CELEX:52024BP2253: Rezoluția (UE) 2024/2253 a Parlamentului European din 11 aprilie 2024 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European aferent exercițiului financiar 2022

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 11/04/2024; data votului
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria L

2024/2253

10.10.2024

REZOLUȚIA (UE) 2024/2253 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 11 aprilie 2024

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European aferent exercițiului financiar 2022

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parchetului European aferent exercițiului financiar 2022,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0117/2024),

întrucât Parchetul European (EPPO) este parchetul independent al Uniunii și are competența de a investiga și de a urmări penal infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de a trimite în judecată autorii și complicii la săvârșirea infracțiunilor prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (1) și indicate în Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (2);

întrucât competența Parchetului European cuprinde mai multe tipuri de fraudă și include, printre altele, frauda în domeniul TVA cu daune de peste 10 milioane EUR, spălarea de bani, corupția și altele, EPPO exercitând acțiunea publică în instanțele competente ale statelor membre participante, până la soluționarea definitivă a cazului;

C.	întrucât EPPO este una dintre componentele arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene și, ca atare, acțiunile sale sunt coordonate și complementare cu cele ale altor componente ale acestei arhitecturi, pentru a obține un rezultat final care este mai mare decât suma părților sale;

întrucât EPPO intervine într-un scenariu în care numai autoritățile naționale ar putea investiga și urmări penal aceste infracțiuni, dar prerogativele lor au încetat la frontierele țării lor, iar alte organizații, cum ar fi Eurojust, OLAF și Europol nu dispun de competențele necesare pentru a efectua anchetele și urmăririle penale relevante;

întrucât actele procedurale ale EPPO sunt supuse controlului jurisdicțional de către instanțele naționale, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Curtea de Justiție) – prin intermediul hotărârilor preliminare sau al controlului jurisdicțional al acestor acte – dispune de competențe reziduale pentru a asigura o aplicare coerentă a dreptului UE;

întrucât EPPO este alcătuit dintr-un nivel central, cu sediul la Luxemburg, format din procurorul-șef european, 22 de procurori europeni (câte unul pentru fiecare țară UE participantă) și directorul administrativ, precum și dintr-un nivel descentralizat (național), alcătuit din procurori europeni delegați (PDE) în cele 22 de state membre ale UE participante;

întrucât, la nivel central, procurorul-șef european și cei 22 de procurori europeni alcătuiesc Colegiul EPPO și supraveghează investigațiile și urmăririle penale desfășurate de procurorii europeni delegați la nivel național, care își desfășoară activitatea în deplină independență față de autoritățile lor naționale;

întrucât, în temeiul articolului 93 din Regulamentul (UE) 2017/1939, directorul administrativ al EPPO, acționând în calitate de ordonator de credite al Parchetului, execută bugetul acestuia pe propria răspundere și în limitele autorizate în buget și transmite în fiecare an autorității bugetare toate informațiile relevante pentru constatările oricărei proceduri de evaluare;

I.	întrucât, în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din normele financiare ale EPPO, contabilul Comisiei acționează, de asemenea, în calitate de contabil al EPPO și este responsabil de pregătirea conturilor anuale, care sunt consolidate cu cele ale Uniunii;

întrucât, în cadrul actual, conturile anuale finale sunt examinate de Curte, iar Consiliului îi revine sarcina de a recomanda și Parlamentului European de a decide dacă acordă descărcarea de gestiune directorului administrativ al Parchetului în legătură cu execuția bugetului pentru un anumit exercițiu financiar;

K.	întrucât EPPO și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021 și funcționează autonom în punerea în aplicare a bugetului său doar începând cu 24 iunie 2021, iar această perioadă scurtă permite o analiză comparativă și identificarea tendințelor doar într-o măsură limitată;

întrucât normele aplicabile gestionării resurselor EPPO și cheltuielilor aferente trebuie adaptate la particularitățile acțiunilor de urmărire și de anchetă, iar dispozițiile relevante ale Regulamentului financiar sunt discutate în cadrul reformării regulamentului respectiv și, într-un context mai larg, între EPPO și Comisie,

salută avizul pozitiv al Curții de Conturi Europene privind fiabilitatea conturilor EPPO aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2022, precum și privind legalitatea și regularitatea veniturilor și a plăților subiacente;

reamintește sprijinul puternic al Parlamentului pentru crearea EPPO; recunoaște rolul important al EPPO ca organism independent al Uniunii și subliniază că acest fapt îi impune o responsabilitate deosebită față de celelalte instituții și față de publicul larg în domeniile care intră în sfera de competență a sistemului juridic; respectă în mod deosebit și își exprimă aprecierea pentru activitatea desfășurată de EPPO în investigarea, urmărirea penală și înfăptuirea justiției pentru infracțiuni care aduc atingere bugetului Uniunii și intereselor financiare ale Uniunii, cum ar fi frauda, corupția și frauda transfrontalieră gravă în domeniul TVA; recunoaște rolul important pe care îl joacă EPPO prin contribuția sa la protecția intereselor financiare ale Uniunii și, în special, a bugetului Uniunii; reamintește că, având în vedere rolul său unic în calitate de parchet în cadrul Uniunii de aplicare a legii, EPPO are obligația de a investiga toate cazurile care intră în sfera sa de competență, atunci când este sesizat;

Gestiunea bugetară și financiară

constată că bugetul final total alocat EPPO pentru 2022 a fost de 51,2 milioane EUR, redus față de alocarea inițială de 57,1 milioane EUR, dar cu mult mai ridicat față de cele 35,4 milioane EUR alocate în 2021; observă că suma returnată de 5,9 milioane EUR (reprezentând 10 % din bugetul inițial pentru 2022) reprezintă o îmbunătățire față de 2021, când au fost returnate în bugetul Uniunii 9,5 milioane EUR (21 % din bugetul inițial pe 2021); observă că această sumă a fost returnată treptat în 2022, fiindcă, pe de o parte, a fost supraestimată în raport cu nevoile reale (pentru serviciile lingvistice a fost cu 65 % mai mare), pe de altă parte, ea nu a putut fi utilizată pentru a rambursa investigațiile excepțional de costisitoare ale statelor membre participante, de exemplu, prin articolul 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 (situație împiedicată de Regulamentul financiar până la acordarea unei derogări, în 2023) și, în cele din urmă, din cauza întârzierii din procesul de selectare și recrutare de noi membri ai personalului (care ar fi trebuit planificat în 2021, dar a devenit posibil doar mai târziu, când s-a adoptat bugetul pe 2022);

constată că se poate compara performanța bugetară a EPPO doar în raport cu perioada ulterioară autonomiei sale financiare, care a început în iunie 2021; salută nivelul satisfăcător de execuție bugetară, de 98,1 % pentru creditele de angajament (comparativ cu 97,4 % în 2021) și de 76,6 % pentru creditele de plată (comparativ cu 78,2 % în 2021); apreciază faptul că rata generală de execuție pentru plăți a crescut în 2022, 76,6 % din creditele plătite fiind finalizate în bugetul final, comparativ cu 71 % în 2021; observă că termenul mediu de plată a crescut la 23,8 zile în 2022 comparativ cu 21,0 zile în 2021 și înțelege că această tendință este corelată cu creșterea substanțială a cererilor de plată procesate pe parcursul anului (2 316 cereri de plată comparativ cu 657 în 2021 reprezintă o majorare cu 252 %); încă o dată, încurajează EPPO să pună în aplicare în continuare modulul de facturare electronică (e-facturare), care a demarat doar în 2023, pentru a reduce sarcinile administrative, timpul până la plată și costurile totale de procesare;

observă că, după realizarea autonomiei sale financiare, în iunie 2021, EPPO a tratat cu prioritate cheltuielile operaționale asociate măsurilor de anchetă, urmărire și securitate, limitând cheltuielile din alte categorii decât cele operaționale la cerințele esențiale de conformitate și la serviciile de asistență de bază;

remarcă tendința ascendentă a mai multor linii de cheltuieli operaționale; constată că remunerația procurorilor europeni delegați a ajuns la 8,7 milioane EUR și reprezintă principalele cheltuieli operaționale, determinate de numărul sporit de procurori europeni delegați existent pe parcursul anului 2022; observă că misiunile și costurile pentru întâlniri operaționale au reprezentat 5,2 % din cheltuielile operaționale (1,1 milioane EUR), comparativ cu 2,9 % în 2021, iar numai pentru misiuni creșterea a fost de 170 % în 2022 față de 2021 (după ce EPPO și-a dobândit autonomia financiară), ca urmare a creșterii personalului și activităților externe în primul an întreg de funcționare; observă, de asemenea, că s-au angajat 2,8 milioane EUR pentru servicii de traducere, reprezentând 14 % din cheltuielile operaționale, comparativ cu 7,6 % în 2021; recunoaște că sunt necesare resurse suplimentare pentru traduceri, având în vedere creșterea preconizată a numărului de cazuri de investigații în anii următori; solicită EPPO să informeze Parlamentul cu privire la planurile sale de a extinde și mai mult utilizarea serviciilor de traducere automată prin intermediul „portalului de traducere” dezvoltat intern și prin utilizarea sporită a traducătorilor autorizați naționali remunerați de statele membre participante;

observă că o previzionare a cheltuielilor asociate activităților EPPO este foarte complexă, având în vedere nivelul de detectare a fraudelor, tipologia și natura cazurilor, eficiența EPPO în conducerea anchetelor și a urmăririlor în funcție de caracterul lor obligatoriu și de procedurile și constrângerile sistemelor judiciare naționale, lipsa unei corelații fixe între numărul anchetelor și costurile acestora și, nu în ultimul rând, amploarea intereselor financiare ale Uniunii care trebuie protejate, inclusiv planurile Poloniei și ale Suediei de a participa la EPPO; observă, de asemenea, că este greu să se prevadă cheltuielile pentru volumul de cazuri asociate Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), având în vedere modul de execuție fără precedent și volumul de resurse în sine;

reamintește că a solicitat să se țină cont de impactul implementării MRR în previziunea pe care EPPO o va comunica Comisiei în cadrul procedurii bugetare; împărtășește opinia potrivit căreia volumul de muncă al EPPO, inițial subestimat, a crescut semnificativ și va crește în continuare în următorii ani, mai ales în ceea ce privește numărul de cazuri legate de MRR (în 2022 au fost deschise doar 15 cazuri, dar vor fi deschise mai multe în 2023, pe măsură ce acesta ajunge la vârful punerii în aplicare) și că un număr mai mare de cazuri aflate în faza de judecată vor necesita o abordare diferită față de cele aflate în faza de anchetă;

recunoaște că EPPO contribuie în mod clar la valoarea adăugată europeană în ceea ce privește coordonarea și cooperarea cu statele membre la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și că EPPO a îndeplinit obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 în această privință; se așteaptă ca statele membre să respecte obligațiile legale și să raporteze EPPO toate cazurile relevante; constată cu îngrijorare că, în mai multe cazuri, statele membre au declarat drept cazuri de competență națională infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și care țin de competența EPPO; observă că chestiunile de competență dintre autoritățile naționale și procurorii europeni delegați au apărut în mai multe cazuri din mai multe țări; este conștient de faptul că, în conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cazurile de dezacord cu privire la competențele EPPO trebuie soluționate de aceeași autoritate judiciară națională care este responsabilă cu stabilirea organismului competent pentru urmărirea penală la nivel național; regretă că, în multe state membre participante, procedurile în vigoare și autoritățile naționale cărora li s-au încredințat deciziile privind astfel de cazuri referitoare la conflictele de competență nu sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939; subliniază că, în cazurile de conflicte de competență între EPPO și o autoritate națională de urmărire penală, autoritatea națională competentă să decidă cu privire la atribuirea competențelor ar putea ajunge la o concluzie fără a solicita o decizie preliminară din partea Curții de Justiție, ci mai degrabă adoptând o decizie obligatorie pentru EPPO și subliniază că acest lucru contravine spiritului Regulamentului (UE) 2017/1939, care prevede că Curtea de Justiție, în conformitate cu articolul 267 din TFUE, are competența de a pronunța o hotărâre preliminară cu privire la interpretarea dispoziției privind conflictele de competență dintre EPPO și autoritățile naționale; consideră că situația actuală este lipsită de claritate juridică; încurajează toate statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu EPPO; subliniază că competența EPPO este prezentată în mod clar la articolul 22 alineatele (1) și (2) și la articolul 23 și că toate statele membre ar trebui să respecte Regulamentul (UE) 2017/1939; observă că, atunci când statele membre au îndoieli cu privire la competența EPPO într-un anumit caz, există posibilitatea de a adresa o întrebare preliminară Curții de Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE și al articolului 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939; îndeamnă Comisia ca, în cazul în care există o încălcare a Regulamentului (UE) 2017/1939, să înainteze cazul Curții de Justiție; constată cu îngrijorare că problema competenței poate duce la întreruperea anchetei; își exprimă îngrijorarea cu privire la pierderea potențială a elementelor de probă atunci când are loc întreruperea cazurilor; invită Comisia să colecteze informații privind cazurile de conflicte de competență pentru raportul de evaluare care va fi prezentat în 2026;

10.

observă că, în 2022, dintre cele 15 cazuri active legate de MRR enumerate în Raportul anual al EPPO, 9 cazuri au avut loc în Italia, 2 cazuri în Portugalia, 3 cazuri în România și 1 caz în Croația; încurajează ferm EPPO să caute tipare de fraudă în țările în care au avut loc mai multe cazuri legate de MRR și să informeze atât OLAF, cât și Grupul operativ pentru redresare și reziliență cu privire la aceste tipare, cu scopul de a reduce în primul rând apariția fraudelor;

11.

ia act de faptul că EPPO are în prezent aproximativ 170 de investigații active în mai mult de 7 țări, care vizează cazuri legate de MRR și că daunele în aceste investigații active sunt estimate în prezent la 530 de milioane EUR; ia act de faptul că EPPO estimează că numărul de investigații active noi care implică fonduri de redresare și reziliență va crește pe măsură ce mai multe țări devin beneficiare ale fondurilor MRR și încurajează EPPO să își planifice bugetul și capacitățile în consecință;

12.

în ceea ce privește resursele alocate EPPO, subliniază că resursele bugetare și umane alocate ar trebui să fie adecvate pentru a permite îndeplinirea eficientă și cu succes a mandatului său și gestionarea normală a procedurilor administrative aferente; invită Comisia să revizuiască cadrul bugetar al EPPO în strânsă cooperare cu EPPO pentru a găsi modalități adecvate de a-l sprijini în activitatea sa, știind că, în contextul unui număr tot mai mare de cazuri complexe, vor fi necesare resurse suplimentare, iar acestea nu ar trebui să depindă de revizuirea Regulamentului (UE) 2017/1939 și/sau a mandatului acestuia; constată că, tot în această privință, se preconizează un număr tot mai mare de contestări juridice care să pună sub semnul întrebării interpretarea cadrului juridic al EPPO și integrarea acestuia în sistemele judiciare ale statelor membre sau înaintea Curții de Justiție;

13.

în ceea ce privește utilizarea resurselor alocate EPPO, înțelege că EPPO se implică într-o actualizare și revizuire continuă a normelor sale financiare interne care se aplică aspectelor financiare ale operațiunilor sale; salută, în acest sens, dialogul permanent cu Comisia și este conștient că, în conformitate cu sugestiile formulate de Comisie, o decizie recentă a Colegiului EPPO a modificat Regulamentul financiar al acestuia, adăugând posibilitatea de a încheia acorduri cu autoritățile competente ale statelor membre și de a încheia contracte fără a apela la o procedură de achiziții publice, în cazul în care achiziția nu este posibilă;

14.

înțelege că, în 2022, a fost lansat un acord-cadru pilot pentru rambursarea cererilor formulate în temeiul articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, pentru acoperirea măsurilor de investigare extrem de costisitoare derulate la nivel național în numele EPPO;

15.

arată că trebuie să se permită punerea în aplicare corespunzătoare a articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 și subliniază că trebuie luate în considerare caracteristicile specifice ale cheltuielilor de urmărire și investigare [inclusiv cazurile excepționale ale cheltuielilor operaționale ale EPPO reglementate de articolul 91 alineatul (6)]; regretă că propunerea formulată în negocierile din cadrul trilogului ce vizează reformarea a fost abandonată; susține că Comisia, în dialog cu EPPO, ar trebui să exploreze căi alternative pentru a permite o punere în aplicare eficace și eficientă a dispoziției;

16.

subliniază că, după începerea activității operaționale a EPPO, fișa financiară legislativă din 2017 nu mai era adecvată scopului urmărit, din cauza unui volum de muncă mult subestimat, și nu a fost propusă nicio actualizare a acesteia; în acest sens, consideră că absența unei evaluări bugetare la jumătatea perioadei pentru EPPO împiedică EPPO să evalueze cu acuratețe resursele disponibile pentru activitățile viitoare ale cazurilor deja existente și să anticipeze activitățile pregătitoare pentru execuția bugetară înainte de finalul procesului de adoptare a bugetului;

17.

își reiterează opinia potrivit căreia absența unui cadru de resurse pe termen mediu pentru EPPO, atât în ceea ce privește bugetul, cât și personalul, într-un moment în care operațiunile trebuie intensificate rapid și trebuie create baze administrative, limitează opțiunile care ar trebui puse la dispoziție cu scopul de a obține o flexibilitate maximă în dezvoltarea unei infrastructuri organizaționale pentru un proiect atât de inovator ca EPPO;

18.

știe că EPPO depune eforturi în direcția cooperării și coordonării cu statele membre privind modul în care fraudele care afectează MRR ar trebui raportate către EPPO și gestionate la nivel de investigații și în faza de urmărire penală și privind modul în care EPPO ar putea interveni într-o manieră eficace în acest sens; consideră că participarea EPPO la investigații și la urmărirea penală a cazurilor de fraudă care afectează fondurile MRR este esențială pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii; reamintește că EPPO este un organism independent al Uniunii și invită din nou Comisia să ofere îndrumări adecvate EPPO cu privire la modul de a susține și de a încuraja adoptarea măsurilor de remediere în urma investigației independente a EPPO și a urmăririi penale a fraudelor care afectează MRR, precum și să informeze autoritatea bugetară în ceea ce privește opțiunile disponibile;

Gestiunea internă, performanța și controlul intern

19.

observă că a crescut numărul infracțiunilor raportate către EPPO (3 318 în 2022 comparativ cu 2 832 în 2021) și că, drept urmare, a crescut și numărul investigațiilor deschise (865 în 2022, însumând 9,9 miliarde EUR daune estimate, comparativ cu 576 în 2021, însumând 5,4 miliarde EUR daune estimate); constată că numărul cazurilor închise (251 în 2022, comparativ cu 57 în 2021) și numărul rechizitoriilor (87 în 2022, comparativ cu 5 în 2021), împreună cu ordinele de sechestru obținute de EPPO s-au ridicat la un total de 359,1 milioane EUR numai în 2022 (comparativ cu cele 516 milioane EUR solicitate); observă că, în 2022, 20 de cazuri s-au încheiat la Curte și consideră că este important ca EPPO să raporteze în mod sistematic acțiunile de monitorizare a acestor cazuri din perspectiva măsurilor financiare adoptate (confiscare și/sau recuperare), pentru a se înțelege mai bine impactul acțiunilor EPPO; invită Comisia să exploreze căile cele mai potrivite de a sprijini EPPO în activitățile de monitorizare și de urmărire, astfel încât resursele EPPO să nu fie deturnate de la misiunea lor de investigare și de urmărire; acolo unde este posibil și adecvat, încurajează EPPO să se implice într-o cooperare mai bună cu alte componente ale arhitecturii antifraudă, precum Eurojust și Europol, sau să utilizeze – prin intermediul OLAF – serviciile de coordonare antifraudă (AFCOS) instituite în statele membre;

20.

solicită EPPO să instituie un sistem de monitorizare a câștigurilor de eficiență, a economiilor de timp și de costuri și apreciază adoptarea unui sistem de gestionare a calității pentru optimizarea proceselor-cheie și îmbunătățirea performanței organizaționale, a calității serviciilor și a raportului cost-eficacitate; înțelege că unele proceduri au fost regândite pentru a reduce sarcinile administrative inutile și redundanțele;

21.

înțelege că EPPO utilizează o abordare bazată pe riscuri în activitățile sale, punând accentul pe identificarea zonelor cu risc ridicat; salută adoptarea politicii administrative a EPPO pentru mediul de control intern și invită conducerea EPPO să monitorizeze punerea în aplicare eficace a celor 17 principii de control intern, pentru a verifica dacă acestea sunt adaptate în permanență la stadiul de maturizare organizațională a EPPO; apreciază, în acest sens, evaluarea recentă care a dat naștere unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare ce a pus accentul pe deficiențele identificate; arată că din evaluare a reieșit că principalele domenii cu risc rezidual ridicat sunt cauzate de o lipsă a resurselor (atunci când EPPO este obligat să aleagă între activități la fel de importante pentru îndeplinirea mandatului său sau atunci când nu se poate oferi o asigurare rezonabilă legată de conformitatea cu toate standardele administrative);

22.

salută adoptarea indicatorilor-cheie de performanță (ICP) pentru activități operaționale și administrative, în corelare cu programul de lucru anual și multianual; observă că principalii ICP pentru activități operaționale nu includ nicio referire explicită la sumele recuperate din bugetul Uniunii, a căror protejare este, în cele din urmă, rațiunea de a fi a arhitecturii antifraudă din care face parte și EPPO; invită EPPO să adopte indicatori legați de realizarea acestei sarcini esențiale;

23.

apreciază adoptarea de către Colegiul EPPO, în 2022, a Cartei de audit intern și a planului de audit bazat pe riscuri ale structurilor de audit intern, în care sunt identificate prioritățile în materie de audit intern pentru perioada 2022-2024; încurajează Serviciul de audit intern și structurile de audit intern să își coordoneze acțiunile pentru a consilia și a sprijini EPPO în instituirea principalelor sale procese esențiale și în atingerea obiectivelor sale;

24.

solicită un sistem mai bun de monitorizare a rezultatelor și de urmărire a impactului financiar al activității EPPO; constată că sunt necesare mai multe date agregate privind cazurile pentru a identifica mai bine tiparele de fraudă; încurajează coordonarea în continuare cu Europol în acest domeniu;

25.

observă că EPPO își propune să obțină conformitatea deplină cu standardele de management în administrația publică ale Uniunii și reamintește că adoptarea unui plan cuprinzător pentru continuitatea activității face parte din aceste cerințe de bază;

Resursele umane, egalitatea și bunăstarea personalului

26.

observă tendința ascendentă a numărului de angajați, de la 58 în 2020 la 122 în 2021 și 217 până la sfârșitul anului 2022; știe că, pentru 2022, EPPO a solicitat 171 de agenți temporari, 48 de agenți contractuali și 29 de experți naționali detașați, reprezentând în total 248 de posturi (comparativ cu situația din 2021: 95 de agenți temporari, 35 de agenți contractuali și niciun expert național detașat, reprezentând în total 130 de posturi); observă că autoritatea bugetară a acordat 100 % dintre posturile solicitate;

27.

arată că, în 2022, eforturile EPPO de a recruta un număr adecvat de angajați calificați prin procedura accelerată au condus la angajarea a 85 de agenți statutari în sediul central și a 22 de procurori europeni delegați în birourile naționale; constată că, 217 dintre cele 248 de posturi bugetate fiind ocupate la sfârșitul anului 2022, rata ocupării posturilor ocupate de agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați a scăzut la 87,5 % (comparativ cu 94 % în 2021), ținând cont de faptul că, în condițiile în care rata ocupării a crescut pentru procurorii europeni delegați la 82,1 % (fiind ocupate 115 dintre cele 140 de posturi bugetate pentru procurorii europeni delegați) comparativ cu 68 % în 2021 (când au fost ocupate doar 95 dintre cele 140 de posturi bugetate pentru procurorii europeni delegați), rata generală a ocupării globale a ajuns la 85,56 % (comparativ cu 81 % în 2021);

28.

subliniază că, în timpul vizitei la EPPO cu ocazia misiunii de control bugetar de la Luxemburg din 2023, EPPO a afirmat că are mare nevoie de mai mulți experți juridici pentru a se ocupa de numeroasele investigații; constată că, în 2022, numărul investigațiilor active a depășit 1 117 (statisticile EPPO din 2022); recunoaște că Comisia a fost deja activă în acest domeniu, dar solicită punerea la dispoziție a unor capacități suplimentare, în special având în vedere cauzele nesoluționate și cazurile suplimentare legate de MRR, precum și frauda în materie de TVA cu vaste implicații; subliniază că este posibil ca Comisia să fi subestimat nevoile și capacitățile; ia act de faptul că DG Buget și Comisia au dat curs solicitărilor EPPO până în prezent;

29.

înțelege că se preconizează o creștere a funcțiilor de asistență administrative și centrale, în acord cu creșterea numărului de cadre operaționale, și că recrutările suplimentare vor fi, de asemenea, esențiale în domeniul serviciilor digitale și de securitate; apreciază că în documentul unic de programare al EPPO pentru perioada 2024-2026 și în solicitarea de buget pentru 2024 au fost incluse nevoile operaționale suplimentare;

30.

este conștient că piața forței de muncă din Luxemburg este foarte competitivă și că condițiile oferite de administrația Uniunii nu sunt atractive în raport cu piața locală (care oferă diferite indexări salariale pe parcursul anului) și nici nu țin cont în mod adecvat de costul ridicat al traiului (mai ales în sectorul locativ); înțelege că această situație dificilă este și mai gravă pentru stagiari și pentru agenții contractuali; de aceea, posturile de agenți contractuali urmează să fie eliminate progresiv în favoarea posturilor de agent temporar, întrucât aceștia beneficiază de un contract mai favorabil; constată că atragerea și reținerea personalului au devenit și mai dificile în 2022, din cauza ratei inflației și a costului ridicat al vieții, iar măsurile compensatorii nu au același impact pozitiv ca în afara administrației Uniunii, unde indexările salariale naționale protejează în continuare puterea de cumpărare a cetățenilor;

31.

observă că EPPO este mai puțin atractiv decât celelalte patru instituții ale Uniunii care își desfășoară activitatea în Luxemburg, dat fiind că nu poate oferi posibilitatea de a dobândi statutul de funcționar al Uniunii; subliniază necesitatea ca EPPO să ofere salarii atractive agenților contractuali și temporari, care să fie competitive în raport cu cele oferite în sectorul privat, inclusiv în serviciile juridice și serviciile informatice, pentru a atrage cele mai bune și mai inteligente talente cu experiență internațională; subliniază că s-ar putea să fie necesar să se ajusteze salariile și bugetul actuale pentru a ține seama de acest aspect;

32.

observă că, la sfârșitul anului 2022, echilibrul geografic și de gen este urmărit în mod adecvat la nivelul celor 217 membri ai personalului (122 de bărbați și 95 de femei); salută faptul că personalul care se ocupă de recrutări monitorizează în permanență defalcarea pe naționalități a personalului EPPO, în încercarea de a asigura un echilibru, în special având în vedere distribuția inegală a candidaților; remarcă însă că distribuția de gen în rândul posturilor de conducere de nivel superior și mijlociu (patru la unu) încă este suboptimă și reiterează că ar trebui îmbunătățit acest aspect în cadrul strategiei generale în materie de diversitate, inclusiv încurajând în mod adecvat candidaturile persoanelor cu dizabilități; reiterează solicitarea adresată EPPO de a-și adopta fără întârziere carta privind diversitatea și incluziunea, ținând cont de creșterea numărului de angajați în ultimul an;

33.

observă că, până la sfârșitul anului 2022, 275 dintre cei 332 de angajați (82,83 % comparativ cu 186 de angajați, adică 86 % în 2021) erau mobilizați în activități de investigații (agenți temporari, agenți contractuali, experți naționali detașați și procurori europeni delegați), în timp ce 57 de angajați ocupau funcții de asistență administrativă și control (17,17 %), iar 9 posturi de investigație erau vacante;

34.

constată că numirea procurorilor europeni delegați este de responsabilitatea comună a EPPO și a statelor membre; subliniază că procedura de numire trebuie să fie întotdeauna în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2017/1939 și cu principiul autonomiei procedurale naționale;

35.

se bucură de creșterea numărului de procurori europeni delegați recrutați în mai multe state membre; este conștient că ar putea fi îmbunătățită participarea candidaților calificați și că procesul de numire ar putea fi mai selectiv, adoptând o perspectivă de carieră clară și o disciplină administrativă mai favorabilă în ceea ce privește securitatea socială și asigurările de sănătate; consideră că crearea unui statut specific pentru procurorii europeni delegați, după cum o sugerează natura funcției lor judiciare, ar face ca aceste posturi să fie mai atrăgătoare; invită EPPO și Comisia să exploreze toate soluțiile posibile pentru a-și îmbunătăți dialogul axat pe atingerea acestui rezultat, ținând cont de beneficiile care ar decurge de aici din perspectiva competențelor și a eficienței operaționale; își reiterează opinia că această situație este un argument în plus pentru revizuirea solicitată a Regulamentului (UE) 2017/1939 și a statutului EPPO;

36.

observă că EPPO încă angajează furnizori externi de servicii care lucrează la sediul său (39 de angajați în 2022); este conștient de faptul că, din nou, pe parcursul anului 2022, EPPO a trebuit să apeleze la personal interimar pentru tranzacții financiare, încălcându-și propriile norme financiare; înțelege că această decizie, care a fost comunicată în mod transparent, a fost impusă de nevoia de a mobiliza personalul statutar disponibil pe posturi de investigații și de urmărire penală; remarcă însă că EPPO nu mai folosește personal interimar pentru procesarea tranzacțiilor financiare, având în vedere capacitatea sa sporită în materie de resurse umane;

37.

observă creșterea costurilor cursurilor de formare în 2022 și înțelege că aceasta a condus la o utilizare mai intensivă a platformei EU Learn, al cărei cost aproape s-a dublat;

38.

subliniază că, în prezent, formulele flexibile de lucru și regimul de telemuncă sunt definite de două seturi de norme; Decizia Colegiului EPPO privind timpul de lucru, adoptată în octombrie 2021, se aplică doar procurorilor și directorului administrativ, iar Decizia Colegiului EPPO adoptată în decembrie 2022 se aplică celorlalte categorii de personal; subliniază că ambele decizii sunt în vigoare și se aplică simultan persoanelor în cauză;

39.

înțelege că prima decizie este mai restrictivă și adaptează timpul de lucru și opțiunile asociate pentru nivelurile de conducere la cerințele EPPO, pentru a garanta consecvența și continuitatea proceselor decizionale, în timp ce a doua își propune să optimizeze echilibrul între viața profesională și cea privată; observă că este adoptată o distincție similară pentru regimul de telemuncă, astfel încât conducerea să poată efectua telemuncă cel mult 60 de zile în fiecare an calendaristic, în timp ce ceilalți membri ai personalului pot opta pentru această formulă pentru un total cuprins între 20 % și 60 % din timpul săptămânal de lucru; constată că ambele categorii de personal pot opta pentru telemuncă din străinătate pentru cel mult 10 zile lucrătoare; încurajează EPPO să lanseze un sondaj în rândul personalului pentru a verifica nivelul de satisfacție și să consulte Comitetul pentru personal cu privire la orice decizii ulterioare pe care le va lua în această privință;

40.

observă că nu au fost raportate cazuri de epuizare sau de hărțuire și că numărul de concedii medicale pe termen lung este foarte redus; salută adoptarea unei proceduri structurate pentru raportarea cazurilor de hărțuire de către procurorul-șef european și de către procurorii europeni, precum și comunicarea acesteia către toți membrii personalului;

41.

salută faptul că starea de bine a personalului va reprezenta o dimensiune esențială la desfășurarea pe scară mai largă a cadrului privind resursele umane și că EPPO va aloca tot mai multe resurse pentru starea de bine a personalului; încurajează cu căldură EPPO să își armonizeze politicile actuale și viitoare privind incluziunea, hărțuirea și egalitatea și să lanseze periodic sondaje în rândul personalului său, prin promovarea, dacă este posibil, evaluării inter pares cu alte componente ale arhitecturii antifraudă (Eurojust, OLAF etc.) și, în general, prin încurajarea diversității pentru ca locul de muncă să devină mai atractiv pentru candidații cu nevoi specifice;

42.

observă că în 2022 nu au fost recrutați stagiari, însă acțiunile pregătitoare pentru stabilirea condițiilor care definesc viitoarele componente ale gestionării resurselor umane au inclus stagiile; susține propunerea și executarea unui program-pilot de stagii la începutul anului 2023, ale cărui rezultate sunt examinate în prezent, în vederea punerii în aplicare a unui program de stagii începând cu 2024; subliniază că provocările impuse de costul traiului în Luxemburg reprezintă un obstacol semnificativ pentru potențialii stagiari; afirmă că stagiul ar trebui să fie remunerat, în concordanță cu rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2023 referitoare la stagii de calitate în Uniune [2020/2005(INL)], în care se susține că toți stagiarii din Europa ar trebui să fie remunerați;

Cadrul etic și transparența

43.

constată că Codul de conduită al EPPO definește standardele de conduită pentru angajații de la toate nivelurile și că, pe parcursul anului 2022, procesele decizionale etice au fost consolidate prin punerea în aplicare a unor orientări specifice pentru abordarea dilemelor etice și prin luarea unor decizii etice cu privire la activitățile externe și la acceptarea cadourilor și a ospitalității;

44.

observă că pentru personalul EPPO sunt organizate sesiuni regulate de formare (de două ori pe lună) cu privire la cadrul etic al EPPO, la Codul de bună conduită administrativă și la Strategia antifraudă și că în 2022 a fost lansată o secțiune pe intranetul EPPO dedicată cadrului etic; remarcă, în acest sens, că participarea actuală a personalului la cursuri de sensibilizare pare să fie limitată (în total, 69 de membri ai personalului au participat la cursuri de formare în 2022); invită EPPO să exploreze opțiuni viabile pentru creșterea participării; regretă că încă nu a fost lansat un sondaj pentru a evalua atitudinea personalului în raport cu chestiunile de etică și încurajează EPPO să își intensifice dialogul cu personalul prin sondaje și să îmbunătățească participarea personalului la adunări generale periodice;

45.

constată că, în 2022, nu au fost depistate cazuri efective de conflicte de interese; salută politica privind conflictul de interese care, în prezent, este în curs de elaborare; constată că pentru membrii Colegiului EPPO, pentru procurorii europeni delegați și pentru membrii personalului unității operaționale au fost stabilite norme dedicate privind conflictul de interese; observă că un cod de standarde profesionale pentru personalul EPPO responsabil pentru punerea în aplicare a bugetului și carta sarcinilor și responsabilităților ordonatorilor de credite prin delegare prevăd normele aplicabile în situații de posibile conflicte de interese; observă însă că, deși respectă dispoziția generală prevăzută la articolul 16 din Statutul funcționarilor, EPPO nu a adoptat o politică țintită privind principiul ușilor turnante; încurajează EPPO să adopte o astfel de politică;

46.

constată că, în 2022, responsabilul de control intern al EPPO a efectuat o evaluare a planului de acțiune pentru 2021-2022 prevăzut în Strategia antifraudă a EPPO, în urma căreia a fost adoptată, la 1 martie 2023, o versiune actualizată (Strategia antifraudă 2023-2025), care țintea deficiențele și riscurile emergente identificate în primul an de punere în aplicare;

47.

subliniază că încă nu este oficializată o procedură dedicată pentru avertizarea în interes public și combaterea represaliilor, însă că în 2023 se lucrează la o astfel de procedură și că, în prezent, Regulamentul financiar al EPPO conține instrucțiuni privind măsurile pe care trebuie să le respecte un membru al personalului sau alt funcționar, inclusiv experții naționali detașați la EPPO; subliniază că politica de avertizare în interes public și de combatere a represaliilor ar trebui oficializată cât mai curând posibil, pentru a asigura un loc de muncă sigur și protejat; îndeamnă ca un astfel de mecanism să fie planificat și structurat cu atenție pentru a separa adevărații avertizori de cei care fac acuzații false; afirmă că ar trebui să se prevadă măsuri de protecție pentru persoanele acuzate sau defăimate pe nedrept și încurajează elaborarea unor standarde similare cu cele ale altor instituții ale Uniunii în acest sens;

Digitalizarea, securitatea cibernetică și protecția datelor

48.

înțelege că Comisia, prin direcția sa generală pentru informatizare (redenumită acum Servicii Digitale), nu va putea furniza EPPO servicii pentru un mediu de muncă digital după jumătatea anului 2024, din cauza modificării sistemelor informatice ale Comisiei și a unei politici informatice care limitează furnizarea de servicii pentru un mediu de muncă digital doar la serviciile Comisiei; constată că, în abordarea sa inițială, EPPO a tratat ca prioritate resursele pentru stabilirea și funcționarea serviciilor digitale esențiale asociate activităților sale operaționale, precum sistemul de gestionare a cazurilor, recunoscând că serviciile sale digitale, care diferă cel puțin parțial față de cele ale Comisiei, ar fi avut nevoie, pe termen mediu, de o abordare specifică; observă că întreruperea intenționată a serviciului de către Comisie ar putea crea o problemă suplimentară pentru organizarea EPPO în etapa crucială de consolidare a înființării sale; solicită Comisiei să faciliteze tranziția EPPO către un nivel satisfăcător de autonomie digitală a serviciilor sale fundamentale;

49.

îndeamnă insistent ca serviciul informatic al Comisiei să nu fie întrerupt până când EPPO nu dispune de un sistem informatic fiabil, pentru a evita pierderea de date, în special cu privire la dosarele cazurilor; subliniază că este necesară o comunicare clară și o coordonare operațională în acest sens la cele mai înalte niveluri între Comisie și EPPO; subliniază că o tranziție lină și continuă între sisteme este esențială pentru continuitatea fluxului de lucru, fiabilitatea datelor și structuri operaționale funcționale;

50.

ia act de faptul că EPPO întâmpină obstacole la prelucrarea documentelor nedigitalizate colectate de autoritățile naționale și de părțile private în contextul investigațiilor; invită statele membre să își digitalizeze documentele și procedurile pentru a permite EPPO să fie mai eficient din punctul de vedere al costurilor;

51.

înțelege că provocarea actuală în ceea ce privește digitalizarea constă în îmbunătățirea căutărilor și sarcinilor automatizate pentru a spori performanțele și posibilitatea de utilizare a sistemului de gestionare a cazurilor al EPPO, aspect esențial pentru ca EPPO să aibă o imagine de ansamblu asupra rețelelor infracționale și să identifice legăturile dintre cazuri; observă că reducerea externalizării și consolidarea securității sunt fundamentale pentru a răspunde în mod eficient la amenințările fizice și cibernetice tot mai accentuate cu care se confruntă sediul central și birourile descentralizate ale EPPO;

52.

ia act de creșterea bugetului investit în proiecte IT în 2022 (11,3 milioane EUR comparativ cu 6,1 milioane EUR în 2021 în perioada de autonomie financiară); apreciază în special atenția acordată creării și punerii în aplicare a sistemului de gestionare a cazurilor al EPPO, care ar trebui să asigure capacitatea de interoperabilitate cu 22 de state membre; înțelege că eficiența instrumentelor existente este suboptimă din punctul de vedere al interoperabilității și că doar adoptarea unor acorduri privind schimbul minim de date comune și a unor instrumente de interoperabilitate judiciară vor permite un schimb eficace de informații și cooperare prin intermediul diferitelor platforme utilizate de diversele state membre; încurajează EPPO să continue să urmărească coordonarea cu statele membre și cooperarea cu instituțiile, organele, oficiile și agențiile relevante, pentru a concepe un model comun de schimb comparativ cu situația actuală, când sistemele de tip „rezultat pozitiv/negativ” se bazează modele bilaterale;

53.

subliniază amenințarea în creștere la adresa integrității structurale a mediului IT al EPPO, generată de agresivitatea criminalității organizate, combătută de EPPO, și care conduce la necesitatea de a consolida securitatea fizică și digitală; susține intenția EPPO de a-și dezvolta propria capacitate de securitate cibernetică, pentru a completa serviciile CERT-EU și DG DIGIT și a colabora cu acestea; sprijină solicitarea EPPO de a i se aloca resurse suplimentare pentru a-și proteja securitatea cibernetică; încurajează personalul EPPO să aducă la cunoștință în mod activ nevoia de a dispune de infrastructuri suplimentare pentru securitate cibernetică sau de a beneficia de formări în domeniul securității cibernetice, atât în interiorul organizației, cât și în fața Parlamentului și a Comisiei, prin canalele adecvate;

54.

apreciază dezvoltarea de către EPPO a propriului ecosistem de gestionare a cazurilor, ale cărui componente sunt găzduite în centrul de date al EPPO și sunt gestionate de personalul EPPO, garantând controlul, păstrarea și deținerea de către EPPO a sistemelor și a datelor prelucrate;

55.

recunoaște că EPPO are nevoie de echipamente de ultimă generație, de securitate cibernetică și de sisteme informatice pentru a face față infracțiunilor tot mai complexe, care implică deseori elemente digitale; ia act de prezentarea făcută de EPPO cu ocazia misiunii de control bugetar de la Luxemburg din octombrie 2023 cu privire la creșterea constantă a numărului de infracțiuni care implică elemente digitale, cum ar fi frauda legată de monedele cibernetice;

56.

invită Direcția Generală pentru Servicii Digitale a Comisiei și EPPO să creeze adrese de e-mail ușor de identificat pentru EPPO, care să nu inducă în eroare, deoarece, în prezent, terminația „ext.ec” a adreselor de e-mail poate duce la confuzii în rândul personalului din alte instituții și pentru comunicarea externă, dat fiind că este terminația folosită, de obicei, numai pentru consultanți externi și că aceasta compromite legitimitatea personalului EPPO care utilizează aceste adrese de e-mail;

57.

încurajează serviciile EPPO și ale procurorilor europeni delegați să își continue activitatea în mod coordonat și să asigure supravegherea eficace a activităților de prelucrare a datelor pe care le colectează, garantând în același timp respectarea drepturilor persoanelor în ceea ce privește protecția datelor;

Clădirile și securitatea

58.

salută semnarea acordului de închiriere cu autoritățile din Luxemburg pentru utilizarea clădirii care găzduiește în prezent sediul EPPO (clădirea TOB) și formalizarea dispoziției care prevede că pentru sediul actual al EPPO nu se va plăti chirie până la 31 decembrie 2029; înțelege că acest acord poate fi prelungit anual, în mod tacit, cu excepția cazului în care este reziliat de către oricare dintre părți, cu un preaviz de 12 luni; observă că EPPO plătește o taxă de servicii de 716 724 EUR pe an și costuri unice pentru securitate suplimentară și alte facilități suplimentare solicitate de EPPO; precizează că în 2022 a început renovarea a două etaje suplimentare din clădirea TOB ce urmează a fi folosite de EPPO și adaptate la natura activității sale, care nu este pe deplin compatibilă cu spațiile deschise și birourile comune;

59.

subliniază că, din punctul de vedere al securității fizice, EPPO a pus în aplicare măsuri de securitate, echipamente și procese pentru a aborda amenințările la adresa sediilor, activelor și personalului său; arată că punerea în aplicare a măsurilor de securitate fizică este sprijinită și de o serie de politici, proceduri și orientări; apreciază, în acest sens, că în 2022 a fost făcută o evaluare a riscului de securitate fizică, pentru identificarea și abordarea lacunelor; știe că, în iunie 2023, EPPO a solicitat încă 21 de posturi pentru a-și îmbunătăți capacitățile de securitate; reiterează că această nevoie de securitate a fost subliniată și de personalul EPPO în cadrul misiunii de control bugetar de la Luxemburg din octombrie 2023 și că solicitarea fost satisfăcută în noiembrie 2023, cu un buget rectificativ care acoperea 8 posturi, iar restul de 13 posturi vor fi integrate în bugetul pe 2024; subliniază că este nevoie ca o parte adecvată a bugetului EPPO să fie alocată în continuare măsurilor de securitate și personalului de securitate pentru a proteja mai bine întregul personal, în special având în vedere caracterul confidențial al investigațiilor privind cazurile de fraudă la nivel înalt și cu miză mare; insistă ca procurorii și personalul să fie bine protejați pentru a-și putea desfășura activitatea în deplină măsură, fără a fi amenințați cu violență fizică sau psihologică și fără influențe sau presiuni externe;

Mediul și sustenabilitatea

60.

înțelege că, dat fiind că sediul EPPO se află la Luxemburg, iar serviciile relevante sunt prestate de autoritățile naționale, care se ocupă și de investiții legate de sustenabilitate și de performanța energetică, EPPO nu a desfășurat nicio acțiune specifică pentru energia din surse regenerabile, precum instalarea de panouri solare, normele EMAS și compensarea emisiilor de CO2;

61.

înțelege că clădirea TOB se află în apropierea transportului în comun și invită EPPO să valorifice situația actuală pentru a adopta o strategie în vederea mobilității sustenabile a personalului său;

Cooperarea interinstituțională

62.

salută eforturile depuse de EPPO pentru a avea o cooperare și o coordonare intensivă cu partenerii săi și cu părțile interesate și este de părere că rolul EPPO, ca principala componentă operațională a arhitecturii antifraudă, presupune un efort continuu de comunicare și coordonare cu diferiții parteneri, ale căror acțiuni au fost concepute astfel încât să se completeze reciproc;

63.

ia act de faptul că EPPO a precizat că, dintre cele 3 318 rapoarte privind constatarea unor infracțiuni primite în 2022, 103 au provenit de la organisme instituționale ale Uniunii (55 de la Oficiul European de Luptă Antifraudă, 16 de la Comisia Europeană, 9 de la Eurojust, 8 de la Curtea de Conturi Europeană, 3 de la Banca Centrală Europeană și 1 de la Parlamentul European); apreciază cooperarea interinstituțională eficace dintre EPPO și instituțiile relevante în acest sens;

64.

subliniază importanța coordonării și cooperării operaționale între EPPO și OLAF, ținând cont mai ales de deschiderea investigațiilor complementare ale OLAF și a investigațiilor administrative pentru sprijinirea EPPO; invită cele două instituții să continue dialogul pentru a își consolida cooperarea, ținând cont de beneficiile ce ar decurge în ceea ce privește utilizarea judicioasă a resurselor disponibile; invită, de asemenea, EPPO și OLAF să evite suprapunerile și duplicarea activităților și încurajează o colaborare sinceră, reciprocă și sinergică în exercitarea mandatului lor cu scopul de a maximiza eficiența acțiunilor lor;

65.

evidențiază că notificările transmise de EPPO Comisiei, astfel cum este prevăzut la articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1939, reprezintă un instrument inovator pentru protejarea bugetului Uniunii; observă, în acest sens, că niciuna dintre părți nu a oferit încă niciun feedback, astfel că legiuitorii nu pot înțelege în mod cuprinzător aspectele subiacente; salută eforturile depuse de EPPO și de Comisie de a îmbunătăți mecanismul intern care asigură transmiterea acestor notificări și subliniază că grupul de lucru creat recent împreună cu Comisia ar trebui să garanteze că notificările EPPO, în vederea procedurii administrative de recuperare prevăzute la articolul 103 alineatul (2) litera (c), îi permit în mod adecvat și eficace Comisiei să maximizeze recuperările la bugetul Uniunii, respectând totodată dispozițiile privind confidențialitatea și buna desfășurare a acțiunilor de investigații; insistă că ședințele anuale privind punerea în aplicare a acordului de lucru dintre Comisie și EPPO ar trebui să se axeze pe coordonarea adoptării de măsuri de protecție și corecție pentru protejarea bugetului Uniunii; invită EPPO să îi consilieze pe procurorii delegați din statele membre în eforturile lor care sprijină acțiunile Comisiei de protejare a bugetului Uniunii; încă o dată, invită EPPO și Comisia să raporteze asupra acestei chestiuni;

66.

observă că au fost semnate acorduri și convenții de lucru între EPPO și principalii săi parteneri: Europol, Eurojust, OLAF, Comisia, Curtea de Conturi și Grupul BEI, în domeniile prevenției, depistării, analizei și intervenției; înțelege că EPPO își construiește o capacitate internă pentru a-și sprijini activitatea cu analize individuale ale cazurilor; încurajează EPPO și partenerii săi să își îmbunătățească cooperarea, pentru a dezvolta setul de competențe și experiențe deja testate, pentru a evita suprapunerile și pierderea esenței mandatului fiecărei componente a arhitecturii antifraudă și pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile;

67.

având în vedere numărul mare de cazuri active care implică fonduri din MRR, încurajează EPPO să notifice Comisiei creșterea numărului acestor cazuri; încurajează, de asemenea, EPPO să notifice Comisiei, în special Grupului operativ pentru redresare și reziliență, eventualele lacune în materie de supraveghere sau control sau tipare de fraudă în cazurile active legate de MRR, astfel încât Comisia să poată actualiza instrumentele și mecanismele de monitorizare a performanței și de comunicare a lacunelor către statele membre, pentru a evita viitoare fraude; reamintește tuturor actorilor că fondurile MRR sunt fonduri europene și nu naționale și se află sub jurisdicția EPPO;

68.

înțelege că încă se desfășoară negocieri cu Parlamentul pentru actualizarea acordurilor de lucru; consideră că această situație ar putea oferi șansa de a explora noi oportunități de comunicare și cooperare între EPPO și comisiile competente ale Parlamentului;

69.

regretă insuficienta evaluare de care a dat dovadă EPPO în tratarea cererilor de ridicare a imunității adresate Parlamentului în 2022;

70.

reamintește că EPPO a fost creat recent, însă îl invită totuși ca în relațiile oficiale pe care este chemat să le întrețină cu instituțiile naționale și ale Uniunii, să se informeze cu privire la diferitele proceduri pe care acestea le utilizează și să le respecte, având grijă să nu își compromită statutul și misiunea;

71.

constată că, în 2022, EPPO a semnat 20 de acorduri privind nivelul serviciilor sau memorandumuri de înțelegere cu alte instituții și organisme ale Uniunii, ceea ce a permis maximizarea economiilor bugetare din instrumentele contractuale existente, în acord cu principiile bunei gestiuni financiare;

72.

subliniază importanța angajării într-un dialog productiv cu statele membre neparticipante, pentru a se ajunge la acorduri de lucru efective cu acestea; constată că, în 2022, cele cinci state membre neparticipante au fost implicate în 86 de investigații ale EPPO (comparativ cu 48 de investigații în 2021);

73.

observă că există o cooperare fără probleme cu Danemarca, Ungaria și Suedia, bazată pe actele relevante ale Uniunii privind cooperarea judiciară în materie penală, chiar dacă într-un ritm diferit de cel cu țările participante; observă că, în cazul Poloniei, acordul de lucru a fost finalizat la nivel tehnic, dar nu a fost semnat în 2022, fiindcă modificările la Codul de procedură penală din Polonia (prin care EPPO este recunoscut drept autoritate competentă pentru instrumentele relevante ale Uniunii în ceea ce privește cooperarea judiciară în domeniul penal) au intrat în vigoare doar la 27 decembrie 2022; observă că acesta este motivul pentru care EPPO a raportat Comisiei, în conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea, cu privire la lipsa sistematică de cooperare din partea Poloniei în anii 2021 și 2022 și la impactul negativ direct al acestei situații asupra capacității EPPO de a proteja bugetul Uniunii prin investigații și urmăriri penale; salută călduros, prin urmare, începerea procesului de aderare la EPPO în urma cererilor depuse de noul guvern polonez în decembrie 2023 și de Suedia, astfel cum s-a anunțat în ianuarie 2024, și este convins că aderarea Suediei și a Poloniei la EPPO va consolida protecția generală a intereselor financiare ale Uniunii;

74.

regretă că, în 2022, autoritățile irlandeze au refuzat să coopereze cu EPPO și să dea curs mai multor solicitări de asistență juridică reciprocă transmise de procurorii europeni delegați, invocând lipsa temeiului juridic; remarcă, de asemenea, că acest lucru a determinat EPPO să raporteze situația Comisiei, în conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea; salută însă decizia recentă a autorităților irlandeze de a-și modifica legislația internă, prevăzând cadrul juridic pentru asistența juridică reciprocă acordată EPPO;

75.

reiterează faptul că lipsa cooperării cu EPPO, din partea oricărui stat membru, fie că participă la cooperarea consolidată sau nu, riscă să creeze nișe de imunitate și privilegii care fac ca interesele financiare ale Uniunii să fie apărate în mod neuniform și ineficient, în cel mai bun caz; invită Comisia și statele membre în cauză să depună toate eforturile posibile pentru a integra scenariul actual cu puținele componente lipsă, dar care totuși sunt foarte importante, promovând extinderea participării la EPPO în rândul celorlalte state membre care încă nu participă, astfel încât să se protejeze într-o manieră mai eficace bugetele naționale și bugetul Uniunii;

76.

salută încheierea mai multor acorduri de lucru cu autorități din țări terțe, în special Ucraina, Albania, Moldova, Muntenegru, Georgia și Macedonia de Nord;

Comunicarea

77.

salută eforturile EPPO de a îmbunătăți comunicarea internă și externă; recunoaște că a fost îmbunătățită comunicarea internă, pentru a consolida cooperarea între unități și a facilita schimbul de informații și de bune practici; apreciază acțiunile intensive desfășurate prin platformele de comunicare socială și monitorizează tendințele, pentru a valorifica oportunitățile oferite de platformele de comunicare socială cu sursă deschisă, gratuite, cu găzduire proprie;

78.

consideră că eforturile EPPO de a-și comunica activitățile și de a îmbunătăți sensibilizarea contribuabililor cu privire la amploarea acțiunilor sale sunt foarte importante; salută, în acest sens, creșterea numărului de comunicări publice și eforturile de a crește vizibilitatea funcționalității „Report A Crime” pe site-ul instituțional al EPPO; invită EPPO să comunice în mod clar rezultatele și constatările, asigurând un echilibru optim între transparență și interesul public, pe de o parte, și confidențialitatea și desfășurarea adecvată a investigațiilor, pe de altă parte; invită EPPO să asigure o comunicare neutră în ceea ce privește activitățile sale și să se asigure că orice problemă observată în trecut este soluționată în mod adecvat;

Efectul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

79.

înțelege că, în 2022, creșterea ratei inflației, cauzată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, a afectat punerea generală în aplicare a bugetului EPPO (conducând la creșterea cu 6,9 % a remunerației personalului și la creșterea generală a prețurilor de achiziționare a bunurilor și serviciilor);

80.

subliniază importanța acțiunilor EPPO menite să mențină o comunicare și schimburi intensive cu autoritățile ucrainene, dar și cu ceilalți parteneri ai Uniunii implicați în cheltuieli și în activități de depistare a fraudelor în Ucraina, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii;

81.

apreciază efortul depus de EPPO pentru a clarifica faptul că infracțiunile care afectează fonduri ale Uniunii alocate țărilor terțe țin de jurisdicția sa, chiar dacă sunt comise integral sau parțial în afara teritoriilor combinate ale celor 22 de state membre participante, oricând infracțiunea este comisă de un cetățean al unui stat membru participant sau de un funcționar al Uniunii sau atunci când un element constitutiv al infracțiunii are loc în Belgia sau în Luxemburg – considerate sediile instituțiilor, organismelor, birourilor sau agențiilor Uniunii implicate în cheltuirea bugetului UE – și chiar dacă celelalte elemente constitutive ale infracțiunii s-au produs în Ucraina sau în altă țară terță;

82.

observă că EPPO a semnat două acorduri de lucru cu Parchetul General și cu Biroul Național Anticorupție din Ucraina pentru a facilita cooperarea în investigații pe baza Convenției europene a Consiliului Europei din 1959 de asistență judiciară în materie penală; constată că la sediul său sunt organizate cursuri de formare, prin care procurorii și anchetatorii ucraineni își pot împărtăși expertiza în ceea ce privește investigații financiare complexe și că, de la semnarea acordurilor de lucru, s-au derulat ședințe regulate la nivel strategic și operațional;

83.

salută disponibilitatea sediului central al EPPO de a activa un grup de lucru împreună cu autoritățile ucrainene pentru coordonarea investigațiilor; consideră că, în contextul viitoarelor mecanisme pentru Ucraina, cadrul existent și parteneriatul stabilit cu autoritățile ucrainene vor sprijini investigațiile și urmărirea și vor facilita o cooperare rapidă și fiabilă; invită autoritățile în cauză să adopte un nou acord privind asistența reciprocă în materie penală între Uniune și Ucraina, pentru a consolida în continuare cooperarea în contextul specific al mecanismului, mai ales în ceea ce privește sechestrul, confiscarea și recuperarea activelor;

84.

ia act, cu toate acestea, de rata ridicată a corupției și a fraudei în Ucraina, atât înainte de războiul actual, cât și în prezent; avertizează că ar trebui luate măsuri de precauție suplimentare atunci când se cooperează la investigații, pentru a proteja personalul și martorii; observă că, de exemplu, în 2021, Curtea de Conturi a considerat că Inițiativa anticorupție a UE, înființată în 2017 și finanțată de Uniune, este ineficace în combaterea corupției; recunoaște eforturile Parlamentului Ucrainei, Rada Supremă, de a coopera cu Uniunea Europeană și constată că sunt necesare eforturi suplimentare de combatere a corupției pentru a atinge cu succes obiectivele în materie de transparență.

(1)
JO L 198, 28.7.2017, p. 29.

(2)
JO L 283, 31.10.2017, p. 1.

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2024/2253/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)

Top