CELEX:62024CN0459: Cauza C-459/24 P: Recurs introdus la 27 iunie 2024 de Ideella föreningen Svenska Bankföreningen med firma Svenska Bankföreningen, Näringsverksamhet împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 17 aprilie 2024 în cauza T-112/22, Svenska Bankföreningen et Länsförsäkringar Bank/Comisia

Recurs introdus la 27 iunie 2024 de Ideella föreningen Svenska Bankföreningen med firma Svenska Bankföreningen, Näringsverksamhet împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 17 aprilie 2024 în cauza T-112/22, Svenska Bankföreningen et Länsförsäkringar Bank/Comisia

(Cauza C-459/24 P)

(C/2024/4851)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Ideella föreningen Svenska Bankföreningen med firma Svenska Bankföreningen, Näringsverksamhet (reprezentanți: P. Hansson, M. Eriksson, M. Persson, advokater)

Celelalte părți din procedură: Länsförsäkringar Bank AB, Comisia Europeană, Regatul Suediei

Concluziile

Recurenta solicită Curții:

Motivele și principalele argumente

Primul motiv: eroare de drept la aplicarea articolului 107 alineatul (1) TFUE în ceea ce privește stabilirea obiectivului

Tribunalul a încălcat articolul 107 alineatul (1) TFUE atunci când a apreciat și a stabilit obiectivul impozitului pe risc ca fiind impozitarea „instituțiilor de credit care prezintă un risc sistemic”, în măsura în care el nu corespunde obiectivului prezentat de Suedia în cadrul procesului legislativ, care, spre deosebire de acesta, era de a impozita marile instituții de credit.

Al doilea motiv – eroare de drept în aplicarea articolului 107 TFUE și a articolului 108 TFUE prin faptul că nu s-a constatat existența unor dificultăți grave

Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta susține că Tribunalul a încălcat articolul 107 alineatul (1), articolul 108 alineatele (2) și (3) TFUE, precum și articolul 4 alineatele (2) și (4) din Regulamentul 2015/1589 (1) atunci când a concluzionat că Comisia nu a întâmpinat dificultăți grave în evaluarea (i) obiectivului, (ii) a fiecăruia dintre elementele constitutive ale sistemului de referință și (iii) a existenței unei derogări de la sistemul de referință. În primul rând, în ceea ce privește obiectivul, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a concluzionat, în pofida formulării vagi și opace a obiectivului, că Comisia nu a întâmpinat dificultăți grave în aprecierea obiectivului respectiv.

În al doilea rând, chiar dacă Curtea ar considera că obiectivul a fost stabilit în mod corect de Tribunal și că nu existau dificultăți grave în această privință, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a examinat elementele constitutive ale sistemului de referință: (i) baza de impozitare, având în vedere că datoriile nu măsoară „riscul sistemic”, ceea ce era evident din informațiile de care dispunea Comisia, (ii) persoanele impozabile, având în vedere că informațiile de care dispunea Comisia la momentul adoptării deciziei sale au evidențiat incoerența dintre persoanele supuse impozitului pe risc și obiectivul impozitului, și (ii) pragul, întrucât informațiile de care dispunea Comisia la momentul adoptării deciziei sale au evidențiat că alegerea pragului nu era adecvată pentru a acoperi instituțiile de importanță sistemică.

În al treilea rând, cu referire la cele expuse anterior, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a apreciat și a statuat că Comisia nu ar fi trebuit să aibă îndoieli cu privire la aspectul dacă instituțiile de credit aflate deasupra și sub prag sunt într-o situație de fapt și de drept comparabilă.

Al treilea motiv – încălcare a obligației de motivare

Tribunalul și-a încălcat obligația de motivare atunci când a susținut că reclamantele în primă instanță nu au demonstrat că intrarea în dificultate a acestor instituții de credit nesupuse impozitului ar prezenta un risc sistemic, deși reclamantele în primă instanță au invocat efectiv un asemenea argument, care nu a fost examinat de Tribunal. În plus, Tribunalul a interpretat în mod eronat argumentul invocat de reclamantele în primă instanță și, în sfârșit, întrucât Tribunalul a stabilit un obiectiv eronat, Tribunalul nu a apreciat în mod corect mai multe argumente invocate de reclamante.

Al patrulea motiv – denaturare a faptelor și a elementelor de probă

În sfârșit, Tribunalul a denaturat faptele și elementele de probă atunci când a stabilit obiectivul impozitului, având în vedere că obiectivul stabilit nu rezulta din proiectul de lege.

(1)  Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO 2015, L 248, p. 9).