OJ:C_202404000: P9_TA(2023)0279 – Situația din Liban – Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la situația din Liban (2023/2742(RSP))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 12/07/2023; data votului
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4000

17.7.2024

P9_TA(2023)0279

Situația din Liban

Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la situația din Liban (2023/2742(RSP))

(C/2024/4000)

Parlamentul European,

—	având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Libanul, în special rezoluția sa din 16 septembrie 2021 referitoare la situația din Liban (1),

—	având în vedere rezoluțiile anterioare ale Consiliului de Securitate al ONU, în special rezoluțiile 1559 (2004), 1701(2006), 2539 (2020), 2591 (2021) și 2650 (2022),

—	având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Libaneză, pe de altă parte (2),

—	având în vedere Decizia nr. 2007/860/CE a Consiliului, din 10 decembrie 2007, de acordare de asistență macro-financiară Libanului (3),

—	având în vedere declarația de presă a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek cu ocazia unei vizite oficiale în Liban în perioada 19-23 iunie 2023,

—

având în vedere angajamentele convenite în cadrul priorităților parteneriatului UE-Liban din noiembrie 2016, Conferința CEDRE (Conférence économique pour le développement, par les réformes et avec les entreprises) din 6 aprilie 2018, Cadrul de reformă, redresare și reconstrucție pentru Liban (3RF) din decembrie 2020, reuniunile Grupului internațional de sprijin pentru Liban din 11 decembrie 2019, 23 septembrie 2020 și 19 mai 2021,

—	având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor parlamentare din 15 mai 2022,

—	având în vedere decizia Consiliului European din 26 iulie 2022 de a prelungi cu un an cadrul UE pentru sancțiuni specifice,

—	având în vedere declarația din 1 noiembrie 2022 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) Josep Borrell privind situația politică din Liban și cea din 8 aprilie 2023 privind escaladarea violenței,

—	având în vedere declarația din 13 noiembrie 2022 a Delegației Uniunii Europene privind situația actuală din Liban,

—	având în vedere declarația din 3 aprilie 2023 a coordonatorului special al ONU privind alegerile locale din Liban,

—	având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului și ale purtătorului său de cuvânt privind situația din Liban,

—	având în vedere cele patru convenții de la Geneva din 1949 privind statutul refugiaților și protocoalele adiționale la acestea, ratificate de Liban,

—	având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât situația actuală din Liban este extrem de alarmantă și profund îngrijorătoare din cauza crizei politice, economice, sociale, financiare și sanitare, precum și din cauza dezmembrării instituționale; întrucât inflația prețurilor la energie electrică, gaze și apă a atins un nivel maxim de aproape 600 % în iunie 2022; întrucât majoritatea populației libaneze trăiește în sărăcie, iar autoritățile nu reușesc să asigure dreptul tuturor la un nivel de trai adecvat, inclusiv dreptul la hrană; întrucât deteriorarea situației economice și creșterea sărăciei au creat dificultăți în ceea ce privește accesul la drepturile de bază, cum ar fi asistența medicală și locuințele, și au intensificat emigrarea;

întrucât Libanul este un partener apropiat și important al Uniunii Europene; întrucât acest parteneriat se bazează pe interese comune, vechi legături istorice și culturale, dialog politic și social regulat și contacte interpersonale ample; întrucât Libanul are o societate civilă dinamică și de partide politice cu numeroși activiști, lideri de comunități, cadre universitare, artiști și grupuri de tineri care se mobilizează și solicită reforme urgente;

întrucât la 15 mai 2022 au avut loc alegeri parlamentare în Liban, în urma cărora Hezbollah și aliații săi au pierdut majoritatea în parlament, iar Najib Mikati a fost din nou desemnat de o majoritate să formeze un nou guvern, dar nu a reușit din cauza blocadei politice; întrucât situația a persistat până când mandatul președintelui Michel Aoun a expirat, lăsând la conducerea țării guvernul interimar condus de Mikati;

întrucât Hezbollah, Amal și aliații lor au recurs la tactici neconstituționale pentru a împiedica încheierea votului parlamentar, părăsind parlamentul după primul tur sau obstrucționând atingerea cvorumurilor pentru a bloca alegerea candidatului opoziției; întrucât președintele parlamentului libanez, Nabih Berri, refuză să organizeze tururi deschise de vot pentru alegerea președintelui, contrar dispozițiilor constituției libaneze; întrucât acest lucru a însemnat blocarea de peste 10 luni a alegerilor prezidențiale, într-un moment în care este extrem de necesar ca noul președinte să introducă reformele necesare și să împiedice astfel colapsul total și să restabilească instituțiile de stat și sistemul democratic; întrucât acest blocaj politic este consecința unei crize politice, economice și sociale complexe pe multiple niveluri, care afectează toate sferele statului libanez;

E.	întrucât Decizia 2021/1277 a Consiliului (PESC) din 30 iulie 2021 prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban:

întrucât Libanul trebuia să organizeze alegeri locale la 31 mai 2023, dar acestea au fost amânate pentru al doilea an consecutiv; întrucât ministrul interimar de interne al Libanului, Bassam Mawlawi, a dat asigurări că țara este pregătită să organizeze alegeri locale; întrucât coordonatorul special al ONU pentru Liban sprijină pe deplin organizarea acestor alegeri și le consideră importante pentru respectarea calendarelor constituționale și a practicilor democratice ale Libanului, într-un moment în care țara nu are președinte și se confruntă cu o paralizie instituțională generalizată; întrucât parlamentul libanez, cu voturile Hezbollah, Amal, ale Mișcării Patriotice Libere și ale unor grupuri politice aliate, a decis să amâne alegerile locale cu maximum un an, până la 31 mai 2024, din lipsă de fonduri; întrucât această amânare ar putea accentua și mai mult paralizia instituțională actuală și neîncrederea poporului libanez în democrație;

întrucât dificultățile economice, politicile de austeritate și corupția larg răspândită au declanșat mai multe valuri de proteste în ultimii ani, dintre care cele mai mari au avut loc în jurul aniversării Revoluției din 17 octombrie, care a început în 2019; întrucât, din aceste motive, protestele și tulburările sociale sunt încă frecvente și continuă să aibă loc în întreaga țară;

întrucât explozia din portul Beirut din 4 august 2020, care până în prezent este cea mai mare explozie nenucleară din lume, a produs moartea a peste 220 de persoane, dintre care mai mult de 20 de cetățeni ai UE, rănirea a 7 000 de persoane, strămutarea a 300 000, și a distrus sau deteriorat 74 000 de locuințe;

întrucât, la trei ani de la explozia din portul Beirut, ancheta internă privind cauzele acesteia a fost intens obstrucționată, în mare parte din cauza abuzului de putere exercitat de actori politici precum Hezbollah, aliații săi, ministrul justiției și procurorul general; întrucât corupția, proasta administrare și neglijența de lungă durată, precum și structura de gestionare a portului au permis depozitarea aleatorie în port timp de aproape șase ani a unui compus extrem de exploziv (azotat de amoniu), în pofida avertismentelor funcționarilor locali; întrucât la 4 august 2021, au avut loc proteste de masă pe străzile din Beirut, protestatarii cerând tragerea la răspundere a celor vinovați pentru explozia din port; întrucât un alt protest de masă, la 14 octombrie 2021, condus de Hezbollah și Amal împotriva procurorului-șef, judecătorul Bitar, s-a transformat într-un atac organizat de Hezbollah și Amal asupra districtului Ain El Remmeneh și a partidului Forțelor Libaneze, care sprijină ancheta privind explozia din portul Beirut;

întrucât, la 2 iulie 2021, judecătorul Tarek Bitar a cerut ca parlamentul libanez să ridice imunitatea a trei dintre membrii săi pentru ca aceștia să poată fi acuzați de neglijență penală și presupus omor cu premeditare în legătură cu explozia din port, din cauza responsabilității lor ministeriale în timpul depozitării materialelor periculoase; întrucât doi dintre foștii miniștri acuzați au fost realeși între timp și în prezent sunt membri ai parlamentului; întrucât, până în luna iunie 2023, o majoritate din Parlamentul Libanului nu le-a ridicat imunitatea;

întrucât Human Rights Watch, Amnesty International, Legal Action Worldwide, Legal Agenda și Comisia Internațională a Juriștilor au documentat numeroase deficiențe procedurale și sistemice în ancheta internă, printre care ingerințe politice flagrante, imunitate pentru înalți demnitari și nerespectarea unui proces echitabil și a standardelor privind respectarea garanțiilor procedurale, motive pentru care este lipsită de credibilitate în actul de justiție; întrucât, în aceste condiții, trimiterea unei misiuni internaționale de anchetă autorizate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului este cu atât mai imperativă; întrucât peste 162 de organizații libaneze și internaționale pentru drepturile omului, urmași și familii ale victimelor au solicitat insistent membrilor Consiliului ONU pentru Drepturile Omului să prezinte o rezoluție în acest sens;

întrucât colonelul Joseph Skaf, avertizor de integritate, fost director al departamentului de narcotice al portului, care a avertizat ierarhia despre pericolul depozitării substanțelor chimice în 2014, a fost asasinat în 2017; întrucât Joe Bejjany, care a fotografiat hangarul periculos înainte și după explozie, a fost asasinat, iar telefonul său a fost furat în decembrie 2020; întrucât activistul și editorul Lokman Slim a fost asasinat în februarie 2021, la 10 zile după ce a acuzat Hezbollah că a furnizat azotat de amoniu regimului Bashar al-Assad;

întrucât din 22 septembrie 2021 au fost intentate 21 de acțiuni în justiție împotriva anchetatorului principal al exploziei, judecătorul Tarek Bitar, și a altor judecători care se ocupă de aceste cauze, acțiunile fiind promovate în principal de politicieni din Hezbollah și de aliați ai acestora; întrucât ancheta internă privind explozia a fost suspendată din 23 decembrie 2021 până în ianuarie 2023, după ce doi dintre politicienii acuzați în cauză au depus o altă plângere împotriva judecătorului Bitar, precum și împotriva instanței supreme a Libanului, Consiliul Superior al Magistraturii, care examinase în prealabil și refuzase cererea lor de revocare din funcție a judecătorului Bitar; întrucât Adunarea Generală a Curții de Casație libaneze, care este în prezent instanța competentă, nu este în măsură să se pronunțe cu privire la aceste cauze, deoarece nu dispune în prezent de cvorum, unul dintre membrii săi pensionându-se la sfârșitul anului 2021, iar cauza nu poate fi reluată până când nu se fac noile numiri necesare; întrucât ministrul interimar de finanțe Youssef Khalil a refuzat să semneze decretul privind numirile în funcție, ceea ce l-a forțat pe judecătorul Bitar să suspende din nou ancheta;

întrucât prezența a peste un milion și jumătate de sirieni în Liban, pe lângă aproximativ 15 800 de refugiați etiopieni, irakieni, sudanezi și de alte origini înregistrați la Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și aproximativ 207 700 de refugiați palestinieni, are un impact asupra economiei libaneze și a contribuit la criza multidimensională din țară; întrucât refugiații palestinieni din Liban se confruntă în continuare cu probleme grave și mari restricții, majoritatea trăind în sărăcie și depinzând de asistența oferită de Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) ca principală sursă de subzistență;

întrucât, după Primăvara arabă și revolta populară din Siria din 2011, regimul Assad a lansat o campanie de represiune brutală împotriva propriei populații, ucigând peste o jumătate de milion de persoane și strămutând aproape jumătate din populația sa totală, astfel încât 6 milioane de persoane au devenit refugiați și 7 milioane de persoane au fost strămutate intern; întrucât Hezbollah a ajutat și a sprijinit regimul Assad în războiul din Siria, inclusiv trimițând trupe pe teren și ajutând personalul Corpului Gardienilor Revoluției Iraniene în organizarea și instruirea milițiilor siriene; întrucât aripa militară a Hezbollah se află pe lista UE a organizațiilor teroriste interzise;

P.	întrucât, potrivit rapoartelor Human Rights Watch, numeroși refugiați au fost reținuți și deportați la frontiera siriano-libaneză și predați autorităților siriene;

întrucât, la 11 octombrie 2022, Israelul și Libanul au făcut un progres istoric, ajungând la un acord privind stabilirea unei frontiere maritime permanente între cele două țări, ceea ce are potențialul să contribuie la stabilitatea și prosperitatea celor doi vecini, precum și la stabilitatea și prosperitatea întregii regiuni,

întrucât, la 31 august 2022, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2650 (2022), care a prelungit mandatul Forței Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL) până la 31 august 2023; întrucât acesta a reamintit că forțele armate libaneze trebuie desfășurate în sudul Libanului și toate părțile trebuie să respecte încetarea ostilităților, să prevină încălcările liniei albastre și să asigure libertatea de mișcare a UNIFIL și accesul la linia albastră;

întrucât pe numele lui Riad Salameh, guvernator al Băncii Centrale a Libanului din 1993, a fost emis un mandat internațional de arestare în mai 2023 la cererea Franței și Germaniei, acesta fiind acuzat de spălare de bani, fraudă, falsificare, delapidare și participare la o asociație criminală; întrucât, la 28 martie 2022, Eurojust a confirmat că autoritățile din Franța, Germania și Luxemburg au confiscat proprietăți și au înghețat active ale dlui Salameh în valoare de 120 de milioane EUR; întrucât dl Salameh neagă faptele ilegale și refuză să demisioneze; întrucât mandatul dlui Salameh se încheie în iulie 2023;

T.	întrucât procurorul general al Monaco desfășoară o anchetă privind spălarea banilor împotriva prim-ministrului Mikati, care figurează, de asemenea, în cazul Pandora Papers,

consideră că situația actuală din Liban este cauzată de politicieni provenind din întreaga clasă aflată la putere și de partide înarmate ilegal care obstrucționează procesul democratic și constituțional și solicită dezarmarea acestora; invită elita politică a Libanului să își asume partea ei de responsabilitate pentru situația actuală din țară;

îndeamnă parlamentul libanez să aleagă un președinte cât mai rapid pentru a începe să găsească soluții la crizele politică, economică, socială, financiară și sanitară, precum și la starea de colaps instituțional; le îndeamnă ca toate să susțină și să apere în sfârșit revendicările poporului libanez; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la obstacolele în calea reformelor necesare și invită liderii libanezi să acorde prioritate intereselor naționale; regretă faptul că parlamentul libanez nu a ales încă un președinte după 12 tururi electorale prezidențiale neconcludente;

regretă că alegerile locale programate pentru mai 2022 au fost amânate pentru a doua oară în doi ani, ceea ce a dus la un nou impas politic și la disfuncționalitatea și mai mare a instituțiilor statului; îndeamnă Ministerul de Interne și instituțiile locale să se angajeze să organizeze alegeri locale în următoarele șase luni și să continue pregătirile în acest sens; invită autoritățile libaneze să solicite VP/ÎR să trimită o misiune de observare a alegerilor sau, alternativ, o misiune de experți electorali cu mai multe luni înainte de alegerile locale; invită insistent Comisia și statele membre să ofere toată asistența tehnică și financiară necesară pentru ca alegerile să se desfășoare la timp și în cele mai bune condiții posibile; le îndeamnă să se implice pentru a garanta corectitudinea și transparența întregului proces, și insistă totodată că este responsabilitatea guvernului să aloce bugetul necesar pentru organizarea alegerilor locale;

cere să fie înființat un grup operativ umanitar internațional sub auspiciile ONU și ale Băncii Mondiale care să ajute la acordarea asistenței umanitare în Liban și să supravegheze modul în care sunt folosite fondurile;

cere UE să ofere Libanului prezența unei misiuni cuprinzătoare a UE pentru consultanță administrativă, care va răspunde nevoii urgente de a contracara deteriorarea tot mai rapidă a administrației publice și a serviciilor de bază, propunând un plan de acțiune și suportul aferent necesar; salută rolul lucrătorilor esențiali din sectorul public, care au continuat să asigure populației servicii esențiale în domenii precum sănătatea, educația și îngrijirea, deși salariile lor au fost reduse în ultimii ani cu mai mult de jumătate din cauza măsurilor de austeritate;

invită guvernul libanez să implementeze rapid reformele esențiale în domeniul guvernanței, economiei și finanțelor, care vor asigura redresarea politică și economică, incluzând reglementarea credibilă a sectoarelor economice principale, cum ar fi sectorul energiei electrice; salută adoptarea modificărilor la legea libaneză privind secretul bancar ca un pas esențial către deblocarea asistenței macrofinanciare internaționale, și anume din partea Fondului Monetar Internațional; invită guvernul să continue reformele, mai ales în sistemul judiciar, pentru a asigura independența și a preveni interferențele politice și impunitatea instituționalizată în sistemul de justiție; reamintește că este urgentă nevoie să se restrângă puterea exorbitantă a tribunalului militar și competențele sale să se limiteze la a judeca procese pentru crimele militare comise de armată și niciodată procese intentate civililor; reamintește că UE, Banca Mondială și ONU au cerut instituirea unui sistem judiciar independent și transparent, adoptarea unei legi moderne privind achizițiile publice și a unei strategii anticorupție;

invită Consiliul să aplice sancțiuni țintite, în temeiul cadrului adoptat de Consiliu la 30 iulie 2021, împotriva tuturor celor care încalcă procesul democratic și electoral din instituțiile libaneze, a celor implicați în abateri financiare grave, precum și împotriva celor care obstrucționează anchetele privind cazurile de corupție sau care obstrucționează ancheta internă privind explozia din portul Beirut sau o viitoare misiune internațională de anchetă și invită Consiliul să le confiște activele din UE; ia act de faptul că cadrul de măsuri stabilit de Consiliu expiră la 30 iulie 2023; invită Consiliul să ia măsuri imediate pentru a prelungi acest cadru și să depună eforturi în vederea reînnoirii lui;

reamintește că desfășurarea unei anchete transparente, neutre și eficace privind explozia din portul Beirutului este o prioritate și trebuie dusă la bun sfârșit; invită insistent autoritățile libaneze să respecte procedurile judiciare și independența sistemului judiciar și să susțină toate eforturile care ar permite anchetarea și tragerea la răspundere așa cum se cuvine a celor responsabili de deciziile care au provocat explozia din portul Beirut; cere o misiune internațională și independentă în cadrul ONU pentru a ancheta explozia de la Beirut; insistă ca cei care se vor dovedi responsabili direct sau indirect să fie trași la răspundere pentru viețile pierdute și pentru daunele suferite de poporul libanez; insistă asupra faptului că portul din Beirut reprezintă o infrastructură esențială pentru Liban și trebuie reconstruit; îndeamnă autoritățile să coopereze pe deplin cu judecătorul Bitar, care conduce ancheta privind explozia din port;

încurajează statele membre ale UE să ajute familiile victimelor exploziei din portul orașului Beirut să analizeze posibilitățile de a deschide procese în fața instanțelor naționale străine, precum și să analizeze posibilitățile de a urmări penal responsabilii politici acuzați de atrocități care țin de jurisdicția universală; invită Consiliul pentru Drepturile Omului să adopte o rezoluție care să desemneze și să trimită o misiune de anchetă independentă și imparțială pentru a determina faptele și circumstanțele exploziei din portul Beirut, inclusiv cauzele profunde, pentru a stabili vinovăția statului și a persoanelor implicate și pentru a face dreptate și a despăgubi victimele;

10.

condamnă cu fermitate cultura impunității care a înflorit în Liban; este preocupat de încercările de intimidare a membrilor independenți ai societății civile prin diverse mijloace; ia act de faptul că victimele și familiile nu mai pot aștepta să se facă dreptate; solicită să se pună capăt imediat culturii impunității, care predomină în instituțiile libaneze, și îndeamnă autoritățile să elimine toate obstacolele din calea anchetelor judiciare în curs, în special în cazurile de corupție;

11.

subliniază necesitatea de a promova soluții sustenabile pentru a combate insecuritatea alimentară și crizele energetice, precum și necesitatea de a acorda sprijin umanitar direct, în conformitate cu recomandările Organizației pentru Alimentație și Agricultură; solicită ca sprijinul umanitar al UE să fie însoțit de ajutor pentru fermieri și lucrătorii agricoli și de alte forme de sprijin pentru producția locală de alimente, precum și de investiții în infrastructura din această țară pentru generarea energiei din surse regenerabile;

12.

își exprimă îngrijorarea cu privire la numeroasele cazuri de gestionare defectuoasă și fraudă legate de proiectele finanțate de UE din cauza absenței transparenței, a supravegherii, a criteriilor de selecție și de ofertare necorespunzătoare și a păstrării inadecvate a evidențelor; invită Comisia și Parchetul European (EPPO) să analizeze cazul presupusei utilizări abuzive a fondurilor UE pentru instalațiile de gestionare a deșeurilor; subliniază că UE ar trebui să supravegheze proiectele și să acorde finanțarea în tranșe, după verificări independente ale fiecărei etape a proiectelor relevante, pentru a contracara riscul ridicat de corupție din Liban; solicită UE și partenerilor săi să publice toate documentele relevante care să permită un control independent din partea societății civile; subliniază că astfel de standarde și bune practici ar trebui să fie comunicate între toți donatorii internaționali care încearcă să ajute Libanul, cum ar fi în cazul sprijinului UE pentru gestionarea deșeurilor solide în Liban; își reiterează apelul adresat Comisiei de a îmbunătăți responsabilitatea și monitorizarea proiectelor finanțate de UE în Liban; subliniază că fondurile UE nu ar trebui să ajungă la Hezbollah;

13.

subliniază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru întoarcerea voluntară și sigură a refugiaților sirieni proveniți din zone afectate încă de conflicte; reamintește vulnerabilitatea populației de refugiați aflați în Liban și subliniază că trebuie să li se ofere o finanțare adecvată, previzibilă și pe mai multe niveluri agențiilor care lucrează cu refugiații, pentru a asigura corecta furnizare de servicii esențiale comunităților de refugiați din țară; invită Comisia să depună eforturi pentru îmbunătățirea situației umanitare din Siria pentru a trata cauzele profunde ale crizei refugiaților; subliniază că repatrierea refugiaților ar trebui să fie voluntară, să se producă în condiții demne și sigure, în conformitate cu criteriile internaționale; solicită să se acorde în continuare ajutor umanitar populației libaneze și refugiaților, cu controale stricte; invită Libanul să adere la Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și la protocolul din 1967 la aceasta; solicită crearea unui grup operativ internațional, la care să participe UE, ONU și autoritățile libaneze, pentru a aborda problema refugiaților; își exprimă îngrijorarea cu privire la amplificarea retoricii împotriva refugiaților din partea partidelor politice și a miniștrilor libanezi; îndeamnă Libanul, în cazul în care ar lua măsuri în domeniul migrației, să se abțină de la deportarea refugiaților sirieni, de la impunerea de măsuri discriminatorii și de la incitarea la ură împotriva lor; solicită, în acest sens, ca UE și statele membre să ofere în continuare finanțare UNRWA și refugiaților sirieni;

14.

își exprimă sprijinul pentru activitatea UNIFIL de-a lungul frontierei dintre Liban și Israel și condamnă cu fermitate toate atacurile asupra forțelor de menținere a păcii ale ONU; solicită de urgență tragerea la răspundere a celor responsabili;

15.

solicită UE să adauge Hezbollah în ansamblu său și Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene pe lista sa de organizații teroriste interzise;

16.

salută semnarea acordului privind delimitarea frontierei maritime dintre Liban și Israel și încurajează cele două țări să continue dialogul constructiv;

17.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Secretarului General al Ligii Statelor Arabe, președintelui Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana și guvernului și parlamentului Libanului.

(1)
JO C 117, 11.3.2022, p. 143.

(2)
JO L 143, 30.5.2006, p. 2.

(3)
JO L 337, 21.12.2007, p. 111.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4000/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top