CELEX:62024CN0430: Cauza C-430/24, Badzhanova: Cerere de decizie preliminară introdusă de Sofiyski rayonen sad (Bulgaria) la 19 iunie 2024 – K. P. V.

1

Articolul 7 punctul 1 litera (a) și punctul 5 coroborat cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (2) privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (reformare) (denumit în continuare „Regulamentul [UE] nr. 1215/2012”) trebuie interpretat în sensul că

prevede norme imperative privind competența instanțelor din statele membre ale Uniunii, care nu pot fi excluse prin intermediul unor dispoziții legale naționale privind anumite tipuri de proceduri simplificate pentru care sunt prevăzute, de asemenea, condiții specifice de competență a instanțelor naționale?

2

Independent de răspunsul la prima întrebare, articolul 7 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 trebuie interpretat, în conformitate cu Hotărârea din 11 aprilie 2019, Ryanair DAC, C-464/18 (3), în sensul că

noțiunea de „sucursală, agenție sau altă unitate” este o noțiune autonomă de drept al Uniunii și, în cazul unui răspuns afirmativ, care este semnificația acestei noțiuni în raport cu cerința de a încheia un contract în contextul activității unității?

3

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare – și anume, dispozițiile menționate nu sunt imperative – și al unui răspuns afirmativ la prima parte a celei de a doua întrebări, articolul 7 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 trebuie interpretat, în conformitate cu Hotărârea din 13 noiembrie 1990, Marleasing, C-106/89 (4), în sensul că

dispozițiile legale naționale care prevăd competența judiciară pe baza existenței unui „sediu permanent” într-un anumit stat membru trebuie interpretate în raport cu această noțiune în conformitate cu interpretarea noțiunii de „sucursală, agenție sau unitate” dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene?

4

Articolul 7 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 trebuie interpretat în sensul că

pentru a stabili competența de a soluționa acțiuni introduse împotriva unei sucursale, a unei agenții sau a unei unități, acesta reglementează nu numai repartizarea competențelor între statele membre ale Uniunii Europene, ci și repartizarea competențelor teritoriale între instanțele fiecărui stat?

5

Articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 trebuie interpretat, în conformitate cu indicațiile din Hotărârea din 9 septembrie 2021, Toplofikatsia Sofia, C-208/20 și C-256/20 (5), în sensul că

nu permite instanței, în cadrul unor proceduri naționale unilaterale, precum cele referitoare la emiterea unei somații de plată, în care pârâtul devine parte la procedură doar după adoptarea hotărârii judecătorești, să se pronunțe asupra competenței sale numai după o încercare de notificare a hotărârii judecătorești către pârât?