OJ:C_202403999: P9_TA(2023)0278 – Aderarea la spațiul Schengen – Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la aderarea la spațiul Schengen (2023/2668(RSP))

—

având în vedere petiția nr. 0004/2023 și petiția nr. 1033/2015, precum și discuția relevantă din cadrul Comisiei pentru petiții din 22 martie 2023,

—

având în vedere Protocolul nr. 19 anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene (11997D/PRO/02),

—

având în vedere articolul 67 alineatele (1) și (2) din TFUE, care prevede că Uniunea trebuie să constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție care „asigură absența controalelor asupra persoanelor la frontierele interne”,

—

având în vedere articolul 2 din TUE, care prevede că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților,

—

având în vedere articolul 20 și articolul 21 alineatul (1) din TFUE, care prevăd că orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre,

—

având în vedere articolul 18 din TFUE, conform căruia orice discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă,

—

având în vedere articolul 4 alineatul (3) și articolul 13 alineatele (1) și (2) din TUE, conform cărora instituțiile UE au obligația de a coopera unele cu altele în mod loial,

—

având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul din 21 iunie 2005 privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (1),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”), inclusiv articolul 45, care prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de circulație și de ședere liberă pe teritoriul statelor membre,

—

având în vedere poziția sa din 8 iunie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România (2),

—

având în vedere concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 și 10 iunie 2011, 22 și 23 septembrie 2011, 25 și 26 octombrie 2012, 7 și 8 martie 2013, 5 și 6 decembrie 2013 și 8 și 9 decembrie 2022,

—

având în vedere Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România (3),

—

având în vedere Decizia (UE) 2018/934 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (4),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 24 mai 2022 intitulată „Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022” (COM(2022)0301) și comunicarea Comisiei din 16 mai 2023, intitulată „Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023” (COM(2023)0274), prin care se solicită „finalizarea spațiului Schengen printr-o decizie a Consiliului adoptată până la sfârșitul anului 2023 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2022 intitulată „Consolidarea spațiului Schengen prin participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul fără controale la frontierele interne” (COM(2022)0636), inclusiv Raportul misiunii voluntare de informare în Bulgaria și România referitor la aplicarea acquis-ului Schengen și a evoluțiilor acestuia înregistrate din 2011 (5), publicat împreună cu comunicarea,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene (7),

—

având în vedere rezoluțiile sale din 13 octombrie 2011 și din 18 octombrie 2022 referitoare la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen (8),

—

având în vedere raportul din 23 noiembrie 2022 elaborat în urma misiunii de informare complementare cu caracter voluntar în România și Bulgaria privind aplicarea acquis-ului Schengen și a evoluțiilor acestuia începând din 2011, trimis Parlamentului European în decembrie 2022,

—

având în vedere documentul explicativ din 9 decembrie 2022 privind poziția Austriei, publicat de Ministerul Federal al Afacerilor Europene și Internaționale al Republicii Austria,

—

având în vedere articolul 227 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european și are o importanță esențială în contextul cetățeniei europene, fiind conceput pentru a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu; întrucât spațiul Schengen este cea mai emblematică realizare a integrării europene și reprezintă o manifestare tangibilă a modului de viață european, stimulând economia și unindu-i pe europeni dincolo de frontierele interne;

B.

întrucât, de mai bine de un deceniu, România și Bulgaria nu au putut beneficia pe deplin de avantajele spațiului Schengen din cauza faptului că nu sunt încă membre cu drepturi depline, chiar dacă și-au îndeplinit toate obligațiile stabilite în acquis-ul Schengen;

C.

întrucât, în fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci, a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta; întrucât se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce, în același timp, beneficii considerabile turismului și sectorului cultural (9);

D.

întrucât neaderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen reprezintă o povară societală și economică importantă pentru întreprinderile și populația din cele două țări; întrucât România are o populație de peste 19 milioane de locuitori, iar Bulgaria are o populație de aproape 7 milioane de locuitori, la care ar trebui să se adauge membrii diasporei celor două țări, aceștia fiind cetățeni ai UE care locuiesc în alte state membre și care se confruntă în mod regulat cu aceleași obstacole;

E.

întrucât toți cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, sarcini birocratice excesive și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din țările membre ale spațiului Schengen; întrucât dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale; subliniază că măsurile de control al identității duc la creșterea costurilor comerciale pentru mărfuri cu o rată cuprinsă între 0,4 % și 0,9 % din valoarea comercială la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costurile aplicabile în cazul comerțului cu servicii sunt chiar mai mari; subliniază că costurile comerciale pentru întregul spațiu Schengen se ridică la 6,5-13 miliarde EUR pe an;

F.

întrucât, în cadrul reuniunii sale din 8 decembrie 2022, Consiliul nu a sprijinit decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria, în pofida evaluării pozitive a Comisiei, care a subliniat că România și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile pentru aderarea deplină la spațiul Schengen;

G.

întrucât argumentele utilizate în motivarea oficială a Austriei pentru votul publicat la 9 decembrie 2022 (10) nu sunt legate de condițiile stabilite pentru aderarea României la spațiul Schengen, astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană;

H.

întrucât România și Bulgaria au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniune; întrucât nivelul de pregătire al acestor două țări pentru punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor acquis-ului Schengen a fost confirmat de experții Grupului de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL) și de Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011; întrucât Consiliul a constatat la 8 iulie 2011 că ambele țări îndeplineau condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în toate domeniile; întrucât participarea deplină la spațiul Schengen, odată ce toate condițiile convenite sunt verificate și îndeplinite, nu este o chestiune de privilegiu, ci mai degrabă un drept fundamentat juridic, în conformitate cu tratatele UE;

I.

întrucât misiunile de informare cu caracter voluntar din octombrie și noiembrie 2022 au arătat că Bulgaria și România au pus în aplicare în mod continuu acquis-ul și instrumentele Schengen începând din 2011 într-un mod cuprinzător și că, prin urmare, aceste state contribuie în mod valoros la buna funcționare a spațiului Schengen;

J.

întrucât Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) a afirmat în mod clar, pe baza datelor statistice, că teritoriul României și al Bulgariei nu reprezintă o rută de migrație către restul spațiului Schengen; întrucât toate statele membre care fac parte din spațiul Schengen sunt obligate să respecte acquis-ul Schengen, inclusiv în ceea ce privește drepturile fundamentale, în conformitate cu articolul 4 din Codul frontierelor Schengen (11);

K.

întrucât, potrivit Comisiei, România a asigurat o gestiune eficientă, în conformitate cu standardele Schengen, a fluxului de peste 4,5 milioane de refugiați ucraineni (12) care au intrat pe teritoriul său de la începutul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

L.

întrucât Comisia și Parlamentul European au solicitat Consiliului să adopte, fără întârzieri suplimentare, toate deciziile necesare pentru ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen;

M.

întrucât nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor; întrucât informațiile bazate pe dovezi (13) au evidențiat faptul că 46 000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria;

N.

întrucât timpul de așteptare pentru camioanele care traversează frontierele dintre statele membre ale spațiului Schengen a fost cuprins între 10 și 30 de minute în 2021, în cazul multora dintre treceri nefiind raportată nicio întârziere, în timp ce pentru țările care nu fac parte din spațiul Schengen întârzierile la punctele de trecere a frontierei pot fi de câteva ore sau chiar zile (14); întrucât, în 2022, cozile create de camioanele în așteptare erau de peste 25 km la frontierele vestice ale României (15); întrucât aceste cozi lungi create la vamă, care echivalează cu un timp de așteptare de mai multe zile, au un efect extrem de negativ asupra condițiilor de muncă ale șoferilor de camioane și asupra mediului;

O.

întrucât atât România, cât și Bulgaria au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii 11 ani, în condițiile în care au îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adera la spațiul Schengen, fără însă a putea beneficia de drepturile conexe,