OJ:C_202403996: P9_TA(2023)0269 – Punerea în aplicare a clauzelor pasarelă în tratatele UE – Rezoluția Parlamentului European din 11 iulie 2023 referitoare la punerea în aplicare a clauzelor pasarelă în tratatele UE (2022/2142(INI))

—

având în vedere clauzele pasarelă prevăzute în tratatele UE,

—

având în vedere articolul 31 alineatul (3) și articolul 48 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 81 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 153 alineatul (2), articolul 192 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 312 alineatul (2) al doilea paragraf și articolul 333 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 intitulată „Un actor mai puternic pe plan mondial: un proces mai eficient de luare a deciziilor pentru politica externă și de securitate a UE” [COM(2018)0647],

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 15 ianuarie 2019 intitulată „Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE” [COM(2019)0008],

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 aprilie 2019 intitulată „Un proces decizional mai eficient și mai democratic în ceea ce privește politica UE în domeniul energiei și al climei” [COM(2019)0177],

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 16 aprilie 2019 intitulată „Un proces decizional mai eficient în domeniul politicii sociale: identificarea domeniilor asupra cărora poate fi extins votul cu majoritate calificată” (COM(2019)0186),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona (1),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 9 iunie 2022 referitoare la convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor (3),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

—

având în vedere scrisoarea Comisiei pentru bugete,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0208/2023),

A.

întrucât unanimitatea în Consiliu a devenit unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării unor decizii rapide, eficace și ambițioase; întrucât Consiliul recurge la unanimitate chiar și în situațiile în care tratatele prevăd votul cu majoritate calificată (VMC);

B.

întrucât, deși este de dorit un acord larg între statele membre, cu diferite ocazii, unele state membre și-au exercitat dreptul de veto, de blocare sau de întârziere a procesului decizional al UE, în special pentru a exprima preocupări cu privire la alte chestiuni care nu au legătură cu acestea sau chiar pentru a exercita o presiune nejustificată asupra acestora; întrucât acest lucru este îngrijorător, deoarece unanimitatea ar trebui să fie contrabalansată de un nivel ridicat de responsabilitate și ar trebui să fie în concordanță cu principiul cooperării loiale consacrat la articolul 4 alineatul (3) din TUE;

C.

întrucât un număr tot mai mare de provocări și amenințări, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și posibilele extinderi viitoare ale UE, subliniază necesitatea de a reforma de urgență procedurile decizionale ale Uniunii, inclusiv pentru alocarea de resurse suficiente prin evaluarea la jumătatea perioadei, în 2024, a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027;

D.

întrucât, în mai multe rânduri, unanimitatea a împiedicat UE să acționeze rapid și eficace în chestiuni legate de politica externă și de securitate comună (PESC) și să ia decizii importante cu privire la politica energetică și de mediu; întrucât vetourile naționale au întârziat, de asemenea, aprobarea unor politici esențiale în domeniul impozitării, precum Directiva Consiliului privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor multinaționale în Uniune (4), și au blocat adoptarea unor propuneri precum baza fiscală consolidată comună a societăților; întrucât aceste politici-cheie ar putea aduce beneficii și pieței unice și capacității Uniunii de a-și atinge obiectivele economice, ecologice, sociale și digitale;

E.

întrucât clauzele pasarelă sunt mecanisme prevăzute în tratate pentru a face procesul decizional al UE mai flexibil; întrucât acestea nu pot extinde sau reduce competențele UE și nu pot decât să modifice normele decizionale permițând trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată și/sau prin introducerea procedurii legislative ordinare în cazuri specifice în care tratatele prevăd o procedură legislativă specială;

F.

întrucât există două tipuri de clauze pasarelă:

G.

întrucât în tratate sunt prevăzute 94 de situații în care Consiliul European sau Consiliul poate acționa cu unanimitate; întrucât în 67 dintre aceste situații se pot folosi clauzele pasarelă pentru a se trece de la unanimitate la VMC (5); întrucât în alte cazuri în care este prevăzută unanimitatea, cum ar fi procedura ordinară de revizuire a tratatelor, aderarea noilor state membre și deciziile cu implicații militare sau de apărare, clauzele pasarelă nu pot fi utilizate;

H.

întrucât, în 2018 și 2019, Comisia a prezentat patru comunicări care conțineau propuneri de activare a clauzelor pasarelă pentru politica externă și de securitate, politica fiscală, politica energetică și climatică și politica socială;

I.

întrucât Parlamentul a solicitat activarea clauzelor pasarelă în peste 40 de rezoluții de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona;

J.

întrucât Consiliul nu a monitorizat niciodată în mod efectiv aceste propuneri și doar recent a purtat, pentru prima dată în ultimii ani, discuții de fond cu privire la eventuala activare a clauzelor pasarelă;

K.

întrucât clauzele pasarelă au fost folosite numai o dată, în 2004, pentru a se trece la VMC și la codecizie în cazul deciziilor specifice în domeniul vizelor, al azilului, al imigrației și al liberei circulații a persoanelor (6); întrucât, de atunci, nu s-a mai activat nicio clauză pasarelă;

L.

întrucât Conferința privind viitorul Europei a propus trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată (VMC) pentru a îmbunătăți procedurile decizionale ale UE și a asigura capacitatea UE de a acționa rapid și eficace, menținând, în același timp, unanimitatea în câteva domenii, și anume admiterea de noi țări în UE și modificarea principiilor fundamentale ale UE, astfel cum se prevede la articolul 2 din TUE și în Carta drepturilor fundamentale a UE (7);

M.

întrucât, în rezoluția sa din 9 iunie 2022, Parlamentul a solicitat o convenție de revizuire a tratatelor și a propus trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domeniile pertinente, inclusiv activarea clauzelor pasarelă;