MESAJUL din 19 februarie 1998

Parlamentului României adresat Senatului şi Adunării Naţionale ale Republicii Franceze cu prilejul aniversarii Revoluţiei franceze de la 1848



Aniversarea unui secol şi jumătate de la Revoluţia franceza din anul 1848 constituie un moment remarcabil pentru poporul francez, dar şi pentru popoarele europene implicate în procesul revolutionar petrecut la mijlocul secolului trecut. Este pentru prima data când, graţie idealurilor revoluţionarilor europeni, noţiunea geografică "Europa" devine o notiune politica, cu urmări extrem de favorabile pentru evoluţia continentului nostru.Revoluţia franceza din anul 1848 a avut un efect politic major pe plan continental, vestile raspandindu-se cu repeziciune, iar regimurile absolutiste prăbuşindu-se rând pe rând. Ştirile au ajuns şi pe teritoriul Ţărilor Române, unde impactul evenimentelor din februarie a fost unul cu totul deosebit. "Marita revoluţie", cum a fost numita în presa românească, a generat o stare revolutionara endemica, invocarea Frantei şi a modelului ei devenind cotidiana.Parlamentul României democratice considera ca acest moment aniversar îi oferă ocazia binevenita de a rememora participarea pe baricadele revoluţiei, alături de lumea Parisului, a tinerilor români – Nicolae Balcescu, Dimitrie şi Ion Bratianu, C.A. Rosetti şi alţii -, aflaţi la studii în capitala Frantei, într-un gest de admirabila solidaritate, specific elitelor "Tinerei Europe".Evenimentele din februarie 1848 din Franţa au avut consecinţe pozitive asupra declanşării, câteva săptămâni mai târziu, a Revoluţiei române. Ataşându-se mobilizatoarei doctrine revoluţionare, rezumata în triada simbolica "Libertate, Egalitate, Fraternitate", şi adoptând ca simbol, în Transilvania, drapelul în culorile Frantei, stabilind legături directe cu noul guvern francez, revolutionarii români din cele patru provincii aflate sub dominatie străină au configurat granita estica a Revoluţiei europene. Momentul avea sa inspire generaţii întregi de oameni politici, contribuind la victoria ideii de unitate naţionala, a constitutionalismului şi parlamentarismului modern european pe teritoriul Ţărilor Române. Conducătorii românilor, educati în spirit francez, prieteni cu Lamartine, Ledru Rollin, Jules Michelet, Edgar Quinet etc., le-au admirat infaptuirile, le-au urmat pilda, militand pentru idealurile comune europene. Coeziunea intelectualilor europeni, dezideratul unei Europe democratice au servit idealul acţiunii politice comune, în spiritul Manifestului din 7 martie, adresat popoarelor Europei. Românii au răspuns cu entuziasm acestei chemări, iar colaborarea din 1848 cu Revoluţia franceza a constituit premisa sprijinului acordat la 1859 şi 1918 românilor în constituirea statului naţional român modern.Evocarea comemorativa a evenimentelor epocale ale Revoluţiei europene pasoptiste, la originea cărora, ca de atâtea ori în revoluţia ideilor şi programelor reformist-democratice continentale, se afla Franţa, patria iluminismului european, oferă Parlamentului României prilejul fericit de a exprima, în memoriam, un salut cordial Senatului şi Adunării Naţionale ale Republicii Franceze.Sub semnul acestei aniversari istorice, care a consolidat şi a favorizat un destin comun al popoarelor şi ţărilor noastre în aspiratia lor pentru pace, libertate, democratie şi comuniune europeană, ne exprimam speranta ca viitorul relaţiilor noastre politice, economice şi culturale sa legitimeze premisele istorice, sa implineasca proiectele contemporane şi sa sporeasca sansele desavarsirii idealului comun al Europei unite.Acest mesaj a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 19 februarie 1998.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORION DIACONESCUPREŞEDINTELE SENATULUIPETRE ROMAN–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește