CELEX:52024IP0036: P9_TA(2024)0036 – Transparența și responsabilitatea organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE – Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la transparența și responsabilitatea organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE (2023/2122(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 17/01/2024; data votului
Emitent: Parlamentul European, Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru control bugetar, Comisia pentru dezvoltare regional, Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/5725

17.10.2024

P9_TA(2024)0036

Transparența și responsabilitatea organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE

Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024 referitoare la transparența și responsabilitatea organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE (2023/2122(INI))

(C/2024/5725)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 2, 3, 5 și 11 alineatul (2) și Protocolul nr. 2,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (1a) și articolul 325 alineatul (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (1) („Regulamentul financiar”),

—	având în vedere propunerea Comisiei din 16 mai 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (COM(2022)0223),

—	având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru control bugetar din 4 mai 2023 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (2),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (3),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

—	având în vedere Raportul special 35/2018 al Curții de Conturi Europene (CCE) din 18 decembrie 2018 intitulat „Execuția fondurilor UE de către ONG-uri: sunt necesare eforturi suplimentare pentru transparență”,

—	având în vedere studiul intitulat „Financing of non-governmental organisations (NGOs) from the EU Budget” (Finanțarea organizațiilor neguvernamentale (ONG) de la bugetul UE), publicat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 25 noiembrie 2010 (4),

—

având în vedere studiul intitulat „Democratic accountability and Budgetary Control of non-governmental organisations funded by the EU Budget” (Răspunderea democratică și controlul bugetar al organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE), publicat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 24 ianuarie 2017
(5), precum și actualizarea sa ulterioară din 21 ianuarie 2019,

—

având în vedere studiul intitulat „Transparency and accountability of EU funding for NGOs active in EU policy areas within EU territory” (Transparența și răspunderea legate de finanțarea UE pentru ONG-urile active în domeniile de politică ale UE pe teritoriul UE), publicat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 28 septembrie 2023
(6) („Studiul privind transparența și responsabilitatea”),

—	având în vedere Orientările operaționale ale Comisiei pentru beneficiarii unei finanțări din partea UE privind utilizarea emblemei UE în contextul programelor UE pentru perioada 2021-2027, publicate în martie 2021,

—	având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 conținând recomandări adresate Comisiei privind un statut pentru asociațiile și organizațiile non-profit transfrontaliere europene (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 mai 2023 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 mai 2023 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2021, secțiunea I – Parlamentul European (9),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției (10),

—	având în vedere Descărcarea de gestiune 2021: Bugetul general al UE – Comisia și agențiile executive (11),

—	având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe și cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0446/2023),

întrucât UE a conceput mecanisme de transparență și responsabilitate pentru a se asigura că fondurile UE acordate beneficiarilor, inclusiv organizațiilor neguvernamentale (ONG), sunt utilizate în mod eficace, eficient și în conformitate cu valorile, politicile și normele financiare ale UE consacrate, printre altele, în Regulamentul financiar, care prevede că transparența este unul dintre principiile sale bugetare directoare, impunând Comisiei să pună la dispoziție, în mod adecvat și la timp, informații privind fondurile UE;

B.	întrucât UE este unul dintre cei mai mari susținători financiari ai organizațiilor societății civile (12);

întrucât societatea civilă cuprinde de la activități comunitare de mică importanță la ONG-uri mari; întrucât spectrul de ONG-uri care primesc finanțare din partea UE acoperă o serie largă de structuri, modalități de funcționare, surse de finanțare și domenii de interes, care se concretizează într-o varietate de proiecte finanțate din fonduri UE; întrucât tratatele cer instituțiilor UE și statelor membre să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă; întrucât UE și statele sale membre ar trebui să asigure o finanțare adecvată a programelor care vizează protejarea și promovarea drepturilor și valorilor consacrate în tratatele UE; întrucât ONG-urile și organizațiile societății civile (OSC) joacă un rol important în punerea în aplicare a acestor programe; întrucât, în unele cazuri, autoritățile publice externalizează sarcini către ONG-uri și organizații ale societății civile; întrucât Comisia gestionează fondurile UE în mod direct, indirect sau în comun; întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarității, fondurile acordate direct beneficiarilor, inclusiv ONG-urilor, fac obiectul monitorizării și raportării de către Comisie;

întrucât sistemul de transparență financiară (STF) al Comisiei este principala sursă de date publice pentru analiza pe scară largă a granturilor și a contractelor gestionate direct de Comisie; întrucât ar trebui să se facă o distincție clară între transparența publică și transparență în scopul controlului bugetar legitim, având în vedere contextele sensibile și problemele la care lucrează ONG-urile;

E.	întrucât o analiză a datelor STF arată că angajamentele financiare ale UE pentru ONG-uri, excluzând programele UE în domeniul educației și cercetării, s-au ridicat la cel puțin 2,6 miliarde EUR în 2022, în cadrul gestiunii directe, în toate programele și fondurile UE;

întrucât cerințele și controalele UE în materie de transparență și responsabilitate ar trebui să se aplice tuturor reprezentanților grupurilor de interese care beneficiază de fonduri UE; întrucât 3 377 de entități (13) sunt înscrise în Registrul de transparență al UE la categoria „ONG-uri, platforme, rețele și alte entități similare”; întrucât natura cerințelor și a controalelor trebuie să fie conformă cu clasificarea stabilită în registrul de transparență pentru a lua în considerare toate formele juridice de entități, nu doar ONG-urile; întrucât cerințele și controalele UE nu trebuie să fie doar legate de registrul de transparență, deoarece unele entități care primesc fonduri UE ar putea prefera să rămână în afara acestui registru pentru a nu-și pune în pericol existența;

întrucât cerințele și controalele UE în materie de transparență și responsabilitate ar trebui să se aplice tuturor beneficiarilor de fonduri UE, inclusiv ONG-urilor, care trebuie să păstreze evidențe financiare exacte și transparente despre utilizarea fondurilor UE și originea surselor financiare utilizate pentru funcționarea lor, deoarece răspund în fața membrilor, donatorilor, partenerilor și beneficiarilor lor pentru acțiunile pe care le întreprind, sursele lor de finanțare, inclusiv fondurile UE, și deciziile pe care le iau în numele părților lor interesate; întrucât statele membre stabilesc temeiul juridic pentru ONG-uri, al căror statut este înregistrat la nivel național;

întrucât exploatarea fondurilor UE fără respectarea normelor, principiilor și valorilor UE este în creștere; întrucât cetățenii și organizațiile-paravan, cel mai adesea sub influență străină, încearcă să obțină sprijin financiar din partea UE și respectabilitatea care rezultă din acesta, indiferent de sumă, dar, în realitate, folosesc fondurile UE pentru activități care subminează principiile și valorile fundamentale ale UE și atașamentul nostru față de democrație;

întrucât Comisia are responsabilitatea de a asigura execuția bugetului UE și de a respecta reglementările și valorile UE; întrucât, în acest sens, toate controalele ex ante și ex post trebuie să garanteze că numai ONG-urile și entitățile care își desfășoară activitatea în conformitate cu normele, principiile și valorile UE vor primi fonduri UE;

întrucât descărcarea de gestiune pentru 2021 a bugetului general al UE și al Comisiei subliniază profunda îngrijorare despre finanțarea proiectelor desfășurate de ONG-uri care au legături cu organizații religioase și politice radicale sau în care sunt implicate astfel de ONG-uri; invită Comisia să garanteze că fondurile UE finanțează doar organizații care respectă cu strictețe toate valorile Uniunii și îndeamnă Comisia să instituie mecanisme ex ante care să identifice în mod clar ONG-urile care își desfășoară activitatea pe teritoriul Uniunii și în străinătate și care au recunoscut legături cu rețelele religioase fundamentaliste și care promovează o agendă care subminează valorile Uniunii (14);

K.	întrucât aceleași standarde înalte de responsabilitate și aceleași norme de transparență ar trebui să se aplice tuturor ONG-urilor care primesc finanțare din partea UE, indiferent dacă locul în care își desfășoară activitatea se află în interiorul sau în afara Uniunii Europene;

întrucât unele considerații prezentate în continuare se bazează pe unele dintre constatările studiului privind transparența și responsabilitatea, care abordează alte deficiențe în materie de transparență despre informațiile privind utilizarea fondurilor UE de către Comisie, statele membre și beneficiari, inclusiv ONG-uri,

Observații generale

salută rolul esențial jucat de ONG-uri în reprezentarea societății civile și în promovarea și apărarea drepturilor și valorilor consacrate în tratate și a drepturilor fundamentale în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a UE (Carta UE); subliniază că numai ONG-urile ale căror acțiuni respectă aceste drepturi și valori ar trebui să aibă dreptul la finanțare din partea UE; îndeamnă toate părțile interesate să acorde o importanță din ce în ce mai mare principiilor și valorilor UE atunci când folosesc fonduri UE și recunoaște diversitatea ONG-urilor în ceea ce privește dimensiunea, resursele și personalul lor;

reliefează, în special, rolul beneficiarilor, în special al ONG-urilor, în execuția bugetului UE și obligația de a îndeplini acest rol cu respectarea deplină a normelor financiare ale UE și a principiilor de protecție a intereselor financiare ale UE; reamintește că ONG-urile care își desfășoară activitatea pe teritoriul UE trebuie să respecte legislația națională aplicabilă în fiecare stat membru vizat de activitatea lor, dreptul Uniunii și dreptul internațional; reiterează faptul că transparența și responsabilitatea UE sunt esențiale pentru a consolida un sistem european favorabil și echitabil, bazat pe democrație, libertăți fundamentale, incluziune și diversitate;

evidențiază că ONG-urile se bazează atât pe sprijin financiar public, cât și pe donații private, care nu se exclud reciproc; reamintește că abilitatea de a căuta, de a asigura și de a folosi alte resurse decât fondurile UE sau fondurile publice la nivel național sau local este esențială pentru existența și funcționarea ONG-urilor;

reliefează că organizațiile societății civile merită cel mai mare respect și cea mai mare recunoștință pentru activitatea zilnică pe care o desfășoară; recunoaște activitatea desfășurată zilnic de organizațiile societății civile din Europa și din lume și afirmă că aceste ONG-uri sunt demne de toată lauda și merită cel mai mare sprijin; subliniază importanța satisfacerii nevoilor financiare și de altă natură ale acestor organizații;

salută rolul esențial al ONG-urilor din UE și din alte țări din afara UE în apărarea statului de drept și a valorilor democratice, combaterea corupției și promovarea drepturilor omului și a democrației; reiterează că, în țările cu regimuri autoritare sau nedemocratice, ONG-urile reprezintă adesea ultima linie de apărare a democrației pe care regimurile autoritare din întreaga lume încearcă să o reducă la tăcere, inclusiv prin legislația adoptată și obligații discriminatorii, și așadar au nevoie de sprijin și protecție; invită Comisia să ia în considerare clauze și mecanisme de salvgardare în acest sens; accentuează importanța asigurării unei finanțări adecvate și transparente din partea UE pentru ONG-urile și entitățile active în aceste domenii;

salută activitatea ONG-urilor în zonele de conflict pentru a se asigura că ajutorul umanitar ajunge rapid și eficient la populația civilă și la cei care au nevoie de ajutor; recunoaște importanța ONG-urilor în asigurarea faptului că UE, în calitate de cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare din lume, continuă să contribuie la promovarea stabilității, la depășirea sărăciei și la promovarea dezvoltării globale.

subliniază că, în practică, procesele legislative ar putea neglija vocile ONG-urilor locale, regionale și naționale; consideră că ONG-urile mici se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea fondurilor UE din cauza procedurilor administrative greoaie; invită Comisia să simplifice și să raționalizeze și mai mult procedurile, pentru a permite ONG-urilor mai mici, inclusiv la nivel local, să solicite și să beneficieze de finanțare din partea UE; reliefează că prioritățile și nevoile ONG-urilor mai mici sunt adesea ignorate sau primesc mai puțină atenție, în ciuda faptului că adesea cunosc cel mai bine situația și realizează un volum uriaș de muncă; subliniază că activitatea organizațiilor mici ar trebui să fie foarte respectată și că finanțarea UE ar trebui să devină mai accesibilă pentru acestea, deoarece ele reprezintă un element important care consolidează diversitatea și varietatea în Europa și în afara acesteia; recunoaște că ONG-urile din Europa joacă un rol esențial de sprijin în completarea serviciilor publice;

rămâne profund îngrijorat de amenințările și atacurile nejustificate la adresa ONG-urilor din unele state membre, inclusiv prin propunerea și adoptarea unei legislații care impune obligații discriminatorii ONG-urilor care le restricționează sau interzic activitățile, precum și prin intimidarea și hărțuirea online și offline a personalului, declarații publice negative și campanii de denigrare, amenințări verbale și atacuri juridice și fizice; subliniază că unele ONG-uri sunt vizate și de controale administrative sau audituri excesive, de reducerea finanțării din motive politice și de cerințe juridice excesiv de stricte pentru constituirea și înregistrarea lor; insistă ca ONG-urile să fie protejate și ar trebui să primească finanțare și sprijin adecvate;

este convins că transparența și responsabilitatea sunt, de asemenea, esențiale pentru ca ONG-urile și alte entități cu scop lucrativ sau non-profit să își prezinte activitatea valoroasă, să fie recunoscute și să își consolideze credibilitatea; consideră că ar trebui să se aplice dispoziții speciale ONG-urilor care acționează în deplină conformitate cu valorile și normele financiare ale UE și cu respectarea deplină a Cartei UE, funcționând în medii defavorizate din punct de vedere democratic; consideră că cetățenii europeni trebuie să aibă garanția că UE știe exact cum sunt utilizate toate fondurile UE; prin urmare, este preocupat de faptul că există o lipsă de informații, de date și de control despre cine sau ce primește fonduri ale Uniunii Europene, în pofida cerințelor existente în materie de transparență; reamintește că cerințele de transparență și responsabilitate ar trebui să respecte întotdeauna dreptul internațional și legislația drepturilor omului, în special în ceea ce privește exercitarea libertăților civice, rămânând strict necesare și proporționale cu obiectivele specifice urmărite;

10.

reamintește că transparența și responsabilitatea nu ar trebui utilizate pentru a limita spațiul societății civile independente sau pentru a reduce la tăcere vocile critice;

11.

subliniază că este extrem de important să se asigure că obligațiile UE în materie de transparență și responsabilitate nu pun în pericol beneficiarii finali ai fondurilor UE; consideră că, în cazuri justificate în mod corespunzător, în special pentru ONG-urile care își desfășoară activitatea în țări guvernate de regimuri autoritare sau cu probleme recunoscute legate de statul de drept, care au un impact negativ asupra ONG-urilor și cu un spațiu civic redus, în care diseminarea publică a informațiilor despre identitatea sau activitatea ONG-urilor respective ar putea duce la represalii, punând în pericol existența ONG-urilor respective și securitatea și siguranța personalului lor, cerințele de transparență publică ar trebui aplicate, în mod excepțional, în mod corespunzător;

12.

consideră că anumite presupuse cazuri de corupție, care au generat nemulțumiri publice, cum ar fi Qatargate, ar fi putut fi prevenite prin aplicarea consecventă a cerințelor de transparență existente și prin obligația entităților implicate, inclusiv a ONG-urilor, de a-și dezvălui sursele de finanțare și structurile lor interne; constată că, în unele cazuri, entitățile implicate au beneficiat de finanțare din partea UE;

13.

condamnă creșterea gradului de exploatare a fondurilor UE fără respectarea principiilor și valorilor UE, în special în cazurile în care utilizarea fondurilor și transferurile lor către alte organizații care nu sunt pe deplin trasabile; avertizează cu privire la pericolul ca fondurile UE să fie folosite în cele din urmă în cercuri corupte și să fie afectate de fraude și nereguli, de ingerințe străine sau strategii de infiltrare; evidențiază importanța „transparenței în legătură cu beneficiarul final” pentru fondurile UE;

ONG-uri și entități în contextul controlului bugetar

14.

reiterează importanța fundamentală a încrederii publice în ONG-uri și a sprijinului acordat acestora; recunoaște că termenii utilizați pentru a descrie aceste organizații fac obiectul unor interpretări juridice și publice diferite, care variază între statele membre;

15.

reliefează că termenul „ONG” este un termen generic care cuprinde numeroase tipuri diferite de entități: de la organizații internaționale mari la organizații regionale sau locale mici, de la organizații gestionate în cea mai mare parte de angajați la cele formate în principal din voluntari; subliniază că activitatea ONG-urilor și metoda de realizare pot varia, de asemenea, în mod substanțial; înțelege că această diversitate face dificilă existența unei definiții comune a ONG-urilor în cadrul UE; subliniază, cu toate acestea, avantajele stabilirii unei abordări armonizate la nivelul UE, inclusiv printr-o definiție armonizată, a cărei valoare adăugată constă în creșterea transparenței, a responsabilității, a previzibilității și a încrederii publice; încurajează colegiuitorii așadar să ajungă la un acord privind o astfel de abordare armonizată a ONG-urilor și a entităților relevante la nivelul UE, ceea ce ar contribui în mod considerabil la procedurile de control bugetar european, în special în cazul asociațiilor transfrontaliere; reiterează că este extrem de important să se asigure transparența și responsabilitatea tuturor entităților cărora li se acordă fonduri UE; recunoaște avantajul stabilirii unei abordări armonizate cu privire la ceea ce reprezintă aceste entități în raport cu UE și cu organismele sale în diferite contexte;

16.

ia act de propunerea Comisiei de a include o definiție comună a ONG-urilor în propunerea din 2022 de reformare a Regulamentului financiar; reamintește că, în mandatul său, Parlamentul a solicitat clarificări suplimentare cu privire la definiția unui ONG, în special cu privire la gradul de existență formală, transparență și responsabilitate din partea membrilor sau fondatorilor săi; încurajează Comisia să organizeze o consultare aprofundată cu privire la definiția unui ONG, implicând funcționari ai statelor membre și reprezentanți ai ONG-urilor, ținând seama, de asemenea, de metodologia urmată la definirea termenului „întreprindere mică și mijlocie” (IMM);

17.

consideră că un ONG nu ar trebui să fie finanțat în proporție de 100 % de stat și de Comisie pentru a fi considerat ONG;

18.

ia act de faptul că Comisia utilizează termenii „ONG-uri” și organizații non-profit (ONP-uri) fără o distincție clară în STF; regretă că acestea conduc la incertitudine în alocarea și monitorizarea fondurilor UE și ar putea conduce la o percepție greșită a volumului de finanțare a ONG-urilor și entităților; ia act de faptul că la rubrica întrebărilor frecvente din STF se oferă o definiție a ONG-urilor al căror statut non-profit este un element esențial și trebuie validat; regretă că această distincție neclară este posibilă deoarece până în prezent nu a existat o abordare armonizată la nivelul UE pentru ONG-uri și că s-a utilizat doar autoclasificarea entităților pentru FTS, care se bazează exclusiv pe norme care pot varia de la un stat membru la altul; cere, de asemenea, ca STF să asigure o clasificare adecvată a diferitelor tipuri de ONG-uri sau ONP-uri pentru a evita situațiile în care există o diferențiere redusă sau inexistentă între anumite tipuri de organizații și în care universitățile, institutele de cercetare, organizațiile de voluntariat și alte ONG-uri sunt considerate identice în baza de date FTS;

Pentru o mai mare transparență și responsabilitate a UE în ceea ce privește fondurile UE

19.

consideră că frauda, conflictele de interese, dubla finanțare, corupția și spălarea banilor sau deturnarea de fonduri trebuie prevenite și combătute în toate situațiile și în cazul tuturor beneficiarilor, indiferent de natura și statutul lor juridic; este preocupat de faptul că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune nu dispune de suficiente date cu privire la astfel de cazuri; reamintește că toți solicitanții și beneficiarii fondurilor UE, inclusiv ONG-urile, sunt supuși normelor financiare ale UE;

20.

subliniază că sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES) este un instrument important pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, asigurând o protecție la mai multe niveluri prin detectarea timpurie a persoanelor sau entităților care reprezintă riscuri care amenință interesele financiare ale Uniunii; salută propunerea Comisiei de reformare a Regulamentului financiar, care include extinderea EDES la gestiunea partajată și adaugă noi motive de excludere (15); invită Comisia să facă pe deplin operațional sistemul de detectare timpurie și de excludere pentru a permite o excludere efectivă a beneficiarilor, inclusiv a ONG-urilor, în temeiul Regulamentului financiar, de la accesul la fondurile UE;

21.

este preocupat de faptul că cerințele de transparență pot fi insuficiente, în special atunci când fondurile sunt transferate de-a lungul unui lanț și sunt folosite pentru a cofinanța proiecte cu alți donatori; consideră problematic faptul că STF oferă doar informații cu privire la granturile acordate direct de Comisie în cadrul gestiunii directe, dar nu oferă detalii despre fondurile primite indirect de la beneficiari și parteneri care au o relație juridică cu Comisia;

22.

subliniază că nu toate statele membre furnizează același nivel de informații privind granturile și că baza de date existentă a UE nu este suficient de consecventă și de coerentă; invită Comisia să consolideze transparența și responsabilitatea în cazurile de gestiune partajată și indirectă, verificând realocarea fondurilor și utilizarea acestora până la destinatarii finali, în conformitate cu propunerea de reformare a Regulamentului financiar;

23.

invită Comisia să consolideze în mod proporțional mecanismele de control ex ante, inclusiv verificări aleatorii adecvate; este de părere că există deficiențe grave în ceea ce privește controlul ex post privind folosirea fondurilor UE și îndeamnă Comisia, în cooperare cu statele membre, să realizeze o analiză aprofundată cu propuneri clare de consolidare a calității, cuantumului și regularității acestora, susținută de un grup operativ de control bugetar bine stabilit și centralizat în cadrul Comisiei pentru toți reprezentanții grupurilor de interese, care să dispună de un mandat, de capacități de investigare și de resurse clare;

24.

recunoaște importanța transparenței în toate aspectele activităților finanțate de UE pentru a asigura utilizarea responsabilă a fondurilor; recunoaște preocupările legate de potențialele ingerințe străine în procesul de elaborare a politicilor UE și de faptul că sistemul existent nu poate împiedica pe deplin actorii să creeze, să finanțeze și/sau să infiltreze beneficiari, inclusiv ONG-uri, pentru a promova discursuri false, inclusiv prin dezinformare, astfel cum se pare că s-a întâmplat în cazul Qatargate; consideră că preocupările existente nu ar trebui să conducă la stigmatizarea tuturor ONG-urilor, deoarece majoritatea ONG-urilor respectă și promovează principiile și valorile democratice ale UE; evidențiază că bugetul UE nu trebuie utilizat pentru a face lobby împotriva principiilor și valorilor democratice ale UE;

25.

roagă Comisia să le solicite beneficiarilor, inclusiv ONG-urilor, care primesc fonduri UE, să publice detalii despre orice finanțare primită din alte surse în legătură cu proiectele cofinanțate de UE pe o perioadă de cinci ani, rămânând, totodată, fidelă principiului confidențialității, în special în cazuri justificate temeinic în care beneficiarii, inclusiv ONG-uri, primesc amenințări grave de represalii; subliniază că fondurile primite de ONG-uri din afara UE pot fi o sursă legitimă de finanțare, dar subliniază că, fără norme clare de transparență legate de principiul confidențialității, astfel de posibilități de finanțare riscă să fie minate de abuzuri și influențe nejustificate din partea unor actori statali terți; invită instituțiile UE să aplice mai conștiincios propriile standarde de transparență, în care intră și raportarea obligatorie a activităților de lobby;

26.

încurajează statele membre să adopte legi naționale privind activitățile de lobby și registrele de transparență, care ar trebui să impună, printre altele, divulgarea donatorilor, inclusiv a celor internaționali, și a surselor de finanțare, cu cerințe de transparență egale pentru toți reprezentanții grupurilor de interese, indiferent de natura și statutul lor juridic;

27.

reamintește că statele membre sunt responsabile de înregistrarea, controlul și raportarea cazurilor detectate de fraude, folosire abuzivă a fondurilor sau spălare de bani în care s-au dat condamnări sau care se află în curs de cercetare; consideră că administrațiile naționale, fiind mai aproape de realitatea de pe teren, reprezintă primul nivel pentru a controla și monitoriza efectiv organizațiile care acționează contrar normelor și valorilor Uniunii, fiind un aliat de nădejde în eforturile de a preveni, detecta și combate frauda și deturnarea de fonduri;

28.

invită autoritățile naționale să își întărească sistemele de transparență și răspundere, astfel încât să identifice toate organizațiile sau entitățile care acționează împotriva normelor și valorilor UE și să ia măsuri juridice și administrative care să faciliteze acțiunea la nivelul UE și să ajute Comisia să includă entitățile vizate mai ușor și mai rapid în sistemele sale; îndeamnă Comisia să îi pună în EDES pe toți reprezentanții grupurilor de interese care încalcă normele și valorile UE și să îi excludă în consecință de la finanțarea UE, în concordanță cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului UE;

29.

consideră că nu ar trebui lăsată nicio marjă de apreciere statelor membre pentru a supune ONG-urile unor cerințe și obligații extrem de restrictive; reamintește că Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei atunci când a introdus o lege privind ingerințele străine în 2017 și că, în hotărârea sa din 18 iunie 2020 (16) (Comisia Europeană/Ungaria), Curtea Europeană de Justiție a declarat că dreptul la libertatea de asociere și, prin urmare, dreptul UE sunt încălcate dacă obligațiile impuse sistematic organizațiilor societății civile le îngreunează simțitor acțiunile și funcționarea;

30.

regretă că datele au fost publicate în STF cu o întârziere cuprinsă între 6 și 18 luni, fapt ce a avut un efect negativ asupra transparenței; invită Comisia să publice informații despre granturile pe care UE le-a acordat ONG-urilor și entităților în termen de cel mult 6 luni de la data acordării grantului, dar și despre finanțarea primită din alte surse, ținând cont totodată de principiul confidențialității în cazuri justificate temeinic, de pildă de ONG-uri aflate în mare pericol; sugerează Comisiei să dezvolte și să integreze instrumente de validare a datelor, astfel încât procesul de validare a datelor în STF să se deruleze automat, continuu și mai rapid și să consume mai puține resurse;

31.

regretă că sistemele Comisiei nu sunt ușor de folosit și aplică convenții diferite pentru a identifica beneficiarii proiectelor și ai granturilor, ceea ce duce la date diferite, îngreunând corelarea informațiilor din diferite portaluri și baze de date ale Comisiei accesibile publicului; recomandă Comisiei să stabilească norme armonizate și să standardizeze structura și funcțiile bazelor de date specifice fiecărui program, ținând seama de diversele medii și domenii de acțiune în care operează ONG-urile și fără a le pune în cârcă sarcini suplimentare inutile;

32.

roagă Comisia să folosească o entitate unică comună, precum un cod unic de identificare a participanților, și chei de identificare a proiectelor în toate portalurile și bazele de date, inclusiv pe site-urile beneficiarilor, menținând, în același timp, principiul confidențialității, în cazuri justificate temeinic de beneficiari, printre care ONG-uri, care se confruntă cu amenințări grave de represalii, pentru a face să corespundă între ele informațiile disponibile public furnizate de diferite sisteme și site-uri web; invită Comisia să pună la dispoziția tuturor beneficiarilor, inclusiv ONG-uri, un cod care să extragă date privind finanțarea pe o perioadă de cinci ani direct din STF și să cuprindă linkuri către intrările corespunzătoare proiectelor în bazele de date ale programelor Comisiei;

33.

observă că informațiile afișate pe site-urile proiectelor diferă semnificativ între ele ca conținut și amploare, inclusiv informațiile despre cum se distribuie granturile între parteneri și cum se conectează la bazele de date aplicabile ale Comisiei; pledează pentru o abordare mai proactivă față de transparența publică și pentru o cooperare mai intensă cu autoritățile bugetare ale UE, care să nu se limiteze la cerințele minime actuale pentru finanțarea prin granturi din partea UE; solicită Comisiei să creeze un sistem mai strict prin care toți solicitanții, inclusiv a ONG-urile, să se angajeze să respecte Carta UE când solicită fonduri UE; roagă ONG-urile să aibă o atitudine mai proactivă față de transparența publică, care să nu se limiteze la cerințele minime actuale aferente granturilor primite de la UE și din alte surse;

34.

cere ca proprietarii finali ai întreprinderilor să fie înscriși în registrele centrale din țările UE, accesibile persoanelor care au un „interes legitim”, ca jurnaliștii de investigație, cetățenii vizați și ONG-urile;

35.

constată că, deși de când toate serviciile Comisiei au integrat sistemul eGrants ca instrument comun de gestionare a granturilor și ca sistem comun de înregistrare a solicitanților datele introduse în STF sunt de mai bună calitate și mai complete, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți fiabilitatea acestor date; este preocupat de neconcordanțele persistente între portalurile și sistemele de transparență existente ale Comisiei; invită, de asemenea, Comisia să se străduiască mai mult să simplifice bazele de date pentru a face STF mai ușor de utilizat, conectat la registrul de transparență și compatibil cu bazele de date specifice programelor; subliniază că nu ar trebui să omită plățile finale, astfel încât să poată fi identificați beneficiarii, inclusiv ONG-uri, pe categorii, inclusiv printr-o definiție a ceea ce înseamnă un ONG și entitățile relevante în conformitate cu Regulamentul financiar; solicită Comisiei să pregătească o propunere cu măsuri administrative suplimentare până la sfârșitul lui 2024;

36.

reține că, în unele situații, sediul organizației non-profit se află într-o țară, iar operațiunile beneficiare au loc în altă țară; cere organizațiilor non-profit să ia măsurile care se impun astfel încât să prezinte o situație cu fondurile și serviciile furnizate în alte locații decât în jurisdicția lor de origine;

37.

felicită Comisia pentru propunerea de a crea, în temeiul articolului 36 din Regulamentul financiar, un sistem informatic centralizat și interoperabil pentru a extrage date și a evalua riscurile, menit să amelioreze eficiența controlului intern al execuției bugetare; subliniază că acest sistem trebuie să includă nu numai date despre destinatari, ci și date despre beneficiarii reali, în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 (17); solicită ca acest sistem să includă indicatori de risc bazați pe date din EDES indiferent de modul de gestionare;

38.

regretă că faptul că au de îndeplinit și de derulat obligații de raportare și practici contabile atât la nivel național, cât și unional, poate constitui o sarcină administrativă disproporționată pentru beneficiari, inclusiv ONG-uri; invită Comisia să vegheze ca obligațiile de raportare la nivelul UE să fie consecvente cu cele de la nivel național pentru a garanta că se poate monitoriza mai ușor îndeplinirea obligațiilor;

39.

subliniază cât sunt de importante transparența și identificarea destinatarului final al fondurilor UE; invită Comisia să dezvolte un sistem de monitorizare armonizat cu scopul de a reduce birocrația, a mări eficiența și a identifica beneficiarii finali; recomandă Comisiei să urmărească fondurile UE până la beneficiarii finali într-un mod sistematic, standardizat și armonizat în toate platformele de informare și transparență de la nivelul UE; pledează, în plus, pentru un dialog consolidat între Comisie și beneficiarii de fonduri UE, inclusiv ONG-uri, despre metode de reducere a sarcinilor excesive;

40.

este preocupat de faptul că dispozițiile privind vizibilitatea programelor UE nu sunt pe deplin respectate; invită Comisia să ceară serviciilor sale să rezilieze acordurile sau să reducă plățile către beneficiari care nu își respectă obligațiile de vizibilitate contractuală;

41.

invită Comisia să asigure pentru toți responsabilii de programe și toate agențiile UE cursuri de formare despre Regulamentul financiar și bugetul UE; invită Comisia să le ofere tuturor beneficiarilor de finanțare din partea UE, inclusiv ONG-urilor, cursuri de formare privind raportarea și normele financiare și cere imperativ ca autoritatea care acordă descărcarea de gestiune să fie informată sistematic despre aceste cursuri de formare, inclusiv despre conținut, participanți și costuri aferente; cere Comisiei să simplifice procedurile de depunere a cererilor de granturi și de selecție și să asigure uniformitatea abordării și transparența procesului, să reducă sarcina administrativă și să adapteze periodic aceste norme în funcție de schimbările de situație și de lecțiile învățate;

42.

ia act de concluzia la care a ajuns CCE în 2018, că acordarea de subgranturi nu permite Comisiei să monitorizeze corespunzător modul în care sunt cheltuite fondurile UE; cere ca sumele acordate ONG-urilor în calitate de părți terțe sub formă de granturi în cascadă să fie clar identificabile în STF și în rapoartele financiare și de contabilitate anuale ale Comisiei;

43.

solicită tuturor instituțiilor UE să asigure o mai strictă aplicare, respectare și supraveghere a executării dispozițiilor actuale privind registrul de transparență al UE; cere să se aloce mai multe resurse secretariatului pentru registrul de transparență al UE, astfel încât să poată oferi sprijin tuturor solicitanților și entităților înregistrate, în special entităților mici și ONG-urilor, pe tot parcursul procesului de înregistrare, și să poată verifica mai riguros informațiile transmise de acestea; solicită îndeosebi să fie numit un responsabil cu transparența în toate secretariatele comisiilor și unitățile administrative relevante; reamintește că, potrivit orientărilor privind registrul de transparență, modificările aduse datelor furnizate ar trebui comunicate de îndată ce se produc și, în orice caz, în termen de trei luni; insistă pe ideea că în registrul de transparență ar trebui, de asemenea, înregistrată orice schimbare în consiliul de administrație sau în conducerea entităților înregistrate; solicită ca baza de date pentru transparență să fie accesibilă numai anumitor persoane autorizate și, la cerere, autorității bugetare, pentru a evita difuzarea de informații care ar putea pune în pericol viața sau siguranța personală a unei persoane sau existența unui ONG;

44.

regretă că în registrul de transparență sunt prevăzute cerințe de publicare diferite în funcție de tipul de organizație; face un apel către Comisie să impună aceleași cerințe de publicare pentru toate tipurile de organizații înregistrate în registrul de transparență; constată, în special, că trebuie să li se ceară tuturor să își publice veniturile și toate sumele cheltuite cu activități de lobby (18);

45.

reamintește recomandările din rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2021 (19), de a revizui registrul de transparență al UE și orientările sale, astfel încât să se ceară organizațiilor înregistrate să publice date despre toate sursele lor de finanțare, inclusiv despre acțiunile deținute la alte companii, și să se poată urmări fondurile UE de la destinatarul direct la beneficiarul final atunci când fondurile trec prin mai multe mâini, inclusiv când fondurile sunt transferate de la un beneficiar, inclusiv ONG, la altul, respectând principiul confidențialității în cazul ONG-urilor aflate în mare pericol;

46.

invită toate ONG-urile și entitățile care s-au angajat să respecte pe deplin normele de transparență și răspundere și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să promoveze valorile democratice și ale UE să ceară să fie înscrise în registrul de transparență atunci când solicită fonduri UE;

47.

cere să se impună cu strictețe aplicarea normelor privind accesul în Parlament și invitațiile adresate comisiilor parlamentare, care sunt condiționate de înregistrarea fiecărei organizații în registrul de transparență, înregistrare de care se va ocupa noul responsabil cu transparența, din secretariatul fiecărei comisii;

48.

solicită tuturor beneficiarilor care primesc fonduri de la UE să publice online toate reuniunile cu deputații în Parlamentul European , cu asistenții deputaților în Parlamentul European sau cu reprezentanții altor instituții, organisme sau agenții ale UE ori de câte ori astfel de reuniuni se referă la dosare legislative ale UE în curs de negociere sau la finanțarea din partea UE pe care o primesc sau o solicită acești beneficiari, în conformitate cu obligațiile similare care se aplică deputaților în Parlamentul European invită instituțiile și organismele de resort ale UE să pună la dispoziție instrumentele necesare pentru a publica asemenea reuniuni, permițând totodată existența unor excepții justificate;

49.

consideră că adoptarea unui regulament privind ONG-urile este o măsură discriminatorie care vizează ONG-urile, dar nu și pe alți beneficiari de fonduri UE; consideră că aspecte precum practica „ușilor turnante”, transparența finanțării și a donațiilor, combaterea spălării banilor, limitarea ingerințelor străine, independența față de influența politică și economică și avertizarea în interes public sunt importante pentru toate entitățile care primesc fonduri UE și nu ar trebui utilizate pentru a limita spațiul de acțiune al ONG-urilor;

50.

reiterează apelul din rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pe 2021 (20) de a pune pe lista neagră din EDES, blocându-le accesul la instituțiile UE și la programele de finanțare ale UE în cadrul gestiunii directe și partajate, pe toți beneficiarii fondurilor UE, inclusiv ONG-urile, care au utilizat abuziv sau deturnat fonduri ale UE sau care s-au implicat în activități contrare valorilor UE consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și în Carta UE, inclusiv incitare la terorism, discursuri de incitare la ură, sprijinirea sau glorificarea violenței, extremismul politic și religios și răspândirea dezinformării sub masca unor date științifice falsificate intenționat; invită Comisia și statele membre să întocmească și să publice o listă cu entitățile excluse de la finanțare, astfel cum a recomandat Parlamentul și în concordanță cu acordul privind Regulamentul financiar; așteaptă din partea Comisiei să prezinte un raport privind cursul dat acestei recomandări la începutul lui 2025;

51.

roagă Comisia și CCE să prezinte sistematic Parlamentului, în calitate de autoritate care acordă descărcarea de gestiune, constatările și concluziile auditului aferent verificărilor bazate pe riscuri la sediul beneficiarilor, inclusiv ONG-uri, precum și rezultatele acestora; pledează pentru o colaborare mai susținută cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cu Curtea de Conturi Europeană (CCE); cere așadar Comisiei să acorde în primul rând mai multe drepturi de acces Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru a obține informații despre abaterile financiare comise de anumiți beneficiari, a le investiga și a impune sancțiuni corespunzătoare (de exemplu, suspendarea plăților prin sistemul EDES) în caz de fraudă, corupție și alte nereguli legate de fondurile UE, în conformitate cu reglementările aplicabile;

52.

reamintește că ONG-urile sunt supuse aceluiași nivel de control și de investigații ca orice alți beneficiari ai UE care acoperă toate aspectele legate de cheltuieli, în limitele mandatelor respective al OLAF, respectiv Parchetului European;

° °

53.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții Europene de Conturi.

(1)
JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(2)
JO L 435, 6.12.2021, p. 187.

(3)
JO L 231, 30.6.2021, p. 159.

(4) Studiu – „
Financing of Non-governmental Organisations (NGO) from the EU Budget” (Finanțarea organizațiilor neguvernamentale (ONG) de la bugetul UE), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D – Afaceri bugetare, 25 noiembrie 2010.

(5) Studiu – „
Democratic accountability and Budgetary Control of non-governmental organisations funded by the EU Budget
” (Răspunderea democratică și controlul bugetar al organizațiilor neguvernamentale finanțate de la bugetul UE), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D – Afaceri bugetare, 24 ianuarie 2017.

(6) Studiu – „
Transparency and accountability of EU funding for NGOs active in EU policy areas within EU territory
” (Transparența și răspunderea legate de finanțarea UE pentru ONG-urile active în domeniile de politică ale UE pe teritoriul UE), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic D – Afaceri bugetare, 28 septembrie 2023.

(7)
JO C 342, 6.9.2022, p. 225.

(8) Texte adoptate, P9_TA(2023)0137.

(9) Texte adoptate, P9_TA(2023)0138.

(10) Texte adoptate, P9_TA(2023)0292.

(11) Parlamentul European, „
Descărcarea de gestiune 2021: Bugetul general al UE – Comisia și agențiile executive
”, 10 mai 2023.

(12) Comunicarea comună din 25 martie 2020 a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate intitulată „Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024” (JOIN(2020)0005).

(13) Sursă: Registrul de transparență al UE, date extrase la 22 septembrie 2023.

(14) Parlamentul European, „
Descărcarea de gestiune 2021: Bugetul general al UE – Comisia și agențiile executive
”, 10 mai 2023.

(15) Articolul 139 alineatul (1) litera (i) și articolul 139 alineatul (1) litera (c) punctul (vi) din propunerea Comisiei din 16 mai 2022 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare) (COM(2022)0223).

(16) Hotărârea Curții de Justiție din 18 iunie 2020, Comisia Europeană/Ungaria C-78/18, ECLI:EU:C:2020:476.

(17)
Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73.

(18) A se vedea: studiul privind transparența și responsabilitatea, recomandarea 24.3.

(19) Texte adoptate, P9_TA(2023)0138, punctul 74.

(20) Texte adoptate, P9_TA(2023)0137.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5725/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 17/10/2024

Informatii

Apply Filters