CELEX:62023CA0035: Cazul C-35/23, Greislzel: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 20 iunie 2024 (cerere de decizie preliminară formulată de Oberlandesgericht Frankfurt am Main – Germania) – Tatăl/Mama [Trimitere preliminară – Cooperare judiciară în materie civilă – Răspundere părintească – Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 – Articolele 10 și 11 – Competența în caz de deplasare ilicită a unui copil – Reședință obișnuită a copilului într-un stat membru înainte de deplasarea ilicită – Procedura de înapoiere între o țară terță și un stat membru – Noțiunea de cerere de înapoiere – Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii]

1)

Articolul 10 litera (b) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000,

trebuie interpretat în sensul că

această dispoziție nu încetează să fie aplicabilă pentru simplul motiv că o autoritate centrală a unei țări terțe a fost solicitată pentru a pune în aplicare o procedură de înapoiere a unui copil în temeiul Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980, și că această procedură a eșuat.

2)

Articolul 10 litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 2201/2003

trebuie interpretat în sensul că

nu intră în sfera noțiunii de „cerere de înapoiere”, în sensul acestei dispoziții, nici o cerere de înapoiere a copilului într-un alt stat decât statul membru în care acest copil își avea reședința obișnuită imediat înaintea deplasării sale sau a reținerii sale ilicite, nici o cerere de încredințare a copilului menționat introdusă în fața instanțelor judecătorești din acest stat membru.

3)

Articolul 11 alineatele (6) și (8) din Regulamentul nr. 2201/2003

trebuie interpretat în sensul că

nu se aplică într-o procedură de înapoiere a unui copil desfășurată în conformitate cu Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980, între o țară terță și un stat membru pe teritoriul căruia se află acest copil în urma unei deplasări sau a unei rețineri ilicite.