OJ:C_202403998: P9_TA(2023)0271 – Sprijinirea și adaptarea formării profesionale ca instrument pentru succesul angajaților și ca element fundamental al economiei UE în noua industrie 4.0 – Rezoluția Parlamentului European din 11 iulie 2023 referitoare la sprijinirea și adaptarea formării profesionale ca instrument pentru succesul lucrătorilor și ca element fundamental al economiei UE în noua industrie 4.0 (2022/2207(INI))

—

având în vedere articolele 179, 180 și 181 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 6, 9, 41, 153, 162, 165, 166 și 174,

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 14, 15, 23, 25 și 26,

—

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH),

—

având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD-urile 4, 8 și 9,

—

având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 28 octombrie 2021, pronunțată în cauza C-909/19 BX/Unitatea Administrativ Teritorială D. (1),

—

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 1, 3, 4 și 5 ale acestuia,

—

având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (2),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la o politică industrială europeană cuprinzătoare în domeniul inteligenței artificiale și al roboticii (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2023 referitoare la o strategie a UE de stimulare a competitivității industriale, a comerțului și a locurilor de muncă de calitate (5),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 9 octombrie 2020 privind drepturile omului, participarea și bunăstarea persoanelor în vârstă în era digitalizării,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (6),

—

având în vedere Declarația de la Osnabrück din 30 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională ca factor de stimulare a redresării și a tranzițiilor juste către economiile verzi și digitale,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (7),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 26 noiembrie 2018 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (8),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (9),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (COM(2021)0118),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată ,,Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (COM(2021)0350),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: o punte către locuri de muncă pentru generația viitoare” (COM(2020)0276),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 februarie 2022 referitoare la capacitarea tineretului european: ocuparea forței de muncă și redresarea socială după pandemie (10),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2017 intitulată „Investițiile într-o industrie inteligentă, inovatoare și durabilă. O strategie reînnoită privind politica industrială a UE” (COM(2017)0479),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 26 august 2010 intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 – O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 (COM(2020)0625) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2020)0212),

—

având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului (11),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală” (COM(2020)0624) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2020)0209),

—

având în vedere raportul Comisiei intitulat „Digital Economy and Society Index (DESI) 2020 Human capital” („Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 – Capitalul uman”),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 8 iunie 2020 privind reconversia profesională și actualizarea competențelor ca bază pentru îmbunătățirea stabilității și a capacității de inserție profesională, în contextul sprijinirii redresării economice și a coeziunii sociale,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2020 privind combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 în educație și formare,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 13 iulie 2016 intitulat „Industria 4.0 și transformarea digitală: calea de urmat”,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 7 mai 2020 intitulat „Finanțarea durabilă pentru învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor în contextul deficitului de forță de muncă calificată”,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 martie 2018 intitulat „Viitorul muncii – dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a răspunde nevoilor viitoarelor locuri de muncă”,

—

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 27 aprilie 2023 intitulat „Dezvoltarea competențelor și a aptitudinilor în contextul dublei tranziții verzi și digitale”,

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2021 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative ale Uniunii (COM(2021)0206),

—

având în vedere Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor (12),

—

având în vedere Declarația privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, proclamată la 15 decembrie 2022,

—

având în vedere strategia UE „Global Gateway”,

—

având în vedere studiul Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) din februarie 2020 intitulat Empowering adults through upskilling and reskilling pathways (Capacitarea adulților prin parcursuri de actualizare a competențelor și reconversie profesională),

—

având în vedere raportul comun al Cedefop și al Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) din 30 martie 2023 intitulat Fostering skills use for sustained business performance: Evidence from the European Company Survey
 (13) (Promovarea utilizării competențelor pentru o performanță susținută în afaceri: dovezi obținute în urma anchetei europene privind societățile comerciale),

—

având în vedere Rezoluția Consiliului din 29 noiembrie 2021 privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030) (14),

—

având în vedere Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A9-0232/2023),

A.

întrucât politicile privind educația, formarea și competențele țin de competența statelor membre; întrucât UE joacă un rol din ce în ce mai important în sprijinirea, stimularea, coordonarea și completarea acțiunilor statelor membre;

B.

întrucât educația și formarea profesională (EFP) și, în special, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă vor deveni tot mai importante, nu în ultimul rând ca urmare a tranziției verzi și a celei digitale; întrucât condițiile de muncă decente sunt esențiale pentru a păstra și a atrage lucrătorii calificați; întrucât formarea oferită lucrătorilor de către angajatorul lor nu trebuie să afecteze în mod negativ remunerarea lucrătorilor;

C.

întrucât corelarea competențelor și aspirațiilor lucrătorilor cu nevoile în evoluție de pe piața muncii din UE este unul dintre principalele obiective ale Anului european al competențelor;

D.

întrucât printre cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent educația și formarea profesională continuă (EFPC) se numără atractivitatea scăzută a acestui tip de educație în comparație cu învățământul universitar, lipsa de interes în rândul cursanților și lipsa de lucrători calificați;

E.

întrucât tranziția verde și cea digitală pot avea succes doar dacă lucrătorilor li se asigură aptitudinile și competențele necesare;

F.

întrucât punerea în aplicare a unei EFPC de înaltă calitate ar putea impune o povară financiară semnificativă, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri);

G.

întrucât este esențial accesul egal la EFP, inclusiv la oportunitățile de perfecționare și recalificare, precum și de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți;

H.

întrucât, în 2021, 45 % dintre lucrători au declarat că au beneficiat de formare profesională plătită de angajator în ultimele 12 luni; întrucât această proporție a fost mai mică în rândul lucrătorilor tineri, al femeilor și al lucrătorilor cu contracte individuale de muncă pe perioadă determinată și al lucrătorilor prin agent de muncă temporară, ceea ce indică existența unor inegalități în ceea ce privește accesul la formare profesională (15);

I.

întrucât, în 2021, 9,7 % dintre tinerii din UE cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au absolvit doar o instituție de învățământ secundar superior și nu participau la alte forme de educație sau de formare profesională; întrucât 56 % dintre romii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);

J.

întrucât, în 2021, proporția persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani înscrise în sistemul de educație sau de formare a fost de 10,8 %, iar ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani înscrise în sistemul de educație sau de formare a crescut cu 1,7 puncte procentuale față de 2020 revenind, astfel, la nivelul din 2019 sau din perioada pre-COVID-19 (16);

K.

întrucât Europa se confruntă cu o reducere a piețelor forței de muncă și, până în 2030, 40 % dintre europeni vor locui în regiuni în care numărul locurilor de muncă va fi în scădere (17); întrucât 77 % dintre companiile din UE au declarat că întâmpină dificultăți în a găsi lucrători cu competențele necesare; întrucât această necorelare a competențelor între lucrători și locurile de muncă de pe piața muncii din UE implică costuri semnificative pentru economii, întreprinderi și persoane; întrucât îmbunătățirea condițiilor de muncă și a factorilor de calitate a locurilor de muncă, cum ar fi remunerarea, autonomia angajaților și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, pe lângă investițiile în competențe și învățare la nivel de companie, ar contribui la reducerea deficitului de forță de muncă (18);

L.

întrucât unul dintre obiectivele Agendei europene pentru competențe este de a avea o rată de participare la învățare a persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani de 50 % până în 2025 (comparativ cu 38 % în 2016); întrucât obiectivul privind participarea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani cu cel puțin competențe digitale de bază este de 70 % (față de 56 % în 2019); întrucât aproximativ 42 % dintre europeni, inclusiv 37 % dintre cei care constituie forța de muncă, nu dețin competențe digitale de bază; întrucât Uniunea dorește să crească ponderea populației cu cel puțin competențe digitale de bază la 80 % până în 2030;

M.

întrucât EFP de calitate și învățarea pe tot parcursul vieții sunt fundamentale pentru respectarea principiilor Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS); întrucât unul dintre obiectivele stabilite în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale este de a atinge o proporție de 60 % dintre adulți care urmează cursuri de formare în fiecare an și cel puțin 78 % să aibă un loc de muncă până în 2030;

N.

întrucât obiectivul UE în Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) privind participarea la învățare în rândul adulților (15 % în 2020) nu a fost atins în ciclul anterior, afectate fiind în special persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și marginalizate și/sau cu oportunități reduse; întrucât persoanele în vârstă reprezintă grupa de vârstă cea mai puțin predispusă să participe la programe de învățare în rândul adulților; întrucât alte dimensiuni ale excluziunii evaluate de Eurostat sunt legate de gen, de nivelul de educație al persoanei și de statutul activ pe piața muncii;

O.

întrucât persistă în continuare inegalitățile în ceea ce privește accesul lucrătorilor și al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la învățare și EFP în rândul adulților; întrucât nivelul de instruire, grupul profesional, sectorul economic de activitate și dimensiunea instituției influențează participarea adulților la EFP; întrucât cele mai frecvente bariere în calea accesului la învățarea în rândul adulților sunt costurile, inaccesibilitatea, lipsa infrastructurii de îngrijire a copiilor, nivelul scăzut de alfabetizare și de stimă de sine; întrucât una din trei întreprinderi care nu organizează cursuri de formare menționează ca motive volumul mare de muncă și lipsa timpului, 28 % invocând costurile ridicate ale formării profesionale continue (19); întrucât timpul și costurile reprezintă obstacole majore în calea învățării în rândul adulților din perspectivă individuală;

P.

întrucât doar 45 % dintre lucrătorii din Uniune își pot utiliza cunoștințele și competențele actuale în activitatea lor principală, în timp ce pentru restul, o parte dintre cunoștințele și competențele lor sunt utilizate insuficient (20); întrucât, pe lângă deficitul de forță de muncă și necorelarea competențelor, dificultățile în recrutarea de lucrători calificați reflectă, de asemenea, calitatea slabă a locurilor de muncă disponibile, lipsa unor politici de resurse umane orientate către oameni și oportunitățile nevalorificate de proiectare a locurilor de muncă (21);

Q.

întrucât cea de-a patra revoluție industrială, care cuprinde digitalizarea completă a prestării serviciilor și a proceselor de producție, modelează piețele actuale ale forței de muncă și ale educației și societățile, creând atât probleme, cât și oportunități pentru lucrători și întreprinderi, cum ar fi dispariția unor sarcini și ocupații și crearea altora, realocarea dinamică a sarcinilor de muncă și reproiectarea fișei postului; întrucât întreprinderile trebuie să facă mai multe investiții pentru a dezvolta o EFP puternică în întreaga Uniune și pentru a promova competențele pentru a lucra cu noile tehnologii, cum ar fi producția și utilajele inteligente, robotica avansată, cloud computingul, inteligența artificială, prelucrarea datelor și internetul obiectelor; subliniază că este important, pe de o parte, să se satisfacă nevoile de perfecționare și recalificare și, pe de altă parte, să se reducă decalajul digital;

R.

întrucât ponderea angajaților (11,8 %) și a lucrătorilor (11,5 %) în cadrul educației și al formării adulților este mai mare în comparație cu cea a populației adulte în general, dar a înregistrat tendințe similare în ultimii ani; întrucât există, în această privință, diferențe semnificative între statele membre (22);

S.

întrucât cifrele furnizate de Eurostat în ceea ce privește întreprinderile din UE care au 10 sau mai mulți angajați (excluzând întreprinderile din sectorul financiar) arată că 98 % dintre aceștia utilizează calculatoare și 97 % au acces la internet; întrucât aproximativ 60 % dintre persoanele active pe piața muncii utilizează calculatoare, laptopuri, telefoane inteligente, tablete sau alte dispozitive portabile la locul de muncă (23);

T.

întrucât se poate observa o reducere a numărului de locuri de muncă cu calificare medie și salarii medii, în favoarea unei creșteri a locurilor de muncă prost plătite și slab calificate, ca urmare a automatizării locurilor de muncă;

U.

întrucât 21 % dintre lucrătorii din Europa spun că li s-au schimbat principalele atribuții de serviciu în urma introducerii de software sau de hardware nou (24);

V.

întrucât ediția din 2022 a Tabloului de bord european privind inovarea arată că rezultatele în materie de inovare s-au îmbunătățit în perioada 2015-2022; întrucât există diferențe majore între statele membre (25);

W.

întrucât trei din patru întreprinderi din UE se confruntă cu dificultăți în a găsi personal care să aibă competențele potrivite (26); întrucât se constată apariția unui deficit în materie de competențe;

X.

întrucât competențele transversale, cum ar fi aptitudinile interpersonale, multilingvismul, competențele de învățare, comunicarea, gestionarea clienților, soluționarea problemelor, gândirea critică, spiritul antreprenorial, creativitatea, competențele interculturale, munca în echipă și alfabetizarea digitală și mediatică sunt considerate din ce în ce mai mult de către angajatori ca fiind esențiale pentru ocuparea unui loc de muncă; întrucât competențele transversale au un impact dincolo de ocuparea forței de muncă și necesită o schimbare de mentalitate a tuturor părților interesate din domeniul EFP;

Y.

întrucât următoarele competențe au fost identificate și convenite de toate statele membre ca fiind esențiale pentru asigurarea unei abordări bazate pe învățare pe tot parcursul vieții: alfabetizarea, multilingvismul, competențele în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM), competențele digitale, competențele personale, sociale și de a învăța să înveți, competențele civice, competențele interculturale și spiritul antreprenorial; întrucât numărul de femei care participă la STIM este scăzut, în mod disproporționat;

Z.

întrucât, în perioada 2020-2021, 6 din 10 lucrători din UE+ au participat la cel puțin o activitate de educație și formare formală sau nonformală pentru a dobândi competențe utile la locul de muncă (27);

AA.

întrucât pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ semnificativ asupra punerii în aplicare sistematice a politicilor de educație și formare; întrucât criza care a urmat a schimbat modul în care lucrăm și a accentuat necesitatea de a actualiza repertoriul de competențe al forței de muncă europene, în special în ceea ce privește competențele digitale;

AB.

întrucât există o cerere tot mai mare de competențe digitale; întrucât noi tehnologii digitale au fost introduse, între 2020 și 2021, în 44 % dintre locurile de muncă; întrucât 4 din 10 angajați adulți au folosit mai des tehnologiile digitale pentru a-și îndeplini unele dintre sarcinile lor profesionale și aproximativ o treime (36 %) au participat la mai multe activități de învățare legate de locul de muncă online decât offline (28); întrucât tranziția digitală către o industrie 4.0 necesită dezvoltarea competențelor digitale de bază pentru toți lucrătorii și facilitarea dobândirii unor competențe digitale mai avansate, asigurând totodată recunoașterea adecvată a acestora în toate statele membre; întrucât trebuie să se acorde o atenție deosebită riscurilor și, prin urmare, asigurării de competențe legate de securitatea cibernetică și siguranța digitală;

AC.

întrucât sarcinile pot fi automatizate în multe sectoare și într-o măsură diferită, ceea ce ar duce la schimbări semnificative pentru ocuparea forței de muncă, productivitatea muncii, cerințele de competențe și dimensiunea forței de muncă la nivelul Uniunii, cu diferențe pronunțate de la o regiune la alta; întrucât 35 % dintre lucrători se tem că noile tehnologii digitale le pot sau le vor realiza parțial sau integral munca în viitor (29); întrucât 45 % sunt, de asemenea, îngrijorați de faptul că competențele tehnologice devin caduce și de faptul că trebuie să dobândească noi cunoștințe și competențe; întrucât 49 % din activitățile pe care oamenii sunt remunerați să le realizeze în economia mondială ar putea fi automatizate prin adaptarea tehnologiilor demonstrate în prezent (30);

AD.

întrucât unul din cinci lucrători adulți din UE+ (și 31 % dintre cei care nu utilizează tehnologii digitale) ar beneficia de formare în cele mai elementare competențe digitale, și anume navigarea pe internet; întrucât între 70 % și 90 % dintre aceștia ar putea fi recalificați pentru a dobândi competențe mai avansate în ceea ce privește bazele de date și programarea informatică (31);

AE.

întrucât, în conformitate cu obiectivele UE, 75 % din întreprinderile din UE ar trebui să utilizeze cloud computing, IA și tehnologia de lucru cu volume mari de date și peste 90 % din IMM-uri ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază în materie de intensitate digitală (32);

AF.

întrucât alinierea programelor de învățământ și a aspirațiilor oamenilor la competențele și aptitudinile necesare pentru a obține capacitarea personală și profesională și pentru a răspunde nevoilor pieței muncii și ale societății reprezintă una dintre principalele probleme ale sistemelor de învățământ din statele membre; întrucât mai mult de jumătate dintre copiii care se înscriu în școala primară vor fi angajați în locuri de muncă care nu există în prezent;

AG.

întrucât este esențial să se stabilească condiții și stimulente optime pentru a le permite angajatorilor să aibă acces la EFP de înaltă calitate, care le va asigura o experiență de învățare utilă și dezvoltarea unui set de competențe relevante ale angajaților;

AH.

întrucât promovarea unui proces de învățare bazat pe competențe ar putea asigura adaptabilitatea fără probleme a procesului de învățare la nevoile cursanților și la schimbările societale accelerate;

AI.

întrucât, de-a lungul anilor, natura, calitatea, percepția și evaluarea societală a EFP au evoluat, printre altele, datorită campaniilor și politicilor privind EFP, perspectivelor de carieră mai bune, oportunităților de mobilitate și soluțiilor digitale în educație; întrucât, în pofida îmbunătățirii statutului și imaginii EFP, adesea aceasta nu este prima alegere a tinerilor și este văzută ca o a doua opțiune, mai puțin atractivă, după învățământul general;

AJ.

întrucât schimbările demografice din statele membre s-au accelerat și se preconizează că vor continua în deceniile următoare, ceea ce face și mai acută nevoia de a utiliza întregul potențial al tuturor adulților în vârstă de muncă, prin investiții continue în competențele, cunoștințele și calificările lor și prin încadrarea profesională activă a unui număr mai mare de persoane; întrucât întreprinderile se pot confrunta cu probleme legate de pierderea cunoștințelor ca urmare a pensionării lucrătorilor cu experiență; întrucât locurile de muncă și condițiile de muncă trebuie adaptate la nevoile unei forțe de muncă în curs de îmbătrânire; întrucât este esențial să se promoveze învățarea între lucrătorii cu mai multă experiență și mai puțină experiență în cadrul întreprinderilor și să se asigure transferul de cunoștințe, inclusiv între generații, prin programe de tutoriat, coaching și mentorat;

AK.

întrucât condițiile de muncă decente și accesul la sistemele de securitate socială, la servicii sociale de calitate și la un mediu de viață atractiv vor juca un rol important în păstrarea și atragerea lucrătorilor calificați; întrucât consolidarea dezvoltării personale și a orientării în materie de învățare încă de la o vârstă fragedă și sprijinirea accesului egal la informații pot ajuta cetățenii să aleagă parcursuri de învățare adecvate pentru oportunități de ocupare a unui loc de muncă de calitate;

AL.

întrucât au loc schimbări demografice; întrucât se estimează că populația europeană în vârstă de muncă (cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) va scădea cu 0,4 % în fiecare an până în 2040; întrucât declinul demografic determină, de asemenea, schimbări în structura pieței muncii și o cerere tot mai mare de lucrători în anumite sectoare, cum ar fi cel al asistenței medicale sau al îngrijirii;

AM.

întrucât 28 de sectoare au fost clasificate ca având deficit de lucrători calificați, inclusiv asistența medicală, Horeca, construcțiile, securitatea și serviciile informatice; întrucât există un deficit general de lucrători, în special femei, formați în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM); întrucât profesia de profesor se situează între primele cinci ocupații care se confruntă cu deficit de personal în Europa, înregistrându-se diferențe în funcție de regiunea geografică și de disciplină, ceea ce influențează capacitatea de a furniza educația și formarea de care au nevoie toți cursanții pentru a se adapta la tranziția verde, tranziția digitală și la cea de-a patra revoluție industrială;

AN.

întrucât cererea din ce în ce mai mare a angajatorilor de competențe specifice justifică o implicare mai puternică a întreprinderilor în EFP;

AO.

întrucât Parlamentul European a condamnat în repetate rânduri practica stagiilor neremunerate ca o formă de exploatare a lucrătorilor tineri și o încălcare a drepturilor acestora;

AP.

întrucât, în cadrul Strategiei europene privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030, Comisia s-a angajat să permită persoanelor cu dizabilități să trăiască în mod independent și să participe pe deplin la toate aspectele vieții; întrucât este esențial să se ofere persoanelor cu dizabilități oportunități mai bune de a participa la EFP și de a dobândi noi competențe, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă pentru ocuparea unui loc de muncă și independență,