacție că, în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2022, Curtea de Conturi menționează că nu a depistat probleme speciale referitoare la CJUE;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul total alocat CJUE pentru 2022 s-a ridicat la 467 900 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de la 444 049 000 EUR în 2021 și în 2020 și, prin urmare, o creștere de 5,4 % din 2021 până în 2022, și că 79 % din bugetul pe 2022 a fost utilizat pentru membrii și personalul său, 14 % pentru clădiri, 6 % pentru IT și 1 % pentru alte cheltuieli;

constată că în 2022 CJUE a efectuat 19 transferuri bugetare în temeiul articolului 29 din Regulamentul financiar, însumând în total 12,7 milioane EUR și reprezentând 2,7 % din creditele exercițiului financiar respectiv; constată, de asemenea, că rata de execuție bugetară pentru 2022 a fost de 98,43 %, aceasta rămânând la un nivel similar celui din anii anteriori;

constată cu satisfacție că ordonatorul de credite delegat a declarat că resursele alocate au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite ofereau garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

salută faptul că CJUE lucrează la o gamă largă de sisteme informatice în diferite domenii, atât la nivel intern, cât și prin acorduri privind nivelul serviciilor, acestea urmând să îi sporească eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor;

10.

observă că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat în diferite moduri presiuni bugetare asupra CJUE, inclusiv prin creșterea inflației și a ajustărilor salariale, prin creșterea puternică a costurilor energiei și a costurilor unei game de bunuri și servicii;

11.

observă că bugetul general pentru misiuni al CJUE a scăzut de la 405 000 EUR în 2021 la 390 000 EUR în 2022, ceea ce reprezintă o reducere de 3,7 %, care s-a datorat în primul rând modificărilor metodelor de lucru, un număr mai mare de reuniuni fiind organizate de la distanță; constată, de asemenea, că CJUE nu dispune de o linie bugetară specifică pentru misiunile și deplasările președintelui său; constată, în cele din urmă, că linia bugetară pentru misiunile tuturor membrilor CJUE a scăzut de la 280 000 EUR în 2021 la 270 000 EUR în 2022, ceea ce reprezintă o reducere de 3,6 %, acest lucru datorându-se, de asemenea, în principal utilizării sporite a instrumentelor de videoconferință;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

12.

ia act de faptul că, în 2022, măsurile excepționale legate de pandemia de COVID-19 au fost eliminate treptat, iar CJUE a început să funcționeze normal; salută, în acest sens, faptul că numărul vizitatorilor a crescut la 11 653 de persoane în 2022 însă cu toate acestea, nu a atins încă nivelul de dinainte de pandemie – în 2019 înregistrându-se un număr de 17 136 de vizitatori – dar că acest lucru s-ar putea datora parțial și noilor posibilități de a efectua vizite virtuale la CJUE;

13.

constată cu satisfacție că în anul 2022 CJUE a sărbătorit 70 de ani de existență, o aniversare foarte importantă pentru întreaga Uniune; salută faptul că CJUE a profitat de ocazie pentru a lansa inițiative pe tema „Aducerea justiției mai aproape de cetățeni”, inclusiv noua inițiativă de a oferi un serviciu de streaming pentru audieri pe site-ul Curia;

14.

ia act de faptul că, în 2022, pentru Curtea de Justiție, 68 % dintre cauzele noi au fost cereri de pronunțare a unor hotărâri preliminare, 24 % au fost recursuri împotriva deciziilor Tribunalului, iar 4 % au fost acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre; constată, de asemenea, că, în 2022, în cazul Tribunalului, 46 % dintre cauzele noi au vizat acțiuni în anularea unor acte ale instituțiilor Uniunii, 30 % au vizat acțiuni legate de proprietatea intelectuală, iar 7 % au vizat litigii între instituțiile Uniunii și personalul acestora;

15.

constată că numărul de cauze introduse în fața celor două instanțe în 2022 este comparabil cu cel din anul precedent (1 710 cauze în 2022, comparativ cu 1 720 în 2021) și subliniază că, împreună, Curtea de Justiție și Tribunalul au reușit să finalizeze 1 666 de cauze în 2022, comparativ cu 1 723 în 2021, ceea ce corespunde mediei din ultimii ani (1 692 de cauze pe an între 2018 și 2021); ia act, cu toate acestea, de faptul că numărul total de cauze pendinte este în creștere, de la 2 541 de cauze în 2021 la 2 585 de cauze în 2022;

16.

constată că durata medie a procedurilor pentru cauzele tratate de Curtea de Justiție a rămas similară celei din anul precedent, fiind estimată la 16,4 luni în 2022, față de 16,6 luni în 2021; salută faptul că durata medie a procedurilor pentru cauzele tratate de Tribunal a scăzut comparativ cu anul precedent, fiind estimată la 16,2 luni în 2022, față de 17,3 luni în 2021;

17.

salută faptul că Curtea de Justiție a furnizat un rezumat al numărului și tipului de audituri interne efectuate în cadrul CJUE, precum și o sinteză a recomandărilor formulate și a acțiunilor întreprinse ca urmare a acestor recomandări, în conformitate cu articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar; ia act de faptul că auditorul intern are un program anual de lucru cu o componentă multianuală;

18.

ia act de faptul că cele mai importante audituri interne din 2022 au vizat gestionarea conturilor bancare, gestionarea trezoreriei și execuția plăților, contractele de asigurare și acoperirea riscurilor, diseminarea informațiilor privind sustenabilitatea și fluxul de gestionare a traducerilor;

19.

ia act de faptul că, în răspunsurile la chestionarul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, care a făcut parte din prezenta procedură de descărcare de gestiune, CJUE menționează că auditurile interne au dat naștere multor recomandări care au fost salutate de serviciile relevante; solicită ca Parlamentul să fie informat dacă recomandările auditorului intern nu sunt urmate de serviciile relevante;

Resursele umane, egalitatea și starea de bine a personalului

20.

ia act de faptul că Curtea de Justiție este compusă din 27 de judecători și 11 avocați generali și că niciun nou judecător nu a intrat în funcție în 2022; constată, de asemenea, că Tribunalul este compus din 54 de judecători și că opt noi judecători au intrat în funcție în cursul anului 2022;

21.

ia act cu preocupare de faptul că Curtea de Justiție și Tribunalul continuă să aibă o componență de gen foarte dezechilibrată și că, dintre cei opt noi judecători care și-au preluat funcția în cadrul Tribunalului în 2022, cinci erau bărbați, iar trei erau femei; își reiterează aprecierea față de scrisoarea președintelui Tribunalului adresată președintelui Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre în 2021, prin care se solicită statelor membre să țină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidați pentru înlocuirea judecătorilor; regretă că scrisoarea a rămas fără răspuns;

22.

apreciază faptul că CJUE, ca parte a răspunsurilor sale la chestionarul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, a furnizat informații foarte detaliate cu privire la distribuția personalului la sfârșitul anului 2022;

23.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2022, CJUE avea 2 253 de angajați, remarcându-se o ușoară creștere față de numărul de membri ai personalului înregistrat la sfârșitul anului 2021, care era de 2 247, și față de cel înregistrat la sfârșitul anului 2020, de 2 239; constată că, în ansamblu, distribuția între genuri la sfârșitul anului 2022 era de 893 de bărbați, echivalentul a 40 %, și de 1 360 de femei, echivalentul a 60 % dintre membrii personalului; constată, de asemenea, că distribuția globală între categoriile de personal a fost de 1 300 de funcționari (58 %), 774 de agenți temporari (34 %) și 179 de agenți contractuali (8 %), ceea ce reprezintă o ușoară scădere a procentului de membri ai personalului care sunt funcționari față de 2021, având drept corespondent o ușoară creștere a procentului de agenți temporari, în condițiile în care numărul de agenți contractuali nu s-a modificat;

24.

constată că, pentru personalul de conducere de nivel superior, distribuția de gen a fost de nouă bărbați și șase femei, echivalentul a 60 % bărbați și 40 % femei; constată că, pentru personalul de conducere de nivel mediu, distribuția de gen a fost de 36 de bărbați și 24 de femei, echivalentul a 60 % bărbați și 40 % femei;

25.

salută faptul că toate naționalitățile Uniunii sunt reprezentate în cadrul personalului CJUE; constată totuși cu regret că resortisanții din unele state membre sunt suprareprezentați; remarcă, în acest sens, că resortisanții francezi reprezintă 505 dintre cei 2 253 de membri ai personalului, echivalentul a 22 % din efectivul de personal, și că suprareprezentarea este și mai ridicată în rândul asistenților (AST), având în vedere că în cadrul acestei categorii 31 % dintre membrii personalului – sau 223 din 719 – sunt resortisanți francezi; observă că cetățenii belgieni și italieni sunt suprareprezentați la nivelul administratorilor (AD), cu 108 și, respectiv, 97 de angajați din totalul de 1 274; ia act, de asemenea, de faptul că Cipru este țara cu cel mai scăzut nivel de reprezentare, cu doar 2 resortisanți care ocupă posturi AD de funcționari și de agenți temporari și că nu există resortisanți ai acestei țări care să ocupe posturi AST și de secretari și personal administrativ (AST-SC); remarcă faptul că CJUE ar trebui să depună eforturi pentru o reprezentare mai echilibrată a resortisanților Uniunii în toate categoriile de funcții și să urmărească să garanteze o repartizare geografică adecvată;

26.

încurajează CJUE să sprijine un mediu de lucru multilingv; remarcă faptul că, deși, în conformitate cu dispozițiile capitolului 8 articolul 36 din Regulamentul de procedură al Curții Europene de Justiție, limba de procedură poate fi orice limbă oficială a Uniunii (bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă sau suedeză), activitatea administrativă zilnică se desfășoară totuși în proporție de 90 % în limba franceză; încurajează CJUE să utilizeze mai frecvent celelalte două limbi de lucru ale Uniunii Europene, și anume germana și engleza, în activitatea sa administrativă zilnică, cu scopul de a încuraja multilingvismul și de a face locurile de muncă mai accesibile pentru cetățenii tuturor statelor membre, inclusiv pentru cetățenii țărilor în care limba franceză nu este predată în școli; constată că acest lucru ar contribui, de asemenea, la o repartizare mai echitabilă a naționalităților în rândul personalului CJUE; invită toate instituțiile să garanteze multilingvismul;

27.

salută activitatea desfășurată în cadrul Grupului interinstituțional la nivel înalt privind creșterea atractivității Luxemburgului pentru personal; încurajează CJUE să colaboreze în continuare cu celelalte instituții cu sediul în Luxemburg în diferite acțiuni, inclusiv în ceea ce privește ideea de a introduce o alocație specială pentru locuință, cu scopul de a compensa nivelul ridicat al chiriei resimțit în special de personalul cu grade inferioare și de a asigura faptul că membrii personalului CJUE beneficiază de un sprijin adecvat în ceea ce privește garantarea condițiilor lor de viață; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la evoluția tuturor acestor inițiative;

28.

ia act cu satisfacție de faptul că, la 1 mai 2022, CJUE a introdus un nou sistem de telemuncă, care le oferă membrilor personalului posibilitatea de a lucra de la domiciliu două zile pe săptămână; constată, de asemenea, că sistemul permite personalului să lucreze până la 10 zile pe an din afara locului de desfășurare a activității și că un sondaj în rândul cadrelor de conducere a demonstrat satisfacția globală cu privire la această posibilitate, care s-a dovedit a fi compatibilă cu buna funcționare a serviciilor;

29.

constată cu îngrijorare că numărul de zile de concediu medical în 2022 în cadrul CJUE a fost de 23 702, ceea ce reprezintă o creștere de 38 % față de 2021, când numărul de zile de concediu medical a fost de 17 138; constată, în același timp, că, în 2019, au existat 25 629 de zile de concediu medical și că numărul relativ scăzut din 2021 ar putea fi legat de pandemia de COVID-19;

30.

constată cu preocupare că 46 de membri ai personalului au raportat faptul că sufereau de epuizare profesională, în condițiile în care serviciile medicale ale CJUE au estimat că, în 2022, au existat 23 de cazuri de angajați care au prezentat simptome ce ar putea fi asociate cu un diagnostic de epuizare; ia act de faptul că CJUE a oferit cursuri de formare pentru manageri pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la diferitele riscuri legate de epuizare și la starea de bine a personalului; solicită CJUE să acorde în continuare atenție acestei probleme, să analizeze în continuare modul în care poate fi prevenită epuizarea și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura bunăstarea personalului său, cu scopul de a reduce numărul de cazuri de epuizare; sugerează CJUE și altor instituții să creeze o căsuță pentru observații unde personalul să poată lăsa comentarii, cu garanția de a nu fi supus represaliilor; solicită să se asigure că observațiile din această căsuță sunt tratate cu seriozitate și analizate pentru a contribui la identificarea și ameliorarea surselor de epuizare;

31.

încurajează departamentul de resurse umane să acorde mai multă atenție consecințelor și simptomelor sindromului post-COVID, ale altor boli virale și ale bolilor autoimune; solicită ca asigurarea de sănătate furnizată de CJUE și de toate celelalte instituții ale Uniunii să acopere financiar terapiile necesare pentru tratarea acestor afecțiuni;

32.

ia act de faptul că, în 2023, a fost lansată o anchetă administrativă privind un caz care ar putea constitui hărțuire sexuală în legătură cu fapte care au avut loc în 2022 și că această anchetă este în prezent în curs;

33.

constată cu satisfacție că CJUE oferă cursuri de formare pentru a promova și a încuraja diversitatea în cadrul serviciilor sale; constată, de asemenea, că între membrii personalului CJUE se numără 27 de persoane cu dizabilități, dintre care 14 sunt considerate a avea o dizabilitate gravă; apreciază faptul că, în 2022, s-au întreprins măsuri semnificative pentru a da curs unui audit intern din 2021, cu scopul de a garanta drepturile persoanelor cu dizabilități;

34.

ia act de faptul că CJUE a primit 267 de stagiari în cursul anului 2022; constată cu satisfacție că, începând din toamna anului 2022, în urma recomandării Parlamentului, CJUE a decis să remunereze toți stagiarii, cu excepția celor care primesc un grant din alte surse; încurajează CJUE să examineze dacă stagiarii din toate statele membre sunt reprezentați proporțional;

35.

regretă că, în 2022, CJUE a acceptat stagiari neremunerați, fie în cursul perioadei de tranziție de după adoptarea noii decizii privind stagiile din noiembrie 2021, fie ca urmare a existenței unor surse de finanțare alternative; subliniază contrastul dintre CJUE, care nu dispune de o politică axată pe remunerarea stagiilor, și alte instituții europene care susțin astfel de politici; îndeamnă CJUE să asigure transparența cu privire la sursele de finanțare externe ale stagiarilor neremunerați și să detalieze raționamentul care stă la baza menținerii acestei politici;

Cadrul de etică și transparența

36.

continuă să aprecieze reformele realizate în 2021 în ceea ce privește codul lor de conduită și declarațiile de interese ale membrilor Curții de Justiție și ai Tribunalului, acestea reprezentând, împreună cu noile cerințe privind CV-urile membrilor, reprezintă o îmbunătățire a transparenței CJUE; consideră, cu toate acestea, că valabilitatea și utilitatea declarațiilor de interese ar putea fi îmbunătățite printr-un anumit tip de verificare și control al calității;

37.

salută faptul că, începând din 2018, CJUE a publicat o listă a activităților externe desfășurate atât de membrii Curții de Justiție, cât și de cei ai Tribunalului; ia act de faptul că lista este dificil de citit pentru publicul larg și recomandă să se asigure un caracter mai informativ al acesteia prin includerea de informații cu privire la natura activității externe; accentuează că din partea membrilor se așteaptă să se dedice pe deplin îndeplinirii atribuțiilor care le revin la CJUE și că aceștia pot desfășura activități externe numai dacă ele sunt legate de îndeplinirea atribuțiilor lor și cu condiția de a primi o autorizare prealabilă, care se acordă numai atunci când aceste activități sunt compatibile cu cerințele codului de conduită și îndeosebi cu obligația de a fi disponibili pentru activitățile judiciare;

38.

ia act de decizia din 2021 privind deplasările și misiunile membrilor și privind utilizarea conducătorilor auto și a autoturismelor de către aceștia, care implică faptul că membrii vor trebui să acopere toate costurile de funcționare în cazul utilizării unui vehicul care nu este acoperită de un ordin de misiune, pentru distanțele parcurse ce depășesc 10 000 km; consideră că parcul auto nu ar trebui utilizat în niciun caz în afara îndeplinirii stricte a îndatoririlor membrilor CJUE; solicită tuturor instituțiilor Uniunii să convină asupra unui sistem unic care să fie aplicat orizontal, ceea ce ar reduce confuzia și ar spori transparența și eficiența utilizării banilor publici;

39.

salută faptul că CJUE îi instruiește pe toți angajații săi nou-veniți cu privire la ansamblul aspectelor etice, precum și cu privire la drepturile și obligațiile funcționarilor și ale agenților, astfel cum sunt prevăzute în Statutul funcționarilor, aceste formări acoperind, de asemenea, avertizarea în interes public, interzicerea hărțuirii, prevenirea conflictelor de interese și alte aspecte etice; salută, de asemenea, organizarea a șase cursuri de formare purtând titlul „Reguli de bună conduită”, la care au participat 70 de membri ai personalului, precum și a 11 cursuri de formare intitulate „Control intern”, cu participarea a 80 de membri ai personalului; încurajează CJUE să introducă cerința participării la un curs de formare privind „regulile de bună conduită” pentru întregul personal – atât pentru vechii angajați, cât și pentru cei noi –, pentru a încuraja crearea unui spațiu de lucru sigur și productiv și pentru gestionarea etică a cazurilor;

40.

ia act cu satisfacție de faptul că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) nu a deschis nicio anchetă nouă care să implice CJUE în 2022, însă remarcă faptul că o anchetă referitoare la conduita personalului, ce vizează fapte care pot constitui o încălcare gravă a obligațiilor acestuia, este încă în curs și că, în patru cazuri tratate de Ombudsmanul European cu privire la CJUE, nu a fost constatată existența unei administrări defectuoase, ceea ce înseamnă că Ombudsmanul European nu a emis nicio recomandare cu privire la CJUE în 2022; ia act de faptul că nu au existat cazuri de denunțare a neregulilor în cadrul CJUE în 2022;

41.

regretă profund că noul cod de conduită pentru membrii personalului, care inițial se preconiza că va fi finalizat până la sfârșitul anului 2021, nu a fost încă finalizat până la sfârșitul anului 2022; ia act de faptul că adoptarea noului cod de conduită era preconizată să aibă loc până la sfârșitul anului 2023, dar că procesul adoptării acestuia este încă în curs; invită Curtea să finalizeze și să adopte fără întârziere noul cod de conduită, în conformitate cu solicitările din exercițiile anterioare de descărcare de gestiune, și solicită ca Parlamentul să fie informat cât mai curând posibil cu privire la adoptarea și conținutul său;

42.

salută faptul că în 2022 nu a fost detectat niciun conflict de interese; ia act de faptul că au fost examinate 112 cereri depuse în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor, care vizau activități profesionale desfășurate după încetarea raporturilor de muncă și că toate au fost aprobate; constată, de asemenea, că în nouă cazuri au fost raportate activități externe desfășurate în timpul concediului pentru interese personale și că în toate aceste cazuri activitățile au fost aprobate; consideră că acest domeniu ar putea fi examinat de auditorul intern sau de organismul de etică al UE propus;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

43.

salută faptul că CJUE a accelerat punerea în aplicare a unui sistem integrat de gestionare a cauzelor (SIGA), care îi va permite să aibă un flux de lucru complet digital, securizat și integrat și apreciază faptul că CJUE a înregistrat progrese în punerea în aplicare a programului HAN/Ares în ceea ce privește toate serviciile administrative ale CJUE; solicită CJUE să informeze Parlamentul cu privire la această punere în aplicare în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune;

44.

apreciază faptul că CJUE a decis să nu mai utilizeze platformele de tip cloud pentru datele judiciare sensibile prelucrate, pentru a proteja proprietatea asupra datelor și a sistemului, obiectivul urmărit de Curte fiind ca toate datele sale să fie găzduite la fața locului, fără a exista o dependență economică critică de niciun sistem extern; salută, de asemenea, politica CJUE de a evita utilizarea oricărui instrument sau a oricărei infrastructuri găzduite în cloud pentru gestionarea informațiilor care nu sunt publice, astfel încât să asigure protejarea datelor cu caracter personal și păstrarea unui control complet al sistemelor și datelor sale;

45.

ia act cu satisfacție de tendința ascendentă a ratei de utilizare a e-Curia, 94 % din depunerile în fața Tribunalului fiind efectuate prin e-Curia în 2022, comparativ cu 93 % în 2021, iar rata de utilizare a e-Curia la Curtea de Justiție fiind de aproximativ 87 % din totalul depunerilor efectuate în acest mod în 2022, comparativ cu 85 % în 2021;

46.

ia act de faptul că, în 2022, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) nu a transmis notificări cu privire la anchete suplimentare; așteaptă cu interes decizia privind ancheta de la începutul anului 2021 cu privire la utilizarea serviciilor web furnizate de terți și la obligația de a pune la dispoziție punctele principale ale unui acord cu operatorii asociați; așteaptă, de asemenea, cu interes decizia adoptată în cadrul anchetei referitoare la utilizarea serviciilor de cloud furnizate de Amazon Web Services și de Microsoft în temeiul contractelor de achiziții Cloud II de către instituțiile, organele și agențiile Uniunii;

47.

salută faptul că CJUE analizează în ce mod și în ce măsură ar trebui utilizate tehnologiile digitale în activitatea sa, de exemplu pentru a identifica asemănările dintre cauze, pentru traducere, pentru conversia discursului în text și pentru elaborarea automatizată de rezumate ale documentelor lungi; subliniază că, în special pentru o instituție juridică precum CJUE, procesele automatizate vor trebui să fie întotdeauna accesate ținând seama de aspectele legate de etică și completate cu supraveghere și control uman; subliniază că este important să se poată face trimiteri încrucișate la cazuri folosind termeni și indicatori-cheie, pentru a identifica suprapuneri sau modele în conținutul cazurilor; încurajează, de asemenea, CJUE să analizeze posibilitățile de a transmite mai eficient informații judecătorilor și echipelor acestora;

48.

salută faptul că CJUE utilizează sisteme de operare cu sursă deschisă în aproximativ o treime din baza sa de servere și că opțiunea sa implicită este de utiliza sisteme găzduite intern, bazate pe o tehnologie cu sursă deschisă, deoarece acest lucru îi permite CJUE să mențină controlul tehnic asupra sistemelor sale și să controleze stocarea datelor și fluxurile de date, asigurând astfel o mai bună protecție a datelor și a vieții private; încurajează CJUE să se alăture inițiativei cu sursă deschisă lansate de AEPD prin punerea în aplicare a soluțiilor cu sursă deschisă Nextcloud;

49.

invită CJUE să publice pe site-ul său toate dosarele referitoare la o cauză după publicarea hotărârii, garantând, în același timp, că informațiile private sau sensibile nu sunt nedivulgate pentru a proteja datele cu caracter personal;

50.

salută angajamentul CJUE față de integrarea instrumentelor de inteligență artificială (IA) în activitatea sa și faptul că, în iulie 2023, a fost adoptată o strategie cuprinzătoare privind IA; subliniază că este de o importanță vitală ca IA să fie utilizată într-un mod care să păstreze pe deplin independența, calitatea și buna desfășurare a proceselor juridice, să țină seama pe deplin de aspectele etice și să fie utilizată sub supraveghere umană și să permită intervenția umană pentru a evita consecințele sau riscurile negative sau pentru a opri sistemul dacă nu funcționează cum a fost prevăzut; salută faptul că CJUE a creat un consiliu pentru IA responsabil cu abordarea aspectelor etice și cu stabilirea unor limite clare pentru utilizarea IA; reamintește că CJUE ar trebui să asigure controlul deplin al utilizatorilor, în conformitate cu Carta etică europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare și în mediul lor; se așteaptă ca orientările destinate personalului privind utilizarea IA să fie adoptate până la sfârșitul toamnei 2023, astfel cum s-a indicat, și solicită ca Parlamentul să fie informat în mod sistematic cu privire la conținutul acestor orientări;

51.

constată cu îngrijorare că CJUE raportează faptul că numărul atacurilor cibernetice a continuat să crească în 2022; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în pofida varietății și volumului lor, toate atacurile au fost gestionate de sistemele de protecție existente sau de echipa specializată pentru răspunsul la incidente din cadrul CJUE, în conformitate cu răspunsurile furnizate de CJUE la întrebările adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European în octombrie 2023; salută, în același timp, faptul că CJUE participă activ la structurile interinstituționale relevante ale Uniunii pentru a consolida securitatea cibernetică generală a instituțiilor Uniunii; îndeamnă insistent conducerea CJUE să continue să consolideze securitatea cibernetică ca prioritate; îndeamnă conducerea să analizeze în mod proactiv ce aspect al infrastructurii informatice face ca CJUE să fie vulnerabilă la atacuri și să corecteze acest lucru cât mai curând posibil, precum și să asigure audituri și teste periodice ale sistemelor sale de apărare cibernetică;

52.

constată faptul că CJUE a analizat posibilitățile referitoare la datele deschise în 2022 și 2023 și că CJUE intenționează să partajeze sub formă de date deschise toate informațiile publicate care au fost puse la dispoziție pe site-ul său de internet; cu toate acestea, recomandă CJUE să dispună de controale înainte de a pune la dispoziție informațiile publicate sub formă de date deschise, luând în considerare securitatea, confidențialitatea, drepturile la viață privată și drepturile de proprietate intelectuală;

Clădirile

53.

ia act cu interes de faptul că Curtea de Justiție a înființat un grup de lucru la care participă reprezentanți din diferite secțiuni ale CJUE și ai comitetului său pentru personal, cu scopul de a reflecta asupra optimizării gradului de ocupare a sediului CJUE, precum și de faptul că concluziile acestuia au fost prezentate în 2023; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la punerea în aplicare a acestor concluzii și la consecințele pentru organizarea spațiului de lucru;

54.

constată cu interes că a fost efectuat un audit intern privind accesibilitatea clădirilor pentru persoanele cu dizabilități și că CJUE, în urma adoptării noii legislații luxemburgheze, pune în aplicare măsuri adecvate; salută faptul că printre măsuri se numără asigurarea accesibilității sălilor de judecată pentru persoanele cu mobilitate redusă, spre exemplu prin intermediul pavajului tactil și al mâinilor curente; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la alte inițiative în acest domeniu;

Mediu și sustenabilitate

55.

apreciază foarte mult faptul că CJUE elaborează un raport anual separat referitor la amprenta de mediu a instituției, care ar putea servi drept model pentru alte instituții;

56.

felicită CJUE pentru rezultatele obținute în ceea ce privește reducerea semnificativă a consumului său general de resurse în 2022 comparativ cu anul de referință 2015; consideră deosebit de impresionant faptul că consumul de energie termică a fost redus cu 23,6 %, consumul de hârtie cu 42,6 %, deșeurile din cantină cu 49,9 % și emisiile de gaze cu efect de seră cu 31,7 %;

57.

ia act de faptul că CJUE a instalat panouri solare pe o suprafață de 3 447,8 m2, iar acestea au produs 452 959 kWh în 2022; încurajează CJUE să continue să lucreze la identificarea posibilităților de reducere a consumului general, de reciclare și de generare a energiei din surse regenerabile;

58.

salută faptul că CJUE a luat mai multe inițiative pentru a sprijini și a spori mobilitatea sustenabilă, oferind inclusiv subvenții pentru transportul public, subvenții pentru serviciul de închiriere gratuită a bicicletelor, spații de parcare îmbunătățite pentru biciclete și facilități îmbunătățite pentru automobilele hibride și electrice;

Cooperarea interinstituțională

59.

salută faptul că CJUE a încheiat o gamă largă de acorduri privind nivelul serviciilor cu alte instituții ale Uniunii, care contribuie la reducerea costurilor pentru instituțiile implicate și asigură faptul că sunt utilizate proceduri, tehnici și fluxuri de lucru similare între instituții; apreciază, în special, acordurile privind nivelul serviciilor încheiate cu Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale al Comisiei și acordul privind nivelul serviciilor încheiat cu Direcția Generală pentru Servicii Digitale a Comisiei în calitate de furnizor de servicii responsabil pentru găzduirea sistemelor informatice ale CJUE, inclusiv eCuria, portalul CVRIA și altele; ia act, de asemenea, de cooperarea continuă în cadrul Comitetului Interinstituțional pentru Traducere și Interpretare (CITI); salută, în sfârșit, faptul că a fost semnat un nou acord privind nivelul serviciilor cu Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene în 2023, după negocierile care au avut loc în 2022, acest acord acoperind pentru prima dată toate aspectele colaborării;

60.

constată cu satisfacție că CJUE, împreună cu toate celelalte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, au încheiat un acord de achiziție comună pentru furnizarea de asigurări împotriva accidentelor, astfel cum se menționează la articolul 73 din Statutul funcționarilor;

61.

salută faptul că cooperarea cu Parchetul European (EPPO) a fost dezvoltată în continuare și că a fost semnat un memorandum de înțelegere pentru a crea o cooperare aprofundată în ceea ce privește serviciile bibliografice și documentare în beneficiul ambelor instituții; salută, de asemenea, faptul că procurorilor Parchetului European li s-a propus o formare specifică pentru a le permite să se familiarizeze cu activitățile CJUE;

62.

apreciază faptul că CJUE cooperează pe deplin cu OLAF, Curtea de Conturi, AEPD și Ombudsmanul European, inclusiv prin asigurarea faptului că deciziile sale interne privind investigațiile OLAF sunt actualizate pentru a asigura respectarea celor mai recente cerințe;

63.

încurajează CJUE să informeze Comisia și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală în legătură cu numărul de cauze privind proprietatea intelectuală și cu punctele contestate specifice pentru a analiza motivele pentru care, în 2022, 30 % dintre acțiunile în cauză tratate de Tribunal se refereau la proprietatea intelectuală, astfel încât să se poată facilita identificarea eventualelor lacune din actele legislative ale Uniunii; consideră că bugetul Uniunii ar putea fi scutit de gestionarea acestor cazuri dacă un anumit punct contestat ar putea fi identificat și soluționat prin intermediul unui nou act legislativ al Uniunii;

64.

ia act de continuarea activităților desfășurate de Rețeaua Judiciară a Uniunii Europene, care contribuie la promovarea și facilitarea cooperării dintre CJUE și instanțele naționale, în special în domeniul monitorizării judiciare, al cercetării juridice, al terminologiei multilingve și al tehnologiilor emergente, precum și la promovarea punerii în comun a celor mai eficiente practici în administrarea justiției;

Comunicarea

65.

constată că, în 2022, bugetul pentru comunicare, care acoperă pregătirea conținutului și tipărirea publicațiilor interne și externe, a fost de 527 500 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 3,3 % față de 2021;

66.

salută faptul că CJUE a profitat de oportunitatea aniversării a 70 de ani de la înființarea sa pentru a-și consolida transparența și comunicarea cu cetățenii Uniunii și a organiza două zile ale porților deschise, cu posibilitatea ca cetățenii să adreseze întrebări la fața locului; încurajează CJUE să ia în considerare continuarea acestor inițiative și în anii următori;

67.

constată cu satisfacție că, în 2022, CJUE a inițiat un serviciu de streaming al audierilor în cazurile atribuite Marii Camere, oferind publicului posibilitatea de a înțelege mai bine modul în care funcționează CJUE; încurajează CJUE să extindă această inițiativă pentru a asigura o mai mare transparență;

68.

salută faptul că CJUE participă activ la proiectul „EU Voice” lansat de AEPD pentru a interacționa cu populația și care este menit să încurajeze utilizarea platformelor de socializare descentralizate, gratuite și cu sursă deschisă, ca alternativă la cele protejate prin drepturi de proprietate intelectuală;

69.

consideră că, întrucât Curții de Justiție i se solicită din ce în ce mai mult să se pronunțe cu privire la chestiuni de natură constituțională și legate de drepturile omului și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ar trebui consolidate transparența și deschiderea procesului judiciar al Uniunii; salută, în acest sens, instituirea unui sistem de streaming pentru audierile Curții de Justiție, care servește la consolidarea dimensiunii CJUE de „Curte a cetățenilor” printr-o mai mare accesibilitate pentru publicul larg; subliniază, în acest sens, că noul sistem de streaming trebuie completat treptat cu mijloace externe de comunicare suplimentare, care să permită o mai mare vizibilitate a activității instituției;

70.

salută faptul că o inițiativă care oferă posibilitatea de a efectua vizite la distanță la CJUE a fost lansată în 2022, după finalizarea etapei-pilot în 2021, permițând tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani să dobândească o înțelegere a CJUE și a impactului jurisprudenței asupra vieții lor de zi cu zi și să înțeleagă mai bine drepturile lor în calitate de cetățeni ai Uniunii și valorile democratice ale Uniunii; încurajează CJUE să extindă aceste vizite la distanță destinate tinerilor la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani; încurajează, de asemenea, CJUE să ofere posibilitatea de a efectua vizite la distanță cetățenilor de toate vârstele și subliniază că vizitele la distanță ar trebui să fie cât mai accesibile pentru toți europenii;

71.

ia act de faptul că CJUE, împreună cu alte câteva instituții ale Uniunii, participă activ la un proiect lansat de AEPD, care implică publicații periodice pe platforma descentralizată de comunicare socială Mastodon, utilizând un software gratuit și cu sursă deschisă; ia act de faptul că CJUE utilizează, de asemenea, platformele X (fosta Twitter) și LinkedIn și că CJUE și-a continuat practica anterioară de publicare atât pe platforma X (fosta Twitter), cât și pe platforma Mastodon, recurgând la aceasta de îndată ce a fost identificată o soluție tehnică care să permită o publicare paralelă automatizată; încurajează CJUE să posteze periodic pe platformele de comunicare socială unde este prezentă pentru a evita stagnarea conturilor de pe aceste platforme, deoarece acest lucru ar da impresia unei inactivități în munca zilnică a CJUE.

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2024/2236/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 11/10/2024

Informatii

Apply Filters