CELEX:62022CJ0737: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 13 iunie 2024.#Staten og Kommunernes Indkøbsservice A/S împotriva BibMedia A/S.#Cerere de decizie preliminară formulată de Østre Landsret.#Trimitere preliminară – Achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii – Directiva 2014/24/UE – Articolul 18 – Principiile egalității de tratament și transparenței – Articolul 46 – Împărțirea unui contract pe loturi – Posibilitate acordată ofertantului care a prezentat a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic de a i se atribui un lot în condițiile ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.#Cauza C-737/22.

–

pentru Staten og Kommunernes Indkøbsservice A/S, de J. Bødtcher-Hansen și R. Holdgaard, advokater;

–

pentru BibMedia A/S, de H. Holtse, advokat;

–

pentru guvernul estonian, de M. Kriisa, în calitate de agent;

–

pentru guvernul spaniol, de I. Herranz Elizalde, în calitate de agent;

–

pentru guvernul austriac, de A. Posch și J. Schmoll, în calitate de agenți;

–

pentru Comisia Europeană, de G. Gattinara, C. Vang și G. Wils, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 18 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO 2014, L 94, p. 65).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Staten og Kommunernes Indkøbsservice A/S (denumită în continuare „SKI”), pe de o parte, și BibMedia A/S, pe de altă parte, în legătură cu atribuirea unui contract de achiziții publice referitor la furnizarea de material de bibliotecă și de servicii pregătitoare în această privință.

3

Articolul 18 din Directiva 2014/24, intitulat „Principii aplicabile achizițiilor”, prevede la alineatul (1):

„Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-o manieră transparentă și proporțională.

Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici.”

4

Articolul 27 din această directivă, intitulat „Procedura deschisă”, prevede la alineatul (1):

„În cadrul procedurilor deschise, orice operator economic interesat poate depune o ofertă ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare.

[…]”

5

Articolul 28 din directiva menționată, intitulat „Procedura restrânsă”, prevede:

„(1)   În cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială […], furnizând informațiile pentru selecția calitativă care sunt solicitate de către autoritatea contractantă.

[…]

(2)   Numai operatorii economici invitați în acest sens de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor furnizate pot depune o ofertă. […]

[…]”

6

Articolul 46 din aceeași directivă, intitulat „Împărțirea contractelor pe loturi”, prevede:

„(1)   Autoritățile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate și pot stabili dimensiunea și obiectul unor astfel de loturi.

[…]

(2)   Autoritățile contractante precizează, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru câteva sau pentru toate loturile.

Autoritățile contractante pot, chiar și atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu condiția ca numărul maxim de loturi pentru fiecare ofertant să fie indicat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului. Autoritățile contractante indică în documentele achiziției criteriile sau normele obiective și nediscriminatorii pe care intenționează să le aplice pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite, în cazul în care aplicarea criteriilor de atribuire ar duce la atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim.

(3)   Statele membre pot să prevadă că, în cazul în care pot fi atribuite mai multe loturi aceluiași ofertant, autoritățile contractante pot atribui contracte care combină mai multe sau toate loturile, în cazul în care acestea au precizat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului că își rezervă posibilitatea de a face acest lucru și indică loturile sau grupurile de loturi care pot fi combinate.

[…]”

7

Articolul 2 din Udbudsloven (Legea privind achizițiile publice) prevede:

„(1)   În cadrul procedurilor de achiziții publice, entitatea contractantă respectă principiile egalității de tratament, transparenței și proporționalității […].

(2)   O procedură deschisă nu poate fi concepută cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei legi sau de restrângere artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care procedura este concepută cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a unui operator economic sau a anumitor operatori economici.”

8

Potrivit articolului 49 alineatul (3) din această lege:

„În anunțul de participare, entitatea contractantă menționează următoarele:

9

Articolul 56 din legea menționată prevede:

„În cadrul unei proceduri deschise, orice operator economic poate depune o ofertă ca răspuns la anunțul de participare. […]”

10

SKI este un organism central de achiziție deținut de statul danez și de Kommunernes Landsforening (Federația municipalităților din Regatul Danemarcei). Această entitate a fost creată pentru a raționaliza achizițiile publice, în special prin atribuirea și gestionarea acordurilor-cadru în numele statului și al municipalităților.

11

La 4 februarie 2020, SKI a lansat o procedură de cerere de ofertă în vederea încheierii unui acord-cadru privind furnizarea de material de bibliotecă și de servicii pregătitoare. Criteriul atribuirii contractului era prețul cel mai scăzut.

12

Acest contract era împărțit în opt loturi. Loturile 1 și 2, la care se referă litigiul principal, erau intitulate „Cărți și partituri daneze (Est)” și „Cărți și partituri daneze (Vest)” și aveau valori estimate de 253 de milioane de coroane daneze (DKK) (aproximativ 34 de milioane de euro) și, respectiv, de 475 de milioane DKK (aproximativ 63 de milioane de euro).

13

Punctul 3.1 din caietul de sarcini, referitor la această cerere de ofertă, prevedea:

„Loturile 1 și 2 sunt interdependente (a se vedea punctul 3.1.1) și, în cazul în care un ofertant depune o ofertă pentru unul dintre aceste loturi, se consideră că sunt depuse în mod automat oferte pentru ambele loturi. […]

Cu excepția celor de mai sus, nu există restricții în ceea ce privește numărul minim sau maxim de loturi pentru care un ofertant poate/trebuie să depună oferte.

SKI preconizează să atribuie un contract unui furnizor pentru fiecare lot. Aceluiași furnizor i se pot atribui mai multe loturi.

Piața materialelor de bibliotecă se caracterizează prin faptul că există doar câțiva furnizori specializați și potențiali ofertanți. Cărțile și partiturile daneze constituie cea mai mare categorie de produse din punctul de vedere al cifrei de afaceri și sunt importante din punct de vedere comercial pentru potențialii ofertanți. Pentru a menține concurența pe piață în viitor, cărțile și partiturile daneze sunt împărțite geografic în două loturi. Clienții participanți sunt împărțiți între aceste două loturi, respectiv «est» și «vest». […]”

14

Punctul 3.1.1 din acest caiet de sarcini preciza:

„Procedura de cerere de ofertă pentru cărți și partituri daneze urmează așa-numitul model «est/vest», ceea ce presupune că se prevede atribuirea unui contract unui furnizor pentru Danemarca de Est și a unui alt contract unui alt furnizor pentru Danemarca de Vest, dar că aceleași prețuri propuse se vor aplica tuturor clienților independent de aspectul dacă se află în Danemarca de Est sau în Danemarca de Vest.

[…]

Ofertantului care depune oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic i se va atribui contractul pentru a fi furnizorul lotului 2 – Cărți și partituri daneze (Vest).

Ofertantului care depune a doua cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic i se va atribui contractul pentru a fi furnizorul lotului 1 – Cărți și partituri daneze (Est). Cu toate acestea, acest ofertant trebuie să accepte că atribuirea contractului în calitate de furnizor pentru Danemarca de Est implică să furnizeze clienților din Danemarca de Est produsele și serviciile care fac obiectul acordului-cadru la exact aceleași prețuri pe care ofertantul cu oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic le-a ofertat și le va furniza în Danemarca de Vest.

În cazul în care ofertantul cu a doua cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic nu este de acord să fie furnizorul pentru Danemarca de Est, de această posibilitate beneficiază ofertantul cu a treia cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, care trebuie de asemenea să accepte că atribuirea contractului în calitate de furnizor pentru Danemarca de Est implică să furnizeze clienților din Danemarca de Est produsele și serviciile care fac obiectul acordului-cadru la exact aceleași prețuri pe care ofertantul cu oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic le-a ofertat și le va furniza în Danemarca de Vest.

În cazul în care nici acest ofertant nu este de acord să fie furnizorul pentru Danemarca de Est, această posibilitate îi revine următorului ofertant de pe listă și așa mai departe. În cazul în care lista ofertanților cu oferte care îndeplinesc condițiile contractuale este epuizată și nu se găsește niciun furnizor pentru Danemarca de Est, furnizorului căruia i se atribuie contractul pentru Danemarca de Vest i se va atribui, de asemenea, contractul pentru Danemarca de Est. […]

[…]”

15

La expirarea termenului de depunere a ofertelor, SKI a primit oferte din partea Audio Visionary Music A/S (denumită în continuare „AVM”) și a BibMedia, fiecare prezentând câte o ofertă pentru toate loturile.

16

Considerând că BibMedia prezentase oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, SKI i-a atribuit acesteia lotul 2 (Vest) și a propus atribuirea în favoarea AVM a lotului 1 (Est), cu condiția ca aceasta să accepte să livreze bunurile și să efectueze prestațiile corespunzătoare acestui lot la prețul pe care BibMedia îl propusese, preț cu privire la care AVM a fost informată.

17

La 21 aprilie 2020, după acceptarea ofertei de către AVM, SKI a transmis o notificare a deciziei de atribuire a contractului.

18

La 30 aprilie 2020, AVM a sesizat Klagenævnet for Udbud (Comisia de soluționare a contestațiilor în materie de achiziții publice, Danemarca) (denumită în continuare „Comisia de soluționare a contestațiilor”) cu o cale de atac.

19

La 14 ianuarie 2021, Comisia de soluționare a contestațiilor a considerat că SKI încălcase articolul 2 alineatul (1) din Legea privind achizițiile publice prin recurgerea la o procedură de atribuire a loturilor 1 și 2 ale cărei modalități ar implica, în esență, că ofertantul care a prezentat a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic își poate modifica oferta după data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor pentru a i se atribui lotul 1 (denumită în continuare „decizia din 14 ianuarie 2021”).

20

Comisia de soluționare a contestațiilor a motivat această decizie arătând că acest ofertant avusese posibilitatea de a modifica un aspect esențial al ofertei sale, și anume prețul, iar aceasta într-un mod care este în avantajul autorității contractante și care acordă ofertantului menționat posibilitatea de a-și îmbunătăți oferta în vederea câștigării unui lot de contract. Un astfel de mod de a proceda ar fi contrar interdicției de negociere, care decurge din principiile egalității de tratament și transparenței.

21

La 9 iulie 2021, SKI a introdus o acțiune în justiție la Retten i Glostrup (Tribunalul Municipal din Glostrup, Danemarca) împotriva deciziei din 14 ianuarie 2021.

22

La 7 decembrie 2021, această acțiune a fost trimisă spre soluționare la Østre Landsret (Curtea de Apel a Regiunii de Est, Danemarca), care acționează în calitate de instanță de prim grad de jurisdicție și care este instanța de trimitere.

23

Această instanță consideră că, deși Curtea a precizat deja domeniul de aplicare al interdicției de negociere care decurge din articolul 18 din Directiva 2014/24 în ceea ce privește rezervele cuprinse într-o ofertă, subcontractarea și posibilitatea de a lua în considerare informații suplimentare, ea nu a precizat încă dacă, în cadrul unei proceduri deschise referitoare la un contract împărțit pe loturi în conformitate cu articolul 46 din această directivă, interdicția de negociere se opune posibilității ca unui ofertant care nu a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic să i se atribuie un lot cu condiția să accepte, în cadrul acestui lot, livrarea bunurilor și efectuarea prestațiilor care fac obiectul contractului la același preț ca cel propus de ofertantul care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

24

În aceste condiții, Østre Landsret (Curtea de Apel a Regiunii de Est) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Principiile transparenței și egalității de tratament enunțate la articolul 18 din Directiva [2014/24] și interdicția de negociere care decurge din acestea se opun posibilității ca, după expirarea termenului de depunere a ofertei și în conformitate cu termenii prestabiliți din caietul de sarcini, ofertantul care a depus a doua cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic în cadrul unei proceduri deschise pentru loturi separate (a se vedea articolele 27 și 46 din [această directivă]) să aibă posibilitatea de a furniza bunurile și de a presta serviciile propuse în cadrul unui lot în aceleași condiții ca ofertantul care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și căruia, prin urmare, i se atribuie un alt lot care a făcut obiectul aceleiași proceduri de achiziții?”

25

Curtea a subliniat în mod repetat că procedura instituită la articolul 267 TFUE constituie un instrument de cooperare între Curte și instanțele naționale cu ajutorul căruia Curtea le furnizează acestora din urmă elementele de interpretare a dreptului Uniunii care le sunt necesare pentru soluționarea litigiilor asupra cărora urmează să se pronunțe și că justificarea trimiterii preliminare nu rezidă în formularea unor opinii consultative cu privire la probleme generale sau ipotetice, ci în nevoia inerentă soluționării efective a unui litigiu [Hotărârea din 9 ianuarie 2024, G. și alții (Numirea judecătorilor de drept comun în Polonia), C-181/21 și C-269/21, EU:C:2024:1, punctul 62, precum și jurisprudența citată]. Curtea a amintit de asemenea că atât din textul, cât și din economia articolului 267 TFUE rezultă că procedura preliminară presupune printre altele ca un litigiu să fie efectiv pendinte în fața instanțelor naționale, acestea fiind chemate să adopte în cadrul său o decizie susceptibilă să ia în considerare hotărârea preliminară (Hotărârea din 26 martie 2020, Miasto Łowicz și Prokurator Generalny, C-558/18 și C-563/18, EU:C:2020:234, punctul 46, precum și jurisprudența citată).

26

În speță, Curtea a adresat, la 13 octombrie 2023, o cerere de informații instanței de trimitere, pentru ca aceasta să clarifice dacă, în pofida faptului, evocat în observațiile scrise ale BibMedia, că procedura de cerere de ofertă în cauză nu a fost reluată după decizia din 14 ianuarie 2021, ci a fost înlocuită cu o nouă procedură de cerere de ofertă, SKI păstrează, potrivit dreptului danez, un interes de a acționa în litigiul principal.

27

La 27 noiembrie 2023, instanța de trimitere a răspuns afirmativ la această cerere de informații, referindu-se printre altele la jurisprudența daneză privind interesul de a acționa în domeniul dreptului administrativ.

28

Întrucât această instanță a arătat astfel că, potrivit dreptului național, persistă un interes juridic pentru soluționarea litigiului principal, în cadrul căruia instanța menționată este chemată să pronunțe o hotărâre susceptibilă să ia în considerare hotărârea preliminară, întrebarea adresată nu este de natură ipotetică și trebuie considerată admisibilă.

29

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că principiile egalității de tratament și transparenței enunțate la această dispoziție se opun ca, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice împărțit pe loturi, ofertantului care a prezentat a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic să i se atribuie, în conformitate cu modalitățile definite în documentele achiziției, un lot cu condiția de a accepta să livreze bunurile și să efectueze prestațiile referitoare la acest lot la același preț ca cel propus de ofertantul care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și căruia i s-a atribuit, în consecință, un alt lot, mai important, al acestui contract.

30

Principiul egalității de tratament, consacrat la articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24, are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice și ține de însăși esența normelor Uniunii referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice. În conformitate cu acest principiu, ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de autoritatea contractantă menționată (a se vedea în acest sens Hotărârea din 3 iunie 2021, Rad Service și alții, C-210/20, EU:C:2021:445, punctul 43, precum și jurisprudența citată).

31

Principiul transparenței, consacrat de asemenea la acest articol 18 alineatul (1), are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Acest principiu presupune ca condițiile și modalitățile procedurii de atribuire să fie formulate în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților, informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți, să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 septembrie 2017, Casertana Costruzioni,C-223/16, EU:C:2017:685, punctul 34 și jurisprudența citată).

32

Aceste principii ale egalității de tratament și transparenței se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea ei nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului (Hotărârea din 14 septembrie 2017, Casertana Costruzioni,C-223/16, EU:C:2017:685, punctul 35, precum și Hotărârea din 3 iunie 2021, Rad Service și alții, C-210/20, EU:C:2021:445, punctul 43).

33

Or, o modalitate de atribuire a unui contract de achiziții publice precum cea expusă în caietul de sarcini al cererii de ofertă în discuție în litigiul principal, potrivit căreia contractul este împărțit pe loturi, dintre care cel mai important va fi atribuit ofertantului care prezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în timp ce un lot cu valoare mai redusă va fi atribuit în mod preferabil, în scopul menținerii unei concurențe în sectorul economic respectiv, ofertantului care prezintă a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, cu condiția ca acesta să accepte executarea acestui lot la prețul ofertantului care prezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, nu cuprinde niciun element de negociere, în sensul jurisprudenței menționate mai sus.

34

În această privință, este necesar să se arate că o astfel de modalitate de atribuire a unui contract de achiziții publice garantează, pentru atribuirea tuturor loturilor contractului, respectarea criteriului prețului celui mai scăzut fără ca autoritatea contractantă să aibă posibilitatea de a deroga de la acest criteriu sau de a invita un ofertant să își modifice oferta, întrucât această autoritate contractantă trebuie să se întemeieze pe prețurile propuse înainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor și să respecte, pe tot parcursul acestei proceduri, ordinea de clasare care rezultă din aceste oferte de preț.

35

Într-o astfel de procedură de atribuire, prețurile propuse înainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor sunt cele care determină în mod direct și definitiv clasamentul ofertanților. În acest clasament, ofertantul care a oferit prețul cel mai scăzut ocupă primul loc, iar prețul său este cel la care contractul va fi, în integralitatea sa, încheiat.

36

Posibilitatea oferită de caietul de sarcini ofertantului care prezintă a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic de a i se atribui un lot de contract decurge, astfel cum reiese în mod expres din documentele achiziției, exclusiv din faptul că ocupă al doilea loc în clasamentul rezultat din prețurile propuse în oferte.

37

Aspectul dacă această posibilitate este sau nu utilizată depinde de decizia ofertantului menționat de a accepta sau nu executarea lotului în cauză la prețul ofertantului care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Această condiție face parte din modalitățile procedurii de atribuire formulate în caietul de sarcini al cererii de ofertă. În cazul în care ofertantul care a prezentat a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic nu acceptă să se alinieze la acest preț, ofertantului care ocupă poziția a treia în clasamentul rezultat din prețurile propuse în oferte îi revine obligația de a-și exprima poziția cu privire la acest aspect și așa mai departe în ordinea clasării ofertelor atât timp cât niciunul dintre ofertanți nu acceptă să se alinieze la prețul ofertei propuse de ofertantul care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În cazul în care toți ofertanții clasați începând cu poziția a doua până la ultima refuză să execute lotul respectiv la acest preț, ofertantului care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic i se atribuie toate loturile contractului.

38

Niciuna dintre deciziile care pot fi luate de ofertanții clasați începând cu poziția a doua până la ultima nu implică o modificare a ofertelor pe care le depuseseră înainte de expirarea termenului prevăzut în acest scop sau o negociere cu autoritatea contractantă. Astfel, niciun ofertant nu are posibilitatea de a schimba, printr-o modificare a ofertei sale sau prin vreo negociere, locul său în clasament sau prețul la care va fi încheiat contractul privind un lot oarecare din contract.

39

Din aceste elemente reiese că o modalitate de atribuire precum cea în discuție în litigiul principal se încadrează, fără a încălca principiile egalității de tratament și transparenței, în ipoteza prevăzută la articolul 46 din Directiva 2014/24, și anume cea în care o autoritate contractantă decide să atribuie un contract sub forma unor loturi distincte, precizând în documentele achiziției dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru câteva sau pentru toate loturile și indicând criteriile obiective și nediscriminatorii care vor fi aplicate pentru a determina atribuirea loturilor.

40

În această privință, împrejurarea că procedura de atribuire a contractului este, în speță, deschisă, în sensul articolului 27 din această directivă, este lipsită de relevanță, întrucât considerațiile prezentate la punctele 33-38 din prezenta hotărâre se pot aplica și în cadrul unei proceduri restrânse, în sensul articolului 28 din directiva menționată, odată ce operatorii economici invitați să depună o ofertă și-au depus fiecare ofertele de preț.

41

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că principiile egalității de tratament și transparenței enunțate la această dispoziție nu se opun ca, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice împărțit pe loturi, ofertantului care a prezentat a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic să i se atribuie, în conformitate cu modalitățile definite în documentele achiziției, un lot cu condiția de a accepta să livreze bunurile și să efectueze prestațiile referitoare la acest lot la același preț ca cel propus de ofertantul care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și căruia i s-a atribuit, în consecință, un alt lot, mai important, al acestui contract.

42

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară:

Articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

trebuie interpretat în sensul că

principiile egalității de tratament și transparenței enunțate la această dispoziție nu se opun ca, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice împărțit pe loturi, ofertantului care a prezentat a doua ofertă cea mai avantajoasă din punct de vedere economic să i se atribuie, în conformitate cu modalitățile definite în documentele achiziției, un lot cu condiția de a accepta să livreze bunurile și să efectueze prestațiile referitoare la acest lot la același preț ca cel propus de ofertantul care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și căruia i s-a atribuit, în consecință, un alt lot, mai important, al acestui contract.