CELEX:52024BP2354: Rezoluția (UE) 2024/2354 a Parlamentului European din 11 aprilie 2024 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2022: performanțe, gestiune financiară și control

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 11/04/2024; data votului
Autor: Parlamentul European
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria L

2024/2354

10.10.2024

REZOLUȚIA (UE) 2024/2354 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 11 aprilie 2024

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2022: performanțe, gestiune financiară și control

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2022,

—	având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2021 [COM(2023) 0384],

—	având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2022, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (2), în special articolele 68 și 70,

—

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (3), în special articolul 105,

—	având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0118/2024),

întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

întrucât prezenta rezoluție cuprinde, de asemenea, în cazul Agenției de Aprovizionare a Euratom, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc decizia de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 262 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

C.	întrucât agențiile Uniunii ar trebui să se concentreze asupra misiunilor cu o valoare adăugată europeană clară, iar organizarea unor astfel de misiuni ar trebui optimizată pentru a evita suprapunerile, în interesul contribuabilului european,

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune ține să pună în lumină cât este de important să se întărească legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii; întrucât aceasta înseamnă să se asigure mai multă transparență și responsabilitate, să se întocmească bugetul pe criterii de performanță și să se asigure buna administrare a resurselor umane,

constată că, pentru cele 33 de agenții descentralizate ale Uniunii, totalul cumulat al bugetelor pentru 2022 s-a ridicat la aproximativ 3 471 de milioane EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de 8,2 % față de 2021, și s-a ridicat la 3 035 de milioane EUR în credite de plată, adică o scădere de 1,78 % față de 2021; constată totodată că, din cele 3 035 de milioane EUR în credite de plată, aproximativ 2 781 de milioane EUR au provenit din bugetul general al Uniunii, reprezentând 74,85 % din finanțarea totală a agențiilor în 2022 (față de 77,27 % în 2021); constată, în plus, că aproximativ 935 de milioane EUR au provenit din taxe și comisioane și din contribuțiile directe ale țărilor participante (o creștere de 28,23 % în față de 2021);

constată că bugetul final total pentru 2022 (după bugetele rectificative) al tuturor agențiilor descentralizate ale Uniunii a fost cu aproximativ 16 % mai mare decât cel din 2021, în timp ce rata inflației în Uniune a ajuns la 11,5 % în octombrie 2022; constată, în acest context, că majorarea bugetului unor agenții între 2021 și 2022 a fost consistentă, reprezentând peste 60 % (pentru ENISA, eu-LISA, EFCA), aproximativ 30 % sau mai mult (pentru ELA, AEM, Frontex) și peste 20 % (pentru EUSPA, AEUA);

ia act de concluzia Curții de Conturi Europene (denumită în continuare „Curtea”) din raportul său anual privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2022 („raportul Curții”), potrivit căreia auditul Curții cu privire la conturile anuale ale agențiilor pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2022 a avut rezultate mai puțin pozitive decât în exercițiul precedent (2021), deficiențele din cadrul procedurilor de achiziții publice rămânând principala sursă de plăți neconforme cu reglementările;

Principalele riscuri identificate de Curte

constată din raportul Curții că riscul general la adresa fiabilității conturilor agențiilor, stabilit prin aplicarea normelor contabile adoptate de contabilul Comisiei și bazate pe standardele internaționale de contabilitate, este în general scăzut, la fel ca în 2021;

subliniază că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general la adresa legalității și regularității veniturilor subiacente conturilor agențiilor este scăzut pentru majoritatea agențiilor, și mediu pentru agențiile care se autofinanțează parțial, în cazul cărora sunt aplicabile reglementări specifice privind colectarea taxelor și a altor contribuții la venituri, la fel ca în 2021;

constată că raportul Curții consideră că riscul general la adresa legalității și regularității plăților subiacente conturilor agențiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că, potrivit Curții, riscul aferent titlului I (cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, pentru titlul II (cheltuieli administrative) este mediu, iar pentru titlul III (cheltuieli operaționale) este de la scăzut la ridicat, în funcție de agenția în cauză și de natura cheltuielilor operaționale ale acesteia; subliniază că, potrivit Curții, riscul aferent titlului III este similar cu riscul aferent titlului II, dar, având în vedere că există sume mult mai mari incluse în titlul III, impactul este considerat a fi mai mare;

observă cu îngrijorare că, potrivit Curții, pentru al cincilea exercițiu consecutiv, riscul la adresa bunei gestiuni financiare este mediu, asociat în primul rând cu procedurile de achiziții publice care nu au asigurat obținerea celui mai bun raport calitate-preț; constată totodată că fondurile publice trebuie utilizate întotdeauna în mod eficace, ținând seama de interesele contribuabililor;

observă că raportul Curții consideră că riscul pentru gestiunea bugetară este scăzut, auditul Curții indicând un nivel ridicat al reportărilor de credite angajate, care, potrivit Curții, au fost totuși justificate de natura multianuală a operațiunilor sau de motive independente de voința agențiilor; roagă agențiile să pună mai multă rigoare în gestiunea bugetară și planificarea financiară, stabilind indicatori-cheie de performanță financiari ambițioși și monitorizând activ performanța financiară și bugetară pe tot parcursul exercițiului, pentru a ține reportările la un procent acceptabil;

reamintește că, în 2020, Curtea a testat proceduri automatizate de audit la auditarea conturilor mai multor agenții executive; reține că în 2021 Curtea a extins utilizarea unor astfel de proceduri la toate agențiile însă, în cazul agențiilor descentralizate, doar în cazul salariilor, Curtea a aplicat zece proceduri diferite; recunoaște angajamentul Curții de a extinde utilizarea tehnologiei de audit digital la alte domenii și la toate agențiile; salută, în acest context, proiectul-pilot lansat de Curte în 2022 pentru a digitaliza aspectele de audit referitoare la achizițiile publice ale agențiilor; solicită Curții să țină la curent autoritatea de descărcare de gestiune cu privire la rezultatul respectivului proiect-pilot;

10.

se bucură să afle din declarația Curții că, în majoritatea cazurilor (67 din cele 121 de observații care nu fuseseră finalizate la sfârșitul exercițiului 2021), agențiile au luat măsuri corective pentru a da curs observațiilor de audit din exercițiile anterioare; constată însă cu îngrijorare că s-au înmulțit observațiile din exercițiile anterioare care au rămas deschise la sfârșitul exercițiului, de la 48 în 2021, la 54 în 2022; invită toate agențiile vizate să definească acțiuni corective și să își continue eforturile pentru a da curs observațiilor Curții restante sau nefinalizate;

Gestiunea bugetară și financiară

11.

subliniază cu satisfacție că, potrivit raportului Curții, a fost emisă o opinie de audit fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; ia totodată act de opinia fără rezerve a Curții privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile; constată și că Curtea a emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția a patru: Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA); ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a emis avize cu rezerve din cauza unor cheltuieli neconforme în valoare de 1,3 milioane EUR (pentru CdT), 4,26 milioane EUR (pentru CEPOL), 0,6 milioane EUR (pentru ECDC), Curtea estimând că cheltuielile neconforme au reprezentat 2,8 % din totalul creditelor de plată disponibile în 2022 și 17,8 milioane EUR (pentru eu-LISA);

12.

constată că, în ceea ce privește fiabilitatea conturilor, Curtea a publicat un paragraf de „evidențiere a unor aspecte” pentru Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), eu-LISA, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex); reține că în cazul AEM paragraful care se referă la „evidențierea unor aspecte” a fost legat de problema în curs cu contractul de închiriere pentru fostul său sediu din Londra, în vigoare până în 2039, care nu prevedea dispoziții privind rezilierea anticipată și care poate antrena datorii estimate la 366 de milioane EUR la 31 decembrie 2022, dar și de incertitudinile asociate cu performanța financiară a societății-mamă a sublocatarului spațiilor respective; este conștient de faptul că, la 11 ianuarie 2024, Comisia pentru bugete a Parlamentului European a organizat un schimb de opinii cu Autoritatea despre posibilitatea ca AEM să modifice contractul de subînchiriere a fostului său sediu din Londra; reține că în cazul ERA și Eurojust paragraful referitor la „evidențierea unor aspecte” privea implementarea unui nou sistem bugetar, contabil și financiar (SUMMA) ca proiect-pilot pentru Comisie; reține că în cazul EUAA paragraful referitor la „evidențierea unor aspecte” privea impactul războiului de agresiune ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei asupra activităților EUAA; reține că în cazul eu-LISA paragraful referitor la „evidențierea unor aspecte” privea întârzierile în punerea în aplicare a sistemului de intrare/ieșire și de impactul aferent asupra operațiunilor eu-LISA; reține că în cazul Frontex paragraful referitor la „evidențierea unor aspecte” era legat de faptul că sistemul de contabilitate nu a fost validat pentru al doilea exercițiu consecutiv, precum și de calcularea incorectă a contribuțiilor din partea țărilor care nu fac parte din spațiul Schengen, cu 3,2 milioane EUR mai puțin decât ar fi trebuit să plătească la bugetul Frontex în 2022; reține că în cazul ESMA paragraful referitor la „evidențierea unor aspecte” a fost legat de incertitudinea legată de rezultatul unui proces și, conform raportului Curții, acest punct se aplică integral și în raport cu legalitatea și regularitatea plăților ESMA;

13.

ia act de observația recurentă a Curții referitoare la contribuțiile din partea țărilor asociate spațiului Schengen (SAC), unde metodele diferite din acordurile privind calcularea contribuțiilor implică un risc de aplicare eronată a respectivelor acorduri de contribuție; remarcă, din raportul Curții, invitația adresată EUAA și Frontex de a colabora cu Comisia cu scopul de a clarifica temeiul juridic pentru a calcula contribuțiile țărilor SAC la bugetele agențiilor respective, dacă este necesar, prin renegocierea acordurilor cu aceste state, astfel încât contribuțiile lor să reflecte fidel mărimea economiilor țărilor SAC în raport cu mărimea economiei Uniunii; invită în acest context Comisia să trateze această chestiune cu proxima ocazia când va purta negocieri cu țările SAC despre noi acorduri referitoare la participarea țărilor SAC la munca EUAA și a Frontex, pentru ca lucrurile să fie mai clare;

14.

reține cu îngrijorare de observația Curții despre problemele întâlnite în diverse aspecte ale gestiunii bugetare, ca nivelurile excesive de reportare a creditelor, procentul mare de plăți întârziate și probleme cu comisioanele/veniturile în cazul a șaisprezece agenții; ia act, în special, de observația Curții că în cazul a cinci agenții (ACER, EFCA, ELA, eu-LISA și FRA) s-a înregistrat un număr mare de reportări structurale și recurente; cere din nou să se respecte principiul bugetar al anualității; este pe aceeași lungime de undă cu recomandarea Curții, ca agențiile în cauză să își amelioreze mai mult planificarea bugetară și ciclurile de execuție pentru a evita întârzierile excesive în implementarea programelor de lucru sau a planurilor de achiziții; laudă acțiunile lansate și măsurile aplicate în 2022 de mai multe agenții (de exemplu, ACER, eu-LISA și FRA) care vizează îmbunătățirea ciclurilor lor de planificare și execuție bugetară;

15.

reamintește totuși că, în anumite cazuri, nivelul ridicat al reportărilor este și rezultatul unor factori ce scapă de sub controlul agențiilor, de exemplu, faptul că prin natura lor activitățile se extind pe perioade multianuale sau necesitatea de a recurge la contractanți externi pe perioade care se prelungesc și după exercițiul financiar, din cauza deficitului de personal;

16.

reține din raportul Curții observația potrivit căreia, în 2022, mai multe agenții, printre care ECDC și Europol au inclus în plățile lor către beneficiarii granturilor o rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferente costurilor declarate, încălcând astfel articolul 186 alineatul (4) din Regulamentul financiar, deoarece, în opinia Curții, beneficiarii erau autorități publice care efectuau activități de autorități publice și, prin urmare, nu aveau dreptul la rambursarea TVA-ului; ia la cunoștință argumentele invocate de agențiile vizate, care explică de ce nu sunt de acord cu poziția Curții în această chestiune; reiterează recomandarea Curții adresată agențiilor de a gestiona granturile cu respectarea normelor aplicabile, în special în ceea ce privește rambursarea TVA-ului către beneficiarii care sunt autorități publice; roagă Rețeaua agențiilor Uniunii Europene (EUAN) să ajungă la o interpretare comună în chestiunea rambursării TVA-ului care să fie în conformitate cu Regulamentul financiar;

17.

reamintește importanța stabilirii și menținerii unui dialog activ între Comisie și agenții cu privire la alocarea unor resurse corespunzătoare și la elaborarea schemelor de personal respective, în special în ceea ce privește gradele de încadrare a posturilor;

Performanță

18.

ia act de faptul că toate agențiile utilizează diferite sisteme de indicatori-cheie de performanță (KPI), de obiective planificate sau de ținte strategice stabilite atunci când își măsoară performanța; subliniază că EUAN ar putea ajuta agențiile să utilizeze un sistem comun de indicatori-cheie de performanță; reține că în 2022 15 agenții au avut o rată de execuție a programului anual de lucru de peste 95 %, iar 14 agenții au avut o rată de execuție sub 95 %; invită din nou toate agențiile să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rata de execuție a programului lor anual de activitate, exprimată în procente; apreciază faptul că indicatorii-cheie de performanță au fost îndepliniți de către agenții și că agențiile au evidențiat măsuri prin care își pot îmbunătăți eficiența și eficacitatea muncii; cere însă agențiilor să țină seama de indicatorii nerealizați sau la care au rămas în urmă; încurajează agențiile să utilizeze EUAN pentru a îmbunătăți realizarea acestor indicatori;

19.

ia act de realizările și succesele pe care toate agențiile le-au obținut în 2022, primul exercițiu afectat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; salută, în acest context, acțiunile rapide întreprinse de agenții în diverse domenii, cum ar fi justiția și afacerile interne (de exemplu EUAA, Frontex, Europol, FRA), supravegherea sistemelor financiare (de exemplu ESMA), securitatea și apărarea (de exemplu AESA) și ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea (de exemplu Eurofound), în pofida problemelor generate nu numai de războiul ilegal din Ucraina, ci și de ratele record ale inflației în întreaga Uniune și de criza energetică;

20.

subliniază rolul important ce le revine agențiilor Uniunii atunci când acordă asistență instituțiilor Uniunii la conceperea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii, în executarea unor sarcini specifice de ordin tehnic, științific, operațional și de gestiune, precum cercetări pe bază de dovezi; reiterează, în acest sens, necesitatea de a dota agențiile, la un nivel proporțional cu sarcinile atribuite, cu personal suficient, cu contracte stabile și având suficiente resurse materiale; subliniază, prin urmare, că este necesar să se asigure resurse umane și financiare adecvate, care să le permită realizarea programelor lor de lucru cu o rată foarte ridicată de finalizare a activităților;

21.

evidențiază rolul important al agențiilor UE din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), întrucât acestea sunt indispensabile pentru realizarea politicilor Uniunii, și sprijinul important pe care acestea îl acordă instituțiilor și organismelor Uniunii și statelor membre în domeniul drepturilor fundamentale, securității și justiției, prin îndeplinirea unor sarcini operaționale, analitice, manageriale și de monitorizare; reiterează deci că trebuie asigurate resurse financiare și umane adecvate pentru agențiile din domeniul JAI;

22.

apreciază activitatea de înaltă calitate desfășurată de agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și incluziunii (Cedefop, Eurofound, EU-OSHA, ETF și ELA); reamintește mandatele specifice ale acestor agenții și componența aparte a Consiliilor lor de administrație, bazată pe principiul tripartit, incluzând astfel reprezentanți ai autorităților naționale și ai partenerilor sociali; recunoaște că, prin membrii săi, consiliile de administrație ale agențiilor asigură alinierea necesară între activitatea agențiilor și nevoile și prioritățile părților interesate; ia act cu satisfacție de introducerea reuniunilor în format hibrid și de utilizarea procedurilor scrise care contribuie la reducerea costurilor reuniunilor cu prezență fizică;

23.

subliniază că agențiile sunt cele mai calificate să evalueze de ce resurse au nevoie pentru a-și executa programele anuale de lucru și a-și îndeplini mandatele cu succes; subliniază că agențiile trebuie să coopereze între ele pentru a aloca corect resursele; subliniază că agențiile joacă un rol esențial în sprijinirea proiectelor potrivite, în conformitate, de exemplu, cu Pactul verde european, cu Pilonul european al drepturilor sociale sau cu noul Pact al Uniunii privind migrația și azilul;

24.

salută cooperarea și coordonarea activității dintre agențiile care își desfășoară activitatea în același domeniu, cum ar fi autoritățile europene de supraveghere (AES), agențiile din JAI, agențiile din domeniul ocupării forței de muncă, afacerilor sociale și incluziunii, precum și alte agenții, dar și cooperarea transversală dintre agențiile din diferite domenii de politică;

25.

află cu îngrijorare, din raportul Curții, de informațiile prezentate de două agenții (EUAA și EUSPA) care raportează impactul pe care agresiunea neprovocată și nedreaptă împotriva Ucrainei l-a avut asupra activităților lor; află, în acest context, că s-au înmulțit cererile de asistență din partea statelor membre care acceptă refugiați din Ucraina și că s-a întrerupt folosirea lansatoarelor rusești Soyuz pentru sateliții Galileo;

Eficiența și realizările

26.

invită agențiile să dezvolte în continuare sinergii (în domenii precum resursele umane, achizițiile publice, digitalizarea, gestionarea clădirilor, serviciile informatice și securitatea cibernetică), precum și să intensifice cooperarea și schimbul de bune practici cu alte agenții ale Uniunii pentru a mări eficiența, dat fiind mai ales impactul războiului din Ucraina și presiunile inflaționiste; invită toate agențiile să instituie un sistem și criterii pentru a monitoriza în mod obiectiv și detaliat și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluția, de la un exercițiu la altul, a câștigurilor și/sau a economiilor înregistrate de agenții în ceea ce privește timpul, personalul, energia utilizată ș.a.; invită toate agențiile să se coordoneze, inclusiv cu EUAN, pentru a identifica și a utiliza un instrument comun care să permită raportarea acestor câștiguri/economii într-un mod comparabil;

27.

insistă pe ideea că EUAN are un rol important în dezvoltarea sinergiilor, ea ajutând, printre altele, agențiile să optimizeze utilizarea propriilor bugete prin coordonarea procedurilor comune de achiziții publice, parteneriate, reevaluarea priorităților, reducerea costurilor; salută, în acest context, activitatea desfășurată de cele zece subrețele tematice ale Rețelei agențiilor UE; reamintește și că inițiativele comune aduc laolaltă diverse perspective, reduc duplicarea eforturilor, îmbunătățesc învățarea și cimentează relațiile dintre participanți; încurajează EUAN să își ia mai în serios rolul de coordonare și să propună mai multe instrumente comune care să poată ajuta agențiile;

28.

felicită Curtea pentru auditul orizontal realizat care analizează răspunsurile agențiilor la crizele climatice și energetice și cum au raportat propriile performanțe climatice și energetice; constată din raportul Curții și din răspunsurile agențiilor la întrebările cu solicitare de răspuns scris ale Parlamentului că, la sfârșitul exercițiului 2022, 10 agenții (6 în 2021) erau certificate EMAS (sistemul de management de mediu și audit), iar 22 de agenții nu erau certificate EMAS (dintre care, pentru 15 agenții, procesul de certificare EMAS era în curs); invită toate agențiile vizate să accelereze procesul de certificare EMAS;

29.

constată cu satisfacție că toate agențiile au aplicat măsuri mai mult sau mai puțin îndrăznețe pentru a-și reduce impactul asupra mediului și a aduce o contribuție pozitivă la dezvoltarea durabilă; felicită agențiile (de exemplu ACER) care au adoptat în mod oficial (și au pus în aplicare) un plan de ecologizare; reiterează recomandarea ca toate agențiile să adopte planuri de acțiune multianuale cu angajamente de reducere a emisiilor de CO2, care pot fi realizate prin utilizarea unor clădiri și spații de lucru sustenabile, optimizarea consumului de energie, promovarea transportului cu emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea de metode de lucru hibride, dând prioritate achiziționării de produse și servicii sustenabile, printre altele; invită toate agențiile să ia în considerare aspectele de mediu atunci când caută noi spații de birouri; reiterează rolul potențial al EUAN în acest context de a sprijini agențiile prin instituirea unui plan de acțiune multianual ad-hoc;

30.

consideră o veste bună că 19 din 33 agenții descentralizate au elaborat planuri instituționale pentru a-și mări eficiența energetică și a reduce impactul operațiunilor sale asupra climei; regretă totuși să afle din raportul Curții că 14 din cele 33 de agenții descentralizate nu au introdus deocamdată niciun plan instituțional pentru a mări eficiența energetică și neutralitatea climatică a operațiunilor lor; constată că în 2022 nicio agenție nu a publicat un raport privind sustenabilitatea, Cedefop, EIT și Eurofound având de gând să facă acest lucru până în 2024; reiterează, în acest context, recomandarea Curții și insistă ca toate agențiile să vizeze neutralitatea climatică și eficiența energetică prin planuri corporative actualizate care să prevadă valori de referință și obiective clar definite și cuantificate pentru reducerea amprentei de carbon și a consumului de energie, precum și să raporteze cu privire la performanța lor climatică, energetică și de mediu prin publicarea unor rapoarte privind sustenabilitatea sau a unor declarații de mediu;

31.

reamintește importanța creșterii nivelului de digitalizare a agențiilor în ceea ce privește funcționarea și gestionarea internă, precum și procedurile, pentru tranziția către proceduri de lucru fără hârtie; constată că această evoluție pozitivă are un impact asupra raportului cost-eficacitate; salută faptul că, în 2022, au continuat progresele în digitalizarea și optimizarea fluxurilor de lucru și a procedurilor lor, în special în domeniul resurselor umane și al procedurilor de achiziții publice; încurajează toate agențiile să adopte și să implementeze un software de semnătură calificată avansată și de semnătură electronică calificată pentru a obține aprobări și semnături atât din partea contrapărților interne, cât și a celor externe în documentele de achiziții și în documentele contractuale; roagă EUAN să sprijine toate inițiativele de accelerare a acestui proces de digitalizare și să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu progresele din domeniul digitalizării;

32.

invită Comisia să se folosească mai bine de expertiza agențiilor în domeniile de politică relevante, apelând la ele pentru, de exemplu, elaborarea de rapoarte și studii, derularea de cercetări și anchete, folosind astfel mai eficient resursele bugetare ale Uniunii în comparație cu soluțiile alternative; în acest sens, subliniază că nu se valorifică pe deplin potențialul agențiilor care lucrează în domeniul ocupării forței de muncă, al afacerilor sociale și al incluziunii de a furniza informații specifice și relevante și aceleași produse de calitate ca și consultanții externi, atunci când mandatele lor permit acest lucru;

Politica de personal

33.

observă că, potrivit informațiilor prezentate de cele 33 de agenții descentralizate, în 2022 pentru ele munceau în total 10 146 de persoane, printre care funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați (END), față de 9 631 în 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 5,34 % față de 2021; află din raportul Curții că creșterea numărului de angajați din 2021 încoace se datorează în cea mai mare parte dezvoltării continue a agențiilor înființate recent (cum ar fi ELA) și creșterii numărului de agenții cărora li s-au atribuit noi sarcini (EFCA, EUAA și Frontex); felicită agențiile (EIGE și EUSPA) care au atins o rată de execuție de 100 % a schemei lor de personal în 2022;

34.

constată că în 5 agenții au fost înregistrate cazuri de epuizare profesională (burnout) (16 în total), iar în 2022 la 19 agenții (față de 13 agenții în 2021) unii angajați au făcut ore suplimentare; subliniază că nu toate cazurile de epuizare sunt înregistrate oficial; constată, în special, că un număr mare de angajați au efectuat ore suplimentare la EFSA (81 % din personal) și Eurofound (97 % din personal);

35.

constată cu îngrijorare că, în 2022, rata de rotație a personalului a fost de peste 5 % în 15 dintre cele 33 de agenții, iar patru agenții au depășit rata de 10 %; felicită agențiile (de exemplu, ABE) pentru măsurile specifice pe care le-au luat pentru a preveni ratele ridicate de rotație a personalului; subliniază că este important ca toate agențiile să introducă măsuri pentru a trata și a reuși să păstreze mai bine personalul competent; are încredere că EUAN va fi un forum pentru agențiile sale membre pentru schimbul de bune practici și, în funcție de posibilități, pentru unirea eforturilor în această privință;

36.

observă că distribuția geografică a personalului agențiilor descentralizate ale Uniunii reflectă mai bine populația statelor membre, ca procent din UE-27, fiind mai echilibrată decât în cazul personalului Comisiei; observă cu regret că șapte state membre sunt subreprezentate, șaptesprezece state membre suprareprezentate și că pentru trei state membre reprezentarea este echilibrată; reamintește că agențiile trebuie să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți echilibrul geografic; constată din studiul intitulat „Utilizarea agenților contractuali în agențiile descentralizate”, publicat la 15 mai 2023 (denumit în continuare „studiul”), că atractivitatea financiară a posturilor de agent contractual în diferite regiuni poate avea un impact asupra diversității geografice a candidaților;

37.

subliniază că echilibrul geografic este încă o problemă pentru mai multe agenții, pentru care un procent considerabil din personalul lor este cetățean al statului membru în care se află agențiile, de exemplu OAREC (58 % letoni), Cedefop (47 % greci), EFSA (49 % italieni), EU-OSHA (46 % spanioli); ia act de faptul că agențiile utilizează proceduri de selecție bazate pe merit, iar în caz de merite egale, agențiile acordă preferință candidaților din țările subreprezentate; invită agențiile să ia măsurile necesare pentru a avea o reprezentare geografică echilibrată și echitabilă;

38.

recunoaște că atragerea de talente și asigurarea unei forțe de muncă din diverse zone geografice sunt legate de particularitățile individuale ale agențiilor (de exemplu amplasarea, infrastructura, școlile din zonă, domeniul de politică), precum și de factori externi limitativi (de exemplu, concurența cu sectorul privat, incertitudinea locurilor de muncă cauzată de contractele pe termen scurt, coeficienții corectori mici); remarcă cu satisfacție raportul Rețelei agențiilor europene privind acțiunile subsecvente descărcării de gestiune pentru 2021 și acțiunile întreprinse de Rețea pentru a spori atractivitatea și pentru a îmbunătăți reprezentativitatea personalului agențiilor ca vârstă, sex și origine geografică;

39.

află cu îngrijorare de observațiile din raportul Curții că sunt probleme cu indemnizațiile pentru experții naționali detașați, cu granturile pentru stagii și cu procedurile de recrutare și constată că Curtea a făcut 8 observații, din care 3 legate de plăți neconforme; invită agențiile în cauză să își îmbunătățească controalele ex ante, astfel încât plățile să se facă pe baza documentelor justificative și a normelor în vigoare;

40.

constată că în 2022 echilibrul între numărul de bărbați și femei s-a îmbunătățit puțin comparativ cu 2021 la nivelul conducerii superioare și medii, cu 66,59 % bărbați și 33,41 % femei (68 % și, respectiv, 32 % în 2021), și în consiliile de administrație, 60,33 % bărbați și 39,67 % femei (62 % și, respectiv, 38 % în 2021); constată că echilibrul de gen în rândul întregului personal s-a schimbat în rău, situația fiind acum de 54,26 % bărbați și 46,74 % femei (50,3 % și, respectiv, 49,7 % în 2021); invită agențiile să depună eforturi pentru a îmbunătăți și mai mult echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare; invită din nou Comisia și statele membre să respecte echilibrul de gen la nominalizările sau numirile pentru consiliile de conducere sau de administrație; reiterează obiectivul agențiilor de a se alinia cu Comisia pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile conducerii sale până la sfârșitul anului 2024;

41.

ia act de faptul că toate agențiile au luat măsuri pentru a îmbunătăți starea de bine a personalului la locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; constată că numărul și impactul unor astfel de măsuri variază semnificativ de la o agenție la alta și că nu pare să existe un cadru comun de referință pentru toate agențiile; invită Rețeaua agențiilor europene să coordoneze eforturile de dezvoltare a unui cadru comun de referință în acest sens; ia act cu satisfacție de faptul că marea majoritate a agențiilor au instituit măsuri de integrare a persoanelor cu dizabilități, astfel de măsuri variind de la adaptări fizice, cum ar fi asigurarea accesibilității clădirilor pentru scaunele cu rotile și instalarea de rampe în principalele puncte de acces, până la adaptări ale posturilor de lucru ale personalului, modalități de lucru specifice pentru angajații cu dizabilități și furnizarea de echipamente specifice în funcție de nevoile individuale; salută, în plus, celelalte măsuri care includ integrarea practicilor favorabile incluziunii în politicile de resurse umane, cum ar fi încurajarea candidaturilor din partea candidaților cu dizabilități, asigurarea faptului că procedurile de recrutare sunt nediscriminatorii în cazul dizabilităților, asigurarea formării personalului de resurse umane și a comisiilor de selecție cu privire la aspecte legate de diversitate și incluziune și oferirea de orientări privind detectarea și contracararea prejudecăților inconștiente; invită agențiile cu bugete mai mari să reflecte investițiile lor în măsuri de integrare a persoanelor cu dizabilități și de îmbunătățire a confortului personalului la locul de muncă și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată;

42.

ia act de faptul că 17 agenții au adoptat deja Carta privind diversitatea și incluziunea, care a fost aprobată de Grupul de lucru pentru aspecte privind diversitatea și incluziunea; invită celelalte agenții să adopte fără întârziere această Cartă; felicită acest Grup de lucru, creat de Rețeaua agențiilor europene, pentru evoluția sa activă; ia act cu satisfacție, în acest context, de diferitele activități și evenimente organizate de Rețea în 2022, cum ar fi: – discuții online pe tema „Redefinirea conducerii – Femeile la conducerea agențiilor UE”, pe tema „Depășirea culturii de ierarhie a conducerii: cum putem deveni lideri de succes”, precum și cu ocazia comemorării Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități, sub denumirea „Găsind forță în vulnerabilitate”; – premiile Rețelei agențiile europene pentru diversitate și incluziune, care vor recompensa inițiativele administrative și de resurse umane care promovează informarea și punerea în aplicare a practicilor de diversitate și incluziune care au loc în prezent în agenții; invită Rețeaua să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune rezultatele sondajului privind diversitatea și incluziunea în rândul personalului agențiilor; invită Rețeaua să continue să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele în materie de diversitate și incluziune înregistrate în acest sens;

43.

reamintește că este important ca politica de resurse umane pe termen lung să asigure echilibrul dintre viața profesională și cea privată, ghidarea pe tot parcursul vieții și oferirea de posibilități specifice de formare pentru dezvoltarea carierei, echilibrul de gen la toate nivelurile de personal, munca de la distanță, dreptul de a se deconecta, îmbunătățirea echilibrului geografic astfel încât să fie reprezentate în mod corespunzător toate statele membre și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, precum și promovarea unui tratament egal și a oportunităților pentru această categorie de persoane;

44.

ia act de faptul că toate agențiile au instituit pentru întregul lor personal o politică și măsuri de prevenire și combatere a hărțuirii, unele agenții dispunând de măsuri specifice (de exemplu cursuri de formare, sesiuni de informare sau de îndrumare) pentru cadrele de conducere de nivel superior și mediu; constată totodată că, în 2022, 8 agenții au raportat 23 de cazuri de hărțuire, în curs de analizare sau închise; observă că, în unele agenții (de exemplu ECDC, ENISA, EUAA), pentru procedurile legate de personal (de exemplu, cazurile de hărțuire), se solicită sprijin din partea unor firme de avocatură externe specializate în dreptul funcției publice al Uniunii (Statutul funcționarilor Uniunii), chiar și atunci când agențiile au propria unitate/departament de servicii juridice; constată, pe baza raportului Rețelei agențiilor europene privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru 2021, că, în majoritatea cazurilor, agențiile nu s-au confruntat cu cazuri de hărțuire pentru care să fie nevoite să solicite sprijin din partea unor firme de avocatură sau avocați externi;

45.

ia act de faptul că, în decizia sa din 23 februarie 2022, Curtea Supremă a Lituaniei a confirmat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-948/19, prin care lucrătorilor temporari ai agențiilor Uniunii li se aplică Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4); invită toate agențiile să acorde prioritate personalului permanent față de consultanții externi, pentru a garanta condiții de muncă de calitate și pentru a preveni pierderea de cunoștințe și experiență;

46.

reamintește că agențiile descentralizate au posibilitatea de a recruta agenți contractuali (AC) până la pragul de 65 % din numărul lor total de angajați, în conformitate cu Statutul funcționarilor Uniunii, dispoziție care permite flexibilitatea; constată, în acest context, din schimbul de opinii din timpul audierii publice (intitulată „Personal și alte resurse la agențiile, organismele și întreprinderile comune ale UE”, denumită în continuare „audierea publică”), care a avut loc la Parlament la 27 iunie 2023, precum și din studiu, că procedurile uniforme ale Comisiei pentru a defini numărul de AC nu lasă nicio flexibilitate pentru a angaja AC pe baza evaluării volumului de muncă în conformitate cu mandatul agențiilor și limitează capacitatea lor de a se adapta rapid la nevoi emergente; constată totodată din audierea publică că costurile cu serviciile asigurate de personalul interimar, la care se apelează pentru a răspunde unor nevoi și absențe pe termen scurt, depășesc cu mult costurile asociate cu AC, ceea ce devine o problemă în contextul hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 11 noiembrie 2021 (cauza C-948/19), care obligă agențiile să respecte principiul egalității de remunerare pentru sarcini egale, indiferent de situația contractuală a personalului; invită din nou agențiile să recurgă cât mai mult posibil la personal permanent pentru a garanta condiții de muncă de calitate și pentru a preveni pierderea cunoștințelor și a experienței și invită Comisia să asigure alocarea de resurse umane adecvate;

47.

constată din studiu că, la nivelul forței de muncă, numărul de agenți contractuali a crescut în ultimul deceniu în agențiile descentralizate, în termeni absoluți, dar și ca pondere relativă din totalul forței de muncă: de la 17 % în 2012 la 21 % în 2021, iar numărul de agenți contractuali din categoria IV a înregistrat cea mai mare creștere în această perioadă (cu până la 46 % pe ansamblul grupelor de funcții în 2019), ceea ce ar putea indica faptul că agențiile recurg la agenți contractuali pentru a-și îndeplini sarcini principale din mandatul lor; înțelege că angajarea de agenți contractuali permite agențiilor o soluție la epuizarea alternativelor de creștere a eficienței și, totodată, să contracareze apariția de noi responsabilități și numărul în scădere de posturi; subliniază însă că discrepanțele dintre tipurile de contracte pentru sarcini similare au implicații importante pentru experiența profesională generală a agenților contractuali și pentru motivația acestora, iar rotația mai mare a celor care lucrează în domenii mai specializate ar putea pune probleme, îngreunând păstrarea competențelor la nivel de organizație; constată, în plus, din studiu, diferențele dintre salariile agenților contractuali și salariile locale din statele membre, întrucât la unele agenții (AEM, Eurofound, Europol), salariile CA-lor pentru toate grupele de funcții au fost mai mici decât salariile medii din statele membre (DK, IE, NL), iar la alte agenții (de exemplu, ENISA, EIGE) au fost mai mari decât salariile locale (EL, LT); observă că procesul de recrutare a agenților contractuali variază între trei și nouă luni sau mai mult, iar diferențele dintre salariile pentru varietatea rolurilor pot avea un impact asupra procedurilor de recrutare și asupra succesului acestora;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

48.

constată că, cu excepția unei agenții, toate agențiile dispun de o politică de prevenire și gestionare a conflictelor de interese; salută măsurile luate de majoritatea agențiilor pentru a-și consolida procedurile și controalele interne care acoperă potențialele situații de tip „ușă turnantă” și pentru a asigura respectarea deplină a normelor aplicabile prevăzute în Statutul funcționarilor Uniunii; constată din raportul Rețelei agențiilor europene privind acțiunile subsecvente descărcării de gestiune pentru 2021 că membrii consiliilor de administrație ale agențiilor provin, în majoritatea cazurilor, de la instituții publice de la nivel național, ceea ce înseamnă un risc relativ scăzut de conflict de interese; constată, pe baza aceluiași raport, că, în cea mai mare parte, membrii consiliilor de administrație sunt responsabili de conducere și supraveghere (doar în foarte puține cazuri iau decizii operaționale), iar atunci când acești membri vor lucra în sectoare reglementate, se iau anumite măsuri restrictive care îi vizează, ținând seama de faptul că nu există nicio obligație legală pentru membrii respectivi, cum ar fi de a solicita aprobarea pentru a accepta un loc de muncă; invită Rețeaua agențiilor europene să prezinte Parlamentului o listă completă a acestor măsuri restrictive care sunt luate în practică de agenții; observă, în cele din urmă, din studiu, că agenții contractuali nu par să fie expuși unui risc mai mare de a contribui la problema „ușilor turnante”;

49.

constată din raportul EUAN privind acțiunile subsecvente descărcării de gestiune pe 2021, că, în unele cazuri, agențiile consideră că nu sunt foarte expuse la riscul de conflict de interese și la presiunea exercitată de lobbyiști, din cauza misiunilor lor, a sarcinilor pe care le îndeplinesc, a mediului și a contextului în care își desfășoară activitatea, ceea ce influențează concluzia la care ajung când analizează dacă au nevoie de o strategie anticorupție, în timp ce alte agenții, din cauza expunerii lor mai mari la un astfel de risc, au introdus strategii anticorupție propriu-zise, în unele cazuri elaborate împreună cu OLAF; reamintește în acest context nevoia de a actualiza periodic normele privind transparența, incompatibilitățile, conflictele de interese și situațiile de tip „ușă turnantă” și activitățile ilegale de lobby, precum și strategiile antifraudă; constată din raportul agențiilor privind acțiunile subsecvente descărcării de gestiune pentru 2021 că majoritatea agențiilor nu intenționează să elaboreze o strategie internă anticorupție, deși alte agenții (de exemplu, ABE, EIOPA) au inclus în strategiile lor antifraudă și o strategie anticorupție;

50.

consideră binevenită publicarea proceselor verbale ale tuturor reuniunilor reprezentanților grupurilor de interese, părților interesate și lobbyiștilor cu agențiile, în cazul în care astfel de reuniuni sunt permise; invită agențiile (de exemplu AESA) care nu au creat o pagină web pentru publicarea acestor reuniuni să facă acest lucru fără întârziere; constată că, din cauza naturii activității lor, unele agenții (de exemplu OAREC, CEPOL, CdT, EU-OSHA) nu au întâlniri cu reprezentanți ai grupurilor de interese;

51.

observă că toate agențiile solicită și publică pe site-ul lor declarații de interese ale membrilor consiliilor lor de administrație și personalului de conducere de nivel superior; observă și că majoritatea agențiilor publică pe site-ul lor CV-urile sau o scurtă descriere a parcursului academic și experienței membrilor consiliului de administrație, personalului de conducere, experților externi și experților interni; subliniază că, în cazul unor agenții (Cedefop, EFSA, ELA, ENISA), CV-urile unora dintre membrii consiliului de administrație și unora dintre supleanții lor nu au fost publicate; invită respectivele agenții să publice fără întârziere aceste CV-uri pe site-ul său de internet;

52.

subliniază că majoritatea agențiilor au declarat că nu au avut cazuri de conflicte de interese în 2022, doar 9 agenții raportând astfel de situații; ia act de faptul că cazurile investigate au vizat un loc de muncă anterior (ACER), nedeclararea intereselor financiare legate, de exemplu, de onorariul primit sau de interesul unui membru apropiat al familiei (EMA), procedurile de recrutare (EMSA), implicarea membrilor Consiliului de administrație în procedurile legate de personal (Eurojust) și angajarea după încetarea raporturilor de muncă (Europol); salută rata globală de închidere a cazurilor (19 cazuri închise din cele 21 raportate și investigate), măsurile de răspuns fiind luate pentru a evita un impact negativ asupra intereselor acestor agenții în 2022; reiterează că este important să existe norme și cadre interne solide pentru a preveni orice apariție a unor fenomene precum hărțuirea, conflictul de interese sau ușile turnante, asigurând astfel cele mai înalte standarde etice și făcând ca populația să aibă mai multă încredere în instituțiile UE;

53.

ia act de faptul că toate agențiile au instituit o politică privind avertizorii de integritate; observă că, în 2022, au fost raportate și investigate 52 de cazuri de avertizare în interes public, dintre care 47 cazuri au fost finalizate (inclusiv 37 cazuri de denunțare externă primite de EMA) și 2 cazuri (Frontex) care fac obiectul unei investigații OLAF; invită toate agențiile să introducă canale de raportare speciale, sigure și funcționale, în conformitate cu cerințele relevante din Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (5) privind avertizarea în interes public;

Achizițiile publice

54.

ia act cu mare îngrijorare de faptul că Curtea a observat 48 de deficiențe în achizițiile publice în 2022 (față de 34 în 2021 și 18 în 2020) și că numărul agențiilor vizate este în creștere, numărul agențiilor vizate fiind de 24 în 2022 (față de 22 de agenții în 2021 și 14 agenții în 2020); se declară preocupat că acest tip de deficiențe rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme, care rezultă din procedurile de achiziții neconforme raportate fie în 2022, fie în exercițiile precedente; repetă recomandarea Curții potrivit căreia, atunci când pun în aplicare contracte-cadru, agențiile în cauză ar trebui să utilizeze numai contracte specifice pentru a achiziționa bunuri sau servicii care fac obiectul contractului-cadru asociat; repetă și recomandarea Curții potrivit căreia agențiile în cauză ar trebui să își îmbunătățească în continuare procedurile de achiziții publice, asigurând respectarea pe deplin a normelor aplicabile, și cu privire la condițiile de modificare a contractelor în vigoare;

55.

salută utilizarea sporită a instrumentelor de achiziții publice electronice de către agențiile Uniunii; constată că cele mai frecvente module e-PRIOR utilizate de agenții sunt licitațiile electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică și facturarea electronică; constată și că, în 2022, 20 de agenții au adoptat și au pus în aplicare Instrumentul de gestionare a achizițiilor publice, 7 agenții testau acest instrument, iar 23 agenții au implementat instrumentele de semnătură electronică calificată; invită toate agențiile să pună în aplicare aceste instrumente, să depună eforturi suplimentare pentru digitalizarea completă a proceselor lor de achiziții publice și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în această privință;

56.

reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării; invită toate agențiile să pună în practică toate instrumentele informatice dezvoltate de Comisia Europeană pentru achizițiile publice electronice; invită toate agențiile să își îmbunătățească în continuare procedurile de achiziții publice și să dea un exemplu, aplicând clauza socială din actuala Directivă a UE privind achizițiile publice pentru a se asigura că operatorii economici implicați în contracte de achiziții publice respectă toate obligațiile aplicabile în domeniul dreptului mediului, al dreptului social și al dreptului muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile de drept internațional aplicabile în domeniul mediului, social sau al muncii;

Controalele interne

57.

ia act cu îngrijorare de constatările Curții privind sistemele de gestiune și control (altele decât achizițiile publice și resursele umane), în care au fost observate deficiențe în 2022 în ceea ce privește calitatea și exhaustivitatea datelor, cheltuielile executate fără delegarea corespunzătoare a competențelor unui ordonator de credite, absența unor controale ex post/ex ante adecvate și deficiențe în gestionarea indemnizațiilor, a granturilor și a angajamentelor; constată că, din totalul de 24 de constatări în aceste domenii, 3 au fost legate de plăți neconforme; insistă cu fermitate asupra cerinței de a dispune de sisteme eficace de gestiune și control pentru a evita astfel de deficiențe; reamintește că trebuie să se consolideze sistemele de gestionare și control pentru a asigura buna funcționare a agențiilor;

58.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2022, toate agențiile au raportat că au implementat cadrul de control intern revizuit bazat pe COSO și că au efectuat evaluarea anuală a cadrului de control intern; invită din nou toate agențiile să furnizeze cel puțin rezultatele evaluării la nivel de componente, însă încurajează agențiile să raporteze la un nivel mai detaliat, de exemplu în conformitate cu principiul controlului intern;

59.

ia act de faptul că, în 2022, potrivit raportului Curții privind situația acțiunilor întreprinse în urma observațiilor din exercițiile anterioare, 64 de observații au fost închise, iar 57 de observații erau încă în curs de implementare sau nesoluționate; invită agențiile să pună în aplicare cu atenție observațiile și să își îmbunătățească în continuare cadrele de control intern; constată, în cele din urmă, că 8 agenții au raportat 23 de cazuri tratate de OLAF în 2022, 11 dintre aceste cazuri fiind închise în exercițiul respectiv;

Alte aspecte

60.

consideră oportune măsurile suplimentare luate de agenții în 2022 pentru a-și consolida securitatea cibernetică și protecția evidențelor lor digitale; felicită agențiile (ECDC, ECHA, EIGE, ENISA) care au adoptat sau actualizat politicile în materie de securitate cibernetică și de securitate a informațiilor, având în vedere regulamentele Uniunii privind securitatea cibernetică și securitatea informațiilor în instituțiile și organele Uniunii; ia act de faptul că unele agenții (de exemplu CEPOL) nu au adoptat încă astfel de politici din cauza lipsei în schema lor de personal de posturi alocate, care ar fi necesare pentru punerea în aplicare a regulamentelor respective; invită agențiile în cauză să găsească de urgență soluții temporare (cum ar fi partajarea resurselor în chestiune cu alte agenții) și să identifice o modalitate de a găsi o soluție permanentă; solicită EUAN să faciliteze un schimb mai bun între agenții în acest context; invită agențiile vizate să continue să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în acest sens;

61.

constată din schimbul de păreri exprimate în timpul audierii publice că (1) amenințările cibernetice sunt din ce în ce mai mari, iar bugetul ENISA ar trebui majorat în consecință, chiar dacă nu i se încredințează noi sarcini, fiind vorba doar de o creștere a volumului sarcinilor curente; (2) având în vedere actele Comisiei privind solidaritatea cibernetică și reziliența cibernetică, ENISA ar urma să primească noi sarcini, dar fără resurse suplimentare; (3) este foarte important să se realizeze și să se elaboreze împreună cu agențiile, printr-o metodă clară și transparentă, o evaluare a resurselor necesare în momentul în care mandatele lor sunt consolidate sau extinse; invită Comisia să țină seama de aceste aspecte și reamintește că, în ceea ce privește securitatea cibernetică, fiecare agenție trebuie să facă investiții pentru a respecta cerințele legale;

62.

salută măsurile luate de agenții pentru a divulga și a publica rezultatele activității lor prin diverse canale, inclusiv pe site-urilor lor și pe platforme de comunicare socială; invită agențiile să își continue eforturile și să prezinte cetățenilor Uniunii și publicului larg informațiile relevante privind performanțele realizate într-un limbaj clar și accesibil, pentru a asigura o mai mare transparență și răspundere publică printr-o mai bună utilizare a mass-media și a canalelor de comunicare socială; se așteaptă ca agențiile să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în acest sens;

63.

consideră binevenită comunicarea Comisiei intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, care urmărește să raționalizeze și să simplifice cerințele de raportare cu 25 % pentru fiecare dintre domeniile tematice legate de tranziția verde, tranziția digitală și economie, și invită agențiile UE să își raționalizeze procedurile interne pentru a reduce sarcinile administrative superflue;

64.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)
JO C, C/2023/594, 27.10.2023.

(2)
JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(3)
JO L 122, 10.5.2019, p. 1.

(4) Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).

(5) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2024/2354/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 10/10/2024

Informatii

Apply Filters