DECIZIA nr. 408 din 18 septembrie 2025

<!–>Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.->1.<!->Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală și ale art. 22 și 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ion Mihai Dincă în Dosarul nr. 14.209/318/2019 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 186D/2021.… 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.<!->Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției, prin care acesta solicită judecarea în lipsă și admiterea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra depunerii la dosar de către autorul excepției a unor hotărâri pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și a unor acorduri de colaborare încheiate de diverse instituții publice. … 4.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul acesteia este nemulțumit de modul de interpretare și aplicare a normelor criticate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 609 din 21 noiembrie 2023.…
CURTEA,<!->–>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:<!–>5.–>Prin Încheierea din 13 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 14.209/318/2019, Judecătoria Târgu Jiu – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală și ale art. 22 și 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată, de Ion Mihai Dincă, într-o cauză penală în care actele de procedură au fost efectuate de ofițeri DGA.… 6.<!–>În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că actele și faptele pentru care a fost trimis în judecată au fost cercetate de un procuror stagiar din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, acesta delegându-i, pentru efectuarea actelor de procedură, pe ofițerii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Teritorial Gorj. Invocând dispozițiile art. 56 alin. (3) lit. b) și ale art. 57 alin. (1) din Codul de procedură penală, ale art. 22 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a corupției, susține că Direcția Generală Anticorupție nu efectuează decât acte de urmărire penală care au fost delegate de procuror și care vizează personalul Ministerului Afacerilor Interne. Arată că, în procedura camerei preliminare, atât pe fond, cât și în faza contestației, în temeiul dispozițiilor art. 280 alin. (1) din Codul de procedură penală, a invocat încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, ceea ce atrage nulitatea actului în condițiile prevăzute expres de acest act normativ. Cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile și excepțiile ridicate referitoare la necompetența personală și materială a cadrelor Direcției Generale Anticorupție și nulitatea actelor efectuate de aceștia. … 7.–>În continuare, susține că, în cauză, propunerile de arestare preventivă, prelungire și menținere a acestei măsuri au fost realizate de procurori stagiari, care nu au dat examenul de definitivat al profesiei, nu au depus jurământul în fața Președintelui României, neexistând un decret de numire în funcția de procuror a acestora. În concluzie, s-a menționat că actele și faptele realizate încalcă statul de drept, Constituția și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.… 8.<!–>Judecătoria Târgu Jiu – Secția penală apreciază că dispozițiile criticate sunt accesibile, previzibile, conferă suficientă claritate și nu încalcă principiile legalității, universalității drepturilor, accesului liber la justiție.… 9.–>Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.… 10.<!–>Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.…
CURTEA,–><!–>examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:–>11.<!–>Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.… 12.–>Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală și ale art. 22 și 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005 și ulterior abrogată prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la condiția ca textul criticat să fie „în vigoare“, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și obiectul dosarului în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate îndeplinesc condiția de a fi „în vigoare“, putând să analizeze constituționalitatea acestora. Dispozițiile art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală se referă la efectuarea urmăririi penale de către procuror, iar cele ale art. 22 și 23 din Legea nr. 303/2004 se referă la judecătorii și procurorii stagiari și la cauzele care intră în competența acestora. … 13.<!–>Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 15 alin. (1) referitor la drepturile, libertățile și obligațiile cetățenilor, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 referitor la instanțele judecătorești și art. 131 referitor la rolul Ministerului Public. De asemenea, au fost invocate prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.–>Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia formulează criticile de neconstituționalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate în speța dedusă judecății, de către organele judiciare. În esență, acesta este nemulțumit de modalitatea de desfășurare a urmăririi penale, precum și de modalitatea de soluționare a cererilor și excepțiilor formulate în etapa camerei preliminare.… 15.<!–>Or, în ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare – interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, le revine acestora competența de a stabili dacă interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege criticate au fost realizate corect.… 16.–>Totodată, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14).… 17.<!–>Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,…
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ–>
În numele legii<!–>
DECIDE:–><!–>Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 324 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală și ale art. 22 și 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Ion Mihai Dincă în Dosarul nr. 14.209/318/2019 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția penală.–>Definitivă și general obligatorie.<!–>Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–>Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2025.<!–>
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE–>
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU<!–>
Magistrat-asistent,–>
Daniela Ramona Marițiu<!–>–>

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește