DECIZIE nr. 331 din 18 martie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal şi de Niculina Ancuţa Sandu în Dosarul nr. 4.477/103/2007 al Tribunalului Neamţ – Secţia penală.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea Niculina Ancuţa Sandu, apărătorul ales, cu delegaţie la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.La Dosarul nr. 113D/2007, autorul excepţiei Giulio Costel Nedelcu a depus concluzii scrise în completarea motivelor invocate în faţa instanţei de drept comun.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.854D/2007 şi nr. 1.331D/2007 au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Apărătorul ales, prezent la dezbateri, lasă la aprecierea Curţii conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.854D/2007 la Dosarul nr. 1.331D/2007, care este primul înregistrat.Cauza se află în stare de judecată.Autoarea excepţiei Niculina Ancuţa Sandu, prin avocat, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece persoana amendată de procuror nu se poate plânge împotriva măsurii în faţa unui judecător.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 17 august 2007 şi 29 noiembrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 4.420/121/2007 şi nr. 4.477/103/2007, Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Neamţ Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală şi, respectiv, art. 199 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Giulio Costel Nedelcu şi Niculina Ancuţa Sandu.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitoare la România ca stat de drept, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la liberul acces la justiţie coroborat cu art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (1) şi (6) referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege şi la controlul judecătoresc al actelor administrative, ale art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac şi ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiul imparţialităţii şi controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor.Astfel, potrivit textului legal criticat, persoana amendată poate contesta, în speţă, sancţiunea numai în faţa procurorului care a aplicat-o. Or, o asemenea situaţie contravine principiului controlului ierarhic şi îngrădeşte dreptul persoanei interesate de a se adresa unui judecător, care, potrivit Constituţiei, este singurul competent să înfăptuiască justiţia.De asemenea, este afectat şi principiul egalităţii în faţa legii, deoarece persoana amendată, deşi în aceeaşi situaţie juridică, nu beneficiază de acelaşi tratament ca alte persoane sancţionate fie cu amenzi judiciare, fie cu amenzi administrative.Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care legalitatea actului administrativ (amenda judiciară aplicată de procuror prin ordonanţă) poate fi examinată în cadrul contenciosului administrativ.Tribunalul Neamţ – Secţia penală opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul României consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, persoana amendată având la dispoziţie o serie de mijloace prevăzute în Codul de procedură penală de a se adresa judecătorului, făcând trimitere în acest sens la art. 275, art. 362 alin. 1 lit. f), art. 385^2, precum şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 486/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998. Guvernul mai consideră că amenda judiciară, ca amendă administrativă atipică, imperfectă, nu este exceptată, potrivit art. 5 din Legea nr. 554/2004, de la controlul contenciosului administrativ.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece persoana amendată poate cere doar scutirea de amendă ori reducerea acesteia, fără a putea solicita să se examineze ordonanţa prin care s-a dispus amenda şi, eventual, să se revină asupra acesteia. O asemenea reglementare este diferită de regulile procedural civile care, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, stabilesc dreptul persoanei interesate de a formula o cerere de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii, aceasta fiind soluţionată de instanţa de judecată sau de preşedintele instanţei.Mai mult, persoana interesată nu are posibilitatea a contesta în faţa instanţei de judecată ordonanţa dispusă de procuror, ceea ce contravine dreptului persoanei interesate de a beneficia de toate garanţiile care condiţionează dreptul la un proces echitabil.De asemenea, în opinia Avocatului Poporului, stabilirea amenzii judiciare de către procuror nu poate fi contestată nici pe calea controlului ierarhic, ceea ce contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 199 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Procedura privitoare la amenda judiciară, care au următorul conţinut:"Amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonanţă, iar de instanţa de judecată, prin încheiere.Persoana amendată poate cere scutirea de amendă sau reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare.Dacă persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligaţia sa, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de redactarea deficitară a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală. Astfel, prevederile legale criticate nu prevăd în termins posibilitatea persoanei interesate de a contesta în faţa unui judecător ordonanţa procurorului prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare. Aşa fiind, nu poate fi primită susţinerea autorilor excepţiei din perspectiva unei omisiuni legislative, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal şi de Niculina Ancuţa Sandu în Dosarul nr. 4.477/103/2007 al Tribunalului Neamţ – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 martie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește