CELEX:52024XG03808: Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind societăți favorabile incluziunii pentru tineri

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 13/05/2024; Data adoptării
Autor: Consiliul Uniunii Europene, Reprezentanţii guvernelor statelor membre
Formă: Repertoriu EUR-Lex

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/3808

27.6.2024

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind societăți favorabile incluziunii pentru tineri

(C/2024/3808)

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AMINTIND CĂ:

Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Uniunea urmărește, de asemenea, să promoveze pacea și bunăstarea popoarelor sale, să combată excluziunea socială și discriminarea, să promoveze protecția și justiția socială, să respecte bogăția diversității sale culturale și lingvistice, să ia în considerare interesul superior al copilului și să protejeze drepturile copilului și ale tinerilor (1);

Acțiunea Uniunii urmărește să favorizeze dezvoltarea schimburilor de tineri și de lucrători de tineret și să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei, precum și să faciliteze accesul la formare profesională și să favorizeze mobilitatea formatorilor și a persoanelor care urmează un program de formare și, în special, a tinerilor (2);

Pilonul european al drepturilor sociale include dreptul la „educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții” (principiul 1), „egalitate de șanse” (principiul 3), „îngrijirea copilului și sprijin pentru copii” (principiul 11) și „incluziunea persoanelor cu handicap” (principiul 17). Pentru a pune în aplicare aceste drepturi și principii, au fost stabilite obiective principale ale UE privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei, care trebuie atinse până în 2030.

REAMINTIND CONTEXTUL POLITIC PREZENTAT ÎN ANEXA LA ANEXĂ, ÎN SPECIAL FAPTUL CĂ:

Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 urmărește să contribuie la eradicarea sărăciei în rândul tinerilor și a tuturor formelor de discriminare, să promoveze incluziunea socială a tinerilor și să îmbunătățească deciziile de politică în ceea ce privește impactul acestora asupra tinerilor în toate sectoarele, îndeosebi incluziunea socială;

Cele 11 obiective europene pentru tineret reflectă opiniile tinerilor europeni, în special obiectivul european pentru tineret nr. 3, care vizează facilitarea și asigurarea incluziunii tuturor tinerilor în societate, obiectivul european pentru tineret nr. 5, care vizează atingerea unui nivel îmbunătățit de confort mintal și eliminarea stigmatizării problemelor de sănătate mintală, promovând astfel incluziunea socială a tuturor tinerilor, precum și obiectivul european pentru tineret nr. 9, care vizează consolidarea participării democratice a tinerilor și a autonomiei acestora, precum și punerea la dispoziție a spațiilor dedicate tinerilor în toate sferele societății;

Combaterea excluziunii sociale este unul dintre principalele angajamente ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre (3). Excluziunea socială prejudiciază bunăstarea cetățenilor și afectează capacitatea acestora de a se exprima și de a participa în societate.

SALUTÂND:

Eforturile concertate ale UE de a promova coeziunea, reziliența și valorile prin programe și inițiative precum Erasmus+ (inclusiv prin dialogul UE cu tinerii), Corpul european de solidaritate, Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind cadrul de măsuri de incluziune pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate 2021-2027, Fondul social european Plus, inclusiv, după caz, inițiativa „Aim, Learn, Master, Achieve” (ALMA), programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, inițiativa privind noul Bauhaus european, Conferința privind viitorul Europei (2021-2022), Anul european al tineretului (2022) și moștenirea acestuia (4), precum și Anul european al competențelor (2023), care urmăresc să contribuie la coeziunea socială, la incluziunea socială și la implicarea și participarea tinerilor la nivel local, regional, național și european;

Cel de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, condus de trioul de președinții Spania, Belgia și Ungaria, care se axează pe obiectivul european pentru tineret nr. 3 privind societățile favorabile incluziunii sub deviza „AVEM NEVOIE DE TINERI”, precum și rezultatele Conferinței UE pentru tineret de la Gent care a avut loc în perioada 2-5 martie 2024;

Faptul că dezvoltarea în continuare a unor spații incluzive pentru tineri contribuie la societăți favorabile incluziunii, facilitând astfel realizarea obiectivelor concluziilor aprobate ale Consiliului (5).

ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:

10.

Conviețuirea în societăți pașnice și favorabile incluziunii este una dintre prioritățile Strategiei Consiliului Europei pentru sectorul tineretului pentru 2030;

11.

Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă a reiterat angajamentul potrivit căruia nicio persoană nu va fi lăsată în urmă,

RECUNOSC:

12.

Politicile UE relevante și strategiile și recomandările aferente: Strategia europeană „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+) (2022), Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030), Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului (2020-2025), Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ (2020-2025), Strategia privind egalitatea de gen (2020-2025), cadrul strategic al UE privind romii (2020-2030), Strategia pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE (2020), Strategia UE privind drepturile copilului (2021-2024), Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), recomandările Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii (2021) și a unei Garanții pentru tineret consolidate (2020), precum și abordarea cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală (2023).

RECUNOSCÂND, DE ASEMENEA, CĂ:

13.

Tinerii nu reprezintă un grup omogen și, prin urmare, au o multitudine de identități, au nevoi, resurse, situații de viață și interese diferite, provin din medii diferite și se întâlnesc cu provocări și cu oportunități diverse. În acest sens, politica de tineret și măsurile destinate tinerilor ar trebui dezvoltate în continuare pentru toți tinerii, utilizând o abordare incluzivă sensibilă la diversitate și intersecțională (6);

14.

Tinerii reprezintă unul dintre punctele forte ale societății noastre, pe lângă faptul că sunt titulari de drepturi individuale și agenți ai schimbării. Mulți tineri dau dovadă de o puternică reziliență și continuă să se mobilizeze pentru soluționarea preocupărilor lor. Făcând acest lucru, ei contribuie la generarea de schimbări pozitive în societate. Ar trebui să se asigure încurajarea, sprijinirea și capacitarea tinerilor în vederea acestei implicări a lor;

15.

Tinerii joacă un rol important în crearea unor procese decizionale bazate pe o mai bună informare și în consolidarea democrației. Recunoașterea și promovarea potențialului lor și asigurarea participării lor semnificative la toate nivelurile și în toate etapele procesului de elaborare a politicilor care îi afectează îi pot sprijini în acest rol. De asemenea, ar trebui recunoscut rolul de sprijin al lucrătorilor de tineret și al organizațiilor de tineret în acest demers, astfel cum se arată în dialogul UE cu tinerii, iar acești actori ar trebui să beneficieze de măsuri de sprijin adecvate în acest sens;

16.

Criza climatică mondială, pierderea biodiversității (7), pandemia de COVID-19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu și conflictele din alte părți ale lumii, criza energetică și criza inflației care au urmat, precum și crizele economice și sociale survenite în ultimii ani și dezavantajele accelerării revoluției digitale, pentru a da doar câteva exemple, au un impact asupra sănătății mintale și asupra bunăstării copiilor și tinerilor. Aceste circumstanțe și fenomene, inclusiv fenomenul migrației, au marcat profund societățile europene la începutul acestui deceniu și au evidențiat o creștere a inegalităților și a polarizării în societățile noastre;

17.

Aceste evoluții ale societății și crize multiple au afectat în mod diferit grupurile de tineri, unele grupuri suportând efecte disproporționate. În consecință, din perspectiva tinerilor, unele drepturi sociale și civice și drepturi ale omului, în special cele legate de egalitatea de gen, protecția minorităților și accesul la serviciile și resursele necesare pentru subzistență, dezvoltare și emancipare (8), sunt supuse presiunii. În plus, unele grupuri au acces inegal la aceste drepturi și resurse. De asemenea, presiunea tot mai mare din partea societății, cum ar fi presiunea legată de performanță, afectează din ce în ce mai mult sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor (9);

18.

Tinerii cu mai puține oportunități sunt afectați în mod disproporționat de evoluțiile și crizele de la nivelul societății care ar putea duce la discriminare intersecțională, excluziune sau inegalitate de tratament (10). În plus, tinerii sunt expuși în număr tot mai mare riscului de a ajunge într-o situație defavorizată (11). Întrucât excluziunea socioeconomică, excluderea de la participarea democratică și excluziunea digitală merg adesea mână în mână, această situație poate avea un impact asupra cetățeniei active și a încrederii în instituții;

19.

Tinerii expuși riscului de excluziune socială sau aflați în situații vulnerabile se confruntă cu un risc mai mare de a suferi de probleme și provocări în materie de sănătate mintală. Expunerea la discriminare și inegalitate dăunează sănătății lor mintale, în special atunci când tinerii sunt afectați de discriminări sau dezavantaje multiple. Promovarea egalității, a toleranței, a solidarității și a dialogului în cadrul societăților noastre este o măsură preventivă esențială pentru abordarea acestor probleme și provocări în materie de sănătate mintală (12);

20.

Spațiile pentru tineri în cadrul societății sunt supuse presiunii. Restrângerea acestor spații creează obstacole în calea dezvoltării personale și civice a tinerilor și în privința capacității lor de a-și defini spațiul în societate. Obstacolele structurale de la diferite niveluri împiedică accesul tinerilor la diferite spații, drepturi și servicii, precum și participarea lor egală în societate. Este nevoie de o societate pluralistă caracterizată prin echitate și solidaritate și prin aprecierea, respectarea și recunoașterea diversității sub toate formele sale pentru a sprijini, a încuraja și a capacita tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, și pentru a crea o societate justă și echitabilă pentru toți;

21.

Structurile guvernamentale și neguvernamentale, inclusiv comunitățile locale, activitățile pentru tineret (13) și voluntariatul, pot juca un rol important în promovarea echității, a toleranței, a solidarității și a dialogului, precum și în facilitarea participării active și a incluziunii tinerilor în comunitățile lor și în cadrul procesului decizional. Activitățile pentru tineret încurajează, sprijină și capacitează tinerii să gândească critic la adresa societății și să devină agenți ai schimbării. Punerea în aplicare efectivă și rezultatele tangibile ale activităților pentru tineret promovează incluziunea socială. Aceste eforturi implică adesea măsuri proactive, abordări experimentale și diseminarea bunelor practici (14).

ÎN ACEST SENS, VIZEAZĂ:

22.

Să asigure măsuri specifice de promovare a echității, a incluziunii tinerilor și a sprijinirii acestora în a-și defini și a-și revendica locul în societate, în special prin intermediul activităților pentru tineret și prin formularea unei perspective transversale și incluzive în materie de tineret în toate domeniile de politică relevante, care pot contribui la acest obiectiv. În plus, pot fi create mecanisme pentru participarea semnificativă și incluzivă a tinerilor din medii diverse la procesul decizional, de exemplu la consilii de tineret și organizații de tineret, promovându-se în același timp participarea tinerilor și în afara acestor organizații;

23.

Să asigure participarea activă, semnificativă, echitabilă și egală a tinerilor, să le acorde un rol definitoriu în cadrul spațiilor de interes pentru ei și, după caz, să creeze, să dezvolte, să adapteze și să mențină spații emancipatoare dedicate tinerilor și nevoilor lor, pentru a-i capacita în dezvoltarea lor indiferent de mediul din care provin și pentru a asigura acceptarea, recunoașterea și materializarea opiniilor și contribuțiilor lor;

24.

Să îi conecteze în continuare pe tineri între ei și să le asigure și faciliteze experiențe și interacțiuni cu diversitatea sub toate formele sale, de exemplu prin intermediul mobilității în scopul învățării sau al acțiunilor de solidaritate transfrontaliere;

25.

Să consolideze efectul de levier pentru activitățile pentru tineret și alte structuri și servicii relevante în sprijinul dezvoltării tinerilor, al sănătății lor mintale și al bunăstării lor, al învățării și experimentării de către aceștia, pentru a înlătura obstacolele cu care se confruntă la diferite niveluri, în special în cazul tinerilor expuși riscului de excluziune.

IAU ACT DE:

26.

Ideile și opiniile exprimate de tineri în cadrul Conferinței UE pentru tineret desfășurate în Belgia în martie 2024 cu privire la mijloacele de realizare a unor societăți favorabile incluziunii pentru tineri, precum și recomandările acestora adresate Uniunii Europene și statelor sale membre pentru punerea în aplicare a acestor idei, astfel cum figurează în anexa III la prezentele concluzii:

un sprijin mai bun pentru tinerii care se confruntă cu sărăcia sau care sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune financiară în tranziția lor către independență și securitate financiară, prin luarea de măsuri pentru promovarea disponibilității locuințelor la prețuri accesibile, creșterea accesului la locuri de muncă de calitate, combaterea obstacolelor din calea mobilității și asigurarea alfabetizării financiare a tinerilor;

asigurarea accesului tinerilor la sisteme de calitate, personalizate, ușor de utilizat de către tineri și la prețuri accesibile în domeniul asistenței medicale și al sprijinului pentru sănătatea mintală. În plus, crearea unor medii sigure și deschise pentru ca tinerii să vorbească liber și să învețe despre sănătate și despre bunăstarea mintală;

promovarea educației și a activităților pentru tineret și investirea în acestea pentru a face mediile de învățare mai accesibile și mai incluzive pentru tinerii cu mai puține oportunități, adaptându-le la nevoile tinerilor, și intensificarea colaborărilor între sursele de educație formală, de educație nonformală și de învățare informală, precum și între alte sectoare;

consolidarea finanțării, a capacităților și a altor tipuri de sprijin astfel încât educatorii să se poată implica în învățarea pe tot parcursul vieții în materie de incluziune a tinerilor cu mai puține oportunități, valorificând diversitatea din rândul tinerilor și creând spații sigure pentru partajare și învățare cu și de către tineri proveniți din medii diferite, precum și abordări centrate pe tineri și personalizate în materie de predare și învățare;

îmbunătățirea capacității persoanelor care lucrează cu tinerii și pentru tineri de a disemina în mod eficace informații adaptate tinerilor, pentru a asigura accesibilitatea informațiilor referitoare la drepturi și oportunități. În plus, creșterea nivelului de alfabetizare mediatică și informațională a tinerilor, astfel încât aceștia să poată recunoaște informațiile de încredere și să poată naviga în siguranță printre informații;

instituirea de politici care să demonteze discriminarea sistematică, prejudecățile neconștientizate și atitudinile ostile și care să încurajeze atât învățarea continuă cu privire la toate formele de diversitate, cât și dezvățarea prejudecăților. Astfel de politici ar trebui să fie elaborate împreună cu tinerii cu experiență de viață relevantă în toate domeniile.

INVITĂ STATELE MEMBRE, LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

27.

Să utilizeze abordarea intersecțională (15) ca metodă de identificare și de înțelegere a obstacolelor și a provocărilor cu care se confruntă tinerii, în special cei cu mai puține oportunități, și să ia măsuri pentru a le recunoaște, a le trata și a le depăși. Măsurile și acțiunile de politică ar trebui să fie adaptate la gama diversă de identități ale tinerilor în cauză, pentru a aborda mai bine obstacolele și provocările cu care se confruntă aceștia, în special în ceea ce privește accesarea, utilizarea și respectarea drepturilor lor, precum și a serviciilor;

28.

Să amelioreze condițiile de viață și bunăstarea mintală a tuturor tinerilor, inclusiv a celor cu mai puține oportunități, prin sensibilizarea entităților publice cu privire la nevoile specifice ale tinerilor cu mai puține oportunități;

29.

Să aibă în vedere mijloace de garantare și de menținere a accesului la drepturi și la serviciile publice, sociale, politice și culturale în cauză și să acorde prioritate în special acelor servicii care sunt relevante pentru combaterea sărăciei și a lipsei de adăpost în rândul tinerilor, precum și acelor servicii care oferă acces la condiții de viață decente și la locuințe la prețuri accesibile, la educație, la activități recreative și la asistență medicală pentru toți tinerii;

30.

Să furnizeze servicii de informare accesibile, inclusiv servicii de consiliere, precum și informații și comunicări adaptate tinerilor, pentru a se asigura că toți tinerii au cunoștință și se folosesc de drepturile și posibilitățile de care dispun, că sunt capabili să exploreze oportunitățile existente și că își anticipează posibilele parcursuri în viață. Tinerilor cu mai puține oportunități ar trebui să li se ofere sprijin suficient pentru a putea să își acceseze și să își exercite drepturile în mod efectiv;

31.

Să faciliteze accesul tuturor tinerilor la spațiile și serviciile digitale, cuprinzând atât accesul fizic, inclusiv conexiunea la internet și, după caz, dispozitivele necesare, cât și dobândirea de competențe digitale și alfabetizarea digitală și mediatică, pentru a putea gestiona atât provocările, cât și oportunitățile prezentate de spațiile online;

32.

În ceea ce privește integrarea aspectelor legate de tineret, să promoveze și să sprijine parteneriate și inițiative la nivel transsectorial, în special între furnizorii de activități pentru tineret, instituțiile de educație și formare atunci când este cazul, serviciile sociale și de ocupare a forței de muncă, sistemele de protecție socială și de securitate, precum și partenerii sociali care îi ajută pe toți tinerii în dezvoltarea lor, în special prin promovarea unor abordări comune care să contribuie la încorporarea dimensiunii reprezentate de „perspectiva incluzivă în materie de tineret” în activitatea diferitelor părți interesate implicate;

33.

Să faciliteze mobilitatea durabilă a tinerilor, inclusiv a celor care locuiesc în zone rurale, îndepărtate, periferice sau mai puțin dezvoltate și în regiunile ultraperiferice, prin remedierea obstacolelor din calea mobilității, cum ar fi problema transportului public;

34.

Să recunoască și să stimuleze capacitatea tinerilor de a gândi critic, precum și să recunoască diferitele forme de implicare a tinerilor ca agenți ai schimbării, în vederea realizării unor societăți caracterizate printr-o coeziune mai strânsă, în special prin încurajarea, sprijinirea și capacitarea tinerilor să devină modele pozitive în ceea ce privește participarea în societate și implicarea în procesele decizionale, de exemplu prin intermediul consiliilor de tineret, al organizațiilor de tineret, al inițiativelor pentru tineret, al proiectelor de participare sau al proiectelor de solidaritate;

35.

Să creeze spații și servicii fizice și virtuale emancipatoare noi, sigure, primitoare și accesibile, care să fie lipsite de presiuni din partea societății, de presiuni legate de performanță și de judecăți de valoare, în care toți tinerii să se poată întâlni și conecta între ei, precum și să mențină spațiile și serviciile de acest fel deja existente;

36.

Să consolideze rolul tinerilor, în special al celor cu mai puține oportunități, în crearea, dezvoltarea, proiectarea, construirea, modelarea și adaptarea spațiilor de interes pentru ei, inclusiv a spațiului public;

37.

Să elimine obstacolele rămase din calea participării la activități pentru tineret, în special a tinerilor cu mai puține oportunități, printr-o comunicare activă, oferirea de sprijin suplimentar, adaptarea activităților la diferitele lor nevoi și identificarea de posibilități de cooperare cu părțile interesate relevante din alte domenii care lucrează cu tineri cu mai puține oportunități și cu organizațiile care îi reprezintă;

38.

Să încurajeze și să sprijine inițiativele care facilitează participarea și asumarea unui rol activ de către tineri, în special de cei cu mai puține oportunități, în cadrul activităților pentru tineret;

39.

Să promoveze diferite tipuri de sprijin durabil pentru activitățile pentru tineret, astfel încât să se lucreze cu tinerii cu mai puține oportunități, de exemplu prin finanțare, resurse și infrastructuri adecvate pe termen scurt și pe termen lung, pentru a crea condiții favorabile unor activități pentru tineret de calitate, incluzive și înfloritoare.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA EUROPEANĂ, RESPECTÂND PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII, ÎN DOMENIILE LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE ȘI LA NIVELURILE CORESPUNZĂTOARE:

40.

Să promoveze în continuare o perspectivă incluzivă în materie de tineret în politicile relevante, de exemplu prin instituirea, includerea sau continuarea unor mecanisme de evaluare a impactului normativ asupra tinerilor, destinate unei mai bune înțelegeri și eliminării obstacolelor și provocărilor cu care se confruntă tinerii, acolo unde este cazul. Acest lucru poate contribui la consolidarea integrării aspectelor legate de tineret în toate domeniile de politică și poate include posibila aplicare a unui test al UE pentru tineret sau a unei verificări a UE din perspectiva impactului asupra tinerilor;

41.

Să sprijine factorii de decizie de la toate nivelurile și din toate sectoarele prin furnizarea de informații și cunoștințe relevante privind bune practici în ceea ce privește societățile favorabile incluziunii, activitățile pentru tineret incluzive și sensibile la diversitate, spațiile incluzive și emancipatoare pentru tineri, precum și crearea în comun, pentru a promulga, după caz, o perspectivă transversală și incluzivă în materie de tineret în toate domeniile de politică relevante;

42.

Să consolideze dialogul și sinergiile dintre organizațiile de tineret, activitățile pentru tineret, politica de tineret și cercetarea în domeniul tineretului și să promoveze coordonarea între structurile de la nivel local, regional, național și european, în vederea facilitării cooperării, a consolidării capacităților, a învățării reciproce, a creării de rețele și a schimburilor referitoare la:

—	lucrul cu tinerii cu mai puține oportunități;

—	crearea unor spații sigure, incluzive și emancipatoare (în toate dimensiunile lor) pentru tineri;

—	capacitarea tinerilor și îmbunătățirea competențelor lor, ajutându-i să pledeze și să militeze pentru incluziune și diversitate în comunitățile lor;

—	crearea și promovarea, sprijinirea și facilitarea unor oportunități pentru tineri de a experimenta diversitatea sub toate formele sale și de a învăța să interacționeze cu ea;

—	sprijinirea și respectarea tinerilor, în special în ceea ce privește dreptul lor la autodeterminare și la participare, pentru a le spori sentimentul de apartenență și de valoare. Acestea sunt condiții prealabile necesare pentru întărirea sănătății mintale și a bunăstării tinerilor;

43.

Să abordeze problemele de sănătate mintală și factorii lor determinanți, prin crearea unor medii care să sprijine bunăstarea socioeconomică, fizică și psihologică a fiecărui tânăr, să întreprindă acțiuni multisectoriale care să promoveze sănătatea mintală a tinerilor și să încurajeze îmbunătățirea accesului egal și la prețuri accesibile la servicii de îngrijire a sănătății mintale, în special prin punerea în aplicare a Concluziilor Consiliului privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (16);

44.

Să identifice competențele de care au nevoie tinerii, lucrătorii de tineret remunerați și voluntari și alți educatori pentru a conștientiza diversitatea, discriminarea intersecțională, factorii de excluziune, stereotipurile, prejudecățile, discriminarea și privilegiile din cadrul societății, inclusiv din domeniul educației și de pe piața muncii, și să dezvolte oportunități și module de învățare vizând activități pentru tineret care să fie sensibile la diversitate și discriminare și să fie favorabile incluziunii sociale, pentru a facilita experiențele și interacțiunile cu diversitatea sub toate formele sale și pentru a crea spații fizice și virtuale sigure, emancipatoare și incluzive;

45.

Să acorde importanța cuvenită activităților pentru tineret ca motor al incluziunii care favorizează conexiunile dintre diferitele grupuri de tineri și dintre diferite sectoare, prin stimularea, sprijinirea, consolidarea și menținerea cunoștințelor privind activitățile pentru tineret și participanții la acestea și prin evidențierea diversității acestora, ținând seama de faptul că tinerii nu sunt un grup omogen și, prin urmare, au o multitudine de identități, au nevoi, resurse, situații de viață și interese diferite și provin din medii diferite;

46.

Să sprijine în continuare cercetarea, precum și analizarea, monitorizarea și colectarea de date dezagregate privind excluziunea socială; să evidențieze impactul pe care excluziunea îl are asupra tinerilor și posibile măsuri de incluziune destinate activităților pentru tineret; să sprijine crearea unor societăți și spații incluzive și să se asigure că rezultatele sunt ușor de înțeles și că sunt accesibile. În acest sens, să valorifice la maximum programele și inițiativele de cercetare existente, cum ar fi Orizont Europa și rețeaua RAY;

47.

Să asigure un dialog veritabil între tineri și factorii de decizie din Europa pentru a susține angajamentul Uniunii Europene față de tinerii europeni, prin introducerea unor mijloace de monitorizare a acțiunilor ulterioare dialogului UE cu tinerii și de evaluare a rezultatelor acestuia, precum și de furnizare de feedback către tineri cu privire la aceste acțiuni ulterioare.

INVITĂ COMISIA EUROPEANĂ, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII:

48.

Să continue să mobilizeze programele UE privind coeziunea, reziliența și valorile, pe lângă consolidarea incluziunii sociale și a coeziunii sociale prin asigurarea unei dimensiuni transversale a incluziunii tinerilor în toate programele UE și evidențierea în continuare a faptului că tinerii sunt agenți ai schimbărilor pozitive în materie de incluziune, diversitate și societăți caracterizate prin coeziune, și să orienteze aceste programe ale UE către sprijinirea unor acțiuni și inițiative incluzive și axate pe tineret;

49.

Să sprijine dezvoltarea unor proiecte incluzive și axate pe incluziune care să implice în mod activ tinerii cu mai puține oportunități și să consolideze mobilitatea acestora, prin diferite programe și inițiative ale UE și, acolo unde este posibil, prin resurse durabile ale UE, inclusiv programele-cheie din domeniul tineretului precum Erasmus+ și Corpul european de solidaritate și continuarea acestora;

50.

Să continue eforturile de a face programele UE pentru tineret mai incluzive și mai sensibile la diversitate, în special prin intermediul acțiunilor adaptate la nevoile tinerilor cu mai puține oportunități și al organizațiilor care îi reprezintă pe aceștia sau care lucrează cu aceștia, îndeosebi în ceea ce privește accesibilitatea socioeconomică, perioada de activitate, sprijinul personal și adaptat, precum și cerințele administrative și de raportare;

51.

Să îmbunătățească accesul tuturor tinerilor la programele UE pentru tineret, cum ar fi Erasmus+ și Corpul european de solidaritate, prin:

—

asigurarea informării și comunicării într-un limbaj ușor de înțeles, accesibil și adaptat tinerilor cu privire la oportunitățile, măsurile incluzive și serviciile de sprijin oferite de programe, de exemplu prin intermediul Portalului european pentru tineret, precum și prin popularizarea pe scară mai largă a informațiilor existente, cum ar fi măsurile prevăzute în orientările pentru punerea în aplicare a Strategiei privind incluziunea și diversitatea din cadrul Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate;

—	simplificarea și adaptarea reglementărilor și a procedurilor, inclusiv prin intermediul unor procese de elaborare împreună cu beneficiarii programelor;

—	evaluarea posibilității de aplicare a mărcii de excelență pentru Corpul european de solidaritate (17) pentru a facilita coeziunea socială prin activități de solidaritate axate pe tineret;

52.

Să sprijine și să integreze o perspectivă incluzivă în materie de tineret în programele și inițiativele UE care au ca obiect coeziunea, reziliența și valorile, inclusiv inițiativa privind noul Bauhaus european și continuarea ei, și să promoveze sinergii între acestea pentru a facilita eforturile de experimentare, creare și sprijinire a inițiativelor orientate către dezvoltarea unor spații incluzive, sigure și emancipatoare pentru tineri, care să contribuie la realizarea unor societăți caracterizate prin coeziune;

53.

Să ofere stimulente suplimentare în vederea creării mai multor spații pentru o participare semnificativă prin intermediul dialogului UE cu tinerii. Acest lucru poate fi realizat sprijinind grupurile de lucru naționale să facă schimb de bune practici cu privire la comunicare și la lucrul cu tinerii cu mai puține oportunități, precum și făcând dialogul UE cu tinerii mai bine cunoscut la nivel intersectorial și la nivelul politicilor și programelor UE. Mai cu seamă, acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unor acțiuni dedicate incluziunii și participării tinerilor derulate în cadrul inițiativelor și programelor relevante conduse de UE, sprijinindu-se astfel și mai mult abordarea duală a Strategiei UE pentru tineret și ambiția de a integra aspectele legate de tineret în cadrul politicilor;

54.

Să încurajeze cooperarea consolidată între coordonatorul pentru tineret la nivelul UE și coordonatorul pentru drepturile copilului la nivelul Comisiei Europene, precum și cu alți coordonatori relevanți din cadrul Comisiei Europene implicați în sprijinirea incluziunii și în combaterea discriminării, de exemplu prin stimularea schimburilor, a comunicării frecvente și a colaborării;

55.

Să stimuleze sinergiile între dialogul UE cu tinerii, Portalul european pentru tineret și Platforma UE de participare a copiilor;

56.

Să încurajeze punerea în aplicare a acestor invitații în strategiile UE sus-menționate cu ajutorul abordării duale a Strategiei UE pentru tineret (18).

ÎNCURAJEAZĂ SOCIETATEA CIVILĂ ACTIVĂ ÎN DOMENIUL TINERETULUI:

57.

Să continue să elimine obstacolele structurale și să abordeze provocările cu care se confruntă tinerii, în special cei cu mai puține oportunități. Să apere în consecință drepturile tinerilor, să ia parte la procesele decizionale relevante și să creeze punți de legătură între factorii de decizie și tineri în toată diversitatea lor;

58.

Să continue să creeze și să promoveze spații fizice și virtuale sprijinite, sigure și emancipatoare și să sporească vizibilitatea acestora, pentru a-i ajuta pe tineri să experimenteze diversitatea sub toate formele sale și să învețe să interacționeze cu ea, și să înzestreze lucrătorii de tineret, educatorii și alte persoane, de exemplu cele din serviciile sociale și de ocupare a forței de muncă sau cele care lucrează cu tinerii, în special cu cei cu mai puține oportunități, cu cunoștințele și competențele necesare în aceste scopuri;

59.

Să asigure o mai mare vizibilitate și recunoaștere a activităților pentru tineret, făcându-și auzită vocea și participând la crearea în comun a unor discursuri pozitive pentru tineri, în special pentru cei cu mai puține oportunități;

60.

Să faciliteze, să promoveze și să sprijine activitățile pentru tineret mobile, pentru a îmbunătăți comunicarea către tinerii care nu sunt vizați de alte forme de activități pentru tineret;

61.

Să facă schimb de informații și de bune practici, să coopereze și să creeze rețele la nivel local, regional, național și european pentru a facilita realizarea unor societăți favorabile incluziunii cu și pentru tineri.

(1) Valorile Uniunii Europene consacrate la articolul 2 și la articolul 3 alineatele (1) și (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), la articolele 8, 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și la articolul 21 și la articolul 24 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale.

(2) Articolul 165 alineatul (2) și articolul 166 alineatul (2) din TFUE.

(3) Astfel cum se subliniază la articolul 3 alineatele (1) și (3) din TUE, precum și la articolele 8, 9 și 10 din TFUE; „În zilele noastre, tinerii din întreaga Europă se confruntă cu diferite provocări; printre altele, ei întâmpină dificultăți privitoare la accesul la drepturile lor sociale, se confruntă cu excluderea socială și discriminarea, precum și cu amenințări generate de știrile false și de propagandă” – Rezoluția privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01, p. 5).

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Anul european al tineretului 2022 (COM/2024/1 final).

(5) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind protejarea și crearea de spații civice pentru tineri care să faciliteze participarea semnificativă a tineretului (2021/C 501 I/04); Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineret (2023/C 185/06); Concluziile Consiliului privind contribuția activităților de calitate pentru tineret la dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială a tinerilor (2013/C 168/03); Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (2021/C 241/03); Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind activitățile digitale pentru tineret (2019/C 414/02); Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (C/2023/1337); Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind promovarea dimensiunii intergeneraționale în domeniul tineretului pentru a facilita dialogul și coeziunea socială (2022/C 495/03), printre altele.

(6) Rezoluția privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01) descrie principiul director al incluziunii și afirmă că „recunoscând că tinerii nu reprezintă un grup omogen și, prin urmare, au nevoi, situații de viață și interese diferite și provin din medii diferite, Strategia UE pentru tineret ar trebui să promoveze activități și politici care să îi includă pe toți tinerii, în special pe cei care au mai puține oportunități și/sau cei ale căror voci ar putea să nu fie auzite”; punctul 6 din Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineret (2023/C 185/01, p. 6).

(7) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre.

(8) Servicii și resurse precum îngrijirea de bază, sănătatea, educația, odihna și recreația, precum și accesul la informații.

(9) Obiectivul european pentru tineret nr. 5: „Un număr semnificativ și în creștere de tineri din întreaga Europă își exprimă îngrijorarea cu privire la prevalența problemelor de sănătate mintală, precum nivelul ridicat de stres, anxietatea, depresia și alte boli mintale în rândul tinerilor. Tinerii menționează presiunile societale enorme cu care se confruntă în prezent și indică necesitatea unor servicii îmbunătățite de sănătate mintală pentru tineri”; Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (C/2023/1337).

(10) Eurostat, Young people in Europe: a statistical summary (Tinerii în Europa: o sinteză statistică), 2022. Potrivit datelor Eurostat, un sfert (25,3 %) dintre tinerii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2021. Pentru persoanele de toate vârstele, proporția a fost mai mică, situându-se la puțin peste o cincime (21,7 %).

(11) Comisia Europeană, Employment and Social Developments in Europe – Young Europeans: employment and social challenges ahead (Ocuparea forței de muncă și evoluții sociale în Europa – Tinerii europeni: ocuparea forței de muncă și provocări sociale viitoare), 2022.

(12) Punctele 10 și 18 din Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (C/2023/1337).

(13) Activitățile pentru tineret descrise în Recomandarea CM/Rec(2017)4 a Consiliului Europei și în Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind cadrul pentru instituirea unui program european pentru activitățile pentru tineret (2020/C 415/01), JO C 415, 1.12.2020, p. 1-8.

(14) Punctele 3 și 4 din Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind promovarea dimensiunii intergeneraționale în domeniul tineretului pentru a facilita dialogul și coeziunea socială (2022/C 495/03); punctul 10 din Concluziile Consiliului privind contribuția activităților de calitate pentru tineret la dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială a tinerilor (2013/C 168/03).

(15)
„Intersecționalitatea” poate fi descrisă ca un instrument analitic de studiere, înțelegere și abordare a modurilor în care se intersectează caracteristicile personale și identitățile și a modurilor în care aceste intersectări pot contribui la experiențe de discriminare unice. A se vedea, de asemenea, nota de subsol 16 din „Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru perioada 2020-2030”.

(16) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (C/2023/1337).

(17) Articolul 29 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014, JO L 202, 8.6.2021, p. 32-54.

(18)
„Abordarea duală: Politicile care urmăresc îmbunătățirea vieților tinerilor nu pot fi niciodată limitate la domeniul tineretului în sine. Prin urmare, abordarea duală asupra căreia s-a convenit în cadrul de cooperare anterior pentru perioada 2010-2018 rămâne indispensabilă, având în vedere că are drept obiectiv abordarea chestiunilor legate de tineret prin integrarea inițiativelor în diferitele domenii de politică, pe de o parte, și prin inițiative specifice în sectorul tineretului, pe de altă parte.” [Rezoluția privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01, p. 3)].

ANEXA I

Context politic

La adoptarea prezentelor concluzii, Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, au luat act de următoarele documente:

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Anul european al tineretului 2022 (COM/2024/1 final),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a tinerilor în Uniunea Europeană (C/2023/1337),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind promovarea integrării tematicii legate de tineret în procesele decizionale în materie de politici din Uniunea Europeană (C/2023/1342),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală (COM/2023/298 final),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineret (2023/C 185/06),

—	Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor (Text cu relevanță pentru SEE) (PE/12/2023/REV/1),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind promovarea dimensiunii intergeneraționale în domeniul tineretului pentru a facilita dialogul și coeziunea socială (2022/C 495/03),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un deceniu digital pentru copii și tineri: noua strategie europeană „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+) (COM/2022/212 final),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului – Promovarea implicării tinerilor ca actori ai schimbării în vederea protejării mediului (2022/C 159/07),

—	Decizia (UE) 2021/2316 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 decembrie 2021 privind Anul european al tineretului (2022) (Text cu relevanță pentru SEE) (PE/81/2021/REV/1),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021-2030) (COM/2021/615 final),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind protejarea și crearea de spații civice pentru tineri care să faciliteze participarea semnificativă a tineretului (2021/C 501 I/04),

—	Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii (ST/9106/2021/INIT),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (2021/C 241/03),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind drepturile copilului (COM/2021/142 final),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale (COM/2021/102 final),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 (COM/2021/101 final),

—	Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027,

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE (COM/2020/711 final),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 (COM/2020/698 final),

—	Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret (2020/C 372/01),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor (COM/2020/620 final),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 (COM/2020/565 final),

—	Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 (JOIN/2020/5 final),

—	Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 (COM/2020/152 final),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind activitățile digitale pentru tineret (2019/C 414/02),

—	Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (2018/C 456/01),

—	Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (2017/C 428/09),

—	Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 20 mai 2014 privind prezentarea generală a procesului de dialog structurat, care cuprinde și tema incluziunii sociale a tinerilor (2014/C 183/01),

—	Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere în vederea sprijinirii incluziunii sociale a tinerilor (2014/C 183/04),

—	Concluziile Consiliului privind consolidarea incluziunii sociale a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (2014/C 30/03),

—	Concluziile Consiliului privind contribuția activităților de calitate pentru tineret la dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială a tinerilor (2013/C 168/03),

—	Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 27 noiembrie 2012 privind participarea și incluziunea socială a tinerilor, în special a tinerilor proveniți din familii de migranți (2012/C 393/05),

—	Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2012/C 326/02),

—	Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (2009/C 311/01).

ANEXA II

În sensul prezentelor concluzii ale Consiliului:

—

„Abordare sensibilă la diversitate” înseamnă recunoașterea și respectarea diferențelor individuale dintre tineri și, în același timp, reflectarea asupra prejudecăților, discriminării și factorilor de excluziune, în vederea depășirii atitudinilor și practicilor care îi împiedică pe tineri să se simtă bine primiți și să participe la măsuri și activități care îi vizează. Scopul este de a regândi și a dezvolta structuri, atitudini și practici sensibile la acești factori, deschise diversității și, prin urmare, incluzive de la bun început (1).

—

„Spații emancipatoare” înseamnă spații care le permit tinerilor să fie ei înșiși, să experimenteze și să încerce lucruri noi și care permit eșecul, despre care se consideră că face parte din procesele de învățare și de integrare socială (2), și care, prin urmare, contribuie la autonomia tinerilor și la sănătatea lor mintală și bunăstarea lor. Tinerii au nevoie de spații în care să poată fi ei înșiși și să prospere. Cei aparținând unor grupuri specifice, după caz, au nevoie de propriile lor spații sigure și abilitante, care să îi sprijine să devină membri activi ai unei societăți în care tinerii din medii diferite se întâlnesc, interacționează și se conectează unii cu alții.

—

„Abordare intersecțională” înseamnă o abordare sensibilă la modurile în care se intersectează caracteristicile personale și identitățile și la modurile în care aceste intersectări pot contribui la experiențe de discriminare unice. Acest lucru ține seama de faptul că fiecare persoană aparține unor grupuri sociale diferite, care se intersectează, și, prin urmare, se poate confrunta cu moduri diferite și adesea suprapuse de discriminare, de excluziune sau, dimpotrivă, de privilegiere.

—

„Tineri cu mai puține oportunități” înseamnă tineri care, din motive economice, sociale, culturale, geografice sau de sănătate, ca urmare a provenienței lor dintr-un context de migrație sau din motive precum un handicap sau dificultăți educaționale sau din orice alt motiv, inclusiv un motiv care ar putea da naștere la discriminare în sensul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se confruntă cu obstacole care îi împiedică sau riscă să îi împiedice să aibă acces egal la oportunități, să participe în societate sau să își exercite cetățenia (3).

—

„Consilii de tineret” înseamnă organisme conduse de tineri care își desfășoară activitatea fie la nivel național sau regional, fie la nivel local sau municipal (denumite, de asemenea, consilii locale de tineret). Acționând independent de guverne, aceste consilii sunt înființate fie ca ONG-uri, fie prin acte legislative. Activitățile lor includ, printre altele, susținerea cauzelor care îi preocupă pe tineri, emiterea de recomandări sau avize adresate factorilor de decizie, participarea cu propria expertiză la elaborarea politicilor (pentru tineret), susținerea și promovarea valorilor democratice și încurajarea participării democratice a persoanelor tinere (4).

(1) Centrul de resurse pentru incluziune și diversitate SALTO-YOUTH: Embracing Diversity. A guide to diversity management for organisations active in intercultural youth work (Acceptarea diversității. Ghid privind gestionarea diversității pentru organizațiile active în domeniul activităților interculturale pentru tineret), 2021.

(2) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind promovarea unor noi abordări în domeniul activităților pentru tineret în vederea descoperirii și dezvoltării potențialului tinerilor (2016/C 467/03).

(3) Definiție privind tinerii cu mai puține oportunități conformă cu definiția de la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul 2021/888.

(4) Recomandarea Rec(2006)1 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre privind rolul consiliilor naționale de tineret în dezvoltarea politicii de tineret.

ANEXA III

REZULTATELE CONFERINȚEI UE PENTRU TINERET DE LA GENT (MARTIE 2024)

În cadrul celui de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, condus de trioul de președinții Spania, Belgia și Ungaria, accentul tematic este pus pe obiectivul european pentru tineret nr. 3 – Societăți favorabile incluziunii, care urmărește facilitarea și asigurarea incluziunii tuturor tinerilor în societate, sub deviza „AVEM NEVOIE DE TINERI”.

Ca parte a acestui efort, președinția belgiană a organizat Conferința UE pentru tineret în perioada 2-5 martie 2024, la Gent. În cadrul conferinței, zece grupuri de lucru au dezbătut șase teme referitoare la societățile favorabile incluziunii: (1) obstacolele structurale, (2) rolul informării, (3) sănătatea și bunăstarea mintală, (4) mediile de învățare incluzive formale, (5) nonformale și informale și (6) combaterea atitudinilor și a mentalităților discriminatorii.

Conferința a urmărit să pună o bază solidă pentru acțiunile politice, rezultatele discuțiilor fiind menite să ofere orientări suplimentare pentru elaborarea politicilor. Rezultatele conferinței includ șase recomandări și 34 de măsuri de punere în aplicare:

Recomandări: în urma discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru ale conferinței au rezultat șase recomandări, care acoperă cele șase teme referitoare la societățile favorabile incluziunii. O echipă specială de redactare, formată dintr-un reprezentant pentru tineret al Consiliilor naționale belgiene de tineret, un reprezentant al Forumului European de Tineret, cercetătorii implicați în analiza rezultatelor procesului de consultare, un expert din partea Centrului de resurse pentru incluziune și diversitate SALTO și un reprezentant al președinției, a elaborat și a îmbunătățit aceste recomandări pe baza contribuțiilor și a feedbackului participanților la conferință, sprijinite de expertiza delegaților ministeriali. Aceste recomandări sunt formulate la punctul 26 din prezentele concluzii ale Consiliului.

Potențiale măsuri de punere în aplicare: Au fost propuse 34 de potențiale măsuri de punere în aplicare, care au decurs direct din discuțiile desfășurate în cadrul grupurilor de lucru ale conferinței, sprijinite de expertiza delegaților ministeriali. Aceste măsuri vizează transpunerea în acțiuni concrete a ideilor prezentate de tineri în cele șase recomandări, respectându-se în același timp principiul subsidiarității, domeniile de competență respective, nivelurile corespunzătoare și actorii implicați. Fiecare măsură propusă precizează nivelul de politică la care ar putea fi pusă în aplicare.

Obiectivul european pentru tineret nr. 3 privind societățile favorabile incluziunii – Potențiale măsuri de punere în aplicare

1. SCHIMBAREA SISTEMULUI: OBSTACOLE STRUCTURALE ÎN CALEA INCLUZIUNII SOCIALE

1.1 Cercetare cu privire la modalitățile de stimulare a mobilității tinerilor în regiunile de frontieră

Comisia Europeană ar trebui să efectueze cercetări privind transporturile transfrontaliere în zonele rurale și privind măsurile care trebuie luate pentru a facilita cooperarea dintre rețelele regionale de transport. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe efectul realizării unei mai mari coeziuni între sistemele transfrontaliere de stabilire a prețurilor, care să se axeze pe tinerii cu mai puține oportunități.

Urmează să fie elaborat un set de măsuri adecvate.

Această măsură ar trebui să conducă la scăderea prețurilor și la un sistem de emitere a biletelor la prețuri mai accesibile pentru consumatori.

NIVEL:

regional,

1.2 Tineri independenți: subvenții pentru locuințe pentru tineri

Această măsură vizează toți tinerii cu vârsta între 16 și 30 de ani, inclusiv elevii și studenții, tinerii angajați, tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) etc., oferindu-le subvenții pentru locuințe în funcție de mediul și statutul lor socioeconomic. Punerea în aplicare a acestei măsuri presupune subvenții echitabile și corecte.

Această măsură ar trebui să conducă la independența și bunăstarea tinerilor sub toate aspectele participării sociale.

NIVEL:

1.3 Capacitarea digitală a tinerilor europeni în zonele rurale și ultraperiferice

Comisia Europeană ar trebui să încurajeze statele membre să asigure accesul digital egal pentru tinerii din întreaga Europă. Acest lucru presupune asigurarea disponibilității Wi-fi pe scară largă în zonele rurale și asigurarea accesului la laptopuri pentru comunitățile insuficient deservite. Acordând prioritate incluziunii digitale, îi capacităm pe tineri oferindu-le instrumentele de care au nevoie pentru a lucra de la distanță, a-și dezvolta competențele și a accesa servicii digitale.

Această măsură ar trebui să conducă la o creștere a capacității de inserție profesională și la îmbunătățirea accesului la informații.

NIVEL:

1.4 Transport public gratuit pentru toți tinerii

Asigurarea de transport public gratuit pentru toți tinerii, îmbunătățind accesul la școli, locuri de muncă și oportunități sociale și permițând zonelor defavorizate să se dezvolte în jurul unor noduri principale de transport public. Această inițiativă reflectă recunoașterea de către UE a dificultăților întâmpinate de tineri și urmărește să le abordeze în mod eficace.

Această măsură ar trebui să conducă la o reducere transversală durabilă a inegalităților.

NIVEL:

național

1.5 Utilizarea taxei pe locuințele vacante ca stimulent financiar pentru locuințe sociale pentru tineri

Casele neocupate timp de peste doi ani (ocupate timp de mai puțin de o lună pe an) se califică pentru taxa pe locuințele vacante. Fondurile colectate prin intermediul acestei taxe sunt utilizate pentru a stimula proprietarii să își pună fondul locativ la dispoziție pe piața locuințelor sociale, în special pentru tinerii cu mai puține oportunități.

Această măsură ar trebui să conducă la implicarea proprietarilor în sistemele de locuințe pentru tineri și să extindă oportunitățile pentru tineri.

NIVEL:

național

1.6 Standarde de alfabetizare financiară de înaltă calitate pentru toți tinerii din UE

O bună înțelegere a finanțelor (alfabetizarea financiară) îi capacitează pe tineri și le oferă încredere pentru a face față provocărilor vieții și a-și urmări activ obiectivele pe termen lung. Este necesară o abordare integrată pentru punerea în aplicare a unui program cuprinzător de alfabetizare financiară prin implicarea unei game largi de părți interesate, cum ar fi școlile, întreprinderile, băncile și organizațiile non-profit.

Această măsură ar trebui să conducă la capacitarea tinerilor și la îmbunătățirea alfabetizării financiare și a abilității tinerilor de a planifica proiecte pe tot parcursul vieții.

NIVEL:

național

2. SĂNĂTATEA ȘI BUNĂSTAREA MINTALĂ

2.1 Accesul la un psiholog în fiecare școală

Statele membre și țările candidate ar trebui să se asigure că sunt disponibili psihologi în toate etapele educației formale. Integrarea psihologilor în școli poate îmbunătăți accesul la servicii de îngrijire a sănătății mintale și la ajutor pentru reducerea timpurie a stigmatizării. Implicarea activă a întregii comunități școlare în practicile preventive este vitală. Acești psihologi, independenți de personalul didactic, ar trebui să aibă autoritatea de a recomanda sprijin profesional suplimentar pentru un elev fără a fi nevoie de consimțământul părinților.

Această măsură ar trebui să faciliteze accesul la un psiholog și prevenirea problemelor de sănătate mintală.

NIVEL:

național

2.2 Includerea unor grupuri de cercetare diverse în criteriile de obținere a fondurilor pentru cercetare în domeniul sănătății

Comisia Europeană ar trebui să includă grupuri diverse în criteriile pentru acordarea fondurilor de cercetare în domeniul medical. Pe baza cercetărilor efectuate de McKinsey & Company cu privire la „Eliminarea lacunelor în materie de date referitoare la sănătatea femeilor”, există prejudecăți de gen în cercetarea medicală. Acest lucru duce la excluderea majorității populației de la o asistență medicală funcțională. Această problemă afectează în special femeile tinere deoarece probabilitatea diagnosticării acestora este mai redusă.

Această măsură ar trebui să conducă la o rată mai scăzută a mortalității și la sisteme de sănătate egale pentru tineri.

NIVEL:

2.3 Sprijinirea educației și a inițiativelor în domeniul bunăstării mintale a tinerilor

Comisia Europeană și statele membre, pe baza Strategiei pentru sănătate mintală din 2023, ar trebui să sprijine programele care îmbunătățesc sensibilizarea cu privire la bunăstare și la sănătatea mintală în rândul tinerilor prin educație nonformală, schimb de bune practici și informații bazate pe cercetare. Partajarea, promovarea și popularizarea metodologiilor și programelor existente ar trebui să aibă loc prin intermediul unei varietăți de platforme din statele membre. Țările candidate la aderarea la UE sunt de asemenea încurajate să pună în aplicare această măsură.

Această măsură ar trebui să conducă la creșterea capacităților părților interesate și la consolidarea rezilienței mintale a tinerilor.

NIVEL:

2.4 Includerea în legislație a sănătății ca motiv de discriminare

Statele membre ar trebui să includă sănătatea pe lista motivelor de discriminare (sănătatea incluzând starea de sănătate mintală și de sănătate fizică) pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva discriminării, de exemplu la locul de muncă și în educație. Cadrul juridic ar trebui să protejeze toți cetățenii, inclusiv elevii, studenții și angajații cu afecțiuni medicale, și să le ofere resursele necesare pentru a prospera în condiții de egalitate în mediile lor.

Această măsură ar trebui să conducă la un acces egal la educație și la locuri de muncă pentru toți cetățenii.

NIVEL:

2.5 Un program de formare în domeniul bunăstării mintale pentru educatori și lucrătorii de tineret

Educatorii și lucrătorii de tineret ar trebui să beneficieze de formare obligatorie, inițială și continuă, în materie de empatie și de abilități de viață pentru a comunica în mod eficace, a oferi sprijin pentru bunăstarea mintală și a contribui la sensibilizare în rândul tinerilor, în concordanță cu nevoile lor. În plus, autoritățile relevante ar trebui să își mențină la zi materialele, folosindu-se de instrumentele și programele existente ale UE. În acest scop ele ar trebui să aloce finanțare adecvată. Țările candidate la aderarea la UE sunt de asemenea încurajate să pună în aplicare această măsură.

Această măsură ar trebui să le permită tinerilor să aibă acces la personal instruit în materie de sprijin pentru sănătatea mintală.

NIVEL:

3. MEDII DE ÎNVĂȚARE INCLUZIVE – EDUCAȚIE FORMALĂ ȘI ȘCOLI

3.1 Integrarea educației nonformale gestionate de ONG-uri în educația civică formală

Stimularea școlilor să implice ONG-urile conduse de tineri, în colaborare cu lucrătorii de tineret, în punerea în aplicare a programei de educație civică prin metode nonformale. Inițiativa ar trebui să fie sprijinită de instituțiile UE. Cursul ar trebui să utilizeze programa națională și să fie pregătit împreună cu lucrătorii de tineret și cu cadrele didactice. Lecțiile oferite de ONG-urile conduse de tineri le vor permite tinerilor să învețe despre societatea civilă, le vor oferi mai multe oportunități de implicare și vor crește incluziunea socială prin furnizarea unei experiențe practice de învățare inter pares.

Această măsură ar trebui să conducă la oportunități de implicare și de dobândire a unor competențe practice prin intermediul educației civice.

NIVEL:

local,

național,

3.2 Instituirea unor cadre juridice pentru organisme naționale și regionale incluzive de reprezentare a elevilor și a studenților

Statele membre ar trebui să pună în aplicare aceste cadre juridice pentru a defini autonomia elevilor și studenților, a promova implicarea civică și a conferi un anumit grad de competență deliberativă în cadrul guvernanței, permițându-le elevilor și studenților să devină părți interesate semnificative în procesele decizionale de la toate nivelurile. Aceste structuri trebuie să acorde prioritate intersecționalității în activitățile lor și în întregul lor mod de funcționare, asigurându-se că dispun de funcționari responsabili cu incluziunea și cu diversitatea. Cadrul juridic trebuie să protejeze libertatea elevilor și studenților de a-și exprima preocupările și de a oferi feedback.

Această măsură ar trebui să conducă la consolidarea reprezentării elevilor și studenților, precum și a autonomiei, a participării și a încrederii democratice a acestora.

NIVEL:

local,

regional,

național

3.3 Consolidarea practicilor de combatere a discriminării în educația și formarea profesională (EFP)

Ar trebui instituite sisteme de sprijin pentru elevii și studenții aflați în căutarea unui stagiu de practică, iar parcurgerea de către aceștia a procedurilor de recrutare pentru ucenicii ar trebui facilitată prin:

—	punerea în aplicare a unor politici obligatorii din punct de vedere juridic de combatere a discriminării, care să fie incluse în acordurile dintre instituțiile EFP și întreprinderile care oferă ucenicii;

—	impunerea obligației ca angajatorii să înregistreze ucenicii pentru asigurarea de răspundere la locul de muncă;

—	anonimizarea procedurilor de depunere a candidaturii pentru ucenicii aflați în căutarea unui stagiu de practică, pentru a se asigura faptul că identitatea acestora (de exemplu, genul, vârsta, originea etnică, handicapul) nu devine o cauză de discriminare.

Această măsură ar trebui să conducă la reducerea probabilității de discriminare în cadrul procedurilor de recrutare și al stagiilor de practică pentru ucenicii EFP.

NIVEL:

regional,

național,

3.4 Inițiative educaționale comune cu elevi din medii diverse

Tinerii care provin din medii diverse, inclusiv cei cu mai puține oportunități, ar trebui să colaboreze în contexte nonformale în cadrul unor inițiative comune (de exemplu, cooperare între școlile pentru elevi cu nevoi speciale și alte școli). Școlile ar trebui să organizeze activități comune cu obiectiv unic, axându-se pe învățarea inter pares în cursul participării. Astfel de activități elimină obstacolele care îi împiedică pe tineri să interacționeze și să își îmbogățească reciproc experiența. Finanțarea este esențială pentru ca toți tinerii să aibă o șansă echitabilă de a participa.

Această măsură ar trebui să conducă la schimburi de experiență și la o mai bună cunoaștere și înțelegere între diferitele grupuri de tineri.

NIVEL:

local, național

3.5 Finanțare în condiții simplificate pentru tinerii care se confruntă cu mai puține oportunități în educație

Alocarea unei finanțări specifice pentru a institui programe de sprijin în instituțiile de învățământ pentru cursanții care se confruntă cu diferite forme de defavorizare, în toate etapele educației. Această finanțare va fi alocată pentru servicii de sprijin adaptate, inclusiv pentru furnizarea de tehnologii asistive și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a acoperi diversele nevoi de acces ale acestor cursanți.

Această măsură ar trebui să conducă la îmbunătățirea accesului la educație și a succesului în educație al cursanților marginalizați.

NIVEL:

local, național, UE

3.6 Formare pe tot parcursul vieții pentru cadrele didactice în domeniul incluziunii

Elaborarea unor proiecte specifice Erasmus+ de „formare a formatorilor” în domeniul incluziunii și al diversității pentru cadrele didactice, care să transmită apoi aceste cunoștințe și competențe colegilor lor din școala (școlile) în care lucrează. Elaborarea de programe naționale/regionale în cadrul cărora școlile să își împărtășească și să evalueze practicile în materie de incluziune și de diversitate. Acest lucru ar trebui să le permită școlilor să își îmbunătățească abordarea în materie de incluziune și de diversitate și ar trebui să faciliteze reflecția lor continuă asupra propriilor practici.

Această măsură ar trebui să conducă la dobândirea de către cadrele didactice a unei mai bune înțelegeri a incluziunii și a competențelor aferente.

NIVEL:

regional, național, UE

4. MEDII DE ÎNVĂȚARE INCLUZIVE: EDUCAȚIA NONFORMALĂ ȘI INFORMALĂ ȘI ACTIVITĂȚILE PENTRU TINERET

4.1 Promovarea unor activități pentru tineret profesionalizate în întreaga Europă prin investiții structurale și cursuri de formare

Luarea în considerare a învățării informale și a activităților pentru tineret în crearea de spații incluzive. Încurajarea cercetării academice bazate pe dovezi pentru a sprijini impactul activităților pentru tineret. Finanțarea ar trebui să fie sustenabilă și structurală, asigurând servicii mai bune pentru tineret și cursuri de formare în domeniul incluziunii. Îmbunătățirea recunoașterii, prin intermediul unor standarde comune, a cunoștințelor de specialitate ale lucrătorilor de tineret.

Această măsură ar trebui să conducă la protejarea drepturilor tinerilor care provin din medii defavorizate.

NIVEL:

național,

4.2 Asigurarea consolidării capacităților și a dialogului continuu între lucrătorii de tineret și părțile interesate

Această măsură urmează să fie realizată în trei etape: (1) faza de consultare, în cursul căreia lucrătorii de tineret și cadrele didactice din educația nonformală și informală vor participa la un dialog cu factorii de decizie pentru a întocmi un inventar al nevoilor lor; (2) faza de elaborare a planului de acțiune, în cursul căreia factorii de decizie convin asupra unui set de acțiuni pe temele definite în etapa anterioară, axate pe obiective specifice; (3) etapa de punere în aplicare și de evaluare, în cursul căreia sunt puse în aplicare măsurile și este evaluat impactul acestora.

Această măsură ar trebui să conducă la garantarea faptului că nevoile lucrătorilor de tineret sunt satisfăcute și că este pus în aplicare un dialog continuu.

NIVEL:

național

4.3 Îmbunătățirea accesului la oportunități de finanțare la nivel local

Introducerea unui cadru de finanțare localizat și simplificat pentru educația nonformală și pentru capacitarea tinerilor. Această măsură ar trebui să fie finanțată din bugete dedicate, alimentate din programele existente la nivel european și național. Finanțarea în cauză ar trebui să permită punerea în aplicare a unor inițiative pentru tinerii defavorizați derulate la nivelul comunității. Informațiile cu privire la cadrul respectiv ar trebui să fie ușor accesibile prin diferite canale și structuri de comunicare relevante. Pentru accesarea finanțării, trebuie instituit un proces simplu de depunere a cererilor prin intermediul unor platforme ușor de utilizat.

Această măsură ar trebui să le permită tinerilor defavorizați să acceseze și să beneficieze de o educație nonformală finanțată corespunzător.

NIVEL:

local

4.4 Întocmirea participativă, axată pe tineri, a bugetului

Prin abordări nonformale, rezultate bazate pe date și structuri participative, se asigură capacitarea tinerilor la nivel local pentru a colabora cu diverse părți interesate în vederea întocmirii participative a bugetului. Acest lucru favorizează incluziunea socială, înlătură obstacolele și promovează dobândirea de cunoștințe în rândul tinerilor. În plus, va fi stimulată dobândirea de cunoștințe în materie de educație nonformală.

Această măsură ar trebui să conducă la o participare sporită a tinerilor, la consolidarea coeziunii comunitare și la oportunități economice mai bune.

NIVEL:

local,

regional

4.5 Activitățile pentru tineret mobile

Pentru a ajunge la tinerii cu mai puține oportunități, statele membre ar trebui să ofere resurse pentru activitățile pentru tineret mobile. Activitățile pentru tineret mobile vor contribui, împreună cu părțile interesate de la nivel local, la furnizarea de sprijin, informații și programe tinerilor care se confruntă cu excluziunea socială. Ele vor consolida colaborarea dintre lucrătorii de tineret și părțile interesate de la nivel local și au scopul de a asigura accesul egal al tinerilor care se confruntă cu excluziunea socială la oportunități de participare la educația nonformală.

Această măsură ar trebui să conducă la un acces egal la oportunități de participare la educația nonformală.

NIVEL:

local,

național

4.6 Recunoașterea formală a activităților pentru tineret voluntare

Asigurarea de formare gratuită pentru lucrătorii de tineret voluntari, astfel încât aceștia să dobândească sau să își îmbunătățească în permanență cunoștințele și competențele necesare pentru a crea spații sigure și incluzive pentru tineri, în cooperare cu organizațiile de tineret. La sfârșitul cursurilor de formare, voluntarii primesc certificate care le conferă beneficii precum credite universitare, reduceri la transport sau la obiective culturale etc. Aceste cursuri de formare vor asigura nivelul necesar de cunoștințe și de sensibilizare cu privire la discriminare, la excluziune (socială) și la sănătatea mintală.

Această măsură ar trebui să conducă la o creștere a numărului de lucrători de tineret voluntari și la îmbunătățirea cunoștințelor acestora.

NIVEL:

național

5. ROLUL INFORMĂRII ȘI AL INCLUZIUNII SOCIALE

5.1 Organizarea în școli de ateliere pentru tineri pe tema informării și a gândirii critice

Organizațiile de tineret ar trebui să desfășoare în școli ateliere nonformale, concepute în comun cu tinerii și dedicate elevilor, în special celor cu mai puține oportunități, pe tema combaterii dezinformării. Statele membre sunt încurajate să integreze aceste ateliere interactive în educația formală. Finanțarea acordată organizațiilor de tineret pentru a desfășura aceste ateliere ar trebui să provină din inițiative ale Comisiei Europene.

Această măsură ar trebui să conducă la dobândirea de către tineri a unor competențe pe termen lung în materie de gândire critică și de alfabetizare mediatică.

NIVEL:

local,

5.2 Explorarea știrilor și surselor fiabile și a informațiilor verificabile.

Ar trebui creată o platformă independentă pentru incluziune pe care să se poată verifica informațiile. Platforma oferă instrumente incluzive educative pentru îmbunătățirea alfabetizării mediatice. Având în vedere că platforma există deja parțial în unele state membre, încurajăm desfășurarea unei activități de învățare reciprocă în care să se facă schimb de bune practici și care să se axeze în special pe tinerii cu mai puține oportunități. Pentru a se asigura o punere în aplicare corectă și incluzivă, încurajăm implicarea tinerilor din medii diverse în elaborarea platformei.

Această măsură ar trebui să conducă la evitarea prejudecăților și la capacitarea tinerilor cu mai puține oportunități.

NIVEL:

5.3 O campanie dedicată informării de calitate și alfabetizării mediatice în vederea capacitării tinerilor.

Instituțiile UE, în cooperare cu statele membre, ar trebui să instituie o campanie cu efecte de lungă durată, oferind resurse pentru inițiative și programe destinate tinerilor pe teme legate de societate, educație și informare. Această campanie are rol de sensibilizare cu privire la calitatea consumului de informații și mass-media de către tineri ca factor puternic de incluziune socială. Ea asigură o expunere mediatică mai puternică în Europa, iar Săptămâna mondială a ONU pentru alfabetizarea mediatică și informațională poate fi un punct focal în acest sens.

Această măsură ar trebui să dezvolte capacitatea tinerilor de a identifica informațiile de calitate și de a combate dezinformarea.

NIVEL:

național,

5.4 Instituirea unor spații pentru tineri incluzive și care să funcționeze ca centre de informare.

Statele membre ar trebui să sprijine municipalitățile să instituie spații locale pentru tineri care să fie atractive pentru aceștia, să le ofere un cadru experimental pentru învățare și să fie dotate corespunzător atât pentru tineri, cât și pentru lucrătorii de tineret. Aceste spații ar trebui să dispună de resurse adecvate și să fie dotate atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al resurselor umane. Lucrătorii de tineret ar trebui să fie bine informați și bine pregătiți profesional și ar trebui să fie în măsură să îi orienteze pe tineri către surse fiabile de informații și să creeze programe de calitate.

Această măsură ar trebui să conducă la buna informare, capacitarea și participarea activă a tinerilor.

NIVEL:

local,

regional

5.5 UE explicată simplu: informații în mod sistematic incluzive pentru toți.

Instituțiile UE ar trebui să dispună de o abordare sistematică pentru a pune la dispoziție toate informațiile publice ale UE relevante pentru tineri, cum ar fi site-urile web, măsurile de politică și programele, într-un limbaj accesibil și ușor de citit, în formate audiovizuale, în limbajul prin semne și în toate limbile europene. Acest lucru ar trebui realizat prin stabilirea unor criterii și orientări privind modul de formulare a acestor informații și prin utilizarea grupurilor tematice pentru a efectua controlul de calitate din punctul de vedere al accesibilității acestor informații înainte de publicarea lor.

Această măsură ar trebui să conducă la capacitare, la valorificarea oportunităților și la sporirea încrederii în UE.

NIVEL:

6. COMBATEREA ATITUDINILOR ȘI A MENTALITĂȚILOR DISCRIMINATORII

6.1 Utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu în documentele de politică ale UE

UE ar trebui să revizuiască documentele de politică activă și, acolo unde este necesar, să înlocuiască formulările, termenii sau cuvintele discriminatorii cu variante incluzive. Toate noile cadre de politică ar trebui să fie formulate într-un limbaj nediscriminatoriu și ar trebui evaluate ca să se asigure reprezentarea tuturor ființelor umane indiferent de vârstă, rasă, gen, religie, etnie, origine și handicap. Atunci când se traduc politicile în alte limbi oficiale, ar trebui respectate aceste orientări pentru a se asigura conformitatea cu aspectul incluziunii.

Această măsură ar trebui să le permită tuturor persoanelor vizate de aceste documente să se simtă reprezentate și incluse.

NIVEL:

național,

6.2 Învățare continuă axată pe acceptarea și conștientizarea diversității

Pentru a combate atitudinile și mentalitățile discriminatorii, ar trebui promovată învățarea continuă, cu accent pe acceptarea și conștientizarea diversității, în toate etapele vieții unei persoane. Materialele didactice ar trebui să pună accentul pe schimburile culturale, incluziune, intersecționalitate și combinarea grupurilor sociale. Ele ar trebui să fie accesibile (online/offline) și ușor de transferat către diferite domenii ale societății, cum ar fi învățământul obligatoriu pentru copii și sectorul ocupării forței de muncă.

Această măsură ar trebui să conducă la conștientizarea diversității, ceea ce va forma o atitudine generală de acceptare din partea cetățenilor.

NIVEL:

național,

6.3 Adoptarea unei abordări intersecționale și reprezentative pentru toate strategiile

Statele membre ar trebui să adopte o abordare intersecțională în fiecare domeniu de politică atunci când pun în aplicare mecanisme și strategii de combatere a atitudinilor și mentalităților discriminatorii (de exemplu, îmbunătățirea caracterului incluziv al dialogului UE cu tinerii, elaborarea sau punerea în aplicare în mod corespunzător a unor planuri naționale). Acest lucru trebuie realizat prin implicarea persoanelor cu experiență de viață în domeniu și prin angajarea structurilor reprezentative într-un proces participativ durabil, care să acorde grija cuvenită celor afectați, precum și în conformitate cu Convenția cu privire la drepturile copilului și cu alte convenții privind drepturile omului.

Această măsură ar trebui să conducă la o societate care să garanteze respectarea deplină a nevoilor oamenilor.

NIVEL:

național

6.4 Garantarea egalității de drepturi: integrarea unor teste pentru tineret adecvate la toate nivelurile.

Nu toate nevoile tinerilor sunt luate în considerare în cursul proceselor de elaborare a politicilor, ceea ce creează dificultăți în exercitarea deplină de către aceștia a drepturilor lor economice, sociale și culturale. Un test pentru tineret adecvat, considerat drept un instrument de evaluare a impactului, ar trebui să aibă două etape: o etapă de preevaluare a eventualului impact asupra tinerilor al proiectului de lege propus și o etapă postevaluare în care să se monitorizeze efectele pe termen scurt și pe termen lung produse de legea adoptată.

Această măsură ar trebui să vină în întâmpinarea nevoilor și dificultăților tinerilor.

NIVEL:

local,

regional,

național,

6.5 Finanțare din partea UE pentru spații intergeneraționale în cadrul municipalităților europene

Grupurile și/sau persoanele fizice organizate sau neorganizate și administrațiile locale ar trebui să poată solicita finanțare pentru spații sigure și gratuite destinate conectării între cetățeni sau grupuri de cetățeni. Comunitățile ar trebui să aibă posibilitatea de a se reuni și de a învăța să își acorde reciproc valoare.

Spațiile ar trebui să fie gratuite, accesibile și sigure și ar trebui să asigure participarea unei diversități de grupuri.

Utilizatorii finali ar trebui să participe/să se implice în (re)proiectarea spațiilor neutilizate, de la obținerea autorizației până la gestionare și exploatare.

Această măsură ar trebui să conducă la (re)proiectarea a 1 500 de spații pe teritoriul UE.

NIVEL:

local,

național,

6.6 Prevenirea prejudecăților prin acceptarea grupurilor minoritare și educarea cu privire la autoreflecție

—	Promovarea acceptării grupurilor minoritare printr-o mai mare reprezentare a acestora în diferite mijloace de informare, cum ar fi manuale sau filme. Sprijinirea producției de filme care descriu cu acuratețe grupurile minoritare și asigurarea vizibilității lor pe posturile naționale de televiziune.

—

Promovarea educației formale prin facilitarea participării cadrelor didactice la programe de formare pe tema autoreflecției în afara zilelor lor de concediu. Acordarea de granturi pentru a facilita participarea la cursuri de autoreflecție și integrarea informațiilor de la aceste cursuri în activitatea din sălile de clasă.

—	Solicităm sprijin continuu pentru activitățile de educare cu privire la autoreflecție, precum și sprijin adaptat pentru inițiativele axate pe cămine.

Această măsură ar trebui să conducă la promovarea înțelegerii reciproce, la combaterea prejudecăților și la capacitarea educatorilor.

NIVEL:

local,

regional,

național,

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/3808/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu EUR-Lex, 27/06/2024