OJ:C_202404011: P9_TA(2023)0292 – Recomandări de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției – Rezoluția Parlamentului European din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției (2023/2034(INI))

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii

Data documentului: 13/07/2023; data votului
Autor: Parlamentul European
Formă: Jurnalul Oficial UE

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2024/4011

17.7.2024

P9_TA(2023)0292

Recomandări de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției

Rezoluția Parlamentului European din 13 iulie 2023 referitoare la recomandările de reformă a normelor Parlamentului European privind transparența, integritatea, răspunderea și combaterea corupției (2023/2034(INI))

(C/2024/4011)

Parlamentul European,

—	având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2016 referitoare la o administrație transparentă, eficientă și independentă a Uniunii Europene (1) și Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 9 martie 2022 referitoare la ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv dezinformarea (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2022 referitoare la suspiciunile de corupție din partea Qatarului și la nevoia mai amplă de transparență și responsabilitate în instituțiile europene (5),

—	având în vedere măsurile de consolidare a integrității, independenței și responsabilității, adoptate de Conferința președinților la 8 februarie 2023,

—

având în vedere decizia sa din 14 februarie 2023 de modificare a deciziei din 10 martie 2022 referitoare la constituirea unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (INGE 2), precum și de ajustare a titlului și a responsabilităților acesteia (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2023 referitoare la înființarea unui organism de etică independent al UE (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2023 referitoare la monitorizarea măsurilor solicitate de Parlament pentru consolidarea integrității instituțiilor europene (8),

—	având în vedere Regulamentul nr. 31 (CEE), nr. 11 (CEEA) de stabilire a Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice (9),

—	având în vedere Decizia Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European (2005/684/CE, Euratom) (10),

—	având în vedere articolele 54 și 207 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere Decizia Biroului din 14 iunie 2023 privind noile norme care reglementează participarea reprezentanților de interese la evenimentele organizate în clădirile Parlamentului,

—	având în vedere raportul Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea, și privind consolidarea integrității, transparenței și responsabilității în Parlamentul European (ING2) (A9-0215/2023),

întrucât din anchetele în curs derulate de autoritățile belgiene se suspectează că există un sistem extrem de preocupant de corupție, spălare de bani și participare la o organizație criminală care implică, deocamdată, trei deputați și un fost deputat în Parlamentul European, precum și un asistent parlamentar acreditat (APA); întrucât aceste suspiciuni sunt asociate cu trafic de influență din partea Qatarului și Marocului; întrucât există acuzații că s-ar putea să fie implicate și alte state, ca de pildă Mauritania;

întrucât încrederea cetățenilor în integritatea și independența instituțiilor europene reprezintă fundamentul sistemului politic european, care se dovedește deosebit de fragil în prag de alegeri; întrucât, dacă unii agenți străini subminează încrederea cetățenilor în instituțiile UE, poate avea de suferit funcționarea democratică a UE; întrucât corupția are consecințe financiare importante și constituie o amenințare serioasă la adresa democrației, a statului de drept și a investițiilor publice;

întrucât tentativele de interferență reprezintă un fenomen larg răspândit, care trebuie combătut cu maximum de dârzenie; întrucât instituțiile UE trebuie să încerce din răsputeri să dea dovadă de transparență, responsabilitate și integritate pentru ca în UE democrația să își poată întări rezistența;

întrucât dreptul la bună administrare înseamnă și că fiecare persoană are dreptul ca demersurile sale să fie tratate imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil de instituțiile UE; întrucât instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii trebuie să beneficieze de sprijinul unei administrații europene deschise, eficiente și independente atunci când își derulează activitatea;

întrucât deputații în Parlamentul European trebuie să acționeze numai în interes public și să își facă treaba cu integritate, transparență, conștiinciozitate, cinste, răspundere și respect pentru reputația PE și fără să suporte influențe necuvenite din partea reprezentanților grupurilor de interese; întrucât deputații în Parlamentul European trebuie să fie independenți și să își exercite liber dreptul de vot;

întrucât Parlamentul a reacționat prompt la vestea că mai mulți deputați și angajați de-ai săi sunt bănuiți de corupție, cooperând fără rezerve cu autoritățile belgiene; întrucât amploarea scandalului a scos la iveală numeroase lacune în normele de integritate și transparență ale Parlamentului European și în aplicarea lor; întrucât este nevoie de multă ambiție pentru a introduce rapid reforme importante în procedurile interne și metodele de lucru ale Parlamentului și pentru a îmboldi instituțiile europene să introducă un cadru de reglementare mult mai strict;

întrucât pe partea de interese financiare și conflicte de interese Codul de conduită al deputaților în Parlamentul European este monitorizat de Comitetul consultativ pentru conduita deputaților, alcătuit din cinci deputați în Parlamentul European; întrucât metodele de lucru și mandatul Comitetului consultativ s-au dovedit a fi insuficiente; întrucât nu a fost impusă nicio sancțiune financiară pentru încălcarea Codului de conduită al deputaților, deși au fost consemnate cel puțin 26 de încălcări în rapoartele anuale ale Comitetului consultativ pentru conduita deputaților; întrucât Conferința președinților a adoptat orientări pentru deputații în Parlamentul European privind interacțiunile cu reprezentanții țărilor terțe;

H.	întrucât suspiciunile de corupție legate de Qatar și Maroc se întind mai departe de curtea Parlamentului implicând și alte instituții europene, precum și politicieni de la nivel național și voci influente din unele state membre, de exemplu, cercetători;

I.	întrucât țări precum Qatar, Maroc, China, Rusia, Emiratele Arabe Unite (EAU), Serbia și Türkiye au investit masiv în eforturi de lobby la Bruxelles; întrucât anumite organizații extremiste din Qatar și Türkiye au solicitat fonduri europene;

J.	întrucât EAU au fost bănuite că încearcă să influențeze unii factori de decizie europeni; întrucât cel puțin o dată un partid politic național a fost împrumutat cu bani proveniți din EAU;

K.	întrucât unele state din afara UE au încercat să intervină în afacerile UE prin metode neconvenționale, recurgând la cele mai noi metode apărute datorită evoluțiilor tehnologice contemporane dar și la constrângeri economice și energetice și finanțări ilegale;

întrucât acapararea elitelor de grupuri de interese străine este facilitată de practica neînfrânată a „ușilor turnante”, persoane cu funcții înalte din instituțiile europene aterizând în țări autocratice, fapt ce atrage după sine un risc mare de ingerințe dăunătoare intereselor și valorilor Uniunii; întrucât măsurile de apărare contra acaparării elitelor sunt insuficiente și nu îi împiedică pe foștii deputați sau foștii funcționari publici de rang înalt să lucreze pentru guverne sau entități din țări cu risc ridicat;

întrucât deși amestecul în treburile instituțiilor UE și ale instituțiilor naționale nu există de ieri, de azi, intensitatea și periculozitatea potențială a acestui amestec s-au amplificat mult în lunile de dinainte și după izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; întrucât, potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), invadarea Ucrainei de către Rusia este subiectul predominant al acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și de ingerință (ASMI);

întrucât canalele diplomatice ale Rusiei și ale Chinei servesc în mod obișnuit drept mijloace de susținere și de propagare a operațiunilor ASMI desfășurate pe o mulțime de teme; întrucât Rusia depune sistematic eforturi pentru a submina și dezbina sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru a crea dubii cu privire la identitatea agresorului, răspândind minciuni despre războiul său de agresiune;

întrucât, în rezoluția sa din 9 martie 2022, Parlamentul a identificat Rusia și China ca fiind principalele surse de ingerință externă în Europa; întrucât Rusia încearcă să intre în contact cu partidele, personalitățile și mișcările politice, pentru a le folosi ca piese de șah în instituțiile UE și în politica națională, pentru a-și legitima pozițiile proprii și ale guvernelor sale satelit, a face lobby pentru reducerea sancțiunilor și a atenua consecințele izolării sale internaționale și a eroda ideea de adevăr și de realitate obiectivă; întrucât grupuri sprijinite de Kremlin au lansat un atac cibernetic asupra site-ului Parlamentului după ce acesta a adoptat o rezoluție care recunoștea Rusia drept stat susținător al terorismului (11);

întrucât mai multe partide politice reprezentate în Parlament au cerut sprijin financiar de la entități din afara Europei, inclusiv din Rusia; întrucât, potrivit analizei serviciilor de informații ale SUA, Rusia a transferat pe ascuns sute de milioane de euro unor partide politice străine și unor candidați din peste douăzeci de țări începând din 2014, în încercarea de a influența evenimentele politice din afara frontierelor sale; întrucât forțe asociate Kremlinului s-au folosit și de societăți de tip „cutie poștală”, de grupuri de reflecție și de alte mijloace pentru a influența evenimente politice; întrucât finanțarea politică din partea Rusiei s-a făcut uneori sub oblăduirea unor funcționari ai guvernului și parlamentului rus și a fost executată de organisme guvernamentale; întrucât Rusia a recurs la criptomonede, la bani gheață și la cadouri pentru a influența evenimente politice din alte țări;

întrucât partide de extremă dreaptă din Austria, Franța și Italia au semnat acorduri de cooperare cu Partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin și sunt acuzate de mass-media că ar fi dispuse să accepte finanțare politică din partea Rusiei; întrucât se pare că și alte partide europene de extremă dreaptă din țări precum Germania, Ungaria și Regatul Unit au un contact strâns cu Kremlinul și au lucrat ca „observatori electorali” fictivi la alegeri controlate de Kremlin, de exemplu în regiunile Donețk și Lugansk ocupate de Rusia din estul Ucrainei, pentru a monitoriza și a legitima alegerile sponsorizate de Rusia;

întrucât au ieșit la iveală legături strânse și regulate între oficiali ruși și reprezentanții unui grup de secesioniști catalani din Spania, ca și între oficiali ruși și cel mai mare donator privat pentru campania „Vote Leave” pentru Brexit care merită anchetate mai în profunzime; întrucât astfel de activități fac parte din strategia mai amplă a Rusiei de a profita de orice ocazie pentru a manipula discursul și a promova destabilizarea;

întrucât tot mai există funcționari ai Parlamentului cu legături cunoscute cu autoritățile ruse; întrucât o astfel de situație creează un risc flagrant de ingerințe străine dăunătoare; întrucât fiica unui membru al cercului restrâns de apropiați ai lui Putin a lucrat în Parlament ca stagiar pe lângă deputați;

întrucât Azerbaidjanul a desfășurat operațiuni de amploare de influențare a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, operațiuni care au generat mari suspiciuni de corupție; întrucât Azerbaidjanul a reușit să evite monitorizarea alegerilor și să prezinte o imagine mai roz decât realitatea a drepturilor omului;

întrucât Mujahideen din Iran, o organizație pe care Human Rights Watch a acuzat-o de intimidare, tortură și uneori uciderea unor membri ai diasporei iraniene, a utilizat practici agresive și dubioase pentru a întâlni deputați în Parlamentul European, inclusiv prin ascunderea afilierii reale; întrucât deputați în Parlamentul European au fost incluși de această organizație în calitate de cosemnatari ai unor scrisori pe care nu le-au semnat sau au fost indicați drept coorganizatori ai unor conferințe pe care nu le-au aprobat niciodată; întrucât au fost înregistrați utilizând peste 45 de pseudonime diferite, cum ar fi „MEK”, „NCRI”, „ISJ”, „APA”, pentru a induce în eroare deputații în Parlamentul European și registrul de transparență;

întrucât capacitatea reprezentanților grupurilor de interese de a-și face cunoscut punctul de vedere prin discuții cu factorii de decizie din Parlament este o parte vitală a democrației europene; întrucât, pe de altă parte, mijloacele inadecvate de influențare, darea sau luarea de mită și alte infracțiuni sunt inacceptabile; întrucât unele organizații care se ocupă de probleme sociale și fac lobby în Parlament primesc finanțare din afara UE, inclusiv din Rusia și de la grupuri de extremă dreaptă din SUA, și vor să influențeze modul de viață european și procesele democratice; întrucât față de corupția reprezentanților publici, care subminează principiile democratice, ar trebui adoptată o atitudine de toleranță zero;

întrucât toate instituțiile UE care întrețin relații cu țări terțe și se ocupă de politica externă a UE trebuie să aloce mai multe resurse și să își întețească eforturile de combatere a ingerințelor externe în procesele democratice din țările partenere ale UE, inclusiv prin intensificarea comunicării strategice;

întrucât instituțiile europene și statele membre în care se află acestea trebuie să coopereze mai strâns în lupta împotriva ingerințelor, inclusiv a corupției; întrucât aceste state membre trebuie să adopte o legislație adecvată pentru a combate aceste fenomene; întrucât, în acest context, cooperarea dintre serviciile de informații, poliție și aparatul judiciar este esențială și trebuie întărită;

întrucât în instituțiile UE există deja standarde de etică, dar acestea sunt foarte fragmentate și se bazează numai pe autoreglementare; întrucât crearea unui organism de etică independent ar putea contribui la creșterea încrederii în instituțiile UE și a legitimității lor democratice; întrucât mecanismele interne de monitorizare și alertă ale instituțiilor UE nu au detectat corupția și ingerințele străine;

întrucât dispozițiile Registrului de transparență al UE au devenit mai stricte în urma Acordului interinstituțional din 20 mai 2021 (12), care a stabilit standarde înalte de transparență și etică în reprezentarea intereselor în UE; întrucât registrul, care oficial tot nu este obligatoriu, permite ca multe reuniuni să rămână netransparente și s-a constatat că conține în continuare numeroase înregistrări inexacte; întrucât rolul registrului este să mărească transparența surselor de influență străină, dar nu poate descuraja influența străină; întrucât nu toate activitățile externe remunerate duc la conflicte de interese; întrucât măsurile introduse recent de Acordul interinstituțional privind Registrul de transparență cer Parlamentului European să se străduiască mai mult pentru aplicarea, impunerea și monitorizarea corespunzătoare a tuturor standardelor de transparență; întrucât în sfera de aplicare a registrului nu intră foștii deputați în Parlament și nici reprezentanții statelor din afara UE; întrucât registrul nu va face obiectul unei revizuiri până cel puțin în iulie 2025;

AA.	întrucât divulgarea obligatorie a conflictelor de interese ar putea fi un instrument care să întărească integritatea Parlamentului;

AB.

întrucât se apelează tot mai des, mai ales guvernele grave din întreaga lume, la tehnologii de supraveghere focalizată pentru a-i urmări pe oponenții politici sau pentru a-i monitoriza pe cei care critică guvernul; întrucât grupurile recunoscute ca fiind vulnerabile, ca, de pildă, apărătorii drepturilor omului, activiștii societății civile, jurnaliștii și oponenții politici, se numără printre principalele ținte, inclusiv în UE; întrucât setul de instrumente al UE trebuie să devină mai incisiv și mai bine adaptat la provocările pe care le reprezintă programele spion și instrumentele de supraveghere globale pentru instituțiile UE și pentru cetățeni;

AC.

întrucât munca depusă de Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea (INGE 1) și succesoarea acesteia, Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea, și consolidarea integrității, transparenței și responsabilității în Parlamentul European (INGE 2), a permis să fie identificați actorii care încearcă să se amestece în afacerile europene și strategiile la care recurg; întrucât ambele comisii speciale au făcut propuneri la obiect și detaliate despre modul de tratare a ingerințelor răuvoitoare; întrucât trebuie definite cu mai multă claritate ingerințele străine, indiferent dacă sunt opera funcționarilor străini sau a reprezentanților grupurilor de interese la nivelul UE;

AD.

întrucât impunerea unor cerințe de transparență mai stricte pentru reprezentanții grupurilor de interese și entități precum agențiile de lobby și consultanță, fundațiile, ONG-urile sau grupurile de reflecție ar putea ajuta la combaterea ingerințelor străine întrucât aceste cerințe nu ar trebui să stigmatizeze finanțarea străină legitimă;

AE.

întrucât reprezentanții grupurilor de interese, precum agențiile de lobby și de consultanță, fundațiile, ONG-urile și grupurile de reflecție trebuie să se supună unor norme de control, diligență și transparență, în special în raport cu finanțarea, impunând criterii proporționale și evitând procedurile greoaie, în special în cazul entităților și ONG-urilor mici;

AF.

întrucât rezoluțiile referitoare la țări din afara UE, inclusiv rezoluțiile de urgență în temeiul articolului 132 din Regulamentul de procedură și rapoartele din proprie inițiativă despre o anumită țară sau o anumită regiune, trebuie adoptate la orientările și domeniul de acțiune ale Parlamentului și nu ar trebui niciodată folosite abuziv de nimeni, în niciun alt scop decât nevoia urgentă de a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale celor care se confruntă cu o amenințare iminentă în țările din afara UE, întrucât rezoluțiile de urgență trebuie să rămână un instrument esențial al politicii PE în domeniul drepturilor omului;

AG.	întrucât voturile sensibile privind acordurile comerciale și de cooperare trebuie supuse unei examinări speciale, deoarece au potențialul de a atrage o atenție deosebită din partea partenerilor de negocieri,

Introducere

denunță în termenii cei mai vehemenți presupusele tentative ale Qatarului și Marocului de a influența deputați, foști deputați și membri ai personalului Parlamentului European prin acte de corupție, care reprezintă ingerințe externe grave în procesele democratice ale UE; reamintește consternarea și atitudinea de condamnare pe care le-au stârnit acuzațiile de corupție, spălare de bani și participare la o organizație criminală aduse unor deputați și foști deputați în Parlamentul European și unui APA, care se pare că s-au lăsat corupți în schimbul influenței asupra deciziilor Parlamentului; își afirmă atitudinea de toleranță zero față de corupție sub orice înfățișare sau formă; subliniază că comportamentul și intențiile infracționale de care sunt bănuiți deputații și APA aflați sub anchetă nu sunt reprezentative pentru Parlament în ansamblul său, deoarece majoritatea covârșitoare a deputaților respectă normele existente și măsurile luate pentru a le impune respectarea și sunt ferm hotărâți să slujească interesele cetățenilor UE;

insistă pe ideea că aria largă de cuprindere a anchetelor în curs impune Parlamentului și celorlalte instituții ale UE să reacționeze prin măsuri ferme și imediate de apărare a democrației, a transparenței, a integrității și a responsabilității și de combatere a corupției; reamintește că eforturile actuale de a mări și mai mult strictețea normelor existente pentru a asigura prevenirea și pregătirea pentru a consolida transparența și responsabilitatea Parlamentului și a tuturor instituțiilor UE și pentru a combate corupția sunt de o importanță primordială pentru a mări încrederea cetățenilor și a asigura buna funcționare a instituțiilor democratice, demonstrând seriozitatea cu care eurodeputații s-au angajat să protejeze și să apere democrația europeană;

se angajează să acționeze la toate nivelurile pentru a întări normele și o cultură a integrității, transparenței și responsabilității în Parlament și cere măsuri mai ferme pentru a trata toate potențialele conflicte de interese, inclusiv o evaluare temeinică a aplicării respectivelor măsuri; constată că este esențial ca instituțiile să funcționeze transparent și să evite orice conflict de interese pentru ca cetățenii să își păstreze încrederea în munca instituțiilor și în Uniune în general; crede că este extrem de important să se garanteze aplicarea deplină a normelor privind transparența și răspunderea, inclusiv a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European;

afirmă nevoia de solidaritate între statele membre și instituțiile europene pentru a putea combate cu succes acest tip de ingerință; solicită ca articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) să fie modificat astfel încât să trateze chestiunea ingerințelor externe răuvoitoare; invită statele membre să își modifice, la nevoie, legislația pentru a trata cu mai mult succes ingerințele externe, inclusiv în procesul democratic din cadrul instituțiilor europene;

consideră că normele care se referă la deputații în Parlamentul European, la foștii deputați în Parlamentul European, la personalul grupurilor politice, la asistenții parlamentari acreditați și la funcționarii Parlamentului și ai altor instituții europene ar trebui să se călăuzească după cele mai înalte standarde de transparență, integritate și responsabilitate; ține să reamintească că eventualele lacune în normele și procedurile instituțiilor, care lasă o portiță pentru un comportament ilegal, trebuie identificate sistematic și eliminate total prin reforme și mecanisme de control temeinice; subliniază că trebuie revizuite unele mecanisme existente dacă dorim să prevenim conflictele de interese, să mărim nivelul de transparență și să prevenim, să descurajăm și să detectăm ingerințele străine;

cere să se finalizeze repede revizuirea Codului de conduită al deputaților în Parlamentul European cu scopul de a introduce norme privind avertizorii de nereguli care să fie în concordanță cu standardele europene stabilite în Directiva privind avertizorii; consideră că este esențial să se modifice articolul 3 din Codul de conduită a deputaților pentru a clarifica normele privind conflictele de interese și obligațiile deputaților de a le soluționa; cere să se modifice articolul 4 din Codul de conduită al deputaților pentru a introduce cerințe suplimentare de informare în declarațiile de interese financiare ale deputaților; își reafirmă opinia că o declarație de avere a eurodeputaților la înainte de și după mandat ar oferi elemente de siguranță în plus în combaterea corupției, în ton cu bunele practici din numeroase state membre; consideră că declarațiile de avere ar trebui să fie accesibile numai autorităților competente, fără a afecta reglementările naționale;

apreciază și sprijină întru totul cele 14 puncte aprobate de Conferința președinților a Parlamentului după propunerea Președintelui Metsola de a reforma normele și procedurile Parlamentului; solicită ca aceste puncte să fie transpuse în acțiuni concrete cât mai curând posibil; constată că aceste propuneri sunt un prim pas important în procesul de reformă internă al Parlamentului; se angajează să vegheze ca reformele interne ambițioase care îi vizează pe deputați să țină seama de libertatea mandatului prevăzută la articolul 2 din Decizia Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European; consideră că această libertate a mandatului trebuie să fie contrabalansată de obligațiile Uniunii de a respecta „principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor sale”, principiile în virtutea cărora „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”, „deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean” și „instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” [articolul 9 și articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 15 alineatul (1) din TFUE];

reamintește că, în general, instituțiile UE, precum și instituțiile statelor membre, sunt ținta ingerințelor politice străine, tentativelor de spionaj și tentativelor de corupție, potrivit concluziilor la care au ajuns comisiile INGE1 și ING2; reamintește că actualul context geopolitic vine cu noi amenințări la adresa democrației europene, care se adaugă la cele deja existente; îndeamnă administrația Parlamentului și eurodeputații să fie deosebit de vigilenți și să combată orice încercare de imixtiune în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024;

invită SEAE și delegațiile UE în țările din afara UE să își consolideze în continuare capacitățile de combatere și limitare a dezinformării și a propagandei legate de influențarea PESC a UE, precum și rolul Parlamentului în PESC; reamintește că o comunicare strategică proactivă este esențială pentru a combate și elimina influența străină necuvenită în UE; în acest sens, subliniază importanța consolidării relațiilor interinstituționale și a cooperării; subliniază că SEAE și delegațiile sale au și un potențial considerabil de a colecta informații despre obiectivele geopolitice ale UE; apreciază, în acest context, informările periodice ale SEAE pentru eurodeputați, consideră că există încă mult loc de mai bine și vine cu rugămintea ca aceste informări să se facă mai des și să abordeze chestiuni mai de substanță;

Consolidarea culturii securității la Parlamentul pentru a combate cu mai mult succes ingerințele externe

10.

subliniază că trebuie întărită cultura securității la Parlament; reamintește că Parlamentul, ca orice altă instituție europeană, este constant ținta tentativelor de imixtiune, ca urmare a impactului pe care îl au pozițiile sale asupra întregii lumi și a conduitei UE în relațiile sale externe; de aceea, propune ca toți deputații și membrii cabinetelor lor și toți membrii personalului să facă periodic cursuri obligatorii temeinice pe teme de securitate, ingerințe, standarde etice, conformitate și integritate, atrăgându-le atenția că sunt posibile ținte ale unor actori statali și nestatali externi; reține că printre aceste cursuri ar trebui să figureze cursuri în domeniul securității digitale;

11.

recomandă să se introducă o autorizare de securitate adecvată pentru funcționarii Parlamentului și personalul grupurilor politice, precum și evaluarea situațiilor în care este necesară autorizarea de securitate pentru APA atunci când se ocupă de afaceri externe, securitate și apărare sau aspecte comerciale, așa cum este cazul la Secretariatul General al Consiliului UE; propune, așadar, să se întrețină o cooperare constructivă cu serviciile naționale de securitate pentru a se prelucra rapid astfel de autorizații de securitate; invită autoritățile naționale să urmeze proceduri și un calendar comun pentru acordarea autorizării de securitate deputaților și personalului Parlamentului, precum și pentru orice control de securitate legat de instituțiile UE;

12.

face un apel la serviciile Parlamentului, la grupurile politice și la cabinetele eurodeputaților să facă o verificare cu sursă deschisă care să stabilească dacă stagiarii, asistenții parlamentari acreditați, personalul grupurilor politice, personalul Parlamentului și contractanții externi ar putea fi vulnerabili la influențe neeuropene, cu ajutorul unor criterii clar definite, înainte și după intrarea în funcție; reamintește că o astfel de verificare ar trebui să fie standardizată pentru a verifica informațiile din CV-ul candidaților;

13.

reamintește că, pentru a asigura funcționarea corectă și sigură a Parlamentului, sunt angajați contractanți privați care să se ocupe de întreținerea clădirilor, sistemele informatice și camerele de securitate; solicită administrației Parlamentului să excludă din astfel de contracte orice întreprindere privată sau publică din afara UE, precum și orice furnizori care au fost semnalați de orice instituție a UE sau stat membru ca reprezentând un potențial risc de securitate, dacă există motive să se creadă că ar putea expune Parlamentul la riscuri de securitate sau că nu protejează corespunzător datele cu caracter personal; în acest sens, cere să se acorde o atenție deosebită întreprinderilor deținute de societăți sau state din afara UE, ca Rusia și China;

14.

roagă serviciile Parlamentului să instituie sisteme eficace de monitorizare și supraveghere pentru a detecta ingerințele străine, respectând, în același timp, libertatea de mandat a deputaților în Parlamentul European, și să le ofere atât deputaților, cât și personalului posibilitatea de a-și scana dispozitivele electronice pentru a verifica dacă sunt infectate cu aplicații de supraveghere răuvoitoare;

15.

consideră că ar trebui să fie controlat cu mai multă strictețe accesul vizitatorilor, inclusiv al reprezentanților țărilor terțe, al lobby-iștilor și al ONG-urilor, în clădirile Parlamentului; îl roagă pe Secretarul General să prezinte cu promptitudine noi propuneri în acest sens; solicită să se aplice restricții de acces oricăror reprezentanți și lobbiști din țări din afara UE și de la ONG-uri care abuzează de accesul lor privilegiat;

16.

reamintește că toți vizitatorii trebuie însoțiți cât timp se află în clădirile Parlamentului, cu excepția zonelor special destinate vizitatorilor; cere să se aplice strict măsuri restrictive adecvate în caz de nerespectare, de exemplu ca funcționarul sau cabinetul deputatului care a comis astfel de încălcări în trecut să nu mai aibă voie să primească vizitatori o perioadă limitată de timp; se angajează să implementeze Decizia Biroului de a crea un registru de intrare care să respecte standardele unionale de protecție a datelor pentru toate persoanele de peste 18 ani care vizitează Parlamentul, indicând informații precum data, ora și scopul vizitei, inclusiv identificarea deputaților, a personalului deputaților, a personalului grupurilor sau a unităților administrative cu care au contact, datele lor de contact și persoana care răspunde de ele pe durata vizitei și prevăzând posibilitatea ca mai multe cabinete ale deputaților să poarte în comun răspunderea pentru vizitatori; consideră că aceste condiții de intrare nu ar trebui să se aplice personalului altor instituții, organisme și agenții ale UE și nici jurnaliștilor, care au un regim special de acces în Parlament; cere să se evalueze riguros eliberarea legitimațiilor de acces pentru familii; cere să se revizuiască criteriile de emitere pe baza documentelor relevante; solicită ca titularii de carduri de acces de familie mai mari de 18 ani să se supună procesului de înregistrare a intrărilor;

17.

apreciază reforma normelor de acces pentru foștii deputați și foștii membri ai personalului, mai cu seamă propunerea de a se elibera legitimații de acces zilnic care să înlocuiască legitimațiile actuale și invită Parlamentul să aibă în vedere opțiunea de a retrage vechile legitimații de acces acordate foștilor angajați; așteaptă o revizuire imediată a articolului 123 din Regulamentul său de procedură, urmată de o modificare a articolului 6 din Codul său de conduită; crede că foștii eurodeputați nu ar trebui să aibă dreptul de a permite accesul altor persoane; consideră că aceeași dispoziție ar trebui să se aplice foștilor angajați;

18.

observă că ingerințele străine și alte influențe nelegitime s-au manifestat uneori sub forma unor posturi bine plătite oferite foștilor eurodeputați; reține că instituțiile UE ar trebui să trateze cu mai multă strictețe potențialele cazuri de „uși turnante” pentru a preveni conflictele de interese și a nu-și păta reputația; cere să se ia măsuri mai riguroase de apărare împotriva ingerințelor răuvoitoare cauzate de practica „ușilor turnante” aplicată de țări terțe cu grad ridicat de risc; solicită ca problema acaparării elitelor să fie abordată în rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept;

19.

recomandă instituțiilor și agențiilor UE și altor organisme ale UE să monitorizeze proactiv activitățile profesionale ale personalului lor de conducere și să-și înăsprească procedurile și verificările interne pentru a detecta potențiale situații de tip „uși turnante”, în ton cu recomandările Curții de Conturi Europene din 2021 (13);

20.

afirmă că trebuie făcute continuu investiții pentru a asigura o structură solidă de securitate în Parlament; solicită, în acest sens, ca un organism independent să facă un audit complet și aprofundat al măsurilor de securitate ale Parlamentului; subliniază necesitatea de a majora investițiile în infrastructura informatică a Parlamentului; consideră că aceste eforturi sunt necesare pentru a asigura rezistența Parlamentului în fața ingerințelor străine;

21.

subliniază că este nevoie de o verificare riguroasă a tuturor tipurilor de programe informatice utilizate în instituții pentru a exclude furnizorii din state autocratice, mai ales din Rusia și China;

22.

cere să se facă mai mult pentru a oferi garanția că numele Parlamentului nu este folosit abuziv de actori externi pentru a-și crea o falsă legitimitate, așa cum s-a întâmplat deja cu falsa revistă a UE „EP Today”; solicită reformarea normelor care îi obligă pe deputați să utilizeze logoul Parlamentului atunci când organizează un eveniment în clădirile Parlamentului, deoarece Parlamentul nu are niciun control asupra conținutului unor astfel de evenimente și se poate astfel conferi neintenționat o anumită legitimitate unor declarații sau invitați dubioși;

Relațiile cu țările și entitățile din afara UE: misiuni oficiale (inclusiv misiuni de observare a alegerilor), călătorii și grupuri de prietenie

23.

propune stabilirea și aplicarea unor criterii obiective pentru a identifica țările bănuite de intenția de a derula operațiuni de ingerință externă și să fie evaluate următoarele criterii: (a) existența un program de furt de proprietate intelectuală îndreptat împotriva Uniunii și statelor sale membre; (b) existența unei legislații care obligă actori nestatali din țara respectivă să se angajeze în activități de culegere de informații, (c) încălcarea sistematică a drepturilor omului, (d) o politică revizionistă la adresa ordinii de drept internaționale, (e) aplicarea extrateritorială a unei ideologii autoritare, (f) depistarea de activități de ingerință sau conflicte de interese in instituțiile europene; solicită monitorizarea specială de către Registrul de transparență al UE a reprezentanților de interese înregistrați din țările considerate de risc, pe baza acestor criterii obiective;

24.

invită Comisia și Consiliul să colaboreze cu Parlamentul, care este colegiuitor, pentru a înăspri setul de instrumente al Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (APPF) și a putea merge pe firul donațiilor până la plătitorul inițial, astfel încât să nu fie eludate normele privind donațiile prin recurgerea la intermediari; cere, în special, ca APPF să fie mandatată să obțină informații direct de la donatori și de la instituțiile lor bancare și să se instituie un sistem de notificări de tip push, care să fie trimise de unitățile de informații financiare din statele membre către APPF atunci când se detectează tranzacții suspecte;

25.

reține că APPF ar trebui să fie dotat cu mai multe resurse materiale și umane, pentru a-și întări capacitatea de control și a promova cooperarea cu statele membre la semnalarea potențialelor cazuri de finanțare ilicită; recomandă ca APPF să utilizeze datele furnizate de platformele online foarte mari (VLOP) în bibliotecile de publicitate și, în curând, într-un registru european al publicității politice, pentru a detecta finanțările și campaniile de influență ilicite;

26.

subliniază cât este de important să se promoveze transparența deplină în raport cu veniturile și cheltuielile pentru campaniile electorale pentru Parlamentul European efectuate de partidele naționale; în acest context, solicită să se adopte norme minime comune la nivelul UE privind campaniile politice și finanțarea partidelor politice, inclusiv din țări din afara UE; este de părere că este nevoie de o finanțare publică adecvată a partidelor politice, de o limitare a finanțării private și de interzicerea donațiilor din țări din afara UE pentru a limita riscuri de ingerință externă prin intermediul partidelor politice;

27.

subliniază că misiunile în țări din afara UE pot constitui o ocazie de a exercita o influență asupra eurodeputaților; reamintește că eurodeputaților ar trebui să li se țină, înainte de orice misiune, informări obligatorii și personalizate pe teme de securitate, axate pe riscurile de ingerință externă, adaptate în funcție de țara de destinație; consideră că orice astfel de documente și reuniuni pregătitoare pentru misiuni ar trebui să includă și atenționări despre obligațiile de integritate; subliniază că deputații și personalul Parlamentului trebuie protejați mai bine de atacuri cibernetice și pirateria informatică când merg în misiuni în țări din afara UE;

28.

felicită Conferința președinților, care la 13 aprilie 2023 a adoptat orientări privind relațiile cu reprezentanții anumitor țări din afara UE, care, în unele cazuri, restricționează contactele oficiale; consideră, în acest sens, că este extrem de important să se asigure aplicarea măsurilor de transparență prevăzute în prezentele orientări, în special prin ținerea evidenței oricăror contacte cu reprezentanți ai țărilor din afara UE; solicită, cu toate acestea, declarații mai generale în cazurile în care dezvăluirea unor nume de persoane sau organizații ar putea pune în pericol viața sau siguranța unor oameni;

29.

subliniază că responsabilitatea principală pentru a atribui diferite roluri eurodeputaților și a-i trimite în misiuni le revine grupurilor politice ale Parlamentului; propune să se înăsprească normele referitoare la misiunile oficiale efectuate în numele Parlamentului, adică în special:

(a)	ar trebui să fie în primul rând președintele misiunii oficiale cel care are privilegiul de a se exprima public în numele întregului Parlament pentru a apăra pozițiile adoptate de acesta, garantând întotdeauna dreptul deputaților de a vorbi în nume personal;

(b)

în timpul misiunii și, în special, cu ocazia reuniunilor oficiale cu reprezentanți străini și a unor eventuale interviuri, alți deputați trebuie constant și de fiecare dată să lase să se înțeleagă clar, și acest lucru să ajungă clar la urechile publicului, că nu vorbesc în numele Parlamentului dacă adoptă poziții diferite de cele adoptate de Parlament la cele mai recente sesiuni de votare; deputații care nu respectă această regulă ar trebui să fie chemați la ordine de președintele misiunii și, în cazul unei încălcări grave sau al unor încălcări repetate ale acestui articol, li s-ar putea interzice să participe la misiuni;

30.

subliniază că este extrem de important ca misiunile de observare a alegerilor să se soldeze cu informații relevante și recomandări la obiect pentru a întări sistemul electoral și a contribui la combaterea ingerințelor străine în procesele electorale; consideră că Parlamentul ar trebui să le interzică deputaților să participe în nume personal la misiuni neautorizate și neoficiale de observare a alegerilor; afirmă răspicat că eurodeputații ar trebui să participe numai la misiunile de observare a alegerilor decise și autorizate de Conferința președinților; reamintește că s-a introdus procedura Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor de aplicat în „cazurile în care eurodeputații se implică individual în misiuni neoficiale de observare a alegerilor” (adoptată la 13 decembrie 2018), care prevede excluderea deputaților din delegațiile oficiale ale Parlamentului de observare a alegerilor pe durata mandatului; îndeamnă administrația Parlamentului să adopte sancțiuni mai stricte, inclusiv amenzi substanțiale și alte măsuri restrictive, împotriva eurodeputaților care participă la misiuni electorale neoficiale, precum și împotriva celor care, când participă la misiunile de observare autorizate ale Parlamentului, nu respectă cu strictețe normele aplicabile; consideră că misiunile de observare a alegerilor ar trebui să pună și mai mult accentul pe ingerințele reale sau pe tentativele de ingerință înainte de ziua alegerilor, în special dacă această ingerință are loc online sau pe platformele de comunicare socială;

31.

insistă pe ideea că deplasările individuale ale deputaților în Parlamentul European fac parte integrantă din libertatea lor de a-și exercita mandatul; își reiterează solicitarea de a impune norme obligatorii de transparență pentru deplasările eurodeputaților care sunt plătite de țări și entități străine, precizând detaliile care trebuie furnizate, inclusiv, fără limitare, numele agentului de plată, o listă de cheltuieli și motivul călătoriei; reamintește că astfel de deplasări nu trebuie considerate delegații oficiale ale Parlamentului și le cere eurodeputaților implicați în astfel de călătorii să evite orice confuzie în această privință, propunând să se impună sancțiuni stricte în caz de nerespectare; consideră că misiunile efectuate de deputați în calitate de raportori pot fi întotdeauna considerate oficiale; roagă să se ia măsuri pentru ca costurile deplasărilor în țări terțe care se încadrează în mandat să fie suportate de Parlament;

32.

își reiterează apelul de a impune norme mai stricte pentru deplasările funcționarilor plătite de țări și entități străine; consideră că ar trebui întocmite norme similare pentru deplasările efectuate de APA sau de personalul grupurilor politice;

33.

sugerează să se limiteze la 100 EUR valoarea maximă a cadourilor oferite eurodeputaților; încurajează monitorizarea mai strictă a tuturor invitațiilor, cadourilor și deplasărilor primite de deputați și de personal, dacă provin din țări din afara UE;

34.

consideră că Parlamentul trebuie să acorde prioritate absolută muncii delegațiilor sale oficiale în relația cu țările din afara UE; reamintește că ar trebui interzisă orice activitate sau reuniune a oricărei grupări neoficiale de deputați care ar putea fi confundată cu o activitate oficială a Parlamentului; propune să se interzică grupurile de prietenie cu țările din afara UE pentru care există deja delegații oficiale ale Parlamentului, recunoscând că grupurile de prietenie ar trebui să continue să existe, de la caz la caz, pentru activități legate de anumite teritorii nesuverane, minorități persecutate sau parteneri pentru care nu există o delegație oficială a Parlamentului; subliniază, de asemenea, că țările terțe ar trebui să interacționeze cu Parlamentul prin intermediul Comisiei pentru afaceri externe, al delegațiilor oficiale existente ale Parlamentului, al altor comisii și al Grupului de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor, după caz; subliniază că anumite excepții ar trebui condiționate de depunerea unor declarații oficiale în registrul de transparență pentru intergrupuri și alte grupuri informale ținut de chestori, în declarațiile respective să figureze numele tuturor eurodeputaților și al părților interesate implicate și informații despre toate reuniunile organizate; este de părere că grupurile de prietenie trebuie să declare public orice sprijin financiar sau ajutor în natură primit, inclusiv sumele exacte și asistența furnizată de părți terțe; consideră, în acest sens, că se impune o modificare a articolului 35 din Regulamentul său de procedură; insistă pe ideea că trebuie modificat articolul 176 din Regulamentul său de procedură pentru a putea sancționa efectiv încălcările; subliniază, în paralel, că Parlamentul și membrii săi trebuie să se asigure că delegațiile funcționează în mod satisfăcător, în special că respectă poziția Parlamentului European, adoptată în plen; solicită, în acest sens, o reorganizare urgentă a structurii, rolului și sferei de acțiune ale delegațiilor parlamentare, care ar trebui să acționeze întotdeauna în sintonie completă cu celelalte organe parlamentare implicate în definirea acțiunii externe a Uniunii Europene;

35.

îndeamnă eurodeputații să fie vigilenți cu anumite entități care, sub pretextul că se ocupă de chestiuni de politică generală, sunt vectori de influență și de ingerință nedeclarată ai unor țări străine;

Integritatea muncii parlamentare

36.

reamintește importanța rezoluțiilor de urgență, care se înscriu în acțiunea Parlamentului de protejare a drepturilor omului în întreaga lume; denunță orice încercare de a le influența; recunoaște că ele trebuie să își păstreze caracterul urgent, dar propune să se acorde o perioadă de timp potrivită pentru redactarea lor, pentru a asigura o protecție corespunzătoare de influențe externe; reiterează că domeniul lor de aplicare ar trebui respectat cu strictețe; subliniază că forța și impactul rezoluțiilor de urgență ale Parlamentului privind drepturile omului nu ar trebui subminate;

37.

consideră că ingerințele străine sau tentativele de ingerințe externe nu trebuie să rămână fără consecințe pentru țara responsabilă; își propune să suspende orice propunere legislativă sau nelegislativă privind cooperarea cu autoritățile de stat ale unei astfel de țări o perioadă proporțională cu gravitatea ingerinței; intenționează, în cadrul procedurii bugetare anuale, să suspende toate finanțările din programele Uniunii acordate autorităților de stat ale unei astfel de țări, menținând, în același timp, finanțarea pentru organizațiile societății civile și mass-media independentă, precum și pentru asistența umanitară; consideră că Comisia sa pentru afaceri externe ar trebui să îl invite pe ambasadorul la UE al unei astfel de țări să apară în față Comisiei pentru afaceri externe pentru un schimb de opinii;

38.

recomandă ca rezoluțiile votate de Parlament pe teme internaționale să fie însoțite de o anexă care să conțină o listă a persoanelor sau instituțiilor cu care s-au întâlnit raportorul și raportorii alternativi, cu excepția persoanelor a căror securitate ar fi pusă în pericol dacă ar fi menționate, a căror identitate se comunică organismului desemnat în acest scop care are grijă să nu o divulge; prin urmare, recomandă ca deputații care elaborează rapoarte sau avize să fie obligați să anexeze o listă care să indice tot evantaiul de expertiză externă și de opinii primite de raportor;

39.

consideră că toți deputații ar trebui să aibă obligația de a publica toate reuniunile programate cu părți terțe (reprezentanți ai grupurilor de interese); subliniază necesitatea de a face procesul de divulgare cât mai simplu și mai rapid posibil, menținând integritatea procedurii; consideră că articolul 11 din Regulamentul său de procedură ar trebui modificat astfel încât să cuprindă definiții a ce înseamnă „reuniuni programate” și „rol activ”; consideră că obligațiile care decurg din această regulă ar trebui extinse la toți deputații în Parlamentul European; subliniază totuși că sistemul de declarare a acestor reuniuni ar trebui actualizat, dat fiind mai ales că deocamdată în el nu sunt prinse subcomisiile; cere să se includă în sistem și delegațiile Parlamentului; consideră că ar trebui adoptate norme similare pentru reuniunile la care participă funcționari ai Parlamentului, APA și personalul grupurilor politice; regretă că unii deputați nu își declară întâlnirile cu reprezentanții grupurilor de interese deși au obligația să o facă;

40.

cere ca dispozițiile actuale ale Acordului interinstituțional privind registrul de transparență în Parlamentul să fie aplicate, și respectarea lor supravegheată și impusă, cu mai multă strictețe; propune ca eurodeputații și cabinetele lor să aibă obligația de a declara întâlnirile cu reprezentanți diplomatici ai țărilor din afara UE, precum și cu reprezentanți ai grupurilor de interese care intră sub incidența Registrului de transparență al UE, fiind permise excepții în cazurile în care dezvăluirea unor nume de persoane sau organizații ar putea pune în pericol viața sau siguranța unor oameni; subliniază că declarațiile ar trebui să fie cât mai clare și mai accesibile publicului cu putință; consideră că ar trebui aplicate sancțiuni ori de câte ori nu sunt depuse astfel de declarații;

41.

insistă că ar trebui să fie obligatoriu să se declare participarea la orice conferință sau eveniment organizat sau finanțat de entități din afara UE, inclusiv state, companii private, ONG-uri și grupuri de reflecție din străinătate;

42.

este preocupat de faptul că unii deputați în Parlamentul European sunt membri ai unor partide politice care au primit sprijin financiar din partea unor entități din afara UE, inclusiv din Rusia, și că pozițiile lor politice au fost clar influențate de acest sprijin;

43.

ține să amintească că eurodeputații, personalul lor și personalul grupurilor politice ar trebui să își exercite gândirea critică și să nu mai depună sistematic propuneri de amendamente redactate în prealabil de părți terțe;

44.

cere să se înceapă discuții interinstituționale pentru revizuirea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență, cu mult înainte de termenul prevăzut, și anume iulie 2025; cere să se analizeze Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare (14) din 13 aprilie 2016 pentru a vedea cum pot fi inserate principiile transparenței și integrității printre angajamentele și obiectivele comune ale procesului legislativ;

45.

insistă vehement că este nevoie de transparență, de exemplu prin înscrierea în Registrul de transparență al UE, în raport cu finanțarea primită de reprezentanții grupurilor de interese, gen ONG-uri, grupuri de reflecție și servicii de consultanță, care doresc să aibă contacte cu Parlamentul, în special când solicită sprijin sau sponsorizări din partea deputaților pentru a organiza reuniuni în clădirile Parlamentului, când sunt invitați la audieri, la un schimb de opinii sau orice alt eveniment planificat sau când participă la un studiu sau fac muncă de cercetare în numele Parlamentului; în acest sens, salută propunerea de a înăspri controalele asupra reprezentanților grupurilor de interese, printre altele să se impună condiția de a fi înscriși mai întâi în registrul de transparență pentru a putea lua cuvântul la reuniunile comisiilor; încurajează adoptarea unor dispoziții speciale pentru reprezentanții grupurilor de interese ale căror activități nu intră în domeniul de aplicare al registrului de transparență, de pildă reprezentanți ai unor țări din afara UE, cu statut diplomatic; solicită să se acorde o atenție deosebită criteriilor de proporționalitate și necesității de a evita procedurile greoaie;

46.

solicită să se evalueze dacă organizațiile înscrise în prezent în registrul de transparență al UE au fost supuse influenței externe și dacă au respectat efectiv Codul de conduită; solicită ca raportul anual privind funcționarea registrului să includă un capitol despre incidentele legate de riscul de ingerințe străine;

47.

consideră că registrul de transparență al UE trebuie consolidat mărindu-i bugetul și numărul de angajați, astfel încât să poată verifica mai amănunțit informațiile furnizate de solicitanți și de entitățile înregistrate; propune să se aibă în vedere o extindere a domeniului său de aplicare, să se prevadă obligații în plus pentru entitățile înregistrate și ca încălcările Codului de conduită să fie pedepsite cu măsuri mai restrictive;

48.

consideră că ar fi bine ca Parlamentul să discute despre opțiunile de îmbunătățire a transparenței și de combatere a corupției în situațiile în care reprezentanții grupurilor de interese încearcă să influențeze propunerile sau rezoluțiile legislative, inclusiv prin întâlniri cu deputații, cu personalul lor sau cu personalul grupurilor politice; subliniază că acest lucru ar putea include măsuri mai stricte pentru înregistrarea reprezentanților grupurilor de interese în registrul de transparență;

49.

reamintește că Registrul de transparență (anexa II) impune ONG-urilor să dezvăluie principalele lor surse de finanțare pe categorii, în timp ce acest lucru nu este valabil pentru reprezentanții grupurilor de interese comerciale sau pentru intermediarii acestora, care au doar obligația de a furniza o estimare a costului anual al activităților de lobby; cere să se facă o verificare financiară temeinică a tuturor grupurilor de interese, ONG-urilor și firmelor de consultanță înainte de a le înscrie în Registrul de transparență și o analiză a tuturor grupurilor de interese înregistrate în momentul de față în registrul de transparență; cere ca aceste organizații să dea dovadă de transparență și în legătură cu componența organelor lor de conducere și să declare că respectă obligațiile legale aplicabile, îndeosebi obligațiile de finanțare și de contabilitate; face un apel la toate agențiile de consultanță care doresc să se înregistreze să fie transparente în raport cu clientela lor; solicită să se elaboreze o definiție juridică clară a „reprezentanților grupurilor de interese” și a „statutului de ONG”, care să se aplice tuturor organizațiilor care doresc să fie înscrise în registrul de transparență și să devină eligibile pentru finanțare din partea UE; subliniază că ONG-urile care primesc bani de la părți terțe ce nu sunt obligate să se înscrie în Registrul de transparență trebuie să își dezvăluie sursele de finanțare, furnizând aceleași informații ca toate entitățile înregistrate în mod obișnuit; subliniază că măsurile care impun ONG-urilor să dezvăluie toate sursele de finanțare trebuie să țină seama de situația ONG-urilor care își desfășoară activitatea în țări cu regimuri autoritare și neliberale, în special atunci când dezvăluirea acestor informații le-ar putea pune pe acestea precum și activitatea lor în pericol, din cauza aplicării legislației represive, cum ar fi legile privind „agenții străini” și alte legi similare;

50.

constată că într-un scandal de corupție recent două ONG-uri au fost folosite abuziv ca paravan pentru a finanța activități ilegale și a influența procesul decizional al Parlamentului în numele unor terțe părți;

51.

cere să se înăsprească verificările și controlul reprezentanților grupurilor de interese și ai altor părți interesate relevante care colaborează strâns cu Parlamentul sau cu alte instituții ale UE, pentru a identifica nereguli, fraude sau încălcări ale obligațiilor, inclusiv activități care contravin valorilor UE, definite la articolul 2 din TUE, sau încălcări ale obligațiilor legate de înregistrarea lor în registrul de transparență; în cazul în care au loc astfel de încălcări cere să se suspende sau să se rezilieze contractele sau să li se reducă durata, și să se recupereze fondurile;

52.

reamintește că măsurile UE existente împotriva canalelor de televiziune rusești ar trebui aplicate pentru a combate mai bine propaganda rusă;

53.

este îngrijorat de ingerința organizațiilor islamiste inspirate de state din afara UE;

54.

cere să se dea curs de urgență propunerilor din raportul INGE 1, care recomanda încă de pe atunci ca instituțiile UE să reformeze registrul de transparență, inclusiv prin introducerea unor norme de transparență mai stricte, ca de pildă pentru călătoriile oferite de țări și entități străine funcționarilor instituțiilor UE, printr-o mai mare transparență și responsabilitate din partea grupurilor de prietenie, prin cartografierea finanțării străine pentru activitățile de lobby legate de UE și printr-o mențiune care să permită identificarea finanțării din partea guvernelor străine; roagă statele membre să își armonizeze legile privind ingerințele externe și să interzică donațiile externe pentru partidele și fundațiile politice;

55.

își reafirmă angajamentul de a impune o perioadă de incompatibilitate de șase luni pentru foștii eurodeputați; subliniază că această perioadă ar trebui să înceapă imediat după ce li se termină mandatul; consideră că respectarea acestei perioade de existență a stării de incompatibilitate ar trebui monitorizată de viitorul organism de etică al UE;

56.

solicită serviciilor Parlamentului să creeze un sistem de monitorizare și norme pentru a revoca accesul foștilor deputați în Parlamentul European care desfășoară activități de lobby pe lângă Parlament în numele unor țări cu grad ridicat de risc după perioada de incompatibilitate, își folosesc cunoștințele dobândite în timpul mandatului lor de funcționari publici împotriva intereselor Uniunii și a interesului public sau chiar participă la operațiuni de trafic de influență sau la ingerințe la nivel mondial;

57.

consideră că deputații în Parlamentul European trebuie să fie mai transparenți cu privire la orice activitate colaterală remunerată pe care ar putea-o desfășura, aplicând norme revizuite și mai precise în raport cu obligația de a declara veniturile colaterale obținute, poziției în care sunt obținute și a clienților pentru care deputații lucrează contra plată; își reiterează apelul pentru norme mai stricte pentru eurodeputații care desfășoară activități colaterale remunerate, cu un accent special pe restricționarea activităților derulate în numele organizațiilor sau persoanelor prinse în domeniul de aplicare al registrului de transparență; se angajează să introducă o interdicție pentru deputații în Parlamentul European care desfășoară activități colaterale remunerate pentru state sau entități dependente din afara UE cu grad ridicat de risc pe durata mandatului lor; își reiterează apelul de a se interzice exercitarea de către deputații în Parlamentul European a unor activități secundare remunerate în numele unor organizații sau entități care intră sub incidența Registrului de transparență, pentru a se evita posibilele conflicte de interese în cursul exercitării mandatului de deputat; consideră că Statutul deputaților în Parlamentul European ar trebui să facă obiectul unei revizuiri legislative, cu un accent deosebit pe activitățile colaterale; consideră că Parlamentul trebuie să dea dovadă de mai multă transparență în această privință; solicită ca declarațiile eurodeputaților cu privire la activitățile colaterale să facă obiectul unor controale instituționale și să fie însoțite de documente justificative, așa cum se întâmplă deja în unele state membre;

58.

solicită aplicarea unor norme care să excludă orice activitate ce ar putea submina activitățile oficiale ale Parlamentului, în special dacă aceste activități implică interacțiunea cu țări din afara UE; relevă că eurodeputații au libertatea de a ocupa funcții în organizații cu sediul în afara UE și care nu intră în domeniul de aplicare al Registrului de transparență sau de a lucra pentru sau în numele unor țări din afara UE, sub rezerva excepțiilor menționate în altă parte în prezenta rezoluție, ținând să reamintească, totodată, că eurodeputații trebuie să declare cuantumul veniturilor secundare obținute, calitatea în care sunt obținute și clienții în numele cărora lucrează pe bani, în conformitate cu amendamentele relevante la Codul de conduită;

59.

sprijină ideea de a revizui site-ului Parlamentului cu scopul de a pune mai ușor informațiile la dispoziția publicului; cere să se pună la punct un sistem ușor de utilizat pe site-ul Parlamentului care să permită ca textul votat și rezultatele votului să fie filtrate pe grup și pe deputat la fiecare vot prin apel nominal; cere să se publice amprenta legislativă a textelor și amendamentelor propuse; reamintește atașamentul său dovedit față de transparență și eforturile sale de a se asigura că documentele, indiferent de suportul lor, sunt ușor accesibile tuturor cetățenilor și subliniază că ele ar trebui să fie puse la dispoziție într-un format deschis, ușor de utilizat și prelucrabil automat;

60.

revine insistent asupra ideii că toate instituțiile UE care participă la triloguri ar trebui să asigure accesul direct la documentele legislative, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 (15), cu excepția cazului în care divulgarea lor ar submina grav procesul decizional; subliniază că, în hotărârea recentă în cauza T-163/21 (16), Tribunalul a ajuns la concluzia că trebuie asigurat un acces cât mai larg posibil la documentele legislative; invită Consiliul să se conformeze întru totul acestei hotărâri; solicită instituțiilor UE să dea curs pe deplin hotărârii CJUE în cauza T-540/15 (17) privind accesul la documentele trilogurilor;

61.

consideră că printre documentele care sunt direct accesibile prin registrul public al Parlamentului trebuie să se numere documentele legislative pregătitoare ca, de pildă, documentele politice sau tehnice ale trilogurilor, inclusiv toate versiunile documentului comun pe mai multe coloane la care se face referire în Codul de Conduită privind negocierea în contextul unei proceduri legislative ordinare;

62.

salută decizia de a introduce o formare obligatorie privind avertizorii de nereguli pentru personalul de conducere al Parlamentului și APA; solicită măsuri mai ferme pentru a spori protecția avertizorilor de integritate în rândul membrilor personalului și al APA, în special prin modificarea articolului 22c din Regulamentul nr. 31 (CEE), 11 (CEEA) („Statutul funcționarilor UE”) pentru a-l alinia la standardele prevăzute în Directiva (UE) 2019/1937 („Directiva privind avertizorii”) și prin revizuirea în consecință a normelor interne de aplicare a articolului 22c din Statutul funcționarilor;

63.

subliniază că codificarea normelor de bună administrare prin stabilirea unor aspecte-cheie ale procedurii administrative, precum notificările, dreptul de a fi audiat și dreptul fiecărei persoane de a avea acces la propriul dosar, ar aduce o contribuție pozitivă la transparența, integritatea și responsabilitatea instituțiilor UE și le-ar face mai puțin vulnerabile la corupție;

Cooperarea cu alte instituții unionale și naționale

64.

felicită Comisia pentru pachetul anunțat privind apărarea democrației, care cuprinde o directivă, care vizează introducerea unor standarde comune de transparență și responsabilitate pentru serviciile de reprezentare a intereselor coordonate sau plătite din afara UE, contribuind la buna funcționare a pieței interne și protejând spațiul democratic al UE de ingerințele externe disimulate; invită, în acest sens, Comisia să facă o evaluare temeinică a impactului, în conformitate cu obligațiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, înainte de a prezenta noi recomandări și propuneri legislative;

65.

felicită Comisia pentru anunțul că va propune, ca parte a pachetului privind apărarea democrației, o directivă privind transparența reprezentanților grupurilor de interese care acționează în numele unor țări din afara UE, care să stabilească cerințe armonizate de transparență pentru furnizarea de servicii din afara UE; merită felicitări și pentru recomandarea complementară privind desfășurarea de alegeri într-un mediu sigur și protejat și pentru recomandarea privind intensificarea sprijinului material și moral pentru organizațiile societății civile; se așteaptă ca propunerea să asigure condiții de concurență loială pentru reprezentarea intereselor în UE și să respecte legislația internațională și legislația privind drepturile omului, în special în ce privește exercitarea libertăților civice;

66.

felicită Comisia pentru pachetul anticorupție, care cuprinde propunerea de a actualiza normele UE privind combaterea corupției prin intermediul dreptului penal;

67.

apreciază propunerea Comisiei de a institui un nou regim de sancțiuni care să vizeze actele grave de corupție din întreaga lume;

68.

își reiterează apelul pentru înființarea rapidă a unui organism de etică independent al UE și se angajează să încheie negocierile interinstituționale până la sfârșitul lui 2023; reamintește că orice astfel de organism trebuie să respecte separarea puterilor între instituții; consideră că în mandatul organismului, care ar trebui să fie de natură consultativă, ar trebui să intre sarcina de a examina, de la caz la caz, dacă deputații sau foștii deputați au intenția de a lucra pentru orice guvern din afara UE sau orice entitate controlată de un guvern din afara UE în timpul mandatului și după ce își încheie mandatul; face un apel la deputații în Parlamentul European să respecte valorile și standardele Parlamentului și să nu intre în solda unor guverne autoritare și nedemocratice sau a unor entități de stat conexe după ce își încheie mandatul;

69.

regretă că Comisia tergiversează prezentarea propunerii sale și lipsa sa de ambiție privind înființarea unui organism unional de etică independent și interinstituțional; roagă instituțiile să ajungă repede la un acord referitor la condițiile înființării organismului, pentru a garanta mai multă consecvență în privința obligațiilor etice prinse acum în diferite norme de procedură și coduri de conduită ale instituțiilor; reamintește necesitatea de a lămuri și de a comunica clar normele aplicabile foștilor deputați care desfășoară activități de lobby care intră sub incidența Registrului de transparență; reamintește necesitatea de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a standardelor funcției publice prevăzute în Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European și a altor norme adoptate de Parlament și de organismele sale investigând abaterile și propunând sancțiuni; insistă pe ideea că organismul de etică trebuie înființat pe un temei juridic clar și să își înceapă munca cât mai curând posibil; subliniază că organismului de etică ar trebui să i se confere prerogative de investigare adecvate, inclusiv capacitatea de a acționa din proprie inițiativă, precum și prerogativa de a solicita documente administrative, respectând totodată imunitatea deputaților în Parlamentul European și libertatea lor de mandat și protejând garanțiile procedurale aplicabile; consideră că, deși Parlamentul este deschis unei largi participări, trebuie să colaboreze cu Comisia pentru ca negocierile să nu fie întârziate de alte instituții;

70.

evidențiază intenția Parlamentului de a asigura unilateral accesul rapid, ușor și sistematic al eurodeputaților la consilierea despre posibilele conflicte de interese oferită de Comitetul consultativ pentru conduita deputaților; promite să reformeze Comitetul consultativ; cere așadar să se înăsprească dispozițiile Codului de conduită al deputaților în Parlamentul European pentru a asigura un sistem mai eficient și mai transparent pentru deputații și foștii deputați care lucrează pentru interese externe, dacă se constată că eurodeputații nu respectă normele și obligațiile; sugerează ca Comitetul consultativ să joace și un rol proactiv, dându-i-se inclusiv capacitatea de a acționa din proprie inițiativă; consideră că Comitetul consultativ ar trebui să poată trata direct plângerile;

71.

atrage atenția că Ombudsmanul face o muncă valoroasă în această privință și consideră că o cooperare mai susținută între Parlament și Ombudsman ar putea fi utilă în viitor;

72.

invită statele membre și toate instituțiile UE să intensifice cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și Parchetul European (EPPO) și subliniază că Parlamentul trebuie să coopereze mai strâns cu aceste organisme; recomandă ca obiectul de activitate al EPPO să fie extins la întreaga Uniune, ceea ce i-ar facilita cooperarea cu alte instituții și ar asigura o mai bună urmărire penală a cazurilor în țările care în prezent nu participă la EPPO;

73.

se angajează să introducă o declarație obligatorie privind absența conflictelor de interese pentru raportori și raportorii alternativi;

74.

afirmă încă o dată că decizia politică privind conflictele de interese ale comisarilor desemnați înainte de audieri rămâne o competență democratică și instituțională a Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului;

75.

invită secretariatul Registrului de transparență al UE să interzică toate entitățile care au relații directe sau indirecte cu guvernul Federației Ruse, în temeiul Deciziei Consiliului din 3 iunie 2022 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina și războiul ilegal de agresiune purtat de Rusia în Ucraina; propune să se continue deliberările cu privire la o abordare care să fie aplicată entităților care au legături cu Republica Populară Chineză și cu alte țări care se amestecă sau sunt bănuite că vor să se amestece în afacerile europene cu intenții rele; ia act de faptul că Conferința președinților a decis că diplomații și reprezentanții guvernului chinez nu vor fi invitați în Parlament; solicită ca Registrul de transparență al UE să fie modificat pentru a prevedea sancțiuni ori de câte ori entitatea înregistrată reprezintă, fie direct, fie ca intermediar, interesele guvernelor, ale entităților dependente sau ale întreprinderilor din sectoare strategice ale țărilor care s-au amestecat în trecut în procesele democratice din UE;

76.

constată că orientările actuale pentru ONG-uri și alte părți interesate care nu sunt incluse în registrul de transparență s-au dovedit a fi insuficiente; subliniază că se impune o verificare prealabilă riguroasă înainte de înregistrarea în Registrul de transparență pentru a dezvălui toate sursele de finanțare; observă că ar trebuie să se poată merge pe firul finanțării din fondurile UE de la beneficiarul direct până la beneficiarul final atunci când există o transmitere în lanț a fondurilor; cere să se revizuiască orientările privind înregistrarea în Registrul de transparență, pentru a introduce cerința de a declara toate fondurile primite și trimise, inclusiv transferul de fonduri de la un ONG la altul și de la o parte interesată la alta;

77.

propune să se armonizeze condițiile de exercitare a imunității parlamentare a eurodeputaților între diferitele state membre; solicită, în acest sens, revizuirea Protocolului nr. 7 la TUE și la TFUE privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

78.

este hotărât să intensifice dialogul și cooperarea cu serviciile de informații, autoritățile judiciare și ordine publică din cele trei state membre în care își are sediul, pentru a asigura securitatea și integritatea Parlamentului European și a-l proteja de tentativele de ingerință din partea unor țări din afara UE; în acest scop, invită serviciile de informații din fiecare stat membru să comunice sistematic autorităților europene competente și serviciilor de securitate ale statelor în care își are sediul Parlamentul European orice informații pe care le pot obține cu privire la ingerințele externe în procesele democratice din Uniune;

79.

roagă instituțiile UE să depună eforturi pentru a determina statele membre să adopte reglementări interne mai stricte în legătură cu achiziționarea de programe spion și de instrumente de supraveghere și să evalueze programele spion și instrumentele de supraveghere folosite în prezent; reține că UE ar trebui să aplice măsurile de reglementare existente pentru a-i trage la răspundere juridică pe operatorii internaționali răuintenționați din industria programelor spion comerciale și a tehnologiilor de supraveghere;

80.

insistă pe ideea că trebuie să revizuiască lista activităților pentru care deputații pot fi sancționați în baza acestui raport; solicită să se introducă avertismente și atenționări adecvate pentru eurodeputații care nu se conformează și, după un termen rezonabil, să se aplice sancțiuni pe măsură; remarcă mai ales necesitatea de a revizui articolul 176 din Regulamentul său de procedură pentru a permite aplicarea de sancțiuni pentru alte infracțiuni decât perturbarea sesiunii plenare; consideră că ar trebui aplicate sancțiuni suplimentare în cazul în care un deputat în Parlamentul European este găsit vinovat de săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni în exercițiul funcțiunii;

81.

solicită revizuirea articolului 42c din Statutul funcționarilor privind concediul în interesul serviciului, care permite pensionarea anticipată netransparentă a unor angajați ai instituțiilor UE;

° °

82.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)
JO C 86, 6.3.2018, p. 126.

(2)
JO C 440, 30.12.2015, p. 17.

(3)
JO C 337, 20.9.2018, p. 120.

(4)
JO C 347, 9.9.2022, p. 61.

(5)
JO C 177, 17.5.2023, p. 109.

(6) Texte adoptate, P9_TA(2023)0030.

(7) Texte adoptate, P9_TA(2023)0055.

(8) Texte adoptate, P9_TA(2023)0054.

(9)
JO P 45, 14.6.1962, p. 1385.

(10)
JO L 262, 7.10.2005, p. 1.

(11) Rezoluția Parlamentului European din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului (JO C 167, 11.5.2023, p. 18).

(12) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 20 mai 2021 privind un registru de transparență obligatoriu (JO L 207, 11.6.2021, p. 1).

(13) După cum stă scris în raportul din 27 octombrie 2022 intitulat „Raportul anual privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2021”.

(14)
JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(15) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

(16) Hotărârea Tribunalului din 25 ianuarie 2023, cauza De Capitani/Consiliul, T-163/21, ECLI:UE:T:2023:15.

(17) Hotărârea Tribunalului din 22 martie 2018, Emilio de Capitani/Parlamentul European, T-540/15, ECLI:EU:T:2018:167.

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4011/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

Informatii

Apply Filters