CELEX:62024CA0668: Cauza C-668/24, Fondazione Teatro alla Scala di Milano: Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 29 ianuarie 2026 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Milano – Italia) – Eliz Erkut Duygu/Fondazione Teatro alla Scala di Milano (Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 1999/70/CE – Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul fundațiilor lirice și simfonice – Lucrătoare angajată în temeiul unor contracte pe durată determinată succesive – Clauza 5 – Măsuri de sancționare a recurgerii abuzive la contracte sau la raporturi de muncă pe durată determinată succesive – Reglementare națională care nu permite o recalificare a contractului de muncă, dar care prevede printre altele repararea prejudiciului suferit)

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 29 ianuarie 2026 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Milano – Italia) – Eliz Erkut Duygu/Fondazione Teatro alla Scala di Milano

(Cauza C-668/24
 (1), Fondazione Teatro alla Scala di Milano)

(Trimitere preliminară – Politica socială – Directiva 1999/70/CE – Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP – Contracte de muncă pe durată determinată în sectorul fundațiilor lirice și simfonice – Lucrătoare angajată în temeiul unor contracte pe durată determinată succesive – Clauza 5 – Măsuri de sancționare a recurgerii abuzive la contracte sau la raporturi de muncă pe durată determinată succesive – Reglementare națională care nu permite o recalificare a contractului de muncă, dar care prevede printre altele repararea prejudiciului suferit)

(C/2026/1567)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Milano

Părțile din procedura principală

Reclamant: Eliz Erkut Duygu

Pârâtă: Fondazione Teatro alla Scala di Milano

Dispozitivul

Clauza 5 din Acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat la 18 martie 1999, care figurează în anexa la Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP,

trebuie interpretată în sensul că

nu se opune unei reglementări naționale, astfel cum este interpretată de o instanță națională supremă, în temeiul căreia normele de drept comun care reglementează raporturile de muncă și care urmăresc sancționarea recurgerii abuzive la contracte de muncă pe durată determinată succesive prin recalificarea automată a unor astfel de contracte într-un contract de muncă pe durată nedeterminată nu sunt aplicabile sectorului de activitate al fundațiilor lirice și simfonice și care prevede, ca măsuri de sancționare a recurgerii la o succesiune abuzivă de contracte de muncă pe durată determinată în acest sector, pe de o parte, posibilitatea de a acorda o sumă minimă cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul suferit, a cărui dovadă poate fi făcută prin prezumție, fără a aduce atingere obținerii reparării unui prejudiciu mai important, și, pe de altă parte, posibilitatea de a fi angajată răspunderea directorilor acestor fundații în caz de abatere gravă sau de încălcare intenționată de către aceștia a reglementării naționale referitoare la respectivele contracte, în măsura în care măsurile menționate permit sancționarea în mod efectiv a abuzului constatat, aspect a cărui apreciere revine instanței naționale. În cazul în care această instanță consideră că măsurile respective nu permit sancționarea într-un asemenea mod a recurgerii abuzive la contracte pe durată determinată în sectorul de activitate al fundațiilor lirice și simfonice, îi revine sarcina de a interpreta, în măsura posibilului, dreptul său național în conformitate cu această clauză pentru a garanta efectivitatea deplină a Directivei 1999/70 și pentru a pronunța o soluție conformă cu finalitatea urmărită de aceasta.

(1)  JO C, C/2025/528.