CONVENŢIA DE LA TAMPERE*) din 18 iunie 1998

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 15/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: ACT INTERNATIONAL
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 912 din 12 octombrie 2005
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulINTRAT IN VIGOARELEGE 268 05/10/2005
Nu exista actiuni induse de acest act
Nu exista acte referite de acest act
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulCONTINUT DELEGE 268 05/10/2005
ActulINTRAT IN VIGOARELEGE 268 05/10/2005
ActulRATIFICAT DELEGE 268 05/10/2005
ActulREFERIT DEDECRET 970 05/10/2005

privind asigurarea resurselor de telecomunicaţii pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare



––-Notă *) Traducere.Statele părţi la prezenta convenţie,recunoscând că amploarea, complexitatea, frecvenţa şi impactul dezastrelor cresc într-un ritm dramatic, cu consecinţe foarte grave în special în ţările aflate în curs de dezvoltare,reamintind că agenţiile care oferă ajutor şi asistenţă umanitară solicită resurse de telecomunicaţii fiabile, flexibile, pentru a-şi putea desfăşura activităţile specifice de o importanţă vitală, că resursele de telecomunicaţii joacă un rol esenţial în facilitarea asigurării securităţii personalului de asistenţă umanitară şi că transmiterea de informaţii exacte privitoare la dezastre pe calea undelor este vitală pentru populaţia aflată în zonele de risc,convinse că dislocarea resurselor de telecomunicaţii în mod eficient şi la timp în zonele de criză şi că asigurarea unor fluxuri rapide, eficiente şi exacte de informaţii sunt elemente esenţiale în încercarea de a reduce pierderea de vieţi omeneşti, suferinţa, pagubele materiale şi efectele negative asupra mediului înconjurător provocate de dezastre,fiind preocupate de impactul pe care îl au dezastrele asupra mijloacelor de comunicaţie şi a fluxurilor de informaţii,cunoscând nevoile speciale ale ţărilor mai puţin dezvoltate, situate în zone geografice cu risc sporit, de asistenţă tehnică în scopul dezvoltării resurselor de telecomunicaţii, necesare pentru operaţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare,reafirmând acordarea de prioritate absolută sistemelor de comunicaţii destinate situaţiilor de urgenţă şi salvării de vieţi omeneşti, stipulată în mai mult de 50 de regulamente internaţionale, precum şi în Constituţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor,ţinând seama de istoricul cooperării şi coordonării pe plan internaţional în direcţia atenuării efectelor dezastrelor, precum şi de rolul evident pe care dislocarea şi utilizarea cu promptitudine a resurselor de telecomunicaţii îl joacă în salvarea de vieţi omeneşti, de lucrările Conferinţei internaţionale a mijloacelor de comunicare utilizate în cazul dezastrelor (Geneva, 1990), care au abordat problema rolului hotărâtor pe care îl joacă sistemele de comunicaţii în cadrul acţiunilor de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale, de apelul urgent făcut în Declaraţia de la Tampere privind sistemele de comunicaţie utilizate în cazul dezastrelor (Tampere, 1991), pentru realizarea unor sisteme de telecomunicaţii fiabile destinate operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare specifice şi pentru realizarea unei convenţii internaţionale cu privire la sistemele de comunicaţii destinate acestor tipuri de operaţiuni care să faciliteze realizarea acestor sisteme, de Rezoluţia nr. 44/236 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a declarat perioada 1990-2000 Deceniul internaţional al luptei împotriva dezastrelor, şi de Rezoluţia nr. 46/182 care face apel la o mai bună coordonare internaţională privind asistenţa umanitară de urgenţă, de importanţa atribuită resurselor de comunicaţii în Strategia şi Planul de acţiune de la Yokohama pentru o lume mai sigură, adoptate la Conferinţa mondială pe tema prevenirii dezastrelor (Yokohama, 1994), de Rezoluţia nr. 7 a Conferinţei mondiale de dezvoltare a telecomunicaţiilor (Buenos Aires, 1994), sancţionată de Rezoluţia nr. 36 a Conferinţei plenipotenţiare a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (Kyoto, 1994), care solicită guvernelor să ia toate măsurile practice care se impun pentru dislocarea rapidă şi utilizarea eficientă a echipamentelor de telecomunicaţii necesare pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi operaţiuni umanitare, prin reducerea şi, acolo unde este posibil, înlăturarea barierelor legale existente şi îmbunătăţirea cooperării între state, de Rezoluţia nr. 644 a Conferinţei Mondiale a Radiocomunicaţiilor (Geneva, 1997), care solicită guvernelor să susţină necondiţionat adoptarea acestei convenţii şi implementarea ei pe plan intern, de Rezoluţia nr. 19 a Conferinţei Mondiale a Dezvoltării Telecomunicaţiilor (Valetta, 1998), care solicită guvernelor să continue examinarea acestei convenţii pentru luarea unei hotărâri ferme în privinţa susţinerii adoptării ei, şi de Rezoluţia nr. 51/194 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care susţine iniţierea unei proceduri transparente şi oportune de implementare a unor acorduri eficiente cu privire la cooperarea în domeniul atenuării efectelor dezastrelor şi realizarea unui sistem global, denumit ReliefWeb, de difuzare în timp real a unor informaţii fiabile în caz de urgenţă şi calamităţi naturale,făcând referire la concluziile Grupului de lucru în domeniul sistemelor de telecomunicaţii utilizate în caz de urgenţă, cu privire la rolul crucial al telecomunicaţiilor în atenuarea efectelor dezastrelor şi desfăşurarea acţiunilor umanitare, susţinute de activitatea mai multor state, a unor organisme ale Naţiunilor Unite, a unor organizaţii guvernamentale, interguvernamentale şi neguvernamentale, a unor agenţii umanitare, a unor furnizori de echipamente şi servicii de telecomunicaţii, a unor organizaţii mass-media, universităţi şi organizaţii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul comunicaţiilor şi dezastrelor, pe linia îmbunătăţirii şi facilitării sistemelor de comunicaţii destinate utilizării în cazul unor calamităţi,dorind să asigure accesul rapid şi eficient la resursele de telecomunicaţii destinate atenuării efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare şi să faciliteze cooperarea internaţională în scopul atenuării impactului dezastrelor,au convenit următoarele: + 
Articolul 1DefiniţiiÎn cazul în care contextul în care sunt folosiţi nu indică alte sensuri, termenii de mai jos vor avea următoarele sensuri pentru scopurile prezentei convenţii:1. stat parte – acel stat care a acceptat aderarea la prezenta convenţie;2. stat parte asistent – un stat parte la prezenta convenţie care furnizează asistenţă în telecomunicaţii în conformitate cu prevederile acestui document;3. stat parte solicitant – acel stat parte la prezenta convenţie care solicită asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor în conformitate cu prevederile acestui document;4. prezenta convenţie – Convenţia de la Tampere privind asigurarea resurselor de telecomunicaţii pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare;5. depozitar – depozitarul prezentei convenţii, aşa cum prevede art. 16;6. dezastru – o perturbare gravă a funcţionării societăţii, care reprezintă o ameninţare serioasă, pe scară largă, la adresa vieţii, sănătăţii omeneşti, proprietăţii sau mediului înconjurător, fie ea cauzată accidental, prin acţiune umană sau a naturii, evoluând brusc sau fiind rezultatul unor procese lungi şi complexe;7. atenuarea efectelor dezastrelor – măsurile destinate prevenirii, anticipării impactului dezastrelor, pregătirii pentru acestea, reacţiei la acestea, monitorizarea şi/sau atenuarea acestora;8. risc pentru sănătate – izbucnirea bruscă a unei boli infecţioase, cum ar fi o epidemie sau pandemie, ori alte evenimente care reprezintă o ameninţare majoră la adresa vieţii sau sănătăţii omeneşti şi care ar putea să provoace un dezastru;9. risc natural – un eveniment sau proces, ca de exemplu un cutremur, un incendiu, o inundaţie, un vânt puternic, o alunecare de teren, o avalanşă, un ciclon, o tornadă, un tsunami, o invazie de insecte, o secetă sau o erupţie vulcanică, care ar putea să provoace un dezastru;10. organizaţie nonguvernamentală – orice organizaţie, de persoane fizice sau juridice, alta decât un stat sau o organizaţie guvernamentală ori interguvernamentală, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul atenuării efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare şi/sau în cel al furnizării de resurse de telecomunicaţii destinate operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi celor umanitare;11. entitate nonstatală – orice entitate, alta decât un stat, inclusiv cele nonguvernamentale, şi Mişcarea de Cruce şi de Semilună Roşie, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul atenuării efectelor dezastrelor şi în cel al acţiunilor umanitare şi/sau în cel al furnizării de resurse de telecomunicaţii destinate operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare;12. operaţiuni umanitare – acele activităţi menite a reduce pierderile de vieţi omeneşti, a alina suferinţa oamenilor, a reduce pagubele materiale şi/sau ecologice cauzate de un dezastru;13. asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor – furnizarea de resurse de telecomunicaţii sau de alte resurse şi suport menit a facilita utilizarea resurselor de telecomunicaţii;14. resurse de telecomunicaţii – personal, echipament, materiale, informaţii, pregătire, spectru de frecvenţe radio, reţele sau capacitate de transmisie sau orice alte resurse necesare în domeniul telecomunicaţiilor;15. telecomunicaţii – orice transmisie, emisie sau recepţie de semne, semnale, text scris, imagini, sunete sau mesaje de orice natură, prin telegraf, radio, fibră optică sau alt sistem electromagnetic.
 + 
Articolul 2Coordonare1. Coordonatorul Naţiunilor Unite pentru Acţiuni Umanitare de Urgenţă va fi coordonatorul operaţional pentru această convenţie şi va îndeplini responsabilităţile prevăzute în art. 3, 4, 6, 7, 8 şi 9.2. Coordonatorul operaţional va solicita cooperarea altor agenţii ale Naţiunilor Unite, în special a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, pentru a obţine ajutorul acestora în îndeplinirea obiectivelor prezentei convenţii şi în special a acelor responsabilităţi menţionate în art. 8 şi 9 şi pentru a obţine de la acestea suportul tehnic pe care îl pot oferi în funcţie de specificul lor.3. Responsabilităţile coordonatorului operaţional, aşa cum sunt prevăzute în prezenta convenţie, se vor limita la activităţi de coordonare la nivel internaţional.
 + 
Articolul 3Prevederi generale1. Statele părţi vor coopera între ele, cu alte entităţi şi cu organizaţii interguvernamentale, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, pentru a facilita utilizarea resurselor de telecomunicaţii destinate acţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi celor umanitare.2. Utilizarea resurselor de telecomunicaţii se referă, dar nu se limitează, la:a) amplasarea echipamentului de telecomunicaţii terestru şi a sateliţilor pentru a anticipa, monitoriza şi furniza informaţii despre riscul producerii unor calamităţi naturale, despre posibilele riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi despre dezastre;b) schimbul de informaţii despre riscuri de producere a unor calamităţi naturale la adresa sănătăţii oamenilor şi a unor dezastre, între statele părţi şi cu alte state, alte entităţi şi organizaţii interguvernamentale, şi transmiterea acestor informaţii către public, în special comunităţilor situate în zonele de risc;c) furnizarea cu promptitudine de asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor pentru atenuarea impactului dezastrului; şid) instalarea şi exploatarea unor resurse fiabile şi flexibile de telecomunicaţii ce urmează a fi utilizate de organizaţiile care se ocupă de ajutorul şi de asistenţa umanitară.3. Pentru a facilita utilizarea acestor resurse, statele părţi pot finaliza şi alte acorduri şi aranjamente bilaterale sau multilaterale.4. Statele părţi solicită coordonatorului operaţional ca în urma consultării cu Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, cu depozitarul şi cu alte entităţi aparţinând de Naţiunile Unite, precum şi cu organizaţiile interguvernamentale şi nonguvernamentale să depună un efort susţinut, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, pentru:a) a alcătui cu acordul statelor părţi modele de acorduri care ar putea fi folosite pentru a pune bazele unor acorduri bilaterale sau multilaterale menite să faciliteze furnizarea de resurse de telecomunicaţii pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare;b) a pune la dispoziţie statelor părţi, altor entităţi şi instituţii interguvernamentale modele de acorduri, bune practici în domeniu şi alte informaţii relevante referitoare la furnizarea de resurse de telecomunicaţii pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare prin mijloace electronice şi alte mecanisme adecvate;c) a realiza, manipula, şi întreţine procedurile de colectare şi difuzare a informaţiilor şi sistemele necesare pentru implementarea prezentei convenţii; şid) a informa statele părţi în legătură cu prevederile prezentei convenţii şi a facilita şi sprijini cooperarea între statele părţi în termenii prezentului document.5. Statele părţi vor coopera între ele în scopul îmbunătăţirii capacităţii organizaţiilor guvernamentale, a altor entităţi nonstatale părţi şi a organizaţiilor interguvernamentale de a iniţia diverse mecanisme pentru pregătirea de specialitate în domeniul manipulării şi exploatării echipamentelor şi cursuri de instruire în domeniul dezvoltării, design-ului şi construcţiei de sisteme de telecomunicaţii pentru situaţii de urgenţă, în scopul prevenirii, monitorizării dezastrelor şi atenuării efectelor acestora.
 + 
Articolul 4Prevederi referitoare la asistenţa în domeniul telecomunicaţiilor1. Un stat parte care solicită asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi operaţiuni umanitare poate solicita acest tip de asistenţă de la orice alt stat parte, fie în mod direct, fie prin intermediul coordonatorului operaţional. Dacă solicitarea se face prin intermediul coordonatorului operaţional, acesta va transmite această informaţie imediat tuturor celorlalte state părţi corespunzătoare. Dacă solicitarea se face direct unui alt stat parte, statul care face solicitarea îl va informa în legătură cu aceasta pe coordonatorul operaţional în cel mai scurt timp posibil.2. Un stat parte care solicită asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor va comunică amploarea şi tipul asistenţei solicitate, precum şi acele măsuri luate în conformitate cu prevederile art. 5 şi 9 ale prezentei convenţii şi, dacă este cazul, orice alte informaţii necesare pentru determinarea măsurii în care statul parte solicitat este capabil să îndeplinească cerinţa.3. Fiecare stat parte care primeşte o astfel de solicitare de asistenţă, fie în mod direct, fie prin intermediul coordonatorului operaţional, va lua o hotărâre şi va anunţa cu promptitudine statul parte solicitant în legătură cu modul în care va acorda asistenţa solicitată, direct sau în alt mod, şi cu amploarea, termenii, condiţiile, restricţiile şi costurile, dacă e cazul, pe care le implică tipul respectiv de asistenţă.4. Fiecare stat parte care decide să furnizeze asistenţă în domeniul telecomunicaţiilor îl va informa în cel mai scurt timp posibil pe coordonatorul operaţional.5. Nu se va acorda asistenţă în telecomunicaţii în conformitate cu prevederile prezentei convenţii fără acordul statului parte solicitant. Statul parte solicitant îşi va rezerva dreptul de a refuza întreaga asistenţă în telecomunicaţii oferită în conformitate cu prevederile prezentei convenţii sau o parte din aceasta, în funcţie de legile în vigoare şi de politica internă a statului parte solicitant.6. Statele părţi recunosc dreptul statelor părţi solicitante de a solicita asistenţă în telecomunicaţii direct de la alte entităţi sau organizaţii interguvernamentale şi dreptul acestor entităţi sau organizaţii interguvernamentale de a furniza asistenţă în telecomunicaţii, în conformitate cu legile după care se conduc statele părţi solicitante şi cu prevederile prezentului articol.7. O entitate oarecare sau o organizaţie interguvernamentală nu poate fi stat parte solicitant şi nu poate solicita asistenţă în telecomunicaţii în baza prezentei convenţii.8. Nici o prevedere a prezentei convenţii nu poate priva un stat parte de dreptul, în conformitate cu legile sale interne, de a conduce, controla, coordona şi supraveghea asistenţa în telecomunicaţii furnizată în baza prezentei convenţii între graniţele de stat proprii.
 + 
Articolul 5Privilegii, imunităţi şi facilităţi1. Statul parte solicitant va oferi, în măsura în care legile sale interne permit acest lucru, persoanelor, altele decât conaţionalii săi, organizaţiilor, altele decât cele având sediul central sau fiind rezidente pe teritoriul său, care acţionează, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, să furnizeze asistenţa în telecomunicaţii solicitată şi despre prezenţa cărora statul parte a fost înştiinţat şi acesta o aprobă, privilegiile, imunităţile şi facilităţile care sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii lor şi care includ, dar nu se limitează la:a) imunitate faţă de arestare, detenţie şi procese legale, inclusiv faţă de jurisdicţia penală, civilă şi administrativă a statului parte solicitant, în ceea ce priveşte faptele sau omisiunile legate în mod specific şi direct de activitatea de furnizare a asistenţei în telecomunicaţii;b) scutire de la plata taxelor, impozitelor sau a altor obligaţii, în afară de cele care sunt incluse în preţurile bunurilor şi serviciilor, în cazul desfăşurării activităţilor specifice de asistenţă sau în cazul echipamentelor, materialelor şi a altor bunuri proprii introduse sau cumpărate pe teritoriul statului parte solicitant în scopul furnizării de asistenţă în telecomunicaţii în baza prezentei convenţii, şic) imunitate faţă de punerea sub sechestru, confiscarea sau rechiziţionarea echipamentelor, materialelor sau bunurilor respective.2. Statul parte solicitant va asigura, în funcţie de posibilităţile sale, toate facilităţile şi serviciile locale necesare pentru administrarea adecvată şi eficientă a asistenţei în telecomunicaţii, precum şi autorizarea în cel mai scurt timp sau scutirea de la obţinerea autorizaţiilor, în conformitate cu legile şi reglementările interne, a echipamentelor de telecomunicaţii aduse pe teritoriul său în baza prezentei convenţii.3. Statul parte solicitant va asigura protecţia personalului, echipamentelor şi materialelor aduse pe teritoriul său în baza prezentei convenţii.4. Dreptul de proprietate asupra echipamentelor şi materialelor furnizate în baza prezentei convenţii nu va fi lezat prin utilizarea acestora conform prevederilor prezentei convenţii. Statul parte solicitant va asigura returnarea cu promptitudine a respectivelor echipamente, materiale şi bunuri către statul parte care acordă asistenţă.5. Statul parte solicitant nu va direcţiona dislocarea sau utilizarea resurselor de telecomunicaţii furnizate în baza prezentei convenţii spre alte scopuri care nu sunt direct legate de anticiparea, pregătirea, reacţia la, monitorizarea, atenuarea impactului sau de acţiuni umanitare în timpul şi după dezastre.6. Acest articol nu prevede că statul parte solicitant să acorde cetăţenilor săi ori rezidenţilor permanenţi sau organizaţiilor având sediul ori fiind rezidente pe teritoriul său privilegii sau imunităţi.7. Fără nici un prejudiciu la adresa privilegiilor şi imunităţii în conformitate cu acest articol, toate persoanele care intră pe teritoriul unui stat parte în scopul furnizării de asistenţă în telecomunicaţii sau facilitării utilizării resurselor de telecomunicaţii în baza prezentei convenţii şi toate organizaţiile care furnizează asistenţă în telecomunicaţii sau facilitează utilizarea resurselor de telecomunicaţii în baza prezentei convenţii au datoria de a respecta legile şi regulamentele statului parte respectiv. Astfel de persoane şi organizaţii au de asemenea datoria de a nu se amesteca în problemele interne ale statului parte pe teritoriul căruia au intrat.8. Nici o prevedere din acest articol nu aduce prejudicii drepturilor şi obligaţiilor în ceea ce priveşte privilegiile şi imunităţile acordate persoanelor şi organizaţiilor care participă în mod direct sau indirect la operaţiunile de acordare de asistenţă, în baza altor acorduri internaţionale (inclusiv Convenţia asupra privilegiilor şi imunităţii Naţiunilor Unite, adoptată de Adunarea Generală la 13 februarie 1946, şi Convenţia asupra privilegiilor şi imunităţii agenţiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală la 21 noiembrie 1947) sau a legislaţiei internaţionale.
 + 
Articolul 6Încetarea asistenţei1. Statul parte solicitant sau statul parte asistent poate înceta în orice moment asistenţa în telecomunicaţii primită sau furnizată în baza art. 4 printr-o notificare scrisă. În urma unei astfel de notificări statele părţi implicate se vor consulta între ele pentru a decide asupra celei mai potrivite şi rapide modalităţi de încetare a asistenţei, ţinând cont de impactul pe care acest proces l-ar putea avea asupra riscului de pierderi de vieţi omeneşti şi asupra operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrului.2. Statele părţi implicate în furnizarea sau primirea de asistenţă în telecomunicaţii în baza prezentei convenţii rămân sub incidenţa prevederilor prezentei convenţii după încetarea asistenţei respective.3. Orice stat parte care solicită încetarea asistenţei în telecomunicaţii îl va notifica pe coordonatorul operaţional în legătură cu o astfel de solicitare. Coordonatorul operaţional va furniza toată asistenţa solicitată şi care este necesară facilitării încetării asistenţei în telecomunicaţii.
 + 
Articolul 7Achitarea sau rambursarea costurilor sau onorariilor1. Statele părţi pot condiţiona furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii pentru acţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare de semnarea unui acord referitor la achitarea sau rambursarea costurilor sau onorariilor, luând însă în considerare prevederile paragrafului 8 al prezentului articol.2. În cazul în care există astfel de termeni, statele părţi vor comunică în scris, înainte de furnizarea asistenţei în telecomunicaţii:a) solicitarea de achitare sau ramburs;b) suma care va trebui achitată ori rambursată sau termenii care stau la baza calculării acesteia; şic) orice alţi termeni, condiţii sau restricţii aplicabile achitării sau rambursării, incluzând, dar fără a se limita la, tipul de valută în care se va face plata sau rambursarea.3. Prevederile paragrafelor 2b) şi 2c) ale prezentului articol pot fi îndeplinite prin consultarea tarifelor, taxelor şi preţurilor publicate.4. Pentru ca negocierile referitoare la acordurile de plată şi rambursare să nu întârzie în mod nejustificat furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii, coordonatorul operaţional va alcătui, în urma consultărilor cu statele părţi, un model de acord de plată şi rambursare care ar putea reprezenta astfel baza pentru negocierea obligaţiilor de plată şi rambursare în baza prezentului articol.5. Nici unul dintre statele părţi nu poate fi obligat să efectueze plăţi sau rambursări ale costurilor sau onorariilor în baza prezentei convenţii, fără a-şi fi exprimat în prealabil acordul faţă de condiţiile impuse de un stat parte asistent, în conformitate cu paragraful 2 al prezentului articol.6. În momentul în care este stabilit acordul cu privire la plata sau rambursarea costurilor sau onorariilor pentru furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii în baza prezentului articol, plata sau rambursarea respectivă va fi efectuată cu promptitudine imediat ce statul parte care a furnizat asistenţa a prezentat solicitarea de plată sau ramburs.7. Fondurile plătite sau rambursate de către un stat solicitant în legătură cu furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii vor putea fi transferate în afara jurisdicţiei statului parte solicitant şi nu vor fi întârziate sau blocate.8. În luarea unei decizii cu privire la condiţionarea furnizării de asistenţă în telecomunicaţii de semnarea unui acord de plată sau rambursare a costurilor sau onorariilor respective, la suma la care se ridică aceste costuri sau onorarii şi la termenii, condiţiile şi restricţiile asociate plătirii sau rambursării lor, statele părţi vor ţine cont, printre alţi factori relevanţi, de:a) principiile Naţiunilor Unite referitoare la asistenţa umanitară;b) natura dezastrului, riscului de calamitate naturală sau de riscul pentru sănătatea oamenilor;c) impactul sau potenţialul impact al dezastrului;d) locul de origine al dezastrului;e) zona afectată sau potenţial afectată de dezastru;f) dezastrele anterioare şi de probabilitatea altor dezastre localizate în zona afectată;g) capacitatea fiecărui stat afectat de dezastru, riscul de calamitate naturală sau riscul pentru sănătatea oamenilor de a se pregăti pentru sau de a reacţiona la un astfel de eveniment; şih) nevoile ţărilor aflate în curs de dezvoltare.9. Prevederile prezentului articol se vor aplica şi în cazul acelor situaţii în care asistenţa în telecomunicaţii este furnizată de o entitate nonstatală sau de o organizaţie interguvernamentală, cu condiţia ca:a) statul parte solicitant să fi consimţit la şi să nu fi solicitat încetarea furnizării de asistenţă în telecomunicaţii pentru atenuarea efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare;b) entitatea nonstatală sau organizaţia inter-guvernamentală care furnizează asistenţă în telecomunicaţii să fi notificat statul parte solicitant în legătură cu aderarea ei la prevederile prezentului articol şi la cele ale art. 4 şi 5; şic) aplicarea prevederilor prezentului articol să nu vină în conflict cu orice alt acord referitor la relaţiile dintre statul parte solicitant şi entitatea nonstatală sau organizaţia interguvernamentală care furnizează asistenţă în telecomunicaţii.
 + 
Articolul 8Inventarul de informaţii referitoare la asistenţa în telecomunicaţii1. Fiecare stat parte îl va notifica pe coordonatorul operaţional în legătură cu prerogativa (prerogativele) sale:a) responsabilitatea faţă de problemele ce apar în baza termenilor prezentei convenţii şi autoritatea de a solicita, de a oferi, de a accepta şi de a înceta asistenţa în telecomunicaţii; şib) competenţa de a identifica acele resurse guver-namentale, interguvernamentale şi/sau nonguvernamentale care ar putea fi obţinute pentru facilitarea utilizării resurselor de telecomunicaţii pentru operaţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiuni umanitare, inclusiv furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii.2. Fiecare stat parte va depune toate eforturile necesare pentru a informa cu promptitudine coordonatorul operaţional în legătură cu orice schimbare în informaţiile furnizate în baza prezentului articol.3. Coordonatorul operaţional poate să accepte notificări din partea unei entităţi nonstatale sau din partea unei organizaţii interguvernamentale în legătură cu procedurile acesteia pentru autorizarea furnizării sau încetării furnizării de asistenţă în telecomunicaţii, aşa cum se precizează în prezentul articol.4. Un stat parte, o entitate nonstatală sau o organizaţie interguvernamentală poate, aşa cum consideră de cuviinţă, să includă în materialul pe care îl transmite coordonatorului operaţional informaţii despre anumite resurse de telecomunicaţii şi despre planurile de utilizare a acestor resurse, pentru a răspunde unei solicitări de asistenţă în telecomunicaţii venite din partea unui stat parte solicitant.5. Coordonatorul operaţional va păstra copii cu toate listele prerogativelor sale şi va transmite în cel mai scurt timp posibil aceste materiale statelor părţi, altor state, entităţilor nonstatale şi organizaţiilor interguvernamentale corespunzătoare, cu excepţia cazului în care un stat parte, o entitate nonstatală sau o organizaţie interguvernamentală a specificat anterior, în scris, solicitarea restricţionării distribuţiei materialului său.6. Coordonatorul operaţional va trata materialul furnizat de entităţi nonstatale şi organizaţii interguvernamentale la fel cum procedează în cazul materialului furnizat de statele părţi.
 + 
Articolul 9Bariere legale1. Statele părţi vor reduce sau elimina, acolo unde este posibil şi în conformitate cu legile lor interne în vigoare, barierele legale în calea utilizării resurselor de telecomunicaţii destinate operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare, inclusiv pe cele care restricţionează furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii.2. Barierele legale se pot referi, dar nu se limitează, la:a) reglementările care restricţionează importul şi exportul echipamentului de telecomunicaţie;b) reglementări care restricţionează utilizarea echipamentelor de telecomunicaţii sau a spectrului de frecvenţe radio;c) reglementări care restricţionează mobilitatea personalului care lucrează cu echipamente de telecomunicaţii sau care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a acestora;d) reglementări care restricţionează intrarea resurselor de telecomunicaţii pe teritoriul statului parte, ieşirea acestora de pe teritoriul statului parte, precum şi tranzitarea de către acestea a teritoriului statului parte respectiv; şie) întârzieri în administrarea acestui tip de reglementări.3. Reducerea barierelor legale poate lua, dar nu se va limita la, următoarele forme:a) revizuirea reglementărilor respective;b) scoaterea resurselor de telecomunicaţii respective de sub incidenţa acelor reglementări pe perioada utilizării lor în operaţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi în acţiuni umanitare;c) prevămuirea resurselor de telecomunicaţii ce vor fi utilizate în operaţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi în acţiuni umanitare, în conformitate cu acele reglementări;d) recunoaşterea omologărilor şi/sau a licenţelor străine de funcţionare ale echipamentelor de telecomunicaţii;e) verificarea în regim de urgenţă a resurselor de telecomunicaţii destinate a fi utilizate în operaţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi în acţiuni umanitare, în conformitate cu acele reglementări;f) renunţarea temporară la acele reglementări referitoare la utilizarea resurselor de telecomunicaţii pentru operaţiuni de atenuare a efectelor dezastrelor şi în acţiuni umanitare.4. Fiecare stat parte, la solicitarea oricărui alt stat parte şi în măsura în care legile sale interne permit, va facilita intrarea personalului, echipamentelor, materialelor şi informaţiilor necesare pentru funcţionarea resurselor de telecomunicaţii destinate operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare pe teritoriul statului parte, ieşirea acestora de pe teritoriul statului parte, precum şi tranzitarea de către acestea a teritoriului statului parte respectiv.5. Fiecare stat parte îl va informa pe coordonatorul operaţional şi pe celelalte state părţi, în mod direct sau prin intermediul coordonatorului operaţional, în legătură cu:a) măsurile luate în baza prezentei convenţii pentru reducerea sau eliminarea barierelor legale respective;b) procedurile existente, în baza prezentei convenţii, care permit statelor părţi, altor state, entităţilor nonstatale şi/sau organizaţiilor interguvernamentale să scoată resursele de telecomunicaţii destinate operaţiunilor de atenuare a efectelor dezastrelor şi acţiunilor umanitare de sub incidenţa acestui tip de reglementări, să le prevămuiască sau să le verifice în regim de urgenţă, în conformitate cu reglementările aplicabile, să accepte omologările străine sau să anuleze temporar acele reglementări care se aplică de obicei acestui tip de resurse; şic) termenii, condiţiile şi restricţiile, dacă acestea există, asociate cu utilizarea acestor proceduri.6. Coordonatorul operaţional va pune la dispoziţie statelor părţi, altor state, entităţilor nonstatale şi organizaţiilor internaţionale în mod regulat şi în regim de urgenţă o listă actualizată cu astfel de măsuri, amploarea lor şi termenii, condiţiile şi restricţiile, dacă acestea există, asociate utilizării lor.7. Nici o prevedere a acestui articol nu va permite violarea sau abrogarea obligaţiilor şi responsabilităţilor impuse de legislaţia internă, legislaţia internaţională sau de acordurile bilaterale sau multilaterale, inclusiv a obligaţiilor şi responsabilităţilor referitoare la controalele vamale şi ale exporturilor.
 + 
Articolul 10Raportul cu alte acorduri internaţionalePrezenta convenţie nu va afecta acele drepturi şi obligaţii ale statelor părţi care derivă din alte acorduri sau legi internaţionale.
 + 
Articolul 11Soluţionarea diferendelor1. În cazul apariţiei unui diferend între statele părţi referitor la interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, părţile implicate se vor consulta împreună în vederea rezolvării diferendului. Consultările vor începe imediat pe baza unei înştiinţări scrise, înaintată de un stat parte unui alt stat parte, în legătură cu existenţa unui diferend în legătură cu prezenta convenţie. Statul parte care transmite o astfel de înştiinţare în legătură cu existenţa unui diferend va transmite cu promptitudine depozitarului o copie a acelei înştiinţări.2. În cazul în care diferendul dintre statele părţi nu poate fi soluţionat într-un interval de şase (6) luni de la data transmiterii către un alt stat parte a înştiinţării scrise în legătură cu existenţa unui diferend, statele părţi implicate în diferendul respectiv pot solicita bunele oficii ale oricărui alt stat parte, stat, ale unei entităţi nonstatale sau ale unei organizaţii interguvernamentale, în scopul facilitării rezolvării diferendului.3. În cazul în care nici un stat parte nu doreşte să apeleze la bunele oficii ale altui stat parte, ale unui alt stat, ale unei entităţi nonstatale sau ale unei organizaţii interguvernamentale sau dacă bunele oficii ale respectivelor organisme nu au ca rezultat facilitarea rezolvării diferendului într-un interval de şase (6) luni de la lansarea solicitării respective, atunci statele părţi implicate pot:a) solicita rezolvarea diferendului prin arbitraj irevocabil;b) să se adreseze Curţii Internaţionale de Justiţie în vederea soluţionării diferendului, cu condiţia ca ambele state părţi implicate să fi acceptat jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie în privinţa tipului respectiv de diferend, în momentul semnării, ratificării sau aderării la prezenta convenţie.4. În cazul în care statele părţi respective implicate solicită rezolvarea diferendului prin arbitraj irevocabil şi apelează la Curtea Internaţională de Justiţie pentru soluţionare, apelul la Curtea Internaţională de Justiţie va avea prioritate.5. În cazul unui diferend între un stat parte care solicită asistenţă în telecomunicaţii şi o entitate nonstatală sau organizaţie interguvernamentală având sediul ori fiind rezidentă în afara teritoriului statului parte respectiv referitor la furnizarea de asistenţă în telecomunicaţii în baza art. 4, solicitarea entităţii nonstatale sau a organizaţiei interguvernamentale poate fi adoptată în mod direct de statul parte pe teritoriul căruia entitatea nonstatală ori organizaţia interguvernamentală are sediul sau reşedinţa ca pe o solicitare de la stat la stat, în baza prezentului articol, cu condiţia ca această adoptare să nu între în conflict cu orice alt acord existent între statul parte şi entitatea nonstatală sau organizaţia interguvernamentală implicată.6. Când se semnează, se ratifică, se acceptă, se aprobă sau se aderă la prezenta convenţie, un stat poate declara că nu se consideră obligat în nici un fel să accepte una sau ambele proceduri de soluţionare a diferendelor descrise în paragraful 3 de mai sus. Celelalte state părţi nu vor fi obligate să accepte una dintre procedurile de soluţionare a diferendelor descrise în paragraful 3 cu privire la un stat parte pentru care o astfel de declaraţie este în vigoare.
 + 
Articolul 12Intrarea în vigoare1. Prezenta convenţie va fi deschisă pentru semnare pentru toate statele care sunt membre ale Naţiunilor Unite sau ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Conferinţa pe tema telecomunicaţiilor utilizate în stări de urgenţă de la Tampere din 18 iunie 2003 şi ulterior la sediul Naţiunilor Unite de la New York, din 22 iunie 1998 până în 21 iunie 2003.2. Un stat îşi poate exprima acordul de a adera la prezenta convenţie:a) prin semnătură (semnătură definitivă);b) prin semnătură supusă ratificării, acceptării sau aprobării, urmată de depunerea unui instrument de ratificare, acceptare sau aprobare; sauc) prin depunerea unui instrument de aderare.3. Prezenta convenţie va intra în vigoare la treizeci (30) de zile după depunerea instrumentelor de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare ori a semnăturii definitive a unui număr de treizeci (30) de state.4. Pentru fiecare stat care semnează definitiv sau depune un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, după îndeplinirea condiţiei prevăzute în paragraful 3 de mai sus, prezenta convenţie va intra în vigoare la treizeci (30) de zile după data depunerii semnăturii definitive sau a acordului de aderare.
 + 
Articolul 13Amendamente1. Un stat parte poate propune amendamente la prezenta convenţie prin prezentarea acestora depozitarului, care le va distribui celorlalte state părţi spre aprobare.2. Statele părţi vor notifica depozitarul în legătură cu aprobarea sau respingerea amendamentelor propuse, în termen de o sută optzeci (180) de zile de la primirea lor.3. Orice amendament aprobat de două treimi dintre statele părţi va fi structurat sub forma unui protocol deschis la depozitar tuturor statelor părţi pentru semnătură.4. Protocolul va intra în vigoare în aceeaşi manieră ca şi prezenta convenţie. Pentru fiecare stat care semnează definitiv protocolul sau depune un instrument de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare, după îndeplinirea condiţiilor de intrare în vigoare a protocolului, acesta va intra în vigoare pentru respectivul stat la treizeci (30) de zile după data semnării definitive sau a depunerii acordului de aderare.
 + 
Articolul 14Rezerve1. Atunci când semnează, ratifică ori aderă definitiv la prezenta convenţie sau la orice amendament la aceasta, un stat parte poate să îşi exprime rezervele existente.2. Un stat parte poate să îşi retragă rezervele exprimate anterior în orice moment printr-o notificare scrisă adresată depozitarului. O astfel de retragere a unei rezerve intră în vigoare imediat după notificarea depozitarului.
 + 
Articolul 15Denunţare1. Un stat parte poate denunţa prezenta convenţie prin notificarea în scris a depozitarului.2. Denunţarea va intra în vigoare în termen de nouăzeci (90) de zile după data depunerii notificării scrise.3. La solicitarea statului parte denunţător, toate copiile listelor cu prerogative şi măsuri adoptate şi proceduri existente de reducere a reglementărilor furnizate de orice stat parte care denunţă prezenta convenţie vor fi scoase din uz de la data denunţării respective.
 + 
Articolul 16DepozitarulDepozitarul prezentei convenţii este secretarul general al Naţiunilor Unite.
 + 
Articolul 17Texte autenticeOriginalul prezentei convenţii, ale cărei texte în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă sunt deopotrivă autentice, va fi depus la depozitar. Doar textele autentice în limbile engleză, franceză şi spaniolă vor fi disponibile pentru semnat la Tampere în data de 18 iunie 1998. Depozitarul va pregăti textele autentice în limbile arabă, chineză şi rusă în cel mai scurt timp posibil.–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x