DECIZIE nr. 83 din 28 februarie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorOana Cristina Puică – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Remus Alexandru Costică în Dosarul nr. 2.322/866/2012 al Judecătoriei Paşcani şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.246D/2012.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.377D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorina Butnaru în Dosarul nr. 2.337/291/2012 al Judecătoriei Roman.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.246D/2012 şi nr. 1.377D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.377D/2012 la Dosarul nr. 1.246D/2012, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 iulie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.322/866/2012, Judecătoria Paşcani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Remus Alexandru Costică cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.Prin Încheierea din 25 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.337/291/2012, Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală.Excepţia a fost ridicată de Sorina Butnaru cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât judecătorul verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a înscrisurilor noi prezentate, petentul neputând solicita alte probe necesare unei juste soluţionări a cauzei. Consideră că, în ipoteza în care organul de urmărire penală nu a administrat toate probele în cursul urmăririi penale, altele decât înscrisuri, instanţa nu poate verifica legalitatea şi temeinicia actului procurorului de netrimitere în judecată. În condiţiile în care judecătorului nu i se permite să administreze şi alte probe în afară de înscrisuri noi, înseamnă că justiţia nu se mai înfăptuieşte de către instanţele judecătoreşti, ci de către organele de urmărire penală.Judecătoria Paşcani apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie invocate de autorul excepţiei, deoarece, în stadiul plângerii împotriva soluţiei procurorului, judecătorul verifică doar dacă organele de urmărire penală au administrat toate probele pentru aflarea adevărului, putând dispune admiterea plângerii şi trimiterea cauzei procurorului pentru administrarea anumitor probe. Face referire, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 237/2007, nr. 539/2007, nr. 250/2008, nr. 770/2008, nr. 1.277/2008 şi nr. 1.134/2009.Judecătoria Roman, exprimându-şi opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, apreciază că, în condiţiile în care instanţa este sesizată cu o plângere împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată, ea face doar o reexaminare a probelor administrate de organul de urmărire penală, probe prin prisma cărora examinează legalitatea şi temeinicia soluţiei date de procuror, fără să se creeze vreo limitare a liberului acces la justiţie al petenţilor.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 843/2010.Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.041/2009, nr. 125/2011, nr. 778/2011, nr. 1.131/2011, nr. 62/2012, nr. 568/2012 şi nr. 613/2012, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit Încheierii de sesizare din 9 iulie 2012, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 278^1 din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului Remus Alexandru Costică, depuse în motivarea criticii, reiese, însă, că aceasta priveşte doar dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Prin urmare, Curtea, având în vedere şi Încheierea din 25 septembrie 2012, se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.129 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, reţinând că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al rezoluţiei sau al ordonanţei procurorului, atacate sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice, pe baza lucrărilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în judecată atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu aceeaşi ocazie, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale, petentul având deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei, precum şi posibilitatea prezentării unor probe suplimentare faţă de cele deja administrate, respectiv „înscrisuri noi”.În acelaşi sens este şi Decizia nr. 244 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 aprilie 2012.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Remus Alexandru Costică în Dosarul nr. 2.322/866/2012 al Judecătoriei Paşcani şi de Sorina Butnaru în Dosarul nr. 2.337/291/2012 al Judecătoriei Roman.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2013.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică_______

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește