DECIZIE Nr. 138*) din 7 decembrie 1994

Notă …
*) Definitivă prin nerecurare. Victor Dan Zlatescu – preşedinte Mihai Constantinescu – judecător Florin Bucur Vasilescu – judecător Ioan Griga – procuror Florentina Geangu – magistrat-asistent Pe rol soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 şi ale art. 256 din Codul penal, invocată de inculpatul Bereza Nicolae în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 1.506/1993 al Tribunalului Tulcea. La apelul nominal făcut în şedinţa publică părţile au fost lipsa. Procedura legal îndeplinită. Preşedintele completului da cuvintul, pe fond, reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca vadit nefondata, deoarece aceasta priveşte o problemă de încadrare juridică şi nu de constituţionalitate. Astfel, chiar din conţinutul încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale rezultă că nu sunt arătate textele constituţionale cu care vin în contradictie prevederile art. 254 şi ale art. 256 din Codul penal, ci se solicita a se stabili "dacă pentru faptele comise inculpatul se face sau nu vinovat de infracţiunea de luare de mită şi primirea de foloase necuvenite". CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea nr. 400/p/1993, Bereza Nicolae a fost trimis în judecata pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi de primire de foloase necuvenite, prevăzute şi pedepsite de art. 254 şi art. 256 din Codul penal. S-a reţinut ca inculpatul, folosindu-se de calitatea pe care o avea, a pretins şi a primit de la diversi cetăţeni foloase, în vederea facilitării prelucrării de material lemnos din pădurile de pe raza cantonului unde lucra, aparţinând Societăţii Comerciale "Silvodelta" Tulcea. În faţa Tribunalului Tulcea, la termenul de judecată din 18 ianuarie 1994, apărătorul inculpatului a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale pentru care inculpatul fusese trimis în judecata (art. 254 şi art. 256 din Codul penal), solicitând trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru ca aceasta să se pronunţe "… dacă pentru faptele comise inculpatul se mai face sau nu vinovat de infracţiunea de luare de mită şi primirea de foloase necuvenite", întrucît acesta nu este un funcţionar de stat, deoarece Societatea Comercială "Silvodelta" Tulcea, fiind o unitate cu capital privat, nu poate fi asimilată unei unităţi de stat. Prin Încheierea din 18 ianuarie 1994, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei, exprimindu-şi opinia în sensul că, în calitatea sa de padurar la o societate cu capital integral de stat, inculpatul exercita o însărcinare în serviciul acesteia, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina sa. În vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, au fost solicitate, potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Senatul, în punctul sau de vedere, arata ca excepţia este neîntemeiată, deoarece Societatea Comercială "Silvodelta" Tulcea este cu capital integral de stat, iar terenurile cu destinaţie forestieră aparţin, potrivit Constituţiei, domeniului public al statului, ca modalitate de administrare nu are, în consecinţa, nici o relevanta în raport cu cele de mai sus şi, ca atare, un padurar nu poate fi considerat decît un funcţionar de stat, cu atât mai mult cu cît el este subiect pasiv al infracţiunii de ultraj. În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia invocată este neîntemeiată, deoarece nici termenul de funcţionar, folosit în cuprinsul art. 254 şi al art. 256 din Codul penal, şi nici celelalte dispoziţii ale acestor texte nu sunt contrare prevederilor Constituţiei. Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,examinînd încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Problema dedusă jurisdicţiei constituţionale se rezuma la a stabili dacă un padurar, angajat al Societăţii Comerciale "Silvodelta" Tulcea putea fi sau nu subiect activ al infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 254 şi art. 256 din Codul penal, având deci calitatea de funcţionar. În conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor. Deci, admiterea unei excepţii de acest fel presupune considerarea unui text legal în vigoare ca neconform cu prevederile uneia dintre reglementările cuprinse în Constituţie. În speta, critica formulată ar trebui să aibă în vedere – în lumina textului constituţional invocat mai sus – o anume dispoziţie a legii fundamentale pe care art. 254 şi art. 256 din Codul penal o încalcă. Or, apărarea inculpatului s-a referit exclusiv la aprecierea calităţii de funcţionar a acestuia, în raport cu prevederile art. 254 şi ale art. 256 din Codul penal al căror conţinut nu a fost considerat neconstitutional de către autorul excepţiei. Astfel fiind, excepţia invocată nu ridica o problemă de ordin constituţional, ci o chestiune de interpretare juridică, de competenţa exclusiva a instanţei de judecată, căreia îi revine obligaţia de a stabili, pe baza probelor de la dosar, dacă împotriva inculpatului se pot retine infracţiunile de luare de mită (art. 254) şi de primire de foloase necuvenite (art. 256), din Codul penal. Cu alte cuvinte, instanţa este cea care urmează sa stabilească dacă faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor menţionate, inclusiv faptul dacă funcţia inculpatului – de padurar – poate fi asimilată cu calitatea de funcţionar (art. 147 din Codul penal) sau cu cea de alt salariat (art. 148 din Codul penal). În ce priveşte noţiunea de funcţionar, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 35/1994, rămasă definitivă prin Decizia nr. 108/1994 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 7 decembrie 1994. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3 şi art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate invocată de Bereza Nicolae în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 1.506/1993 al Tribunalului Tulcea. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată astăzi 7 decembrie 1994. PREŞEDINTE,Victor Dan ZlatescuMagistrat-asistent,Florentina Geangu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește