DECIZIA nr. 163 din 8 aprilie 2025

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.<!–>1.–>Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Emanuiel Simion Mureșan-Petran în Dosarul nr. 586/117/2019/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 462D/2020.… 2.<!–>La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, domnul Emanuiel Simion Mureșan-Petran, lipsind celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.… 3.–>Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.516D/2024, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Eugen Nicodim Lupea în Dosarul nr. 5.536/197/2020/a7 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.516D/2024.… 4.<!–>La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.… 5.–>Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.516D/2024 la Dosarul nr. 462D/2020, care a fost primul înregistrat.… 6.<!–>Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, domnul Emanuiel Simion Mureșan-Petran, care arată, în esență, că dorește să renunțe la judecarea excepției de neconstituționalitate, sens în care relatează o serie de aspecte de fapt care l-au determinat să ridice excepția la acel moment. Precizează că a depus note scrise prin care a solicitat Curții să ia act de cererea sa de renunțare la judecata excepției de neconstituționalitate.… 7.–>Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra cererii formulate de domnul Emanuiel Simion Mureșan-Petran, care arătă că excepția de neconstituționalitate presupune un interes public și că instanța de contencios constituțional ar trebui să se pronunțe asupra acesteia, chiar în condițiile cererii formulate de autorul excepției.… 8.<!–>În replică, domnul Emanuiel Simion Mureșan-Petran precizează că, deși ar exista un interes public în soluționarea excepției, acesta, personal, nu mai stăruie în judecata acesteia.… 9.–>Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de renunțare la judecarea excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta este de ordine publică.… 10.<!–>Președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, domnul Emanuiel Simion Mureșan-Petran, care prezintă elemente de fapt care relevă parcursul dosarului în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.… 11.–>Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând, în esență, că soluția legislativă prevăzută prin Legea nr. 310/2018 a răspuns unui deziderat de celeritate a soluționării cauzei, asigurându-se buna desfășurare a judecății. Legiuitorul a prevăzut și un remediu legal în situația admiterii recursului, respectiv reluarea judecății de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție.…
CURTEA,<!–>–>având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:<!–>12.–>Prin Încheierea civilă din 3 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 586/117/2019/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Emanuiel Simion Mureșan-Petran într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de apel formulate împotriva încheierii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie.… 13.<!–>Prin Decizia civilă nr. 36/R din 29 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 5.536/197/2020/a7, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Eugen Nicodim Lupea într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recurs formulate împotriva încheierii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie.… 14.–>În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că autorul cererii de intervenție nu mai beneficiază de o cale de atac rapidă și eficientă, care trebuie să clarifice cadrul procesual, și că nu poate participa la procesul care se derulează în lipsa sa, apreciindu-se ca iluzorie posibilitatea reluării procesului și în contradictoriu cu el în ipoteza admiterii căii de atac declarate odată cu fondul, deoarece este puțin probabil ca declarațiile martorilor și concluziile primei instanțe să se schimbe, iar vătămarea sa să fie considerată atât de gravă încât să justifice sacrificarea intereselor reclamantului și pârâtului prin trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe și prelungirea duratei procesului dincolo de un termen rezonabil.… 15.<!–>În plus, calea de atac împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie nu satisface cerințele minime impuse de dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, fiind afectate esența și însăși existența acestor drepturi. Autorii excepției apreciază că noua prevedere determină prelungirea duratei procesului prin impunerea rejudecării cauzei, ceea ce conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. Se arată că legiuitorul putea găsi alte soluții legislative care să asigure judecarea cererii principale în condiții de celeritate, respectiv să înlăture din vechea reglementare obligativitatea suspendării cauzei până la soluționarea apelului formulat de intervenient.… 16.–>Se mai susține că prevederile criticate sunt în contradicție și cu dispozițiile art. 129 din Legea fundamentală, întrucât calea de atac pusă la dispoziția intervenientului trebuie să fie eficientă și să satisfacă exigențele dreptului de acces la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. În acest sens, autorii excepției invocă jurisprudența Curții privind accesul liber la justiție și limitările pe care legiuitorul le poate impune, limitări care trebuie să fie rezonabile și temeinic justificate.… 17.<!–>De asemenea, autorii excepției apreciază că părțile implicate în proces nu beneficiază de un tratament juridic egal.… 18.–>Referitor la neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, autorii excepției invocă, în principal, încălcarea normelor de tehnică legislativă. Se arată că în expunerea de motive a Legii nr. 310/2018 nu se menționează motivele care au condus la schimbarea soluției legislative referitoare la calea de atac pe care o are intervenientul împotriva încheierii de respingere a cererii sale, nu cuprinde o analiză a impactului acestor modificări și nici modalitatea concretă în care acestea vor fi aplicate în raport cu alte dispoziții ce vizează căile de atac. Prin urmare, se reține că aceste dispoziții nu sunt previzibile și clare, permițând multiple interpretări, ceea ce va conduce la o jurisprudență neunitară.… 19.<!–>Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția invocată este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă îi deschid autorului cererii de intervenție respinse calea de atac odată cu fondul, fiind, prin urmare, asigurat dreptul la instanță și implicit dreptul la apărare prin posibilitatea nemijlocită de a se adresa instanței de judecată. Nu are loc o eliminare a căii de atac, ci exercitarea sa după pronunțarea hotărârii pe fond din rațiuni de prevenire a unui abuz de drept procesual, prin exercitarea căii de atac cu singurul scop al întârzierii soluționării cererii principale, a cărei judecată se suspenda conform reglementării anterioare. Se arată că legiuitorul a instituit și un remediu legal pentru situația admiterii căii de atac declarate odată cu fondul, și anume desființarea hotărârii și rejudecarea cauzei de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție. În ceea ce privește nerespectarea normelor de elaborare a actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, instanța de judecată reține că, deși expunerea de motive a Legii nr. 310/2018 nu se referă la necesitatea modificării art. 64 din Codul de procedură civilă, o atare omisiune nu transferă neregularitatea pe tărâmul neconstituționalității, deoarece, chiar și în atare situație, sunt respectate cerințele de claritate a actului normativ care enunță soluția legislativă, fără a ridica nicio dificultate de înțelegere și aplicare.… 20.–>Tribunalul Brașov – Secția I civilă apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. Se arată că nu se poate reține încălcarea principiului egalității în drepturi, de vreme ce dispozițiile contestate nu vizează doar anumite categorii de persoane și nu creează situații discriminatorii pentru anumite persoane comparativ cu altele aflate în situații egale. Referitor la încălcarea principiului liberului acces la justiție, instanța reține că acesta nu echivalează cu accesul la toate mijloacele procedurale, la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, legiuitorul având competența, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, să instituie reguli de procedură deosebite în considerarea unor situații speciale. Astfel de condiții sunt instituite de Codul de procedură civilă cu privire la cererile de intervenție ale terților în proces, legiuitorul instituind un control al modalității de intervenție a terților în proces, menit să asigure buna desfășurare a judecății. Se menționează că nu este încălcat nici dreptul la apărare, acesta presupunând posibilitatea pentru parte de a uza de toate mijloacele și procedurile legal puse la dispoziția sa, iar aceste mijloace și proceduri se stabilesc de legiuitor, intrând în marja sa de apreciere.… 21.<!–>Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.… 22.–>Guvernul, în Dosarul nr. 462D/2020, apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. Se arată că inițiativa legislativă finalizată prin adoptarea Legii nr. 310/2018 a avut drept scop punerea în acord a unora dintre dispozițiile noului Cod de procedură civilă cu deciziile Curții Constituționale pronunțate până în anul 2018. Ulterior, au fost acceptate și propuneri care aveau la bază dorința de eficientizare a unor instituții de drept procesual civil, cum ar fi cele referitoare la regimul căilor de atac împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție. Se arată că, până la adoptarea Legii nr. 310/2018, în practica judiciară s-au înregistrat cazuri de deturnare a dreptului de a formula o cerere de intervenție de la scopul pentru care a fost edictat. Astfel, în cadrul aceluiași dosar erau formulate mai multe cereri de intervenție inadmisibile, tocmai pentru a fi respinse, soluție care era ulterior contestată, în scopul obținerii efectului suspendării obligatorii a cererii inițiale, ceea ce conducea la o tergiversare a cauzei, fără ca instanța de judecată să poată interveni pentru a evita suspendarea judecății cererii principale.… 23.<!–>Referitor la criticile de neconstituționalitate ale autorului excepției, Guvernul reține că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații, aspecte reținute în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale. În ceea ce privește criticile autorului excepției privind o eventuală încălcare a dreptul terțului de a interveni într-un proces în cadrul căruia are interes de a interveni și de a formula cereri și de a realiza apărările necesare, se învederează că, din moment ce împotriva încheierii de respingere s-a menținut existența unei căi de atac, schimbându-se doar momentul în care aceasta va putea fi exercitată, respectiv odată cu hotărârea asupra fondului, nu se poate reține încălcarea dreptului de acces la justiție. Nu se poate reține nici încălcarea dreptului la apărare, întrucât apelul împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a intervenției voluntare se poate exercita numai de către terțul intervenient și numai cu privire la soluția dată asupra cererii de intervenție, acesta neputând face critici asupra hotărârii prin care a fost soluționată cauza.… 24.–>Referitor la soluția desființării de drept a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, se arată că aceasta a avut drept obiectiv asigurarea tuturor drepturilor procesuale de care a fost privat terțul intervenient în fața primei instanțe, asigurând, așadar, posibilități plenare de apărare pentru intervenient.… 25.<!–>În ceea ce privește criticile aduse Legii nr. 310/2018 prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la încălcarea normelor de tehnică legislativă, Guvernul reține că regulile de tehnică legislativă au devenit/sunt criterii, prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituție, în măsura în care au relevanță constituțională sau le este demonstrată relevanța constituțională. Curtea Constituțională nu efectuează un control al constituționalității în raport cu Legea nr. 24/2000, ci, în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, iar în cauza dedusă controlului nu este demonstrată relevanța constituțională a nemotivării soluțiilor legislative în cuprinsul expunerii de motive, aceste intervenții legislative fiind rezultatul disfuncționalităților cu care s-a confruntat practica judiciară și care au reieșit din dezbaterile parlamentare.… 26.–>Cât privește criticile privind confuzia ce se va crea cu privire la soluțiile pe care le poate pronunța instanța de apel/recurs în calea de atac promovată, se menționează că, tot în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, paragraful 62), Curtea Constituțională a reținut că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare – ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret.… 27.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.…
CURTEA,–><!–>examinând actele de sesizare, punctul de vedere transmis de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>28.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.… 29.–>Potrivit actelor de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă și dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Curtea constată că, alături de criticile intrinseci care privesc conținutul dispozițiilor art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, autorii excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a actului normativ modificator al acestor texte de lege, respectiv a dispozițiilor art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018, critici disociabile în sine de celelalte prevederi ale acestui act normativ. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018, care au următorul conținut:Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…)3.<!–>La articolul 64, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:(3)–>Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.(4)<!–>În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia.… –>… 30.<!–>În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și intern, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) – (3) privind accesul liber la justiție, ale art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii forțate, ale art. 44 alin. (2) privind proprietatea privată, ale art. 52 privind dreptul unei persoane vătămate de o autoritate publică, ale art. 58 privind numirea și rolul Avocatului Poporului, ale art. 59 alin. (1) privind exercitarea atribuțiilor Avocatului Poporului, ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac și ale art. 131 privind rolul Ministerului Public. De asemenea, în motivarea excepției, autorii acesteia invocă prevederile art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 17, 18, 19 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și dispozițiile art. 1 referitoare la obligația de a respecta drepturile omului, art. 2 privind dreptul la viață, art. 3 privind interzicerea torturii, art. 4 alin. (1) și (2) privind interzicerea sclaviei și a muncii forțate, art. 5 privind dreptul la libertate și siguranță, art. 6 alin. (1) și (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv și art. 14 referitor la interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.… 31.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate prevăd calea de atac pe care intervenientul o poate formula împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii sale. Noua reglementare prevede că încheierea poate fi atacată odată cu fondul, spre deosebire de soluția legislativă anterioară care stabilea că aceasta putea fi atacată în termen de 5 zile. Față de această împrejurare, Curtea reține că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie 2005), accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, a căror stabilire este de competența exclusivă a legiuitorului, așa cum reiese din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Legiuitorul are legitimarea constituțională de a stabili prin lege procedura de judecată, iar art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părțile interesate și Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016, paragraful 27).… 32.<!–>Prin urmare, luând în considerare cele reținute în jurisprudența mai sus evocată, Curtea constată că textul criticat nu aduce atingere accesului liber la justiție, prevăzut de art. 21 alin. (1)-(3), astfel cum acesta se interpretează, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și nici dreptului de folosire a căilor de atac, prevăzut de art. 129 din Constituție. Pentru aceleași motive, Curtea reține că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.… 33.–>Raportat la critica privind pretinsa încălcare a dreptului la apărare, instanța de contencios constituțional amintește că acest drept, prevăzut de art. 24 din Constituție, conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în susținerea cauzei apărările pe care le consideră necesare. Dreptul la apărare presupune, prin prisma accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil, spre exemplu, participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepțiilor prevăzute de legea aplicabilă în materia supusă analizei instanței judecătorești, precum și exercitarea oricăror alte drepturi prevăzute de lege, cu respectarea procedurilor și a condițiilor stabilite de legiuitor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 33).… 34.<!–>În acest context, Curtea observă că autorii excepției au posibilitatea de a contesta încheierea primei instanțe, iar, în cazul admiterii căii de atac, aceasta va fi desființată și se va relua judecata de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție. Astfel, autorii excepției pot participa în mod direct la derularea procesului, formulând cereri în probațiune, și pot dezbate toate aspectele de interes, în condiții de contradictorialitate și egalitate cu celelalte părți din proces. Prin urmare, odată ce se statuează definitiv că intervenția formulată i-a fost greșit respinsă ca inadmisibilă, i se recunoaște intervenientului implicit și calitatea de parte în proces, fapt ce nu se realizează doar la un nivel teoretic, ci în mod concret și efectiv, întrucât îl repune pe intervenient în toate drepturile de care trebuie să se bucure o parte a unui litigiu civil.… 35.–>Referitor la nemulțumirea autorilor excepției privind momentul în care aceștia pot contesta soluția de respingere a cererii de intervenție, Curtea arătă că, prin mecanismul legislativ instituit, legiuitorul nu a adus atingere dreptului la apărare al autorilor excepției, ci a urmărit să împiedice o tergiversare în soluționarea cererii principale.… 36.<!–>În ceea ce privește susținerile autorilor excepției privind oportunitatea și interesul desființării încheierii de către instanța de control judiciar și probelor administrate în cauză, instanța de contencios constituțional reține că acestea nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate și nu intră în sfera competenței sale.… 37.–>Referitor la încălcarea principiului egalității în drepturi și la existența unei eventuale discriminări între cetățeni, Curtea observă că dispozițiile art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă se aplică tuturor persoanelor care contestă încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție accesorie, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, Curtea arată că principiul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea căilor de atac este respectat și în situația instituirii unor reguli speciale în ceea ce privește căile de atac. Prin urmare, nici această critică nu poate fi primită.… 38.<!–>În ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, pretins a fi încălcat prin textul criticat, prin Decizia nr. 190 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 3 august 2021, paragraful 38, Curtea a reținut că acesta presupune respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul de apărare, egalitatea procesuală, cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Or, analizând modalitatea de reglementare a intervenției terților în proces rezultă că toate aceste principii sunt respectate prin crearea unui cadru procesual adecvat. Astfel, terțul intervenient are acces la o cale de atac împotriva încheierii de respingere a cererii sale, iar odată cu admiterea acestei căi de atac, judecata cauzei se reia de la momentul admiterii în principiu a cererii sale, iar intervenientul beneficiază de toate drepturile procesuale aferente calității de parte în proces.… 39.–>Referitor la critica autorilor excepției privind nerespectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei ca urmare a modificării art. 64 din Codul de procedură civilă, Curtea observă că tocmai soluționarea cauzei în condiții de celeritate și într-un termen optim a pricinilor a determinat legiuitorul să reconfigureze calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție.… 40.<!–>În ceea ce privește critica privind încălcarea celorlalte dispoziții constituționale și convenționale, Curtea constată că aceasta nu este motivată, iar din compararea textului supus controlului cu normele constituționale de referință nu se poate deduce vreo critică de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).… 41.–>Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor criticate în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva îndeplinirii cerințelor de calitate a legii, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).… 42.<!–>Aplicând aceste considerente la cauza dedusă controlului, Curtea observă că dispozițiile criticate sunt clare și precise, întrucât precizează momentul la care poate fi exercitată calea de atac pe care o are la dispoziție partea a cărei cerere de intervenție a fost respinsă, precum și consecințele admiterii acestei căi de atac.… 43.–>Referitor la criticile autorilor excepției privind caracterul incomplet al expunerii de motive ce a stat la baza Legii nr. 310/2018, precum și unele neconcordanțe ce se regăsesc în această expunere, Curtea învederează că, prin Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36-39, a analizat pe larg o critică similară și a reținut că, de principiu, nu are competența de a controla modul de redactare a expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate. Expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Curtea reține că expunerea de motive, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate – metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale, ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Curtea a mai statuat că există mai multe metode interpretative, și anume literală, extensivă, restrictivă, gramaticală, sistematică, istorică, teleologică sau logică, iar scopul avut în vedere la adoptarea normei este un instrument al uneia dintre aceste metode interpretative, cea teleologică. Dacă în urma parcurgerii tuturor metodelor interpretative, inclusiv a celei teleologice, se ajunge la concluzia că textul legal este neclar/imprecis/imprevizibil, atunci se poate constata încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, nu de puține ori expunerea de motive, din cauza modificărilor aduse proiectului/propunerii legislative în Parlament, nu mai reflectă prin conținutul său ceea ce prevede legea adoptată.… 44.<!–>Însă caracterul neclar/imprecis/imprevizibil al textului nu este o consecință directă a caracterului incomplet al expunerii de motive, constatare valabilă și viceversa. Așadar, exigențele de calitate a legii și cele privind modul de redactare a expunerii de motive sunt două chestiuni diferite între care nu se poate stabili o relație cauzală. În schimb, între acestea există o relație funcțională, în sensul că expunerea de motive poate ajuta la o mai bună înțelegere a dispozițiilor normative, mai ales a celor tehnice, care, prin natura lor, au un limbaj mai greu accesibil. Nu este rolul Curții Constituționale să analizeze consistența acestei relații funcționale prin prisma modului de redactare a expunerii de motive. Referitor la cele reținute prin Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, invocată de autorii excepției, Curtea observă că, în acea cauză, s-a reținut că nerespectarea normelor de tehnică legislativă a condus la existența unor soluții legislative contradictorii și la anularea unor dispoziții de lege prin intermediul altor prevederi cuprinse în același act normativ, fapt ce încalcă principiul securității raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate a normei. Așadar, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în speța dedusă controlului.… 45.–>În ceea ce privește criticile autorilor excepției cu privire la încălcarea normelor de tehnică legislativă, Curtea reține că, pentru a genera un viciu de neconstituționalitate, nerespectarea normelor de tehnică legislativă trebuie să afecteze substanța normativă, să altereze claritatea ideii conținute de acestea sau să creeze o confuzie insolubilă cu privire la sensul prevederii legale. Or, aspectele semnalate de autorii prezentei excepției nu sunt de natură să determine neconstituționalitatea prevederilor legii criticate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 339 din 21 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 29 iunie 2023, paragraful 104). Așadar, față de cele menționate anterior, dispozițiile criticate sunt clare și precise, precizând momentul la care poate fi exercitată calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de intervenție, precum și consecințele admiterii acestei căi de atac.… 46.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,…
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emanuiel Simion Mureșan-Petran și de Eugen Nicodim Lupea în Dosarul nr. 586/117/2019/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 5.536/197/2020/a7 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Brașov – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2025.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
pentru MARIAN ENACHE,<!–>în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează–>
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește