CELEX:52024IP0014: P9_TA(2024)0014 – Aviația electrică – o soluție pentru zborurile pe distanțe scurte și medii – Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la aviația electrică – o soluție pentru zborurile pe distanțe scurte și medii (2023/2060(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 16/01/2024; data votului
Emitent: Parlamentul European, Comisia pentru transport şi turism
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5708

17.10.2024

P9_TA(2024)0014

Aviația electrică – o soluție pentru zborurile pe distanțe scurte și medii

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2024 referitoare la aviația electrică – o soluție pentru zborurile pe distanțe scurte și medii (2023/2060(INI))

(C/2024/5708)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , în special articolul 90,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană , în special articolul 3 alineatul (3),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 martie 2023 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete (Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete) (COM(2023)0161),

—	având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iulie 2021 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului, (COM(2021)0559),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 14 decembrie 2021 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1153 și a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 (COM(2021)0812), în special secțiunea 5 privind infrastructura de transport aerian,

—	având în vedere propunerea Comisiei din 7 iunie 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare (COM(2018)0435),

—	având în vedere propunerea Comisiei din 11 iunie 2013 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a cerului unic european (COM(2013)0410),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2022 intitulată „Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent și durabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa” (COM(2022)0652,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (COM(2020)0789),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (1), care transpune Pactul verde european în legislație,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 598/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a normelor și a procedurilor cu privire la introducerea restricțiilor de operare referitoare la zgomot pe aeroporturile din Uniune în cadrul unei abordări echilibrate și de abrogare a Directivei 2002/30/CE (2),

—

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (3), în special înființarea Fondului pentru inovare,

—	având în vedere Pactul verde european, care urmărește să plaseze UE pe calea tranziției verzi, cu obiectivul final de a atinge neutralitatea climatică până în 2050,

—

având în vedere adoptarea pachetului „Pregătiți pentru 55” și propunerile incluse în acesta, în special propunerea de creștere a producției și a utilizării combustibililor de aviație durabili (SAF), cunoscută și sub denumirea „inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației”, precum și propunerea de revizuire a sistemelor UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în ceea ce privește emisiile de CO2 generate de aviație,

—	având în vedere rezoluția sa din 9 mai 2023 referitoare la noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2015 referitoare la aviație (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 mai 2012 referitoare la viitorul aeroporturilor și al serviciilor aeriene regionale în UE (6) și rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la o strategie în domeniul aviației pentru Europa (7),

—	având în vedere condițiile speciale de certificare ale Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) SC E-19 pentru sistemele de propulsie electrice/hibride,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A9-0438/2023),

A.	întrucât până în 2019, emisiile generate de aviația internațională au crescut cu 146 % comparativ cu 1990 (8); întrucât se preconizează că acest procent va crește pe măsură ce crește cererea în domeniul transportului aerian;

B.	întrucât emisiile ar putea fi reduse cu 50-55 % prin trecerea la SAF, cu 30-35 % prin introducerea de noi tehnologii, cu 5-10 % prin optimizarea exploatării și a infrastructurii aeronavelor și cu 5 % optând pentru noi măsuri bazate pe piață (9);

C.	întrucât pentru a realiza reducerile de emisii necesare până în 2050, 75 % din flota civilă mondială va trebui înlocuită începând cu 2035;

întrucât susținerea unei aviații cu adevărat curate necesită colaborări aprofundate între actorii din domeniul cercetării, producători, companii aeriene, guverne și alte părți interesate; întrucât un subgrup din industria aviatică este deja activ în dezvoltarea unor concepte avansate de aeronave (10), cum ar fi aeronavele electrice cu decolare și aterizare verticală (eVTOL);

întrucât întreprinderea comună pentru o aviație curată este principalul program de cercetare și inovare al UE pentru transformarea aviației pe calea spre un viitor sustenabil; întrucât întreprinderea comună pentru o aviație curată și AESA cooperează la adaptarea regimului standard de certificare pentru o nouă generație de aeronave;

întrucât aeronave electrice de probă de mici dimensiuni cu până la nouă locuri zboară deja în diferite regiuni ale UE; întrucât există planuri privind aeronave electrice cu până la 30 de locuri pentru sfârșitul anilor 2020 și aeronave regionale pentru anii 2030 (11); întrucât prima flotă de aeronave electrice certificate de AESA (12) participă deja la activități de formare a piloților în condiții de siguranță și care respectă mediul; întrucât s-a solicitat deja la AESA certificarea de tip pentru mai multe modele eVTOL;

întrucât AESA a propus norme pentru operarea în condiții de siguranță a aeronavelor VTOL, care includ taxiuri aeriene, și un set cuprinzător de cerințe operaționale pentru taxiurile aeriene electrice pilotate, care acoperă domeniile de operare, acordarea de licențe echipajului de zbor și norme privind gestionarea traficului aerian;

întrucât aviația electrică și hibridă electrică ar putea consolida mobilitatea și conectivitatea aeriană urbană și regională, oferind o gamă largă de soluții inovatoare de transport public; întrucât, între timp, prind formă și planuri de folosire pe scară largă a aeronavelor pe bază de hidrogen până în 2035;

întrucât aviația electrică și hibridă electrică va îmbunătăți timpii de călătorie competitivi pe distanțe scurte printr-un transfer mai rapid; întrucât aeronavele electrice vor transporta mai puțini pasageri în avioane mici, ceea ce înseamnă mai puțin timp petrecut pentru îmbarcare și serviciile de handling la sol;

J.	întrucât în UE are loc o dezvoltare rapidă a tehnologiei bateriilor, atât în ceea ce privește volumele de producție, cât și cheltuielile de dezvoltare;

întrucât succesul proiectelor de cercetare și dezvoltare extrem de complexe în domeniul aviației curate depinde direct de sprijinul financiar și politic, inclusiv de sprijinul instituțiilor UE și al statelor membre; întrucât au fost create mai multe alianțe pentru aviația curată, cum ar fi Alianța pentru aviația cu emisii zero, care lucrează în prezent la fluxuri de proiecte, dar au nevoie de un sprijin eficace din partea UE; întrucât stimulentele publice pentru aceste proiecte sunt esențiale pentru atragerea de investiții private;

întrucât în următorii ani vor fi necesare investiții din partea statelor membre în aprovizionarea cu energie electrică a aeronavelor staționare pentru a respecta obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (13), ceea ce ar putea deveni un pas înainte către instalarea viitoare a infrastructurii de încărcare pentru aeronavele electrice;

M.	întrucât calculul amprentei de carbon a aviației electrice și a celei alimentate cu hidrogen trebuie să se bazeze pe întregul său ciclu de viață, inclusiv sursa producției de energie și fabricarea bateriei;

N.	întrucât deși sectorul aviației a primit un semnal clar de alarmă în ceea ce privește vulnerabilitatea sa la pandemii, la situația geopolitică și la șocuri economice, acesta și-a dovedit rolul esențial în menținerea neîntreruptă a lanțului de aprovizionare, în special pentru bunurile esențiale;

O.	întrucât competențele verzi și digitale în învățământul și domeniile de specialitate tehnice, cum ar fi tehnologia și ingineria aviatică, științele și matematica, sunt vitale pentru dezvoltarea sustenabilă a aviației și creează locuri de muncă atractive pentru tineri;

P.	întrucât siguranța trebuie să rămână prioritatea numărul unu a aviației,

Beneficiile electrificării aeronavelor

observă importanța aeroporturilor regionale din Uniune pentru operațiunile de zbor electric pe distanțe scurte și medii; evidențiază potențialul aeroporturilor regionale ca noduri multimodale de inovare și potențialul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, aducând beneficii cercetării și concurenței nu numai în sectorul aviației, ci și în alte sectoare de transport, cum ar fi cel rutier, maritim și feroviar; solicită, prin urmare, Comisiei să își afirme sprijinul financiar pentru aeroporturile regionale, în special pentru cele active în domeniul aviației electrice;

este convins că opțiuni de transport aerian mai curate, mai rapide și mai convenabile ar spori conectivitatea și accesibilitatea în zonele mai mici, mai izolate și slab populate, inclusiv în regiunile insulare și în regiunile ultraperiferice, în special în ceea ce privește accesul la serviciile publice, crearea de oportunități de locuri de muncă și turismul mai sustenabil;

constată că regiunile ultraperiferice vor fi dificil de conectat cu continentul european prin intermediul aviației electrice din cauza depărtării și a capacității limitate a bateriilor aeronavelor; evidențiază, cu toate acestea, potențialul aviației electrice de a asigura conectivitatea dintre regiunile ultraperiferice, contribuind la dezvoltarea acestora și atenuând parțial consecințele negative pentru economia lor care rezultă din topografia lor dificilă; subliniază că este necesar un sprijin financiar, material și tehnic pentru regiunile ultraperiferice, pentru a asigura faptul că infrastructura necesară pentru încărcarea rapidă și fiabilă a bateriilor, întreținerea aeronavelor eVTOL și formarea de tehnicieni și operatori înalt calificați sunt dezvoltate într-un ritm adecvat;

accentuează că atunci când avem de-a face cu bariere geografice, timpul economisit prin utilizarea zborurilor electrice ca nou mijloc de transport public care nu se bazează pe șoselele sau căile ferate existente poate fi considerabil; face referire la experiența țărilor nordice, care combină zone geografice caracterizate de fiorduri, lacuri și munți, o densitate scăzută a populației și un accent puternic pe energia sustenabilă (14), precum și la cea a regiunilor ultraperiferice caracterizate de insularitate, depărtare, suprafață redusă, relief și climă dificile; solicită Comisiei să exploreze acest potențial în strânsă cooperare cu regiunile și statele membre respective;

consideră că electrificarea aviației regionale ar putea face ca rute anterior abandonate să devină viabile economic, îmbunătățind conectivitatea, stimulând dezvoltarea regională și atrăgând noi investiții regionale; subliniază perspectivele credibile de hibridizare, având în vedere constrângerile aviației regionale legate de autonomie și numărul de pasageri;

reiterează viziunea Comisiei potrivit căreia, așa cum se menționează în Strategia 2.0 a Comisiei privind dronele, eVTOL vor deveni un element de bază al transportului de călători până în 2030, integrându-se în sistemele de transport existente și contribuind la decarbonizarea UE, reducând în același timp la minimum orice impact negativ asupra mediului (15); evidențiază că în pofida evoluțiilor tehnologice rapide ale eVTOL, în prezent acestea sunt încă limitate la șase locuri, în timp ce aeronavele electrice cu aripi fixe pot deja să transporte mai mulți pasageri atât pe rutele aeriene urbane existente, cât și pe cele noi; invită Comisia să facă diferența între cele două posibilități, deoarece folosesc tehnologii diferite și deservesc piețe diferite; este convins că atât eVTOL, cât și aeronavele electrice cu aripi fixe trebuie considerate forme complementare de mobilitate aeriană urbană nouă;

evidențiază că aeronavele cu motoare electrice generează un nivel de poluare apropiat de zero, ceea ce înseamnă reducerea emisiilor locale care ar putea afecta sănătatea cetățenilor care locuiesc în apropierea aeroporturilor; consideră așadar că mai ales avioanele care emit un număr redus de decibeli ar trebui să beneficieze de proceduri simplificate pentru a obține autorizații legate de zgomot sau derogări de la restricțiile de zbor; subliniază că reducerea zgomotului realizată prin intermediul aviației electrice cu un nivel redus de decibeli poate îmbunătăți situația anumitor aeroporturi și zone rezidențiale învecinate;

accentuează că este nevoie să se valorifice potențialul aeronavelor electrice și hibride electrice privind nivelul semnificativ mai scăzut de zgomot; îndeamnă industria să folosească contribuțiile AESA atunci când se definește prima specificație tehnică de protecție a mediului (16) pentru evaluarea zgomotului anumitor aeronave eVTOL, care urmărește să asigure un nivel ridicat și uniform de protecție a mediului pentru cetățenii europeni și să faciliteze integrarea lor în ecosistemul aviatic și în mediul urban;

este ferm convins că aeronavele electrice și hibride electrice vor oferi un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în aviație și noi posibilități de mobilitate urbană; salută activitatea desfășurată până în prezent de AESA cu privire la aeronavele eVTOL destinate utilizării ca taxiuri aeriene, la proiectarea infrastructurii terestre necesare pentru operațiuni sigure de mobilitate aeriană urbană (17) și la adaptarea cadrului de reglementare în domeniul aviației pentru a facilita intrarea pe piață a aeronavelor care folosesc propulsia electrică și pe bază de hidrogen; evidențiază rolul esențial al AESA în certificarea acestor tipuri de aeronave, deoarece acest lucru ar putea accelera dezvoltarea lor; sprijină comercializarea aeronavelor ecologice care folosesc tehnologii de propulsie alternative pentru a completa măsurile lansate în cadrul inițiativelor privind combustibilii de aviație durabili; invită Comisia să ia măsuri în viitor pentru a se asigura că zborurile electrice deservesc rute regionale scurte în scopul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public în temeiul normelor UE aplicabile;

Investiții pentru viitor

10.

consideră că deși zborurile pe distanțe scurte și medii sunt responsabile de o mică parte din emisii, fiecare rută electrificată reprezintă o reducere a amprentei climatice și de mediu a aviației și este o investiție valoroasă; insistă că punerea în comun a investițiilor necesare trebuie să înceapă acum;

11.

consideră că obiectivele privind emisiile scăzute și emisii zero vor fi, de asemenea, atinse folosind tehnologiile hibride electrice dezvoltate pentru zboruri regionale și internaționale pe distanțe scurte și medii operate atât în cadrul aviației comerciale, cât și în cel al aviației de afaceri, și solicită să se facă investițiile necesare în cercetare și dezvoltare pentru proiectarea aeronavelor și a sistemelor de propulsie, baterii și alte soluții hibride; observă că odată cu comercializarea aviației electrice, statele membre ar trebui să ia în considerare revizuirea legislației lor care interzice zborurile pe distanțe scurte și medii;

12.

observă că nevoile substanțiale legate de înlocuirea flotei civile reprezintă o dificultate și necesită investiții financiare substanțiale, dar sunt și o oportunitate majoră de piață care ar putea duce la crearea de noi locuri de muncă și competențe pentru întregul sector al transporturilor din Europa;

13.

insistă că dezvoltarea aviației electrice pentru uz comercial necesită un sprijin real financiar și în materie de reglementare atât la nivel național, cât și la nivelul UE; evidențiază rezultatele foarte pozitive obținute cu ajutorul achizițiilor publice și consideră că acestea sunt un instrument eficace pentru electrificarea industriei fără a perturba piața;

14.

invită statele membre să analizeze posibilitatea unor stimulente și beneficii de piață pentru producătorii de aeronave electrice, operatorii și IMM-urile în cauză, pentru a promova dezvoltarea și adoptarea acestei tehnologii ecologice; consideră că aceste stimulente și beneficii pentru componentele aeronautice electrice, energia electrică și creditele de reducere a emisiilor pot favoriza creșterea pieței;

15.

constată că în Europa sunt operate numeroase zboruri pe distanțe scurte și medii; invită Comisia ca, în cooperare cu Eurocontrol și AESA, să identifice rutele aeriene cele mai potrivite pentru electrificarea completă și care ar duce la reduceri mai semnificative ale emisiilor de CO2, deoarece acest lucru va ajuta aeroporturile în cauză să demareze adaptările necesare; subliniază că rolul hidrogenului poate fi semnificativ în reducerea emisiilor; reamintește că întreprinderile își pun speranțele în avioanele electrice pentru soluții la scară mai mică și în avioanele pe bază de hidrogen pentru cele la scară mai mare;

16.

consideră că este necesar să se examineze posibilitatea de a modifica normele existente ale UE privind ajutoarele de stat pentru a permite crearea unui cadru de investiții specific care să se bazeze pe finanțare publică și privată pentru a sprijini sectorul eVTOL emergent, care utilizează intensiv resurse, în vederea consolidării autonomiei strategice a Europei în acest domeniu, întrucât eVTOL vor deveni cu siguranță o parte strategică a sectorului transporturilor;

17.

consideră că întreprinderile din UE active în domeniul electrificării sectorului aviației ar trebui să colaboreze mai strâns cu autoritățile naționale și ale UE pentru a elabora o foaie de parcurs tehnică integrată și programe comune de cercetare; salută activitatea desfășurată în cadrul AZEA; accentuează că această cooperare este esențială pentru ca UE să își mențină poziția de lider industrial și competitivitatea pe scena internațională;

18.

constată că aeronavele electrice mai mici pot opera de pe pistele mai scurte și mai simple existente, ceea ce ar putea reduce necesitatea unei infrastructuri mari și costisitoare în viitor;

19.

accentuează că planificarea și gradul de pregătire a infrastructurii energetice reprezintă un factor-cheie pentru a determina adoptarea aviației electrice și pe bază de hidrogen, deoarece implementarea aviației electrice va fi posibilă numai după ce infrastructura va fi pregătită și testată; constată că după trecerea la sisteme de propulsie alternative, aeroporturile mari existente ar putea consuma, până în 2050, de 5-10 ori mai multă energie electrică decât în prezent (18) și observă că infrastructura pentru aeronavele electrice și electrificarea amplasamentelor, cum ar fi aeroporturile, nu sunt încă suficient dezvoltate; atrage atenția că pentru a satisface cererea de energie preconizată, primele elemente ale infrastructurii aeroportuare trebuie instalate până în 2025 și solicită asigurarea investițiilor necesare; accentuează, în continuare, în acest sens, că pentru o a asigura introducerea adecvată a aeronavelor electrice, Comisia și statele membre trebuie să pună în aplicare în mod corespunzător Regulament privind infrastructura pentru combustibili alternativi (RICA) (19) pentru a promova în continuare electrificarea amplasamentelor; evidențiază utilitatea proiectelor specifice de finanțare a infrastructurii în acest sens, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru transporturi și energie; reamintește că în temeiul RICA, Comisia trebuie să evalueze, la sfârșitul anului 2026 și apoi din cinci în cinci ani, situația actuală și evoluția viitoare a pieței aviației pe bază de hidrogen și cu propulsie electrică; îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că are loc această evaluare, inclusiv un studiu de fezabilitate privind instalarea infrastructurii relevante pentru alimentarea aeronavelor, urmat de un plan de instalare a infrastructurii pentru combustibili alternativi în aeroporturi, în special pentru punctele de reîncărcare cu energie electrică și de realimentare cu hidrogen; încurajează industriile la nivel mondial să convină cât mai repede posibil asupra unor standarde mondiale pentru stațiile de încărcare la sol pentru aeronavele staționare;

Dificultăți și soluții tehnologice

20.

având în vedere că tendințele tehnologice din diferite sectoare ale transporturilor se îndreaptă în aceeași direcție, salută parteneriatele intersectoriale existente în materie de cercetare și dezvoltare (20) dintre industria transportului aerian și industria autovehiculelor (privind dezvoltarea următoarei generații de baterii și pile de combustie), dintre sectorul transportului aerian și cel al transportului maritim (privind utilizarea combustibililor alternativi) și dintre sectorul transportului aerian și cel al transportului feroviar (privind sistemele de distribuție electrică);

21.

atrage atenția că deși aeronavele electrice și hibride electrice sunt extrem de promițătoare în ceea ce privește un viitor mai sustenabil al aviației, generația actuală de baterii se confruntă cu dificultăți semnificative, legate în primul rând de greutate și de densitatea energetică; constată că aceste limitări au un impact asupra autonomiei, capacității sarcinii utile și eficienței globale a aeronavelor electrice;

22.

reamintește că operațiunile cu aeronave electrice presupun cerințe stricte pentru baterii, siguranța având prioritate, iar acestea trebuind să fie ușoare, compacte și reîncărcabile rapid și să asigure puterea ridicată necesară pentru segmentele de decolare și ascensiune; subliniază că astfel de baterii de înaltă performanță necesită materii prime critice, care adesea nu se găsesc în Europa; invită industria aviatică să participe la eforturile industriilor de a asigura un lanț de aprovizionare sustenabil;

23.

reamintește că condițiile de altitudine specifice transportului aerian impun constrângeri tehnice specifice în ceea ce privește bateriile în comparație cu alte moduri de transport;

24.

evidențiază potențialul aviației pe bază de hidrogen care folosește pile de combustie, aceasta fiind o formă alternativă de aviație electrică, în special în ceea ce privește autonomia; accentuează că îmbunătățirea continuă a tehnologiilor în materie de baterii și pile de combustie, combinată cu modele de aeronave mai eficiente energetic, poate permite o performanță de mediu mai bună; reiterează că printre cele mai mari dificultăți de ordin tehnologic cu care se confruntă industria se numără în prezent greutatea și dimensiunea bateriilor, puterea maximă de ieșire a pilelor de combustie, sistemul de distribuție electrică și sistemul termic, integrarea corpului aeronavei și îmbunătățirea aerodinamicii;

25.

accentuează că utilizarea crescută a bateriilor în aeronautică va necesita crearea imediată a unei industrii de reciclare în UE, compatibilă cu nevoile sectorului, pentru a evita crearea de noi dependențe de țările din afara UE;

Acțiuni în cadrul UE

26.

reamintește că industria aeronautică nu este doar un catalizator important al activității economice, ci și unul dintre cele mai de succes sectoare de înaltă tehnologie din UE; solicită Comisiei politici proactive de sprijinire și dezvoltare a industriei în strânsă cooperare cu forumurile existente, cum ar fi Consiliul consultativ pentru cercetare și inovare în domeniul aeronauticii (ACARE) și AZEA; invită Comisia să se asigure că reglementările UE existente în domeniu nu se contracarează reciproc și nu împiedică industria aeronautică să își dezvolte proiectele de decarbonizare și electrificare;

27.

consideră că este necesară o mai bună aliniere între ecosistemul aerospațial și de apărare și ecosistemul energetic pentru a îmbunătăți zborurile electrice; constată că Comisia lucrează la căi de tranziție separate pentru ambele ecosisteme; recunoaște importanța capitală a căilor de tranziție pentru a permite industriei să transpună efectiv aspirațiile climatice în acțiuni climatice concrete, menținând și creând astfel valoare pentru societatea noastră, pentru planeta noastră și totodată pentru întreprinderi; este totuși îngrijorat cu privire la căile de tranziție divergente ale celor două ecosisteme, mai ales având în vedere imperativul comun de a crea rețele de energie electrică suficient de stabile și de a asigura accesibilitatea ca preț a energiei electrice curate, inclusiv pentru electrificarea aeronavelor; subliniază, având în vedere cele de mai sus, importanța unei strategii comune pentru aeronavele electrice și îndeamnă Comisia să ia măsuri proactive pentru a elabora o astfel de strategie; invită, în continuare, Comisia să inițieze un dialog structural comun între Direcția Generală Mobilitate și Transporturi și Direcția Generală Energie în acest sens și să finalizeze parcursul înainte de alegerile europene din 2024, pentru ca acesta să poată fi folosit ca referință pentru viitoarele reglementări ale noii Comisii în 2024;

28.

reamintește că AZEA a fost creată la inițiativa Comisiei pentru a reuni toți partenerii privați și publici din ecosistemul aviatic în vederea pregătirii pentru intrarea în serviciul comercial a aeronavelor electrice și pe bază de hidrogen; invită Comisia să colaboreze cu AZEA și să o sprijine pe aceasta în dezvoltarea cunoștințelor cu privire la aviația electrică; ia act de faptul că academiile de competențe prevăzute în Regulamentul privind industria „zero net” ar putea fi folosite în acest sens și invită Comisia și statele membre să le promoveze;

29.

subliniază deficitul actual de competențe în domeniul ingineriei electrice și a sistemelor; reamintește că concursul UE pentru tinerii cercetători ar putea fi utilizat ca referință pentru a dezvolta un concurs tematic al UE pentru tinere talente în toate ecosistemele industriale, inclusiv pentru zborurile electrice; invită Comisia și statele membre să crească gradul de conștientizare cu privire la posibilitățile de carieră ecologică în sectorul aviației și să încurajeze proiectele naționale și de la nivelul UE în acest domeniu;

30.

salută intenția Comisiei de a crea servicii coordonate de cereri de propuneri în cadrul instrumentelor existente ale UE și al împrumuturilor acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a sprijini noul proiect emblematic privind tehnologiile dronelor; invită BEI să introducă și să utilizeze instrumente de finanțare specifice concepute să consolideze sectorul european emergent al aviației electrice și să răspundă nevoilor acestuia, recunoscând că este un sector care utilizează intensiv capitalul și are cerințe unice și recunoscând că introducerea eVTOL va necesita, de asemenea, investiții în infrastructura terestră, inclusiv în vertiporturi și în infrastructura de încărcare;

31.

este îngrijorat că bugetul prevăzut pentru întreprinderea comună pentru o aviație curată în cadrul programului Orizont Europa este cu mult sub nivelul său de ambiție; reamintește că nivelul de inovare asociat fiecărui proiect este foarte ridicat și că sprijinul trebuie să fie pe măsură și continuu în noul cadru financiar multianual (CFM) de după 2027; consideră că întreprinderea comună pentru o aviație curată ar trebui încurajată să se ocupe și de aviația electrică și să acorde prioritate finanțării proiectelor inovatoare legate de aviația cu emisii zero, cum ar fi aeronavele electrice și pe bază de hidrogen; atrage atenția că este nevoie de o nouă finanțare pentru a nu ne limita la nivelul de maturitate tehnologică 6 pentru a introduce tehnologii pe piață; salută anunțul recent al Regatului Unit privind calitatea de țară asociată la programul Orizont Europa, ceea ce va intensifica eforturile noastre comune pentru o aviație curată;

32.

regretă că în pofida eforturilor și angajamentelor substanțiale cerute de sectorul aviației în vederea decarbonizării, nu există un fond specific al UE pentru aviație desemnat explicit pentru a sprijini aviația; invită Comisia să lanseze cereri de propuneri specifice pentru a finanța proiecte care sprijină electrificarea și acțiuni de reducere a impactului global al aviației; reamintește totuși că Fondul pentru inovare din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii și folosirea contractelor pentru diferență în materie de carbon sunt instrumente importante pentru implementarea și aducerea la scară industrială a tehnologiilor care ar putea deschide calea către aviația electrică și pe bază de hidrogen; reamintește Directiva (UE) 2023/959 (21), care a modificat Directiva 2003/87/CE și a extins gama proiectelor eligibile pentru finanțare din Fondul pentru inovare pentru a include un grup mai larg de produse, procese și tehnologii cu emisii zero de dioxid de carbon;

33.

accentuează că este nevoie să se îmbunătățească gestionarea termică a bateriilor și gestionarea încărcării și înlocuirii bateriilor, precum și să se accelereze dezvoltarea sectorului reciclării bateriilor; invită Comisia să investească în cercetarea și dezvoltarea de baterii în stare solidă de generație următoare, care să aibă de două ori mai multă energie decât bateriile litiu-ion și un potențial de stocare de aproximativ trei ori mai mare; invită, prin urmare, Comisia să încurajeze, prin instrumente precum Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și Alianța UE pentru baterii, reducerea dependențelor din lanțul de aprovizionare pentru baterii și asigurarea unei aprovizionări suficiente cu materii prime critice, reducând astfel dependențele externe de baterii; încurajează Comisia și statele membre să continue dezvoltarea în paralel a parteneriatelor strategice cu țări din afara UE care împărtășesc aceeași viziune în domeniul materiilor prime pentru industria aeronautică;

34.

invită Comisia să asigure coerența între dezvoltarea transportului și mobilității electrice, infrastructura necesară și politicile UE care vizează creșterea capacității europene de producție a bateriilor, inclusiv aprovizionarea cu materiile prime și materialele avansate necesare pentru producția de baterii; invită, prin urmare, Comisia să revizuiască Planul de acțiune strategic privind bateriile, care corelează aspectele menționate anterior și include în mod specific introducerea unor obiective cuantificate și cu termene precise pentru producția de baterii din UE; invită statele membre și Comisia ca, având în vedere cele de mai sus, în cooperare cu industria, să identifice potențialele sinergii cu sectorul transportului rutier pentru a maximiza investițiile publice și private, în special în producția și reciclarea bateriilor și a pilelor de combustie;

35.

invită Comisia să creeze un cadru de politică care să sprijine adoptarea tehnologiilor aeronavelor electrice, de exemplu, prin canalizarea către întreprinderea comună pentru o aviație curată a unei părți din veniturile provenite din sistemul ETS pentru aviație sau orice impozitare a aviației, în conformitate cu propunerea de directivă privind impozitarea energiei (22);

36.

invită Comisia să elaboreze o strategie pentru a se asigura că infrastructura necesară pentru aviația electrică, inclusiv generarea de energie electrică, conectarea la rețea și infrastructura de încărcare, este implementată proporțional cu adoptarea aeronavelor electrice; reamintește că deficitul de hidrogen verde și lipsa infrastructurii ar putea întârzia punerea în funcțiune a aeronavelor pe bază de hidrogen; îndeamnă Comisia să elaboreze o strategie specifică pentru producția și stocarea hidrogenului;

37.

invită AESA să continue să depună eforturi pentru a stabili standarde și căi de certificare pentru ca avioanele electrice și hibride electrice să devină viabile și să poată scurta semnificativ timpul necesar până la introducerea pe piață a acestor avioane; invită Comisia să pună la dispoziție resursele necesare, în special personalul, în acest sens;

38.

invită Comisia să prezinte o strategie europeană pentru o abordare coordonată a dezvoltării, certificării și utilizării noii generații de aeronave, inclusiv aeronave eVTOL, pentru a sensibiliza cetățenii europeni cu privire la beneficiile acesteia și pentru a stimula investițiile private și publice, menținând totodată baza tehnologică și poziția de lider în Europa; consideră că aviația electrică este promițătoare în ceea ce privește un viitor mai sustenabil pentru transportul aerian și că o campanie de informare țintită este esențială pentru sensibilizarea publicului cu privire la posibilele sale beneficii și impact;

° °

39.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)
JO L 243, 9.7.2021, p. 1.

(2)
JO L 173, 12.6.2014, p. 65.

(3)
JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(4) Texte adoptate, P9_TA(2023)0130.

(5)
JO C 366, 27.10.2017, p. 2.

(6)
JO C 261 E, 10.9.2013, p. 1.

(7)
JO C 252, 18.7.2018, p. 284.

(8) Parlamentul European, Emisii de la avioane și vapoare:cifre și date (infografic), actualizat la 15 iunie 2023.

(9)
Waypoint 2050, „Aviation: Benefits Beyond Borders”, figura 2.

(10) ATR, Avinor, Deutsche Aircraft (în cooperare cu Private Wings), Heart Aerospace (în cooperare cu Finnair și Icelandair), Pipistrel, SAS (în cooperare cu Airbus), Tecnam, etc.

(11) Fișă informativă, „
Net zero 2050: new aircraft technology
”, IATA, iunie 2023.

(12)
Pipistrel Velis Electro.

(13)
JO L 234, 22.9.2023, p. 1.

(14)
Accessibility study for electric aviation.Part of the project Electric Aviation and the Effect on Nordic Regions (Studiu privind accesibilitatea în ceea ce privește aviația electrică. Parte a proiectului Aviația electrică și efectul asupra regiunilor nordice).

(15) Idem.

(16)
https://www.easa.europa.eu/en/newsroom-and-events/press-releases/easa-publishes-worlds-first-proposal-assessment-and-limitation.

(17) AESA, „Vertiports. Prototype Technical Specifications for the Design of VFR Vertiports for Operation of with Manned VTOL-Capable Aircraft Certified in the Enhanced Category (PTS-VPT-DSN)”, martie 2022.

(18)
„Target True Zero:Delivering the Infrastructure for Battery and Hydrogen-Powered Flight”
(Ținta: cu adevărat zero emisii – asigurarea infrastructurii pentru zboruri pe bază de baterii și hidrogen), Forumul Economic Mondial, aprilie 2023, p. 10-15.

(19) Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE (JO L 234, 22.9.2023, p. 1).

(20)
Airbus and Renault Group to advance research on electrification (Grupurile Airbus și Renault vor să facă progrese în cercetarea privind electrificarea).

(21) Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și a Deciziei (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (JO L 130, 16.5.2023, p. 134).

(22) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5708/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 17/10/2024

Informatii

Apply Filters