CELEX:52024IP0032: P9_TA(2024)0032 – Lumile virtuale: oportunități, riscuri și implicații de politică pentru piața unică – Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la lumile virtuale – oportunități, riscuri și implicații de politică pentru piața unică (2022/2198(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 17/01/2024; data votului
Emitent: Parlamentul European, Comisia pentru afaceri juridice, Comisia pentru cultură şi educaţie, Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5723

17.10.2024

P9_TA(2024)0032

Lumile virtuale: oportunități, riscuri și implicații de politică pentru piața unică

Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la lumile virtuale – oportunități, riscuri și implicații de politică pentru piața unică (2022/2198(INI))

(C/2024/5723)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 24 din Carta drepturilor fundamentale a UE și Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, astfel cum a fost detaliată în Comentariul său general nr. 25 privind drepturile copiilor în legătură cu mediul digital,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru cultură și educație,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A9-0397/2023),

A.	întrucât lumea trece printr-o perioadă de transformare fără precedent marcată de digitalizare, care imprimă schimbări profunde în toate sferele vieții noastre economice, politice și sociale;

întrucât digitalizarea aduce cu sine numeroase oportunități în domenii precum medicina, cultura, educația, economia, securitatea și aplicarea legii și are potențialul de a contribui la rezolvarea problemelor globale legate de sărăcie și inegalitate, sustenabilitate, precum și de a democratiza procesele și accesul la educație și cunoaștere; întrucât ea oferă și noi posibilități de a progresa în procesul de tranziție către societăți mai sustenabile și mai juste, dacă acesta este ghidat în direcția corectă de politici adecvate; întrucât eliminarea decalajului digital, care afectează în prezent 46 % dintre europeni, încă necesită investiții semnificative;

întrucât transformarea digitală implică și importante dificultăți care ar putea să ne facă să revizuim conceptele și normele care până în prezent au stat la baza progresului nostru economic și social, păstrând intacte principiile și valorile noastre fundamentale, cum ar fi politicile culturale și legea drepturilor de autor; întrucât s-a observat o concentrare excesivă a pieței în economia digitală; subliniază necesitatea de a reduce dependențele tehnologice de țările din afara UE prin trecerea către o abordare europeană a lumilor virtuale, care să cuprindă atât operatori mai mari, cât și mai mici, la diferite niveluri ale lanțului valoric;

întrucât, în UE, conștientizarea atât a potențialului tehnologiilor emergente, cât și a provocărilor generate de acumularea de putere de către giganții digitali a declanșat necesitatea de a restabili condiții de concurență echitabile pe piața digitală, conducând la acțiuni politice și legislative; întrucât instituțiile UE au făcut din tranziția verde și cea digitală un domeniu prioritar de acțiune și de elaborare a politicilor, stabilind norme în conformitate cu valorile UE, cu principiile echității și concurenței loiale, precum și cu drepturile fundamentale, asigurând în același timp autonomia strategică și independența;

întrucât tranziția către Web 4.0 și dezvoltarea lumilor virtuale pot fi o parte semnificativă a viitorului digitalizării și unul dintre potențialele elemente importante pentru finalizarea pieței unice digitale; consideră că digitalizarea, care face parte integrantă din Web 4.0, ar trebui încorporată în mod armonios în piața unică digitală, fără a crea bariere; observă că, deși lumile virtuale pot completa lumea reală ca instrument suplimentar, acestea nu ar trebui să o înlocuiască și nu ar trebui să conducă la excluderea consumatorilor;

întrucât lumile virtuale prezintă riscuri semnificative în diverse domenii, cum ar fi sănătatea mintală, concurența, protecția datelor și protecția consumatorilor, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi minorii, persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități; întrucât sunt necesare, de asemenea, cercetări suplimentare în acest domeniu; întrucât lumile virtuale prezintă, totodată, provocări multidimensionale care se referă, dar nu se limitează la conținutul generat de utilizatori, drepturile de proprietate intelectuală, măsurile de securitate cibernetică și drepturile fundamentale ale omului; întrucât experiența lumilor virtuale poate reprezenta o provocare pentru femei; potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), una din 10 femei a suferit o formă de violență cibernetică de la vârsta de 15 ani; întrucât raportorul special al ONU pentru violența împotriva femeilor a afirmat că noile tehnologii „vor da, inevitabil, naștere unor manifestări diferite și noi ale violenței online împotriva femeilor”; consideră că dezechilibrul dintre consumatorul și comerciantul online ar putea fi exacerbat în lumile virtuale; evidențiază că tehnologiile nu trebuie să fie concepute astfel încât să manipuleze comportamentul consumatorilor; ia act de numărul și varietatea tot mai mare de produse, inclusiv produse financiare, legate de lumile virtuale, cum ar fi achiziționarea de active virtuale, avataruri și altele; subliniază necesitatea de a avea studii specifice și consultări extinse cu experți din diferite domenii, de la economie și psihologie la neurologie, pentru a dezvolta un cadru legislativ adecvat scopului; salută activitatea industriei în acest sens, reliefând, în același timp, că se pot face mai multe,

Principii generale

salută comunicarea Comisiei din 11 iulie 2023 intitulată „O inițiativă a UE privind Web 4.0 și lumile virtuale: în avangarda următoarei tranziții tehnologice” (COM(2023)0442); subliniază că orice strategie trebuie să fie sustenabilă și centrată pe factorul uman, protejând în același timp valorile Uniunii Europene;

ia act de provocările asociate cu absența unei definiții recunoscute sau convenite universal a lumilor virtuale, care duce, de asemenea, la o lipsă de coordonare a politicilor la nivel național și superior; recunoaște eforturile Comisiei de a defini lumile virtuale într-un mod care să fie aliniat la caracteristici consensuale precum imersivitatea, sincronicitatea și persistența;

evidențiază necesitatea de a face o diferență clară între instrumentele digitale existente și alte posibile tehnologii emergente, pe baza cercetării, a unor studii științifice solide și a particularităților tehnice, explorând, totodată, necesitatea standardizării sectorului;

Piața internă și protecția consumatorilor

observă că, deși comunicarea Comisiei Europene nu indică încă necesitatea unei acțiuni legislative precise, este totuși important să se efectueze o evaluare atentă a tuturor aspectelor legate de dezvoltarea lumilor virtuale și de acoperirea efectivă a acestora de către legislația existentă; subliniază că o piață unică digitală veritabilă poate contribui în mod decisiv la dezvoltarea lumilor virtuale și poate consolida capacitatea UE de a concura la nivel mondial; consideră că un cadru de reglementare clar și cuprinzător este de o importanță vitală, în special atunci când tehnologia ajunge la maturitate, pentru a asigura condiții de concurență echitabile care să valorifice întregul potențial al lumilor virtuale și să permită creșterea lor economică;

salută cele mai recente evoluții în materie de reglementare în acest sens, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale [Regulamentul (UE) 2022/2065 (1)], Regulamentul privind piețele digitale [Regulamentul (UE) 2022/1925 (2)] și Regulamentul privind datele [2022/0047(COD)], care este pe punctul de a fi aprobat de Consiliu și Parlamentul European; ia act, de asemenea, de propunerea de regulament privind inteligența artificială și de cea privind reziliența cibernetică, precum și de negocierile în curs aferente; consideră că Comisia ar trebui să efectueze verificări periodice ale adecvării și coerenței cadrului legislativ al pieței unice digitale, pentru a aborda noile oportunități, riscuri sau alte probleme care pot apărea cu lumile virtuale și, dacă este necesar, să prezinte propuneri legislative; crede că rezultatul acestor verificări ar trebui făcut public;

salută angajamentul Comisiei de a monitoriza dezvoltarea lumilor virtuale; invită Comisia să elaboreze un raport pe această temă o dată la doi ani și să îl transmită Parlamentului și Consiliului; solicită Comisiei să acorde atenție posibilei apariții în cadrul Web 4.0 a unor probleme care există deja în cadrul Web 3.0, cum ar fi proliferarea dezinformării, răspândirea conținutului ilegal, furtul de identitate digitală, criminalitatea informatică, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, terorismul cibernetic, utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, conceperea manipulatoare a serviciilor digitale influențând comportamentul sau creând dependență, frauda, conținutul terorist online, abuzul sexual asupra minorilor și hărțuirea cibernetică, printre altele, și să ia în considerare legislația relevantă existentă, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale, și legislația viitoare care vizează abordarea acestor probleme;

subliniază potențialul economic semnificativ al lumilor virtuale și nevoile tot mai ridicate de investiții în infrastructura necesară și în cercetarea, inovarea, recalificarea și perfecționarea în domeniu; evidențiază că costurile totale ale unor astfel de investiții ar trebui să vizeze un impact neutru asupra prețurilor de consum finale; recunoaște necesitatea de a crește resursele disponibile la nivelul UE pentru a îndeplini aceste obiective; subliniază rolul realității virtuale, al realității augmentate și al realității mixte ca tehnologii esențiale pentru dezvoltarea și creșterea lumilor virtuale, oferind utilizatorilor experiențe imersive și interactive, remarcând totodată că aplicațiile industriale și utilizarea de către consumatori prezintă provocări diferite și necesită abordări diferențiate; constată, de asemenea, că dezvoltarea unor modele de inteligență artificială, cum ar fi inteligența artificială generativă, poate juca un rol crucial în crearea și îmbogățirea mediilor virtuale; în acest sens, solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape și dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii și impactul său asupra ecosistemului digital;

remarcă și potențialul efect pozitiv pe care aceste evoluții l-ar putea avea asupra ocupării forței de muncă, inclusiv crearea de noi locuri de muncă în domenii precum arhitectura mondială virtuală sau crearea de conținut; reliefează necesitatea de a investi în inițiative de recalificare pentru a educa forța de muncă existentă în UE, acordând o atenție specială grupurilor subreprezentate din acest sector; subliniază că este important să se investească în dezvoltarea unor competențe corespunzătoare și să se promoveze o astfel de dezvoltare pentru a asigura oferta de lucrători talentați și calificați adecvați pentru aceste locuri de muncă în UE, precum și să se creeze condiții atractive pentru a păstra talentele din UE, pentru a atrage talentele străine și pentru a promova antreprenoriatul și inovarea pe teritoriul UE;

semnalează impactul potențial pozitiv, precum și negativ al noilor tehnologii și produse asupra consumatorilor, asupra sănătății acestora, asupra vieții lor sociale și economice; subliniază potențialul lumilor virtuale în mediile industriale și profesionale, în special în ceea ce privește formarea și crearea de prototipuri, recunoscând totodată impactul mai larg asupra lucrătorilor; subliniază necesitatea de a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor și un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor;

10.

reamintește că, deși majoritatea întreprinderilor de vârf în domeniul dezvoltării lumilor virtuale sunt stabilite în afara UE, în UE există un ecosistem dinamic, în evoluție; evidențiază nevoia ca UE să preia inițiativa în modelarea lumilor virtuale ca ecosisteme care respectă și promovează valorile UE, drepturile fundamentale și cel mai înalt nivel de protecție a consumatorilor; semnalează importanța favorizării unor condiții de concurență echitabile care să promoveze extinderea întreprinderilor mici și mijlocii europene și apariția unor întreprinderi europene competitive, precum și a unor ecosisteme descentralizate și interoperabile;

11.

reliefează necesitatea de a crea un cadru de politică adecvat și de a desfășura dialoguri internaționale, în special cu țări din afara UE care împărtășesc aceeași viziune, pentru abordări coordonate ale lumilor virtuale; subliniază importanța sensibilizării cetățenilor europeni cu privire la utilizarea responsabilă în aceste domenii digitale;

12.

recunoaște că mai multe lumi virtuale au fost dezvoltate de diferite întreprinderi în absența unor standarde deschise și comune, a unor reglementări și a unor platforme interoperabile; subliniază că aceste lumi virtuale sunt dezvoltate în prezent de un număr limitat de întreprinderi care dispun de resursele și fondurile necesare pentru a face acest lucru; consideră că interoperabilitatea și standardele deschise pot contribui la prevenirea situațiilor de cvasimonopol sau a abuzurilor de poziție dominantă în detrimentul consumatorilor și al întreprinderilor europene, în special al IMM-urilor;

13.

salută angajamentul Comisiei de a colabora cu instituțiile multipartite existente din domeniul guvernanței internetului pentru a elabora standarde și norme comune de guvernanță; încurajează Comisia să sprijine inițiativele multilaterale care dezvoltă în prezent standarde, inclusiv cele ale asociațiilor de consumatori și ale altor organizații ale societății civile; recomandă un studiu cuprinzător privind lumile virtuale interoperabile; reliefează potențialul reprezentat de crearea spațiilor europene de date pentru dezvoltarea lumilor virtuale;

14.

subliniază că trebuie asigurat că lumile virtuale sunt deschise, incluzive și accesibile, contribuind la o mai mare participare a persoanelor cu dizabilități în noul mediu digital; evidențiază potențialul lumilor virtuale de a crește participarea persoanelor cu dizabilități la diferite activități, cum ar fi turismul virtual; avertizează cu privire la eventualele probleme cu care se vor confrunta utilizatorii cu dizabilități în interacțiunea cu lumile virtuale, generate de caracteristici sau modele de accesibilitate inadecvate care nu răspund nevoilor lor specifice; invită Comisia să monitorizeze adecvarea Actului european privind accesibilitatea (3) și a Directivei privind accesibilitatea site-urilor web (4) pentru a asigura accesibilitatea în lumile virtuale; subliniază, de asemenea, necesitatea de a recunoaște nevoile și drepturile specifice ale copiilor;

15.

consideră că dezbaterea privind necesitatea identificării utilizatorilor din lumile virtuale ar trebui să fie un domeniu prioritar în dezvoltarea lumilor virtuale și că ar trebui desfășurată o reflecție profundă asupra posibilei configurații a acestui mediu digital, ținând seama de faptul că, în unele cazuri, anonimatul poate fi preferabil; evidențiază că anonimatul în mediul digital este întotdeauna posibil sub un nume de utilizator (pseudonim) și invită Comisia să evalueze utilizarea potențială a identității digitale europene (eID) și a portofelului aferent în lumile virtuale;

16.

repetă cât este de importantă protecția datelor cu caracter personal și a vieții private ale utilizatorilor; subliniază că Regulamentul general privind protecția datelor (5) ar putea să nu fie suficient pentru a trata toate problemele care vizează protecția datelor în lumile virtuale interconectate; solicită, asigurând în același timp un mediu favorabil inovării, să se acorde o atenție deosebită implicațiilor conținutului generat de utilizatori asupra protecției datelor, precum și prelucrării datelor sensibile, cum ar fi datele biometrice și comportamentale, reacțiile emoționale și informațiile tactile;

17.

subliniază că participarea la lumea virtuală este voluntară și solicită Comisiei să ia în considerare introducerea dreptului la ștergere permanentă, astfel încât consumatorii să poată cere ștergerea datelor și a profilului lor din orice aplicații, jocuri online și medii virtuale;

18.

consideră că ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectării menite să creeze dependență și interfețelor înșelătoare în aceste medii virtuale; avertizează cu privire la potențialele probleme de sănătate care ar putea apărea în urma interacțiunii cu lumile virtuale, cum ar fi dependența, boala cibernetică sau tulburări ale tiparelor de somn; evidențiază vulnerabilitatea deosebită a minorilor și a tinerilor la aceste probleme de sănătate, inclusiv impactul potențial asupra dezvoltării lor cognitive, și subliniază necesitatea unei proiectări adecvate vârstei și a unor măsuri de control parental pentru a-i proteja; consideră, de asemenea, că sunt necesare cercetări privind impactul tehnologiilor care implică modificări directe și permanente ale organismului;

19.

reamintește potențialul lumilor virtuale și al educației imersive de a promova drepturile copiilor online în ceea ce privește educația, capacitarea, participarea și jocul și de a oferi experiențe unice care îi pot ajuta pe minori să își dezvolte apetitul pentru învățare, de exemplu prin învățarea prin joc; constată că această interacțiune îi poate ajuta să dezvolte competențe în colaborare, comunicare, gândire critică, inovare și încredere; reliefează oportunitatea de a aborda deficitul de competențe al UE și de a forma talentele viitoare; subliniază necesitatea unor programe educaționale care să îi ajute pe copii și tineri să se adapteze la schimbările tehnologice și să adopte o abordare sănătoasă și echilibrată, care să combine interacțiunea socială tradițională cu timpul petrecut în mediul virtual, oferindu-le totodată părinților instrumentele necesare pentru a supraveghea și a lua decizii în cunoștință de cauză atunci când le permit copiilor lor să participe la mediul virtual sau îi includ în mediul respectiv;

20.

ia act de necesitatea cercetării privind impactul realității virtuale și al altor tehnologii asupra dezvoltării cognitive și comportamentale; accentuează posibilele riscuri inerente expunerii timpurii și petrecerii unui interval excesiv în fața ecranului, care le-ar putea afecta starea de bine și dezvoltarea cognitivă, fizică, psihologică și socială adecvată; insistă asupra desfășurării unor campanii de informare privind utilizarea responsabilă a ecranelor; reliefează nevoia unei instruiri corespunzătoare a cadrelor didactice pentru a se asigura că dispun de competențele și cunoștințele digitale necesare; invită Comisia să încurajeze inițiative în care universitățile, școlile de inginerie și actorii din industrie se asociază pentru a evalua lacunele în materie de competențe, a elabora în comun foi de parcurs și a consolida cooperarea dintre sectorul public și cel privat în beneficiul tinerilor din UE; subliniază importanța extinderii la lumile virtuale a celui mai înalt nivel de protecție acordat minorilor în alte medii offline și online împotriva diverselor riscuri, cum ar fi, printre altele, abuzurile, hărțuirea, comportamentul agresiv și expunerea la conținuturi violente, sexiste, rasiste sau pornografice; evidențiază necesitatea de a recunoaște nevoile specifice, vulnerabilitățile și drepturile copiilor în lumile virtuale; subliniază că este important să se conceapă și să se opereze servicii și produse online accesate în principal de copii care să fie sigure pentru copii începând cu momentul conceperii și în mod implicit;

21.

constată că lumile virtuale vor genera imagini, grafică și materiale video de înaltă rezoluție pentru a permite experiențe imersive ale utilizatorilor, necesitând în continuare o infrastructură de înaltă performanță; constată că, în special, rețelele mobile de generație următoare, precum și conexiunile Wi-Fi eficiente, de exemplu Wi-Fi 6, cu latență redusă și lărgime de bandă mare, vor fi esențiale, la fel ca și tehnologii cum ar fi calculul la margine; reamintește raportul Curții de Conturi Europene din ianuarie 2022, care estimează costul total al implementării tehnologiei 5G în toate statele membre ale UE între 281 și 391 de miliarde EUR până în 2025, inclusiv construirea de noi infrastructuri 5G și modernizarea infrastructurii existente;

22.

constată cu îngrijorare că utilizarea din ce în ce mai frecventă a lumilor virtuale ar putea exclude, de asemenea, anumite grupuri de persoane care nu dispun de competențe sau resurse de bază pentru a participa la acest mediu, dar și persoanele care trăiesc în zone rurale și îndepărtate, cum ar fi regiunile ultraperiferice; subliniază că promovarea alfabetizării digitale și a accesului la un internet de calitate și la prețuri abordabile este o condiție prealabilă pentru orice cadru la nivelul UE privind lumile virtuale; invită Comisia să evalueze, pe bază de dovezi, cum să se asigure că infrastructurile și dispozitivele necesare pentru a sprijini dezvoltarea și funcționarea lumilor virtuale și tranziția de la Web 3.0 la Web 4.0 sunt puse la dispoziția consumatorilor, inclusiv în zonele îndepărtate și în gospodăriile cu venituri mai mici; subliniază că o veritabilă piață unică pentru telecomunicații este esențială în acest sens; avertizează cu privire la pericolele tranzacțiilor financiare ce implică criptomonede, în special la fraude și escrocherii, care ar putea fi exacerbate în lumile virtuale; reamintește și că ireversibilitatea multor tranzacții cu criptomonede înseamnă, de asemenea, noi canale pentru economia paralelă, victimele fraudei având într-o măsură limitată sau deloc posibilitatea de a recupera fondurile pierdute; salută Regulamentul privind piețele criptoactivelor din Uniunea Europeană (MiCA) (6), care vizează instituirea unui cadru juridic pentru criptomonede și activele digitale;

Sustenabilitatea

23..

atrage atenția că producția de dispozitive necesare pentru a avea acces la lumile virtuale necesită resurse precum pământuri rare și alte materii prime minerale; salută în acest sens prezentarea de către Comisie a propunerii de regulament de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice (COM(2023)0160);

24.

observă potențialul pe care îl au lumile virtuale și Web 4.0 de a contribui pozitiv la combaterea schimbărilor climatice și la durabilitatea mediului, de exemplu prin facilitarea muncii la distanță, reducând astfel naveta și emisiile de carbon asociate; observă că infrastructurile de rețea care permit soluții digitale și noi modele de afaceri joacă un rol esențial;

25.

consideră că dezvoltarea și implementarea lumilor virtuale ar trebui să țină seama de impactul asupra mediului; reliefează importanța sensibilizării consumatorilor cu privire la impactul asupra mediului și la sustenabilitatea acestor noi tehnologii, inclusiv în legătură cu deșeurile electronice; constată că, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, consumul de energie electrică al marilor centre de date reprezintă în momentul de față 1-1,5 % din consumul mondial de energie electrică; subliniază că consumul de energie electrică al centrelor de date poate crește în cazul adoptării pe scară largă a tehnologiilor lumilor virtuale; reamintește necesitatea de a utiliza, de a accelera și de a stimula progresele tehnologice pentru a reduce consumul de energie și amprenta de mediu a activităților legate de producția, utilizarea și dezvoltarea lumilor virtuale, cum ar fi tehnicile avansate de reciclare și sursele regenerabile de energie;

° °

26.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1.).

(2) Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale) (JO L 265, 12.10.2022, p. 1.).

(3) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, JO L 151, 7.6.2019, p. 70.

(4) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, JO L 327, 2.12.2016, p. 1.

(5) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(6)
JO L 150, 9.6.2023, p. 40

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5723/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 17/10/2024

Informatii

Apply Filters