CELEX:52024IP0010: P9_TA(2024)0010 – Implementarea dezvoltării teritoriale (RDC, titlul III, capitolul II) și punerea sa în aplicare în cadrul Agendei teritoriale europene 2030 – Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la implementarea dezvoltării teritoriale (RDC, titlul III, capitolul II) și punerea sa în aplicare în cadrul Agendei teritoriale europene 2030 (2023/2048(INI))

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special titlul XVIII,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (1) (Regulamentul privind dispozițiile comune),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022 (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (7),

—

având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP 21) de la Paris, din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

—

având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 11 privind orașele și comunitățile durabile,

—

având în vedere Agenda teritorială 2030 – un viitor pentru toate teritoriile, adoptată la reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu amenajarea teritoriului, dezvoltarea teritorială și/sau coeziunea teritorială din 1 decembrie 2020,

—

având în vedere Pactul de la Amsterdam de stabilire a Agendei urbane a UE, convenit în cadrul reuniunii informale a miniștrilor UE responsabili cu chestiunile urbane care a avut loc la 30 mai 2016,

—

având în vedere „Noua Cartă de la Leipzig – Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun”, adoptată în cadrul reuniunii ministeriale informale privind aspecte urbane din 30 noiembrie 2020,

—

având în vedere Acordul de la Ljubljana, adoptat în cadrul reuniunii informale a miniștrilor responsabili cu chestiunile urbane din 26 noiembrie 2021,

—

având în vedere Noua agendă urbană adoptată de Organizația Națiunilor Unite la 20 octombrie 2016,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2023, intitulată „Valorificarea talentelor în regiunile Europei” (COM(2023)0032),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 4 februarie 2022 intitulată „Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea: Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050” (COM(2022)0034),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” (COM(2021)0345),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030” (COM(2021)0101),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” (COM(2020)0562),

—

având în vedere inițiativa Comisiei privind noul Bauhaus european, lansată la 16 septembrie 2020,

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 17 iunie 2022 intitulat „Instrumentul financiar pentru modelul de dezvoltare teritorială al noului Bauhaus european (MDT NBE)” (SWD(2022)0172),

—

având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2022 referitoare la noul Bauhaus european (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2022 privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale din UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040 (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE: al 8-lea raport privind coeziunea (10),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 februarie 2022 referitoare la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post-COVID-19 (11),

—

având în vedere rezoluția sa din 20 mai 2021 referitoare la inversarea tendințelor demografice în regiunile Uniunii utilizând instrumentele politicii de coeziune (12),

—

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la politica de coeziune și strategiile de mediu de la nivel regional în lupta împotriva schimbărilor climatice (13),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la rolul regiunilor și al orașelor din UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris COP 21 privind schimbările climatice (14),

—

având în vedere avizul din 18 septembrie 2020 al Comitetului Economic și Social European referitor la „Revizuirea Agendei teritoriale a UE, a Cartei de la Leipzig și a Agendei urbane a UE”
(15),

—

având în vedere analiza aprofundată intitulată „Agenda teritorială 2030 – Evaluarea punerii în aplicare”, publicată de Direcția Generală Politici Interne la 7 iunie 2023
(16),

—

având în vedere studiul realizat pentru Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei intitulat „Strategii teritoriale și urbane integrate: cum creează valoare adăugată fondurile ESI în perioada 2014-2020”, publicat în decembrie 2017 (17),

—

având în vedere STRAT-Board, instrumentul interactiv dezvoltat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene și DG REGIO, care prezintă modul în care fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sprijină abordarea integrată a dezvoltării urbane și teritoriale (18),

—

având în vedere Manualul strategiilor de dezvoltare teritorială și locală (19) și Manualul strategiilor de dezvoltare urbană durabilă (20), publicate de JRC,

—

având în vedere documentul de lucru elaborat de DG REGIO intitulat „The geography of EU discontent and the regional development trap” (Geografia nemulțumirii UE și capcana dezvoltării regionale), publicat în martie 2023,

—

având în vedere studiul efectuat de Consiliul localităților și regiunilor europene, intitulat „ITI și DLRC. Utilizarea instrumentelor teritoriale integrate în politica de coeziune”, publicat în decembrie 2022,

—

având în vedere Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile din 2007 și Noua Cartă de la Leipzig – Puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun din 30 noiembrie 2020,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0420/2023),

A.

întrucât politica de coeziune rămâne și ar trebui să rămână principala politică de investiții pentru regiunile și orașele UE și nu este menită să servească în mod consecvent drept primă opțiune de asistență financiară pentru a face față unor evenimente neprevăzute care bulversează socio-economia noastră; întrucât Agenda teritorială este instrumentul de coordonare a politicii teritoriale a UE, așa cum se reflectă în programele și proiectele sale naționale, oferind orientări pentru amenajarea strategică a teritoriului și dezvoltarea regională, solicitând consolidarea dimensiunii teritoriale a politicilor sectoriale la toate nivelurile de guvernanță și urmărind să promoveze un viitor incluziv și sustenabil pentru toate locurile și să contribuie la realizarea ODD-urilor în Europa;

B.

întrucât problemele cu care se confruntă regiunile UE sunt identificate și gestionate la nivel teritorial;

C.

întrucât regulamentele anterioare și actuale privind dispozițiile comune nu fac nicio referire specifică la Agenda teritorială 2020 sau, respectiv, 2030; întrucât titlul III capitolul II din actualul Regulament privind dispozițiile comune oferă baza pentru atragerea fondurilor politicii de coeziune prin strategii de dezvoltare teritorială; întrucât articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 (21) se referă la dezvoltarea urbană durabilă bazată pe strategii urbane durabile integrate drept cadru pentru selectarea operațiunilor unice;

D.

întrucât abordarea localizată a procesului de elaborare a politicilor, bazată pe dezvoltarea teritorială integrată urmărește să deblocheze potențialul unic al resurselor, cunoștințelor și activelor teritoriale, recunoscând, în același timp, necesitatea unor soluții adaptate în diferite tipuri de teritorii;

E.

întrucât se pare că principalele dificultăți cu care s-au confruntat instituțiile locale și regionale și societatea civilă în perioada 2014-2020 au fost sprijinul tehnic și administrativ insuficient, obstacolele birocratice disproporționate, lipsa competențelor și a formării, a cunoștințelor și a consolidării capacităților, precum și slaba cooperare între diferitele niveluri de guvernanță, pe lângă absorbția lentă a fondurilor;

F.

întrucât se pare că, în regiunile și unitățile administrative în care este pus în aplicare LEADER, un administrator obligatoriu al Grupului de acțiune locală contribuie la îmbunătățirea performanței și a absorbției finanțării regionale;

G.

întrucât bogăția diversității teritoriale a Europei ar trebui considerată un sistem dinamic și complex în care fiecare regiune se confruntă cu dificultăți în materie de dezvoltare, în funcție de caracteristicile sale specifice; întrucât inegalitățile tot mai mari între locuri și între oameni au atins un nivel critic și este necesară o acțiune concertată la toate nivelurile geografice și de guvernanță pentru a asigura perspective viitoare pozitive pentru toate persoanele și locurile din întreaga UE;

H.

întrucât Manualul strategiilor de dezvoltare teritorială și locală oferă sprijin metodologic la toate nivelurile;

I.

întrucât microcoeziunea este o formă de echilibru pentru zonele subdezvoltate din regiunile mai dezvoltate; întrucât, concentrându-se în mod explicit pe „locuri și oameni”, Agenda teritorială (AT2030) este un pionier al „ideii de coeziune interpersonală” alături de coeziunea teritorială, ținând seama de faptul că aceste disparități pot fi abordate numai prin acordarea unei atenții sporite diversității și potențialului teritoriilor, precum și prin elaborarea de politici și strategii bazate pe realitatea zonei, cu scopul de a integra mai bine dimensiunea teritorială în toate fondurile UE;

J.

întrucât articolul 28 din RDC desemnează investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) drept instrumente pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare teritorială și solicită coerență și coordonare între fonduri atunci când se aplică mai multe dintre acestea aceleiași strategii pentru dezvoltarea regională sau locală; întrucât aceste instrumente vizează dezvoltarea teritorială ascendentă și întăresc participarea activă a părților interesate de la nivel local;

K.

întrucât, în perioada 2014-2020, au fost programate 1 975 de strategii în cele 28 de state membre de la momentul respectiv, finanțate cu 19 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), dintre care 13,8 miliarde EUR au fost alocate ITI în nouă state membre;

L.

întrucât DLRC a fost al doilea cel mai utilizat instrument de către statele membre pentru dezvoltarea strategiilor teritoriale sau locale în perioada 2014-2020 și garantează că administrațiile locale și regionale și părțile interesate vor fi implicate îndeaproape la pregătirea, punerea în aplicare și monitorizarea fondurilor UE pe care le primesc; întrucât nu există nicio alocare pentru utilizarea DLRC în perioada de programare 2021-2027;

M.

întrucât punerea în aplicare a ITI și a DLRC rămâne inegală la nivelul UE, iar mai multe state membre și autorități de management nu par să fie foarte angajate să le implementeze; întrucât interpretarea și punerea în aplicare a obiectivului de politică 5 „Europa mai aproape de cetățeni” (OP5) diferă de la un stat membru la altul, ceea ce duce la o implementare redusă a ITI și DLRC; întrucât colegiuitorii ar trebui să aibă în vedere, în viitor, o punere în aplicare mai flexibilă a OP5, fără cerințe stricte privind strategiile și guvernanța, contribuind la deschiderea acesteia către toate tipurile de inițiative care ajută la dezvoltarea regională și locală;

N.

întrucât ITI și DLRC sunt instrumente care ar trebui să vizeze nu numai facilitarea unei abordări ascendente a dezvoltării teritoriale prin implicarea administrațiilor locale și regionale de la început, ci și prin facilitarea dialogului între diferitele părți interesate și prin intensificarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, precum și prin încurajarea cooperării și a transferului de informații între toate nivelurile administrației;

O.

întrucât AT2030 invită Parlamentul și Comisia sa pentru dezvoltare regională, comisia competentă pentru coeziune economică, socială și teritorială, să țină seama de obiectivele acesteia, pledând pentru prioritățile sale în cadrul proceselor legislative ale UE;

P.

întrucât ITI și politicile bazate pe realitatea zonei sunt condiții necesare pentru atingerea obiectivelor strategice ale UE, cum ar fi tranziția verde și cea digitală; întrucât politicile locale pot ajuta teritoriile să scape de declinul economic pe termen lung și de „capcana dezvoltării regionale”, în care o regiune nu își poate menține dinamica economică în ceea ce privește veniturile, productivitatea și ocuparea forței de muncă;

Q.

întrucât AT2030 definește două obiective generale, o Europă justă și o Europă verde, care au șase priorități (Europa echilibrată, regiunile funcționale, integrarea dincolo de frontiere, mediul sănătos, economia circulară și conexiunile durabile) pentru dezvoltarea întregului teritoriu european și a tuturor locurilor sale; întrucât AT2030 aliniază și mai mult obiectivele de dezvoltare teritorială ale UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și la Pactul verde european; întrucât Agenda urbană a UE, prin Carta de la Leipzig, sprijină obiectivele AT2030;

R.

întrucât dezvoltarea teritorială comună puternică prin RDC și punerea în aplicare a AT2030 pot consolida solidaritatea și procesele democratice și o Uniune echitabilă și verde; întrucât abordările teritoriale adaugă valoare prin aplicarea unei perspective strategice și spațiale care reflectă combinațiile specifice ale provocărilor și oportunităților sociale, instituționale, economice și de mediu care influențează dezvoltarea tuturor tipurilor de teritorii;

S.

întrucât punerea în aplicare a priorităților AT2030 rămâne inegală pe teritoriul UE, ținând seama în special de disparitățile spațiale, cum ar fi insularitatea; întrucât concluziile AT2030 arată inegalități din ce în ce mai mari în cadrul UE, care accentuează decalajele dintre oameni și dintre teritorii;

T.

întrucât AT2030 solicită consolidarea dimensiunii teritoriale a politicilor sectoriale la toate nivelurile de guvernanță; întrucât principiile directoare ale AT2030 sunt cuprinse în cele două priorități „Oamenii și locurile se îndepărtează” și „Dezvoltarea durabilă și schimbările climatice”;

U.

întrucât șapte acțiuni-pilot au fost lansate odată cu adoptarea AT2030, fiind un exemplu de aplicare a obiectivelor sale pe teren, la nivel local și regional, și inspirând acțiuni comune în întreaga UE, și anume: „Un viitor pentru regiunile rămase în urmă”, „Înțelegerea modului în care politicile sectoriale modelează (dez)echilibrele spațiale”, „Locuri mici contează”, „Amenajarea teritoriului transfrontalier”, „Acțiuni climatice în orașele alpine”, „Adaptarea la schimbările climatice și reziliența prin tranziția peisagistică” și „Reducerea artificializării terenurilor, a expansiunii urbane și a impermeabilizării solului în orașe de diferite dimensiuni și zone urbane funcționale”;

V.

întrucât, având în vedere echilibrul geografic limitat în dezvoltarea acestor acțiuni-pilot și dificultățile administrative întâmpinate atunci când acțiunile-pilot au fost finanțate de mai multe programe, este necesară o mai bună colectare a datelor și o revizuire coerentă a AT2030,