CELEX:52024IP0007: P9_TA(2024)0007 – Punerea în aplicare a programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 – Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 (2023/2002(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 16/01/2024; data votului
Emitent: Parlamentul European, Comisia pentru cultură şi educaţie
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5701

17.10.2024

P9_TA(2024)0007

Punerea în aplicare a programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la punerea în aplicare a programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 (2023/2002(INI))

(C/2024/5701)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (1),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2020 referitoare la adoptarea unor măsuri eficace pentru conferirea unui caracter ecologic programelor Erasmus+ și Europa Creativă, precum și Corpului european de solidaritate (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2021 întitulată „Politica UE în domeniul sportului: evaluare și posibile căi de urmat” (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 23 iunie 2022 referitoare la punerea în aplicare a unor măsuri de incluziune în cadrul Erasmus+ 2014-2020 (6),

—

având în vedere studiul intitulat „Programele de finanțare ale UE pentru perioada 2021-2027 în domeniul culturii, mass-mediei, educației, tineretului și sportului: primele lecții, provocări și perspective viitoare – Erasmus+”, publicat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 11 septembrie 2023
(7),

—

având în vedere studiul intitulat „Implementarea timpurie a patru programe ale UE pentru perioada 2021-2027: Erasmus+, Europa creativă, Corpul european de solidaritate și cetățeni, egalitate, drepturi și valori (componenta 3)”, publicat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 20 iulie 2023
(8),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la respectiva decizie,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0413/2023),

A.	întrucât Erasmus+ (denumit în continuare „programul”) este un program emblematic al UE care sprijină educația, formarea, tineretul și sportul în Europa și în afara acesteia;

B.	întrucât Erasmus+ este esențial în stimularea unui sentiment european de apartenență și de înțelegere între diverse culturi, permițând consolidarea unei identități europene care există alături de identitățile naționale;

C.	întrucât programul pentru perioada 2021-2027 are un buget total estimat de 26,2 miliarde EUR și pune un accent puternic pe incluziune, pe tranziția verde și pe cea digitală și pe promovarea participării tinerilor la viața democratică;

D.	întrucât inițiativa privind universitățile europene a fost mult mai încununată de succes și mai amplă decât se prevăzuse inițial; întrucât ambiția este de a avea 60 de alianțe ale universităților europene care să implice peste 500 de instituții de învățământ superior până la jumătatea anului 2024;

E.	întrucât cererea pentru program depășește cu mult resursele financiare disponibile, afectând în mod negativ participarea și numărul de proiecte care pot fi finanțate;

întrucât programul contribuie la reducerea inegalităților și la îmbunătățirea coeziunii sociale și a egalității de gen la nivel european și la nivelul statelor membre, concentrându-se din ce în ce mai mult pe mobilitatea în scop educațional accesibilă tuturor, în special persoanelor cu mai puține oportunități și organizațiilor la scară mică;

G.	întrucât responsabilii cu incluziunea joacă un rol important în promovarea diversității și a incluziunii în Erasmus+;

H.	întrucât participarea persoanelor cu mai puține oportunități, a cursanților adulți, a tinerilor, a resortisanților țărilor terțe și a parteneriatelor și organizațiilor la scară mică este încă împiedicată de cerințe administrative stricte;

I.	întrucât obiectivele programului sunt urmărite prin intermediul a trei acțiuni-cheie, și anume „Mobilitatea persoanelor în scop educațional” (AC1), „Cooperarea între organizații și instituții” (AC2) și „Sprijin pentru elaborarea de politici și cooperare” (AC3);

J.	întrucât creșterea costului vieții, ratele ridicate ale inflației și alte provocări exercită o presiune suplimentară asupra bugetului programului;

întrucât studenții cu mai puține resurse se confruntă cu obstacole mai mari în calea mobilității studenților Erasmus+; întrucât creșterea prețurilor de închiriere a locuințelor și penuria de locuințe pentru studenți îngreunează găsirea de către studenți a unor locuințe la prețuri accesibile, iar problema s-a înrăutățit în ultimii ani;

întrucât incertitudinile sau întârzierile legate de calendarul contractării și plăților către beneficiari sporesc sarcina administrativă a acestora și complică planificarea financiară, ceea ce dăunează în special organizațiilor mici și noilor veniți, subminând astfel ambițiile de a obține incluziune și diversitate;

M.	întrucât programul a fost o forță motrice pentru Spațiul european al educației și ar trebui să continue să răspundă tendințelor viitoare în domeniul educației pentru a ține pasul cu schimbările societale și tehnologice;

N.	întrucât dezvoltarea profesională a lucrătorilor de tineret are un impact pozitiv asupra calității proiectelor Erasmus+, iar disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește statutul lucrătorilor de tineret împiedică dezvoltarea de proiecte în sectorul tineretului din cadrul programului,

Situația actuală și succese

subliniază că programul se concentrează pe o varietate tot mai mare de măsuri, inclusiv învățarea pe tot parcursul vieții, o mai bună incluziune a persoanelor cu mai puține oportunități (9) și eliminarea barierelor din calea mobilității învățării, în special lipsa recunoașterii automate a calificărilor și barierele financiare;

recunoaște că structura existentă funcționează bine, reunind cu succes programe anterioare separate, oferind astfel un bun ecosistem de finanțare;

recunoaște importanța unei varietăți suficiente de acțiuni, în locul unei abordări universale;

apreciază „comunitatea de învățare” pe care Erasmus+ a reușit să o creeze, alcătuită din participanți, beneficiari, părți interesate, agenții naționale și instituții ale UE;

salută semnarea unui memorandum de înțelegere între Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură și agențiile naționale; subliniază importanța îmbunătățirii și menținerii unei comunicări constructive și bazate pe cooperare între aceste două părți;

se așteaptă ca memorandumul de înțelegere dintre Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură și agențiile naționale să aducă îmbunătățiri concrete, care să conducă la schimbul de bune practici și la clarificarea rolurilor și responsabilităților pentru a asigura consecvența, coerența și comunicarea eficace a agențiilor naționale;

subliniază că mobilitatea în scop educațional și parteneriatele la scară mică s-au dovedit a fi activități extrem de eficiente pentru a ajunge la publicul larg din întreaga Europă, oferind un raport calitate-preț excelent, având în vedere numărul participanților individuali;

Recunoaște că mobilitatea în scop educațional și formarea personalului reprezintă un factor puternic de multiplicare a mobilității în rândul cursanților;

este conștient de faptul că prioritățile orizontale ale programului au fost foarte bine primite de diferite sectoare și părți interesate;

10.

salută ambiția de a realiza o transformare digitală a programului și de a oferi oportunități de învățare digitală;

11.

subliniază că aceste formate pot fi utilizate ca o completare valoroasă a mobilității fizice în anumite situații, dar nu oferă aceeași calitate a experienței și a beneficiilor și nici nu înlocuiesc interacțiunea la fața locului;

12.

apreciază că au fost luate măsuri pentru a crește numărul călătoriilor ecologice și că se aplică rate de finanțare mai ridicate pentru moduri de deplasare mai ecologice; încurajează și mai multe eforturi pentru atingerea acestui obiectiv, deși acest lucru nu ar trebui să devină un obstacol în calea accesului la program în zonele în care opțiunile ecologice nu sunt încă accesibile;

13.

recunoaște că noile acțiuni emblematice și-au demonstrat valoarea adăugată;

14.

recunoaște primirea călduroasă a inițiativei privind universitățile europene de către instituțiile de învățământ superior și rolul său central în facilitarea eforturilor de eliminare a obstacolelor din calea cooperării internaționale în învățământul superior; subliniază că proiectele de mobilitate, crearea unor programe de învățământ comune și cooperarea în domeniul cercetării între universitățile din Europa sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor în domenii strategice; subliniază importanța inițiativei pentru strategia europeană pentru universități;

15.

salută măsurile luate în vederea creării unei etichete europene comune și a unor diplome europene comune;

16.

salută noile oportunități oferite de Academiile pentru cadrele didactice;

17.

salută centrele de excelență profesională nou înființate și constată că implementarea cu succes a acestora joacă un rol esențial în modernizarea ofertei de educație și formare profesională (EFP) în Europa;

18.

ia act de faptul că DiscoverEU, inițiată de Parlament, a devenit o activitate de învățare informală bine stabilită, populară și ușor accesibilă, care aduce tinerii, inclusiv pe cei cu mai puține oportunități, mai aproape de UE, încurajând implicarea lor viitoare în alte proiecte ale UE;

19.

subliniază că acțiunile centralizate în domeniul sportului gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) s-au dovedit utile pentru promovarea dimensiunii europene în sport; recunoaște că introducerea mobilității în 2023 ca acțiune descentralizată stimulează schimbul de personal sportiv și antrenori;

20.

reamintește că absorbția bugetului pentru perioada 2021-2022 a fost de aproape 100 %, în pofida demarării cu întârziere a programului;

21.

ia act de ajustările necesare din cauza pandemiei, cu o reducere temporară a finanțării pentru mobilitatea în scopuri educaționale și o finanțare sporită pentru cooperare și parteneriate pentru inovare;

22.

apreciază reacția rapidă și flexibilitatea sporită a programului pentru a sprijini studenții, profesorii și educatorii ucraineni și instituțiile educaționale ucrainene;

23.

constată că unele procese de depunere a cererilor s-au îmbunătățit, devenind mai simple și mai eficiente;

24.

subliniază ratele de eroare foarte scăzute în comparație cu alte programe de finanțare ale UE, în special având în vedere complexitatea programului;

25.

subliniază că toate țările interesate care îndeplinesc cerințele programului, inclusiv Elveția și Regatul Unit, sunt binevenite să se alăture programului, contribuind astfel la mobilitatea europeană în scop educațional; sprijină participarea organizațiilor societății civile din țările asociate;

Provocări și probleme

26.

subliniază că granturile insuficiente pentru a acoperi costurile mobilității în scopuri educaționale și întârzierile în efectuarea plăților sunt printre cei mai mari factori de descurajare a participanților la proiectele de mobilitate;

27.

regretă faptul că mulți tineri cu mai puține oportunități sunt împiedicați să petreacă perioade mai lungi de timp în străinătate din cauza unor obstacole financiare sau de altă natură;

28.

recunoaște că procesul de elaborare a planurilor naționale de incluziune și diversitate de către agențiile naționale a fost dificil;

29.

regretă faptul că procesele administrative complicate în toate etapele împiedică considerabil participarea noilor veniți și a organizațiilor la scară mică, în special în sectoarele școlare, tineret, EFP și sport, precum și în educația adulților;

30.

regretă faptul că solicitarea de finanțare Erasmus+ rămâne consumatoare de timp și că deseori solicitanții nu pot aplica fără sprijin extern, descurajând participarea organizațiilor mici și beneficiind de consultanțele de redactare a proiectelor;

31.

este îngrijorat de faptul că aproape o treime dintre studenții din cadrul mobilității în învățământul superior au declarat că nu au beneficiat de recunoașterea integrală a creditelor și solicită luarea de măsuri pentru a se alinia la obiectivele stabilite în Carta Erasmus pentru învățământul superior; subliniază că acest lucru împiedică crearea unui veritabil Spațiu european al educației și constituie un obstacol semnificativ în calea studenților care depind de finalizarea la timp a diplomei;

32.

regretă lipsa încurajării parteneriatelor între școli și organizațiile non-profit care au cunoștințele necesare pentru a ajuta cadrele didactice să aibă acces la o mobilitate de învățare de calitate;

33.

consideră că recunoașterea EFP ca o cale de valoare egală pentru studiile academice este așteptată cu întârziere; în plus, este îngrijorat de obstacolele rămase în calea mobilității fără întreruperi în EFP, cum ar fi politicile fragmentate între nivelul național și cel al UE;

34.

regretă finanțarea insuficientă a centrelor de excelență profesională, având în vedere cererea de astfel de centre;

35.

este dezamăgit de gradul scăzut de utilizare a învățării în rândul adulților și a activităților educaționale, având în vedere importanța acestora;

36.

salută abordarea bazată pe sume forfetare aplicată în proiectele de cooperare, deoarece mulți beneficiari o recunosc ca fiind o măsură eficientă de simplificare; constată, cu toate acestea, că cerința de „raportare continuă” poate reprezenta o povară, în special pentru organizațiile mai mici;

37.

regretă faptul că, în 2022, numărul beneficiarilor de granturi centralizate de funcționare pentru tineret a fost redus drastic, ceea ce a afectat grav un sector al societății civile care este deja slăbit de pandemia de COVID-19 și care este condus de voluntari;

38.

regretă, de asemenea, numărul semnificativ mai mic de candidaturi reușite din partea organizațiilor de tineret și a organizațiilor conduse de voluntari pentru granturi centralizate, în special în ceea ce privește Tineretul European împreună și acțiunea-cheie 2, parteneriatele de cooperare în domeniul tineretului și reducerea ulterioară a bugetului acestuia din urmă în 2023;

39.

constată că sectorul sportului Erasmus+ dispune de fonduri foarte limitate în anumite domenii, în special pentru organizarea de evenimente, limitându-i astfel anvergura;

40.

regretă profund dezvoltarea lentă și incompletă a infrastructurii informatice și funcționarea necorespunzătoare a instrumentelor informatice, cum ar fi modulele dedicate beneficiarilor și gestionării proiectelor și Instrumentul de sprijin lingvistic online, ceea ce mărește volumul de muncă al tuturor celor implicați în punerea în aplicare a programului, descurajează participarea nou-veniților și subminează ambiția programului de a extinde participarea; ia act de faptul că acest lucru inhibă punerea sa optimă în aplicare, riscă să fie documentată și incompletă a programelor și pune în pericol dezvoltarea bazată pe dovezi în viitor și constată, de asemenea, că există probleme similare în ceea ce privește instrumentele informatice în cadrul altor programe finanțate de UE, inclusiv în cadrul Corpului european de solidaritate;

41.

regretă faptul că problemele informatice afectează grav și disponibilitatea datelor, care este esențială pentru evaluarea la jumătatea perioadei, aflată în curs, necesitând astfel o metodologie de evaluare mult mai oneroasă și exacerbând sarcina administrativă;

42.

subliniază necesitatea de a lua în serios impactul IA, deoarece aceasta a facilitat deja actorii frauduloși, dar ar putea, de asemenea, să reducă volumul de muncă al agențiilor naționale și să îmbunătățească colectarea datelor;

43.

subliniază neconcordanțele existente în ceea ce privește așteptările de raportare, rezultatele evaluării și schimbul general de informații între diferitele AN, ceea ce creează standarde de implementare diferite pentru beneficiari și afectează echitatea în funcționarea programului;

44.

își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de profesioniști și voluntari care să pună în aplicare programul și solicită clarificări cu privire la impactul acesteia asupra absorbției fondurilor;

Îmbunătățirea actualului program Erasmus+ și conceperea viitorului program Erasmus+

45.

invită Comisia, statele membre, autoritățile naționale și agențiile naționale să mențină Erasmus+ aproape de cetățeni și să se asigure că acesta rămâne un „program pentru cetățeni” ascendent, care să ofere oportunități de educație și mobilitate de calitate pentru tineri și cursanții de toate vârstele;

46.

subliniază că scopul general al programului Erasmus+ este amplu și depășește nevoile pieței forței de muncă;

47.

solicită ca programul să fie simplificat la toate nivelurile, inclusiv prin evaluarea posibilității de fuzionare a (sub)acțiunilor existente și ca acest program emblematic al UE să nu fie supraîncărcat cu noi sarcini și inițiative care să-i slăbească obiectivul principal;

48.

invită Comisia să elimine toate barierele, inclusiv barierele financiare, lingvistice și administrative, cum ar fi cele create de noile instrumente TIC, pentru a realiza un program cu adevărat incluziv, care să cuprindă diversitatea, fără a reduce în același timp numărul de granturi disponibile beneficiarilor;

49.

insistă asupra faptului că instrumentele digitale ar trebui optimizate până cel târziu în 2025 pentru a crea un mediu ușor de utilizat, accesibil, fiabil, rapid și eficient, care să respecte protecția datelor;

50.

subliniază că problemele legate de infrastructura informatică similare celor întâmpinate în actuala perioadă de programare sunt inacceptabile; invită Comisia să stabilizeze instrumentele IT existente și să nu le modifice cu fiecare nouă perioadă de programare și se așteaptă ca infrastructura IT a următoarei generații Erasmus+ să fie complet operațională din prima zi, în special în ceea ce privește modulul beneficiar;

51.

solicită efectuarea de teste și consultări aprofundate cu agențiile naționale și cu utilizatorii finali înainte de introducerea unor funcționalități suplimentare sau a unor noi instrumente informatice, precum și asigurarea conformității cu Directiva UE privind accesibilitatea site-urilor web;

52.

invită Comisia să corecteze transparența limitată și capacitatea de utilizare a secțiunii de rezultate „Proiecte finanțate în cadrul acestui subiect” din portalul pentru finanțare și oportunități de licitație, astfel încât datele să poată fi descărcate de către părțile interesate pentru a analiza caracteristicile proiectelor de succes și respinse în termeni; de organizare, sume bugetare, țara conducătoare a proiectului sau tipul de proiect;

53.

invită guvernul maghiar să respecte imediat statul de drept și valorile Uniunii și să pună în aplicare reformele necesare, astfel încât studenții, profesorii și cercetătorii maghiari să poată beneficia de programul Erasmus+ și să contribuie la obiectivele mai largi ale cooperării europene în domeniul educațional și al cercetării;

54.

solicită Comisiei să ia în considerare taxarea instrumentelor digitale și a activităților online pentru a sprijini învățarea separat, în special atunci când acestea sunt utilizate pentru pregătirea unei activități, pentru a evita plățile în avans excesiv de mari;

55.

insistă asupra faptului că simplificarea procedurilor și cerințelor de aplicare și îmbunătățirea orientărilor, în special pentru persoane, trebuie să rămână o prioritate majoră, deoarece acestea reprezintă obstacole în calea programului; subliniază că deficiențele afectează adesea cel mai mult tinerii participanți, pentru prima dată;

56.

solicită procese proporționale de înregistrare, depunere a cererilor și raportare în ceea ce privește lungimea documentelor și reducerea cerințelor administrative și birocratice, în special pentru granturile mai mici;

57.

subliniază că formularele de propunere trebuie să fie însoțite de norme și orientări clare, într-un limbaj ușor de înțeles; invită agențiile naționale să îmbunătățească în continuare feedbackul către solicitanți;

58.

invită Comisia să asigure formarea continuă a responsabililor de proiect și a personalului agențiilor naționale din cadrul EACEA, precum și o comunicare clară cu privire la interpretarea inițiativelor Erasmus+;

59.

reamintește că comunicarea timpurie, transparentă și fiabilă a termenelor și etapelor stă la baza accesului echitabil și egal la program;

60.

invită agențiile naționale să organizeze sesiuni de informare cu privire la cerințele de raportare la începutul proiectelor; sugerează o revizuire cuprinzătoare a raportării și a contabilității, astfel încât aceleași informații să nu fie solicitate în mod repetat;

61.

invită agențiile naționale să își capaciteze responsabilii cu incluziunea pentru a pune în aplicare planurile de incluziune și diversitate;

62.

invită Comisia să își intensifice colaborarea cu părțile interesate cu privire la „obiectivele de incluziune” europene pentru program și să pună la dispoziție date privind proiectele care includ participanți cu mai puține oportunități;

63.

solicită un echilibru mai bun între obiectivele cantitative (numărul de beneficiari și de proiecte sprijinite) și cele calitative din cadrul programului și subliniază că îmbunătățirea calității educației trebuie să fie în continuare o prioritate a programului Erasmus+;

64.

îndeamnă Comisia să-și intensifice eforturile privind transformarea digitală a programului, în special pentru realizarea unui „Erasmus fără hârtie” pentru toate sectoarele educației și formării; invită Comisia să instituie „legitimația europeană de student” după planificarea inițială și să ajute instituțiile de învățământ superior să adopte nominalizări în cadrul mobilității digitale în scop educațional și transcrieri ale înregistrărilor până în 2025;

65.

solicită o creștere a plăților în avans pentru beneficiarii cu mai puține oportunități și să se ofere beneficiarilor plăți în timp util;

66.

solicită o revizuire și ajustări mai frecvente și periodice ale indicelui ratei inflației pentru granturi și costuri unitare, pentru a le alinia la costul vieții, la inflație și la nevoile beneficiarilor;

67.

invită Comisia și statele membre să contribuie la soluționarea problemelor legate de cazarea studenților care participă la mobilitatea Erasmus+;

68.

invită Comisia să evalueze disponibilitatea alianțelor pentru autonomie, împreună cu acestea, înainte de sfârșitul perioadei lor de finanțare, pentru a stabili dacă au nevoie de o formă de sprijin specific pentru a obține autonomia într-un interval de timp rezonabil, precum și pentru stabilizarea și aprofundarea alianțelor prin finanțări viitoare legate de proiecte;

69.

invită Comisia să discute cu colegiuitorii, cât mai curând posibil, continuarea sustenabilă a alianțelor universităților europene ca inițiativă emblematică; subliniază că o astfel de viziune orientată spre viitor trebuie să transforme aceste alianțe în vârful de lance al învățământului superior european; reamintește că alianțele universitare europene ar trebui să servească drept modele și că Comisia și statele membre ar trebui să creeze condiții-cadru complet interconectate cu Spațiul european al învățământului superior și cu Spațiul european al educației, precum și un statut juridic pentru alianțele universităților europene;

70.

invită Comisia să utilizeze instrumentele programului pentru a încuraja amenajările care ar deschide sectoarele în care femeile sunt subreprezentate, cum ar fi IT, știința, tehnologia, ingineria, artele și matematica, antreprenoriatul și EFP și, ulterior, să faciliteze integrarea femeilor în aceste segmente ale pieței muncii; sugerează Comisiei să promoveze echilibrul de gen în cadrul programului;

71.

subliniază că, prin îmbunătățirea co-creării, Erasmus+ poate sprijini educația pentru a răspunde noilor nevoi societale prin metodologii care încurajează dezvoltarea unui set adaptat de cunoștințe, competențe, atitudini și valori și atrage atenția în special asupra contribuției programului la tranziția către educația digitală;

72.

solicită utilizarea pe scară mai largă a unor norme mai clare pentru învățarea virtuală și mixtă și construirea de infrastructuri pentru oportunități de învățare digitalizate și la distanță, extinzându-le la alte sectoare educaționale pentru a facilita tranziții mai ușoare și mai flexibile și pentru a facilita incluziunea;

73.

sugerează dezvoltarea de sinergii între Erasmus+ și alte programe din cadrul financiar multianual (CFM) pentru a finanța îmbunătățirea accesului la instrumentele educaționale pentru zonele și comunitățile în care conectivitatea sau accesul la tehnologii sunt scăzute, în mod similar cu ceea ce se testează în cadrul unei acțiuni pregătitoare;

74.

solicită ca platformele eTwinning și Școala Europeană să fie integrate pe deplin și fără probleme în programul Erasmus+ și să fie mai bine promovate în rândul cadrelor didactice și al personalului școlar;

75.

solicită Comisiei și statelor membre să promoveze dimensiunea europeană a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice și să încurajeze mobilitatea acestora; solicită să se adopte dispoziții care să înlocuiască profesorii sau să îi despăgubească pentru timpul petrecut în cadrul proiectelor Erasmus+;

76.

sugerează ca acțiunea „Jean Monnet pentru școli” să devină descentralizată, astfel încât să fie gestionată de agențiile naționale pentru a simplifica accesul școlilor;

77.

subliniază necesitatea de a aloca mai multe fonduri oportunităților care vizează școlile primare și elevii, având în vedere nivelul foarte ridicat al cererii în majoritatea țărilor care participă la program;

78.

invită Comisia să soluționeze problemele cauzate de limitarea cantitativă implicită în acreditarea instituțională, având în vedere ambiția programului de a fi incluziv, în special în ceea ce privește școlile, având în vedere numărul lor mare de școli în întreaga UE;

79.

invită Comisia să examineze modul în care pot fi create și promovate sinergiile dintre Erasmus+, alte programe ale CFM și Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030), astfel încât școlile secundare să aibă un acces mai bun la rețeaua de situri memoriale ale Holocaustului și să li se ofere elevilor posibilitatea de a vizita cel puțin unul dintre aceste situri din Europa în timpul carierei lor școlare;

80.

solicită Comisiei să lanseze o cerere de proiecte pentru a permite elevilor din învățământul secundar să viziteze un sit legat de atrocitățile comise de regimurile totalitare din Europa;

81.

solicită Comisiei să lanseze cereri de propuneri în cadrul programului Erasmus+ pentru a sprijini școlile în lupta împotriva tuturor formelor de hărțuire și discriminare și pentru a îmbunătăți consilierea psihologică școlară;

82.

invită Comisia să promoveze rolul Erasmus+ în creșterea sentimentului de apartenență, a angajamentului civic, a unei mai bune înțelegeri a Uniunii și a sprijinirii valorilor europene și să transforme programul într-un adevărat promotor al democrației europene;

83.

solicită Comisiei să introducă componenta de educație civică a UE cu activități școlare și extrașcolare, legate de mobilitatea în scop educațional, care sunt certificate prin micro-certificate, dezvoltă cetățenia activă și adoptă nediscriminarea;

84.

salută componenta de învățare a acțiunii și solicită Comisiei să evalueze rezultatele acesteia în vederea consolidării dimensiunii educaționale prin stabilirea unor sinergii mai puternice între mobilitatea în scop educațional și DiscoverEU;

85.

solicită dezvoltarea DiscoverEU pentru a promova o acțiune mai favorabilă incluziunii;

86.

sugerează să se ia în considerare cotele de bilete pentru călătoriile de grup, deoarece a insista prea rigid ca toți persoanele din grup să aibă vârsta exactă de 18 ani pentru a fi considerate un grup DiscoverEU poate fi contraproductivă;

87.

solicită Comisiei să evalueze opțiunile pentru o abordare mai integrată a activităților pentru tineret în cadrul programelor UE, învățând din experiența Anului european al tineretului 2022 și în consultare cu părțile interesate din tineret cu privire la conceperea, implementarea și evaluarea granturilor și instrumentelor în domeniul tineret;

88.

invită Comisia să consolideze alinierea programului la Strategia UE pentru tineret, la cele 11 obiective pentru tineret și la rezultatele Dialogului UE pentru tineret; solicită o mai bună definire a obiectivelor și rolurilor proiectelor din acțiunea-cheie 2 în domeniul tineretului, într-un mod care să consolideze activitățile pentru tineret, dezvoltarea profesională a lucrătorilor de tineret și educația non-formală;

89.

invită EACEA și agențiile naționale să elaboreze o strategie de comunicare care să se adreseze noilor organizații de tineret, în special celor conduse de tineri cu mai puține oportunități sau care lucrează cu aceștia, și să le ofere sprijin suplimentar în scris propunerilor de proiecte și consolidării capacităților, utilizând oportunități de sprijin, de învățare avansată și de formare pentru tineri (SALTO);

90.

reamintește necesitatea unor fonduri suficiente pentru parteneriatele mici în toate sectoarele programului, pentru a facilita participarea organizațiilor mici și a persoanelor fără experiență și pentru a le oferi perspective reale de dezvoltare;

91.

insistă asupra faptului că programul este esențial pentru crearea Spațiului european al educației și solicită sinergii mai mari cu programul Corpului european de solidaritate; îndeamnă Comisia și statele membre să inițieze o metodă deschisă de coordonare privind recunoașterea reciprocă a competențelor dobândite în perioadele de mobilitate europeană sau de angajament civic;

92.

sugerează ca programul să ofere un sprijin mai mare pentru măsuri precum conturile personale de învățare și micro-certificatele, care îmbunătățesc permeabilitatea sistemelor educaționale;

93.

subliniază importanța promovării mobilității în rândul studenților EFP, printre alte motive, pentru a ajunge la tinerii cu mai puține oportunități; invită statele membre să dezvolte sinergii între Erasmus+ și alte programe de finanțare pentru a facilita mobilitatea în scop educațional în rândul cursanților EFP și al lucrătorilor slab calificați și pentru a îmbunătăți cooperarea teritorială și regională;

94.

îndeamnă la dezvoltarea unui instrument online dedicat, adaptat nevoilor cadrelor didactice, instructorilor și cursanților în EFP inițială și continuă, întrucât instrumentele actuale s-au dovedit insuficiente;

95.

invită Comisia să discute cu colegiuitorii, cât mai curând posibil, viziunea sa privind continuarea durabilă a Centrelor de excelență profesională ca inițiativă emblematică;

96.

solicită o abordare educațională holistică în cadrul centrelor de excelență profesională și invită statele membre să facă din aceste centre forța motrice a dezvoltării unor calificări, programe de învățământ și diplome europene comune în domeniul EFP;

97.

invită Comisia să studieze statutul cursanților EFP aflați în mobilitate; insistă ca organizațiile care găzduiesc ucenicii să aibă obligația de a semna o cartă a calității în conformitate cu Carta Universitară Erasmus și solicită o mai bună monitorizare a condițiilor de muncă și o remunerare adecvată a persoanelor care participă la programele de ucenicie Erasmus+;

98.

sugerează ca programul să sprijine în continuare proiecte care promovează o gamă largă de competențe, inclusiv meșteșugurile artizanale, pentru a le păstra;

99.

invită Comisia să își reconsidere strategia privind învățarea în rândul adulților în colaborare cu agențiile naționale și cu părțile interesate relevante, având în vedere obiectivul ca 60 % dintre adulți să participe la învățarea și educația adulților până în 2030;

100.

invită Comisia să sporească vizibilitatea sprijinului disponibil pentru învățarea în rândul adulților și pentru activitățile educaționale; sugerează că fondurile necheltuite nu sunt imediat direcționate către alte acțiuni, ci sunt utilizate pentru cooperarea în domeniul educației adulților și pentru a facilita utilizarea mobilității în rândul cursanților adulți cu mai puține oportunități prin campanii de sensibilizare, aplicații ușor de completat și sinergii mai mari cu Fondul social european Plus în toate statele membre;

101.

invită Comisia să îmbunătățească comunicarea și promovarea finanțării sportului în cadrul programului Erasmus+; solicită o mai bună reprezentare a asociațiilor sportive în proiectele premiate, întrucât organizațiile non-sportive, cum ar fi organizațiile neguvernamentale și consultanțele, sunt adesea suprareprezentate ca beneficiari;

102.

subliniază că capacitatea programului de a oferi sprijin în situații de criză este în mod necesar foarte limitată, iar Comisia ar trebui, în plus, să faciliteze cooperarea dintre statele membre pentru a aborda în mod cuprinzător provocările comune, protejând programul împotriva supraîncărcării;

103.

invită Comisia și agențiile naționale să depună eforturi pentru a se asigura că potențialii participanți, care sunt resortisanți ai țărilor terțe, care locuiesc în mod legal în UE, nu se confruntă cu dificultăți în cursul procesului de depunere a cererilor, făcând programul cu adevărat incluziv;

104.

subliniază că cooperarea cu țările terțe neasociate poate fi foarte dificilă și invită Comisia să monitorizeze, să îmbunătățească și să consolideze în mod sistematic dimensiunea internațională a programului;

105.

solicită să se acorde mai multă atenție aspectelor legate de dimensiunea internațională a programului, cum ar fi normele de protecție a datelor pentru țările din afara UE, impactul problemelor geopolitice și aspectele legate de vize;

106.

invită Comisia să asigure flexibilitatea necesară a programului în conceperea următoarei generații a programului Erasmus+, asigurând, în același timp, uniformitatea și controlul adecvat al programului, inclusiv de către Parlament;

107.

insistă ca agențiile naționale, beneficiarii și alte părți interesate, inclusiv tinerii, și Parlamentul sunt implicate activ într-un proces continuu, bazat pe dialog, pentru a optimiza generația actuală și următoarea de Erasmus+; sugerează Comisiei să analizeze modul în care instrumentele IA pot fi utilizate pentru a contribui la evaluarea programului și pentru a oferi informații mai clare cu privire la nevoi și la posibilele evoluții, fără a înlocui procesul decizional uman;

108.

solicită Comisiei să reevalueze necesitatea unei vizibilități mai bune a legăturii directe dintre UE și Erasmus+ ca program emblematic al său, pentru a crește gradul de conștientizare a acestei legături în rândul beneficiarilor actuali și viitori;

109.

îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că sinergiile dintre Erasmus+ și alte programe, cum ar fi Orizont Europa sau Fondul social european Plus, sunt exploatate pe deplin și că programul este mai bine conectat cu alte politici ale UE, cum ar fi Planul de acțiune de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025; și Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030;

110.

solicită actualizări în timp util din partea noului grup interprogram format din Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură din cadrul Comisiei și Direcția Generală Cercetare și Inovare cu privire la rezultatele sale în ceea ce privește sinergiile dintre Orizont Europa și Erasmus+;

111.

subliniază necesitatea de a accelera sinergiile dintre Spațiul european al educației, Planul de acțiune pentru educația digitală și Agenda europeană pentru competențe în conturarea unei politici de educație digitală;

112.

solicită Comisiei, EACEA și agențiilor naționale să analizeze și să pună în aplicare în mod sistematic măsuri concrete care să elimine compartimentările existente în structura programului, pentru a spori sinergiile dintre diferitele domenii și actori din domeniul educației, astfel încât să se îmbunătățească permeabilitatea și să se reechilibreze programul, menținând, în același timp, distincțiile necesare pentru un control politic eficace;

113.

solicită ca acțiunile centralizate și descentralizate să fie mai bine corelate și să fie îmbunătățită utilizarea instrumentelor de finanțare flexibile, cum ar fi microgranturile; sugerează că, având în vedere experiențele pozitive dobândite cu microgranturile în timpul pandemiei, acestea ar trebui menținute în mod specific;

114.

invită Comisia să efectueze teste-pilot adecvate atunci când introduce noi măsuri administrative, cum ar fi finanțările suplimentare și sume forfetare, pentru a evita crearea de bariere administrative suplimentare pentru beneficiari;

115.

solicită granturi de funcționare pentru a sprijini dezvoltarea sectoarelor strategice care se bazează adesea pe voluntari și pentru o cooperare structurată și regulată între părțile interesate și organizațiile reprezentative ale beneficiarilor;

116.

solicită îmbunătățirea calității evaluărilor granturilor de funcționare;

117.

încurajează stimulente mai puternice și orientări mai bune, astfel încât eticheta „marcă de excelență” să înceapă să aibă un impact pozitiv tangibil asupra programului Erasmus+;

118.

invită Comisia să dea curs în mod consecvent tuturor indiciilor conform cărora un beneficiar acreditat nu respectă valorile europene, cu scopul de a asigura încrederea în mecanismul de acreditare instituit și să ia măsurile corespunzătoare, ceea ce trebuie să conducă la expulzare dacă acuzațiile sunt întemeiate și nu pot fi remediate imediat și permanent; subliniază necesitatea unei monitorizări mai stricte în următoarea perioadă de programare;

119.

invită Comisia să țină seama într-o mai mare măsură de fraudă, cum ar fi societățile de tip „cutie poștală” sau includerea de fonduri suplimentare care nu ajung efectiv la grupuri cu mai puține oportunități, și să sporească transparența acțiunilor întreprinse pentru a combate astfel de abuzuri;

120.

solicită majorări bugetare mai graduale și mai previzibile în următoarea perioadă de programare a cadrului financiar multianual și insistă asupra faptului că, încă de la începutul anului 2028, nivelurile de finanțare nu trebuie să fie mai mici decât cele din ultimul an al programului actual (2027), pentru a asigura continuitatea și stabilitatea fără probleme a acțiunilor și activităților programului;

121.

își declară hotărârea de a asigura o creștere substanțială a bugetului Erasmus+ în perioada de programare 2028-2034 și se angajează să tripleze pachetul actual, ținând cont de cerințele programului;

° °

122.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei și agențiilor naționale Erasmus+.

(1)
JO L 189, 28.5.2021, p. 1.

(2)
JO C 385, 22.9.2021, p. 2.

(3)
JO C 205, 20.5.2022, p. 17.

(4)
JO C 224, 8.6.2022, p. 2.

(5)
JO C 479, 16.12.2022, p. 65.

(6)
JO C 32, 27.1.2023, p. 58.

(7) Studiul – „Programele de finanțare ale UE pentru perioada 2021-2027 în domeniul culturii, mass-mediei, educației, tineretului și sportului: primele lecții, provocări și perspective viitoare – Erasmus+”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Departament tematic B – Politici structurale și de coeziune, 11 septembrie 2023.

(8) Studiu – „Punerea în aplicare timpurie a patru programe ale UE pentru perioada 2021-2027: Erasmus+, Europa creativă, Corpul european de solidaritate și Cetățeni, egalitate, drepturi și valori (componenta 3)”, Parlamentul European, Direcția Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, 20 iulie 2023.

(9) Pentru o definiție a persoanelor cu mai puține oportunități, a se vedea articolul 2 alineatul (25) din Regulamentul (UE) 2021/817.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5701/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 17/10/2024

Informatii

Apply Filters