OJ:C_202404024: P9_TA(2023)0259 – Directiva privind emisiile industriale – Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 11 iulie 2023 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) și a Directivei 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (COM(2022)0156 – C9-0144/2022 – 2022/0104(COD)) (Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

(1)

Pactul verde european (55) este strategia Europei menită să asigure, până în 2050, o economie neutră din punct de vedere climatic, curată și circulară, optimizând gestionarea resurselor și reducând la minimum poluarea, recunoscând totodată necesitatea elaborării unor politici profund transformatoare. De asemenea, Uniunea se angajează să respecte Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (56) și obiectivele sale de dezvoltare durabilă (57). Strategia UE pentru promovarea sustenabilității (58) în domeniul substanțelor chimice din octombrie 2020 și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării (59), adoptat în mai 2021, abordează în mod specific aspectele legate de poluare prevăzute în Pactul verde european. În paralel, noua Strategie industrială pentru Europa (60) subliniază și mai mult rolul potențial al tehnologiilor transformatoare. Printre politicile deosebit de relevante pentru această inițiativă se numără pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” (61), Strategia privind metanul (62) și Angajamentul privind metanul de la Glasgow (63), Strategia privind adaptarea la schimbările climatice (64), Strategia privind biodiversitatea (65), Strategia „De la fermă la consumator” (66) și Inițiativa privind produsele durabile (67). În plus, în contextul răspunsului UE la războiul dintre Rusia și Ucraina din 2022, REPowerEU (68) propune acțiuni europene comune pentru a sprijini diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică, pentru a accelera tranziția către energia din surse regenerabile, precum și pentru a îmbunătăți eficiența energetică.

(1)

Pactul verde european (55) este strategia Europei menită să asigure, până în 2050, o economie neutră din punct de vedere climatic, curată și circulară, optimizând (re-)utilizarea și gestionarea resurselor și reducând la minimum poluarea, recunoscând totodată necesitatea elaborării unor politici profund transformatoare, o tranziție echitabilă și necesitatea de a proteja sănătatea și starea de bine a cetățenilor de riscurile și efectele legate de mediu. De asemenea, Uniunea se angajează să respecte Acordul de la Paris (55a), Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (56) și obiectivele sale de dezvoltare durabilă (57), precum și implicarea sa în OMS. Strategia UE pentru promovarea sustenabilității (58) în domeniul substanțelor chimice din octombrie 2020 și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării (59), adoptat în mai 2021, abordează în mod specific aspectele legate de poluare prevăzute în Pactul verde european. În paralel, noua Strategie industrială pentru Europa (60) subliniază și mai mult rolul potențial al tehnologiilor transformatoare. Printre politicile deosebit de relevante pentru această inițiativă se numără Legea europeană a climei (60a), pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” (61), Strategia privind metanul (62) și Angajamentul privind metanul de la Glasgow (63), Strategia privind adaptarea la schimbările climatice (64), Strategia privind biodiversitatea (65), Strategia „De la fermă la consumator” (66), Strategia UE privind solul (66a) și Inițiativa privind produsele durabile (67). În plus, în contextul răspunsului UE la războiul dintre Rusia și Ucraina din 2022, REPowerEU (68) propune acțiuni europene comune pentru a sprijini diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică, pentru a accelera tranziția către energia din surse regenerabile, precum și pentru a îmbunătăți eficiența energetică.

(2)

Pactul verde european a prevăzut reexaminarea măsurilor adoptate de Uniune în vederea combaterii poluării provenite de la instalațiile industriale de mari dimensiuni, inclusiv analizarea domeniului de aplicare sectorial al legislației și a modalităților prin care ar putea asigura compatibilitatea deplină a acesteia cu politicile privind clima, energia și economia circulară. În plus, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia „De la fermă la consumator” prevăd, de asemenea, reducerea la sursă a emisiilor de poluanți, inclusiv în cazul surselor care nu intră în prezent în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (69). Prin urmare, combaterea poluării provenite de la anumite activități agroindustriale necesită includerea acestora în domeniul de aplicare al directivei respective.

(2)

Pactul verde european a anunțat o revizuire a măsurilor Uniunii de combatere a poluării cauzate de instalațiile industriale mari, inclusiv revizuirea domeniului de aplicare sectorial al legislației și a modului în care aceasta poate fi pe deplin coerentă cu politicile privind clima, energia, apa, calitatea aerului și economia circulară, protejând în același timp sănătatea și starea de bine a cetățenilor și protejând animalele de riscurile și impacturile legate de mediu și ținând seama de interconexiunile dintre sănătatea umană și sănătatea animală. În plus, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, Planul de acțiune privind economia circulară și Strategia „De la fermă la consumator” prevăd, de asemenea, îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor și a reutilizării, în același timp reducând reducerea la sursă a emisiilor de poluanți, inclusiv în cazul surselor care nu intră în prezent în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (69). Combaterea poluării cauzate de anumite activități agroindustriale, promovând în același timp practici agricole sustenabile care au multiple beneficii conexe pentru obiectivele de mediu și climatice ale Pactului verde european, necesită, prin urmare, includerea acestora în domeniul de aplicare al directivei respective.

(3)

Industria extractivă a Uniunii are un rol esențial în atingerea obiectivelor Pactului verde european și ale strategiei pentru politica industrială a UE, inclusiv ale strategiei actualizate. Materiile prime au o importanță strategică pentru tranziția digitală și tranziția verde, pentru transformarea energetică, a materialelor și a economiei circulare, precum și pentru consolidarea rezilienței economice a UE. În scopul atingerii acestor obiective, se impune dezvoltarea în continuare a capacităților interne durabile. Sunt necesare măsuri eficace, adaptate și armonizate pentru a se asigura stabilirea și utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, aplicând astfel procese care sunt cele mai eficiente și, totodată, au cel mai mic impact posibil asupra sănătății umane și a mediului. Mecanismele de guvernanță prevăzute în Directiva 2010/75/UE, care implică îndeaproape experții din domeniul industriei în procesul de elaborare a unor cerințe de mediu consensuale și adaptate, vor sprijini creșterea durabilă a activităților respective în Uniune. Elaborarea și disponibilitatea unor standarde convenite de comun acord vor asigura condiții de concurență echitabile pentru Uniune și, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Prin urmare, este oportun ca aceste activități să fie incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE.

(3)

Industria extractivă a Uniunii are un rol esențial în atingerea obiectivelor Pactului verde european și ale strategiei pentru politica industrială a UE, inclusiv ale strategiei actualizate. Materiile prime au o importanță strategică pentru tranziția digitală și tranziția verde, pentru transformarea energetică, a materialelor și a economiei circulare, precum și pentru consolidarea rezilienței și autonomiei economice a UE. În scopul atingerii acestor obiective, se impune dezvoltarea în continuare a capacităților și aprovizionării interne durabile, în special având în vedere creșterea cererii la nivel mondial, vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice. Sunt necesare măsuri eficace, adaptate și armonizate numai pentru activitățile referitoare la anumite minereuri metalifere și minereuri industriale specifice care au un impact semnificativ asupra mediului și/sau asupra consumului de apă și energie, cum ar fi prelucrarea chimică, confirmate de o evaluare a impactului, pentru a se asigura că cele mai bune tehnici disponibile sunt stabilite și utilizate, aplicând astfel procese care sunt atât cele mai eficiente, cât și cele mai scăzute efecte posibile asupra sănătății umane și asupra mediului. Pe baza unei evaluări a impactului, Comisia ar trebui să stabilească o listă exhaustivă a acestor activități referitoare la anumite minereuri industriale. Mecanismele de guvernanță prevăzute în Directiva 2010/75/UE, care implică îndeaproape experții din domeniul industriei în procesul de elaborare a unor cerințe de mediu consensuale și adaptate, vor sprijini creșterea durabilă a activităților respective în Uniune. Elaborarea și disponibilitatea unor standarde convenite de comun acord vor asigura condiții de concurență echitabile pentru Uniune și, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Prin urmare, este oportun ca aceste activități să fie incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE, precum și să se confere Comisiei competența de a adopta un act delegat pentru a modifica dispozițiile relevante din anexa I la Directiva 2010/75/UE, în cazul unor noi descoperiri masive de minerale în Uniune care au un impact semnificativ asupra mediului.

(3a)

Problemele persistente legate de mirosuri („poluarea olfactivă”), precum și problemele legate de deversarea apelor reziduale industriale, care pot fi agravate de fluctuațiile sezoniere ale condițiilor de mediu, reprezintă o preocupare deosebită în numeroase zone din Uniune și nu sunt abordate în mod adecvat în legislația existentă a Uniunii. Acest act de modificare ar trebui să ia în considerare impactul poluării olfactive și al evacuărilor de ape industriale asupra sănătății, calității mediului și calității vieții cetățenilor Uniunii.

(4)

Activitățile de creștere a porcinelor, a păsărilor de curte și a bovinelor generează emisii semnificative de poluanți în aer și în apă. Pentru a reduce cantitatea acestor emisii de poluanți, inclusiv a emisiilor de amoniac, metan, nitrați și gaze cu efect de seră, îmbunătățind astfel calitatea aerului, a apei și a solului, se impune reducerea pragului dincolo de care instalațiile pentru creșterea porcinelor și a păsărilor de curte sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și includerea în domeniul de aplicare respectiv și a activității de creștere a bovinelor. Cerințele BAT relevante au în vedere natura, dimensiunea, densitatea și complexitatea acestor instalații, inclusiv particularitățile sistemelor de creștere a bovinelor pe bază de pășunat, în care animalele sunt crescute doar sezonier în instalații interioare, precum și gama de efecte asupra mediului pe care acestea le pot avea. Cerințele de proporționalitate din cadrul BAT urmăresc să stimuleze fermierii să pună în aplicare tranziția necesară către practici agricole care respectă tot mai mult mediul.

(4)

Activitățile de creștere a porcinelor, a păsărilor de curte și a bovinelor, deși contribuie la securitatea alimentară, generează emisii semnificative de poluanți în aer și în apă. Pentru a reduce cantitatea acestor emisii de poluanți, inclusiv a emisiilor de amoniac, metan, nitrați și gaze cu efect de seră, îmbunătățind astfel calitatea aerului, a apei și a solului, se impune reducerea pragului dincolo de care instalațiile mari pentru creșterea porcinelor și a păsărilor de curte sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și includerea în domeniul de aplicare respectiv și a activității pe scară largă de creștere a bovinelor. Cerințele BAT relevante au în vedere natura, dimensiunea, densitatea și complexitatea acestor instalații, inclusiv particularitățile sistemelor de creștere a bovinelor pe bază de pășunat, în care animalele sunt crescute doar sezonier în instalații interioare, precum și gama de efecte asupra mediului pe care acestea le pot avea. BAT nu ar trebui să includă nicio recomandare care ar conduce la o trecere de la sistemele bazate pe pășuni la creșterea în întregime în interior. Cerințele de proporționalitate din cadrul BAT urmăresc să stimuleze fermierii să pună în aplicare tranziția necesară către practici agricole care respectă tot mai mult mediul. Standardele de mediu ridicate, atât în activitățile industriale, cât și în creșterea intensivă a animalelor, tind să crească valoarea producției de produse, respectând cerințele legislației de mediu a Uniunii. Prin urmare, pentru a promova standarde de mediu mai ridicate la nivel mondial, este esențial să se introducă reciprocitatea cu producătorii din afara Uniunii, stimulând astfel importul pe piața internă de produse care respectă obligații de mediu similare, începând cu producția agricolă prevăzută în anexa Ia, astfel cum se prevede în prezenta directivă și extinzând eventual această reciprocitate la activitățile industriale.

(5)

O creștere semnificativă a numărului de instalații de mari dimensiuni pentru producția de baterii pentru vehicule electrice va avea loc probabil în Uniune până în 2040, crescând ponderea Uniunii în producția mondială de baterii. Deși o serie de activități din lanțul valoric al bateriilor sunt deja reglementate de Directiva 2010/75/UE, iar bateriile sunt reglementate ca produse de Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului* +., se impune totuși includerea în domeniul de aplicare al directivei a instalațiilor de mari dimensiuni producătoare de baterii, asigurându-se faptul că acestea cad în egală măsură sub incidența cerințelor prevăzute în Directiva 2010/75/UE și, prin urmare, contribuie la o creștere mai durabilă a activității de fabricare a bateriilor. Includerea instalațiilor de mari dimensiuni producătoare de baterii în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE va îmbunătăți din perspectivă globală sustenabilitatea bateriilor și va reduce la minimum impactul acestora asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viață.

(5)

O creștere semnificativă a numărului de instalații de mari dimensiuni pentru producția de baterii pentru vehicule electrice va avea loc probabil în Uniune până în 2030, crescând ponderea Uniunii în producția mondială de baterii. Deși o serie de activități din lanțul valoric al bateriilor sunt deja reglementate de Directiva 2010/75/UE, alte activități, cum ar fi asamblarea modulelor de baterii și a pachetelor de baterii, în mod clar nu intră în domeniul său de aplicare. De asemenea, bateriile ca produse sunt reglementate de Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului* +. Cu toate acestea, se impune totuși includerea în domeniul de aplicare al directivei a instalațiilor de mari dimensiuni producătoare de baterii, cu excepția instalațiilor care asamblează module de baterii și pachete de baterii, asigurându-se astfel că astfel de instalații mari de producție cad în egală măsură sub incidența cerințelor prevăzute în Directiva 2010/75/UE și, prin urmare, contribuie la o creștere mai durabilă a producției de baterii. Includerea instalațiilor de mari dimensiuni producătoare de baterii în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE va îmbunătăți din perspectivă globală sustenabilitatea bateriilor și va reduce la minimum impactul acestora asupra mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viață.

(5a)

Hidrogenul din surse regenerabile va fi esențial pentru înlocuirea combustibililor fosili în sectoarele greu de decarbonizat, în industriile mari consumatoare de energie și în transporturi, pentru diversificarea mixului energetic al Uniunii și pentru stimularea progreselor în direcția neutralității climatice până cel târziu în 2050. Producția de hidrogen prin electroliza apei are un impact mult mai redus asupra mediului decât producția sa în centralele pe bază de hidrogen convențional, amprenta de apă fiind un parametru esențial și un parametru specific locului, care depinde de disponibilitatea, consumul, degradarea și poluarea apei la nivel local. Deși are nevoie de apă de înaltă calitate pentru producerea sa, hidrogenul ca vector energetic oferă un mare potențial de autosuficiență întreprinderilor mici și mijlocii.

(6)

În vederea consolidării în continuare a accesului publicului la informațiile despre mediu, trebuie clarificat faptul că autorizațiile pentru instalații acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE trebuie să fie puse la dispoziția publicului pe internet, în mod gratuit și fără a restricționa accesul utilizatorilor înregistrați. Un rezumat uniform al autorizațiilor ar trebui, de asemenea, să fie pus la dispoziția publicului în aceleași condiții.

(6)

În vederea consolidării în continuare a accesului publicului la informațiile despre mediu, trebuie clarificat faptul că autorizațiile pentru instalații acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE trebuie să fie puse la dispoziția publicului pe internet, în mod gratuit și fără a restricționa accesul utilizatorilor înregistrați, asigurând, în același timp, protecția informațiilor comerciale confidențiale. Un rezumat uniform al autorizațiilor ar trebui, de asemenea, să fie pus la dispoziția publicului în aceleași condiții. În acest scop, Comisia ar trebui să stabilească orientări privind publicarea autorizațiilor.

(8)

De asemenea, statele membre ar trebui să adopte măsuri de asigurare a conformității în vederea promovării, monitorizării și asigurării respectării obligațiilor impuse persoanelor fizice sau juridice în temeiul Directivei (UE) 2010/75/UE. Ca parte a măsurilor de asigurare a conformității, autoritățile competente ar trebui să poată suspenda funcționarea unei instalații în cazul în care o încălcare repetată a condițiilor de autorizare și nepunerea în aplicare a constatărilor din raportul de inspecție reprezintă sau riscă să constituie un pericol pentru sănătatea umană sau un efect advers semnificativ asupra mediului, pentru a pune capăt pericolului respectiv.

(8)

De asemenea, statele membre ar trebui să adopte măsuri de asigurare a conformității în vederea promovării, monitorizării și asigurării respectării obligațiilor impuse persoanelor fizice sau juridice în temeiul Directivei (UE) 2010/75/UE. Ca parte a măsurilor de asigurare a conformității, pentru a pune capăt pericolului respectiv, autoritățile competente ar trebui să suspende funcționarea unei instalații în cazul în care o încălcare repetată a condițiilor de autorizare și nepunerea în aplicare a constatărilor din raportul de inspecție reprezintă sau riscă să constituie un pericol pentru sănătatea umană sau un efect advers semnificativ asupra mediului unuia sau mai multor state membre, de exemplu, prin evacuarea apelor reziduale, și afectează în mod negativ serviciile ecosistemice, cum ar fi furnizarea de apă potabilă. Autoritatea competentă ar trebui să îmbunătățească comunicarea cu părțile interesate afectate și să informeze operatorii de apă potabilă și de ape reziduale, precum și autoritățile competente transfrontaliere afectate de o încălcare.

(9)

Pentru a promova eficiența energetică a instalațiilor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și care desfășoară activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, este oportun ca aceste instalații să fie supuse cerințelor de eficiență energetică în ceea ce privește unitățile de ardere sau alte unități care emit dioxid de carbon la fața locului.

(9)

Pentru a promova eficiența energetică a instalațiilor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și care desfășoară activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, este oportun să se aplice principiul „eficiența energetică înainte de toate”, iar instalațiile care nu pun în aplicare un sistem certificat de gestionare a energiei sau cele care nu pun în aplicare rezultatele unui audit energetic certificat să fie supuse cerințelor de eficiență energetică în ceea ce privește unitățile de ardere sau alte unități care emit dioxid de carbon la fața locului. Planul REPowerEU afirmă că măsurile de eficiență energetică pot îmbunătăți reziliența în cazul perturbării importurilor de energie din țările terțe în Uniune și în statele sale membre, în special în eventualitatea conflictelor geopolitice.

(10)

Evaluarea Directivei 2010/75/UE a concluzionat că se impune consolidarea legăturilor dintre respectiva directivă și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (71), pentru a aborda mai eficient riscurile utilizării substanțelor chimice în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE. În vederea dezvoltării sinergiilor între activitatea desfășurată de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) cu privire la produsele chimice și elaborarea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile în temeiul Directivei 2010/75/UE, se impune ca ECHA să îi fie conferit un rol oficial în elaborarea documentelor de referință BAT.

(10)

Evaluarea Directivei 2010/75/UE a concluzionat că se impune consolidarea legăturilor dintre respectiva directivă și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (71), pentru a aborda mai eficient riscurile utilizării substanțelor chimice în instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE. În vederea dezvoltării sinergiilor, în special în ceea ce privește reducerea la minimum a emisiilor de substanțe persistente, bioacumulative și toxice, între activitatea desfășurată de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) cu privire la produsele chimice și elaborarea documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile în temeiul Directivei 2010/75/UE, se impune ca ECHA să îi fie conferit un rol oficial în elaborarea documentelor de referință BAT. În plus, acest proces ar beneficia de cunoștințele de specialitate ale Agenției Europene de Mediu.

(11)

Pentru a facilita schimbul de informații care sprijină determinarea nivelurilor de emisii și a nivelurilor de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT), menținând în același timp integritatea informațiilor comerciale confidențiale, ar trebui specificate procedurile de tratare a informațiilor care se califică drept informații comerciale confidențiale sau informații sensibile din punct de vedere comercial și astfel cum au fost colectate la nivelul industriei în contextul schimbului de informații organizat de Comisie în scopul elaborării, revizuirii sau actualizării documentelor de referință BAT. Ar trebui să se asigure faptul că persoanele care participă la schimbul de informații nu fac schimb de informații care se califică drept informații comerciale confidențiale sau informații sensibile din punct de vedere comercial cu reprezentanți ai întreprinderilor sau ai asociațiilor profesionale care au un interes economic în activitățile industriale și piețele conexe în cauză. Acest schimb de informații nu aduce atingere dreptului Uniunii în materie de concurență, în special articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(11)

Pentru a facilita schimbul de informații care sprijină determinarea nivelurilor de emisii și a nivelurilor de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT), menținând în același timp integritatea informațiilor comerciale confidențiale, ar trebui specificate procedurile de tratare a informațiilor care se califică drept informații comerciale confidențiale sau informații sensibile din punct de vedere comercial și astfel cum au fost colectate la nivelul industriei în contextul schimbului de informații organizat de Comisie în scopul elaborării, revizuirii sau actualizării documentelor de referință BAT. Ar trebui să se asigure faptul că, inclusiv, de exemplu, prin intermediul unor acorduri de confidențialitate și de nedivulgare a informațiilor și prin anonimizarea datelor, persoanele care participă la schimbul de informații nu fac schimb de informații care se califică drept informații comerciale confidențiale sau informații sensibile din punct de vedere comercial cu reprezentanți ai întreprinderilor sau ai asociațiilor profesionale care au un interes economic în activitățile industriale și piețele conexe în cauză. Acest schimb de informații nu aduce atingere dreptului Uniunii în materie de concurență, în special articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(12)

Pentru a asigura protecția sănătății umane și a mediului în ansamblu, sunt necesare sinergii și coordonarea cu alte acte legislative relevante ale Uniunii în domeniul mediului, în toate etapele punerii sale în aplicare. Prin urmare, toate autoritățile competente relevante care asigură respectarea legislației relevante a Uniunii privind protecția mediului ar trebui să fie consultate în mod corespunzător înainte de acordarea unei autorizații în temeiul Directivei 2010/75/UE.

(12)

Pentru a asigura protecția sănătății umane și a mediului în ansamblu, sunt necesare sinergii și coordonarea cu alte acte legislative relevante ale Uniunii în domeniul mediului, în toate etapele punerii sale în aplicare. Prin urmare, toate autoritățile competente relevante care asigură respectarea legislației relevante a Uniunii privind protecția mediului, îndeosebi a Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016, ar trebui să fie consultate în mod corespunzător înainte de acordarea unei autorizații în temeiul Directivei 2010/75/UE.

(13)

În vederea îmbunătățirii continue a performanței de mediu și a siguranței instalației, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri, prin optimizarea utilizării resurselor și a reutilizării apei, precum și prin prevenirea sau reducerea riscurilor asociate utilizării substanțelor periculoase, operatorul ar trebui să instituie și să pună în aplicare un sistem de management de mediu în conformitate cu concluziile BAT relevante și să îl pună la dispoziția publicului. Sistemul de management de mediu ar trebui să vizeze, de asemenea, gestionarea riscurilor legate de utilizarea substanțelor periculoase și o analiză a posibilei înlocuiri a substanțelor periculoase cu alternative mai sigure.

(13)

În vederea îmbunătățirii continue a performanței de mediu și a siguranței instalației, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri, prin optimizarea resurselor și a utilizării și reutilizării apei, precum și prin prevenirea sau reducerea riscurilor asociate utilizării substanțelor periculoase, operatorul ar trebui să instituie și să pună în aplicare un sistem de management de mediu în conformitate cu concluziile BAT relevante. Sistemul de management de mediu ar trebui să fie elaborat într-un mod care să reflecte natura, amploarea și complexitatea instalației, precum și impactul pe care îl poate avea asupra mediului. SME ar trebui să fie auditat și pus gratuit la dispoziția publicului pe internet. Sistemul de management de mediu ar trebui să vizeze, de asemenea, gestionarea riscurilor legate de utilizarea substanțelor periculoase și o analiză a posibilei înlocuiri a substanțelor periculoase cu alternative mai sigure.

(14)

Se impune precizarea în detaliu a condițiilor în care, atunci când stabilește valorile limită de emisie aplicabile emisiilor de poluanți în apă în cadrul unei autorizații acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE, autoritatea competentă poate lua în considerare procesele de epurare din aval într-o stație de epurare a apelor uzate, pentru a se asigura că astfel de emisii nu generează o creștere a cantității de poluanți în corpurile de apă receptoare, în comparație cu situația în care instalația aplică BAT și respectă nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuări directe.

(14)

Se impune precizarea în detaliu a condițiilor în care, atunci când stabilește valorile limită de emisie aplicabile emisiilor de poluanți în apă în cadrul unei autorizații acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE, autoritatea competentă poate lua în considerare procesele de epurare din aval într-o stație de epurare a apelor uzate, pentru a se asigura că astfel de emisii nu generează o creștere a cantității de poluanți în corpurile de apă receptoare, sau nu împiedică capacitatea sau potențialul de recuperare a resurselor din fluxul de tratare a apelor reziduale, în comparație cu situația în care instalația aplică BAT și respectă nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuări directe.

(15)

Asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblu necesită, printre altele, stabilirea în autorizații a unor valori limită de emisie la un nivel care să asigure conformitatea cu nivelurile de emisie aplicabile asociate celor mai bune tehnici disponibile stabilite în concluziile BAT. Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) sunt de obicei exprimate ca intervale, mai degrabă decât ca valori unice, pentru a reflecta diferențele din cadrul unui anumit tip de instalații care conduc la variații ale performanțelor de mediu obținute în contextul aplicării BAT. De exemplu, o anumită BAT nu va oferi aceeași performanță pentru instalații diferite, este posibil ca unele BAT să nu fie adecvate pentru utilizare în anumite instalații sau o asociere de BAT poate fi mai eficace în cazul anumitor poluanți sau tipuri de mediu decât altele. Atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblul său a fost periclitată de practica stabilirii unor valori limită de emisie la limita inferioară a intervalului de niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, fără a lua în considerare potențialul unei anumite instalații de a atinge niveluri mai scăzute de emisii prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. O astfel de practică descurajează pionierii în domeniu să pună în aplicare tehnici mai eficace și împiedică realizarea unor condiții de concurență echitabile la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a stabili în autorizații cele mai scăzute valori limită de emisie posibile care să reflecte performanța BAT pentru instalațiile specifice, luând în considerare întreaga gamă de BAT-AEL și vizând cea mai bună performanță de mediu posibilă pentru instalații; cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum se descrie în concluziile BAT, permite instalației în cauză să respecte doar valori limită de emisie mai puțin stricte.

(15)

Asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblu necesită, printre altele, stabilirea în autorizații a unor valori limită de emisie la un nivel care să asigure conformitatea cu nivelurile de emisie aplicabile asociate celor mai bune tehnici disponibile stabilite în concluziile BAT. Nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) sunt de obicei exprimate ca intervale, mai degrabă decât ca valori unice, pentru a reflecta diferențele din cadrul unui anumit tip de instalații care conduc la variații ale performanțelor de mediu obținute în contextul aplicării BAT. De exemplu, o anumită BAT nu va oferi aceeași performanță pentru instalații diferite, este posibil ca unele BAT să nu fie adecvate pentru utilizare în anumite instalații sau o asociere de BAT poate fi mai eficace în cazul anumitor poluanți sau tipuri de mediu decât altele. Atingerea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului în ansamblul său a fost periclitată de practica stabilirii unor valori limită de emisie la limita inferioară a intervalului de niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, fără a lua în considerare potențialul unei anumite instalații de a atinge niveluri mai scăzute de emisii prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. O astfel de practică descurajează pionierii în domeniu să pună în aplicare tehnici mai eficace și împiedică realizarea unor condiții de concurență echitabile la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Prin urmare, autoritatea competentă ar trebui să stabilească valorile limită de emisie, luând în considerare întreaga gamă de valori BAT-AEL, la cel mai strict nivel realizabil pentru instalația specifică. Valorile limită de emisie ar trebui să țină seama de efectele inter-medii, ar trebui să se bazeze pe o evaluare efectuată de operator care să analizeze fezabilitatea îndeplinirii celei mai stricte limite a gamei BAT-AEL, vizând cea mai bună performanță de mediu globală pentru instalația specifică în condiții normale de funcționare standard, luând în considerare, în același timp, fluctuațiile standard de operare în cazul mediilor pe termen scurt, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează că aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum se descrie în concluziile BAT, permite instalației în cauză să respecte doar valori limită de emisie mai puțin stricte.

(15a)

Concluziile BAT ar trebui să identifice tehnicile pe care operatorii industriali le pot pune în aplicare pentru a fi în concordanță cu obiectivele UE privind reducerea la zero a poluării și economia circulară și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon. Operatorilor industriali ar trebui să li se acorde suficient timp pentru punerea în aplicare a tehnicilor de transformare industrială profundă descrise în concluziile BAT și prevăzute într-un plan de transformare.

(16)

Contribuția Directivei 2010/75/UE la utilizarea eficientă a resurselor, la eficiența energetică și la economia circulară în Uniune ar trebui eficientizată, având în vedere principiul „eficiența energetică înainte de toate” ca principiu director al politicii energetice a Uniunii. Prin urmare, autorizațiile ar trebui să stabilească, acolo unde este posibil, valori-limită obligatorii de performanță de mediu pentru nivelurile de consum și de utilizare eficientă a resurselor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea apei, a energiei și a materialelor reciclate, pe baza nivelurilor de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în deciziile privind concluziile BAT.

(16)

Contribuția Directivei 2010/75/UE la utilizarea eficientă a resurselor, la eficiența energetică și la economia circulară în Uniune ar trebui eficientizată, având în vedere principiul „eficiența energetică înainte de toate” ca principiu director al politicii energetice a Uniunii. Prin urmare, autorizațiile ar trebui să stabilească, acolo unde este posibil, valori-limită orientative de performanță de mediu, cu condiția să fie asigurată limita inferioară de performanță a intervalului obligatoriu pentru nivelurile de consum și de utilizare eficientă a resurselor, inclusiv în ceea ce privește utilizarea apei, a energiei și a materialelor reciclate, pe baza nivelurilor de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în deciziile privind concluziile BAT, ținând seama, în același timp, de consumul mai mare de energie legat de anumite activități și procese de decarbonizare și depoluare, precum și de tehnicile emergente și inovatoare și de întregul ecosistem industrial. Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să acorde derogări temporare numai în cazul în care o evaluare arată că atingerea valorilor-limită de performanță de mediu cu cele mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, ar duce la costuri disproporționat de mari în comparație cu beneficiile pentru mediu și efectele inter-medii și atunci când se atinge un nivel ridicat de protecție a mediului în ansamblu.

(17)

Pentru a preveni sau a reduce la minimum emisiile de poluanți provenind de la instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și pentru a asigura condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, condițiile în care se pot acorda derogări de la valorile limită de emisie ar trebui să fie mai bine definite în baza unor principii generale, pentru a asigura punerea în aplicare mai armonizată a acestor derogări în întreaga Uniune. În plus, nu ar trebui acordate derogări de la valorile limită de emisie în cazul în care acestea pot compromite respectarea standardelor de calitate a mediului.

(17)

Pentru a preveni sau a reduce la minimum emisiile de poluanți provenind de la instalațiile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și pentru a asigura condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, condițiile în care se pot acorda derogări de la valorile limită de emisie ar trebui să fie mai bine definite în baza unor principii generale. Trebuie asigurate criterii clare, inclusiv durata maximă și calendarul pentru revizuirea derogărilor pentru a se asigura punerea în aplicare mai armonizată a acestor derogări în întreaga Uniune. În plus, nu ar trebui acordate derogări de la valorile limită de emisie în cazul în care acestea pot compromite respectarea standardelor de calitate a mediului.

(18)

Evaluarea Directivei 2010/75/UE a concluzionat că există unele discrepanțe în ceea ce privește abordările în materie de evaluare a conformității pentru instalațiile care intră sub incidența capitolului II din directiva în cauză. Pentru a atinge un nivel ridicat de protecție a mediului în ansamblul său, pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a dreptului Uniunii și condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, reducând în același timp la minimum sarcina administrativă a întreprinderilor și a autorităților publice, Comisia ar trebui să stabilească norme comune pentru evaluarea conformității cu valorile limită de emisie și validarea nivelurilor măsurate atât pentru emisiile în aer, cât și pentru emisiile în apă, pe baza celor mai bune tehnici disponibile. Aceste norme de evaluare a conformității ar trebui să prevaleze asupra normelor prevăzute în capitolele III și IV privind evaluarea conformității cu valorile limită de emisie cuprinse în anexele V și VI la Directiva 2010/75/UE.

(18)

Evaluarea Directivei 2010/75/UE a concluzionat că există unele discrepanțe în ceea ce privește abordările în materie de evaluare a conformității pentru instalațiile care intră sub incidența capitolului II din directiva în cauză. Pentru a atinge un nivel ridicat de protecție a mediului în ansamblul său, pentru a asigura punerea în aplicare coerentă a dreptului Uniunii și condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, reducând în același timp la minimum sarcina administrativă a întreprinderilor și a autorităților publice și prevenind riscurile de corupție, Comisia ar trebui să stabilească norme comune pentru evaluarea conformității cu valorile limită de emisie și validarea nivelurilor măsurate atât pentru emisiile în aer, cât și pentru emisiile în apă, pe baza celor mai bune tehnici disponibile. Aceste norme de evaluare a conformității ar trebui să prevaleze asupra normelor prevăzute în capitolele III și IV privind evaluarea conformității cu valorile limită de emisie cuprinse în anexele V și VI la Directiva 2010/75/UE.

(18a)

Statele membre, cu sprijinul Comisiei, ar trebui să se asigure că sunt raționalizate metodele armonizate de monitorizare a mediului, inclusiv tehnicile de monitorizare emergente, de exemplu prin intermediul coloniilor de albine melifere, pentru detectarea poluanților pertinenți.

(19)

Standardele de calitate a mediului se referă la toate cerințele prevăzute în dreptul Uniunii, cum ar fi legislația Uniunii privind aerul și apa, care trebuie îndeplinite la un moment dat de un anumit mediu sau de către o anumită parte a acestuia. Prin urmare, este oportun să se clarifice faptul că, atunci când acordă o autorizație unei instalații, autoritățile competente ar trebui nu numai să stabilească condiții pentru a asigura conformitatea operațiunilor instalației cu concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, ci și, după caz, în vederea reducerii contribuției specifice a instalației la poluarea care are loc în zona relevantă, să includă în autorizație condiții suplimentare specifice mai stricte decât cele stabilite în concluziile BAT relevante, astfel încât să se asigure conformitatea instalației cu standardele de calitate a mediului. Aceste condiții pot consta în stabilirea unor valori limită de emisie mai stricte sau în limitarea funcționării sau a capacității instalației.

(19)

Standardele de calitate a mediului se referă la toate cerințele stabilite în legislația Uniunii, cum ar fi legislația Uniunii privind aerul și apa, care trebuie îndeplinite la un moment dat de un anumit mediu sau de către o anumită parte a acestuia. Prin urmare, este oportun să se clarifice faptul că, atunci când acordă o autorizație unei instalații, autoritățile competente ar trebui nu numai să stabilească condiții pentru a asigura conformitatea operațiunilor instalației cu concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, ci și, după caz, în vederea reducerii contribuției specifice a instalației la poluarea care are loc în zona relevantă, și luând în considerare efectul cumulativ al instalațiilor din aceeași zonă geografică, să includă în autorizație condiții suplimentare specifice mai stricte decât cele stabilite în concluziile BAT relevante, astfel încât să se asigure conformitatea instalației cu standardele de calitate a mediului. Aceste condiții pot consta în stabilirea unor valori limită de emisie mai stricte sau în limitarea funcționării sau a capacității instalației.

(20)

Condițiile de autorizare ar trebui să fie revizuite periodic și, dacă este necesar, actualizate de către autoritatea competentă pentru a asigura conformitatea cu legislația relevantă. O astfel de revizuire sau actualizare ar trebui să aibă loc, de asemenea, în cazul în care este necesar ca instalația să respecte un standard de calitate a mediului, inclusiv în cazul unui standard de calitate a mediului nou sau revizuit sau în cazul în care starea mediului receptor necesită o revizuire a autorizației pentru a asigura conformitatea cu planurile și programele stabilite în temeiul legislației Uniunii, cum ar fi planurile de management al bazinelor hidrografice în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (72).

(20)

Pentru a se asigura că autorizațiile acordate în temeiul Directivei 2010/75/UE răspund necesității de îmbunătățire a performanței, condițiile de autorizare ar trebui să fie revizuite periodic și, dacă este necesar, actualizate de către autoritatea competentă pentru a asigura conformitatea cu legislația relevantă. Aceste reexaminări ar trebui să aibă loc la fiecare opt ani. Astfel de reexaminări ale autorizațiilor ar trebui să aibă loc, de asemenea, în cazul în care este necesar ca instalația să respecte un standard de calitate a mediului, inclusiv în cazul unui standard de calitate a mediului nou sau revizuit sau în cazul în care starea mediului receptor necesită o revizuire a autorizației pentru a asigura conformitatea cu planurile și programele stabilite în temeiul legislației Uniunii, cum ar fi planurile de management al bazinelor hidrografice în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (72).

(20a)

Având în vedere principiul general al neretroactivității unei legi, noile cerințe privind valorile-limită de emisie și valorile-limită de performanță de mediu ar trebui să se aplice instalațiilor noi numai atunci când este necesară o actualizare a autorizației ca urmare a adoptării unei noi concluzii a BAT este adoptată după data-limită de transpunere a prezentei directive, sau atunci când standardele de calitate a mediului sau siguranța operațională a instalației necesită o actualizare a autorizației și cel târziu în termen de zece ani de la intrarea în vigoare. În schimb, pentru instalațiile noi care au început procedura de aplicare după data transpunerii prezentei directive, ar trebui să se aplice noile cerințe privind valorile limită de emisie.

(23)

Cooperarea transfrontalieră ar trebui să aibă loc înainte de acordarea autorizațiilor în cazul în care mai multe state membre pot fi afectate de funcționarea unei instalații și ar trebui să includă informarea și consultarea prealabilă a publicului interesat și a autorităților competente din celelalte state membre care ar putea fi afectate.

(23)

Cooperarea transfrontalieră prin canale de comunicare regionale adecvate ar trebui să aibă loc înainte de reexaminarea sau acordarea autorizațiilor în cazul în care mai multe state membre pot fi afectate de funcționarea unei instalații și ar trebui să includă informarea și consultarea prealabilă a publicului interesat și a autorităților competente din celelalte state membre care ar putea fi afectate.

(24)

Potrivit evaluării Directivei 2010/75/UE, chiar dacă ar trebui să promoveze transformarea industriei europene, aceasta nu este suficient de dinamică și nu sprijină în mod suficient implementarea proceselor și tehnologiilor inovatoare. Prin urmare, este oportun să se faciliteze testarea și implementarea tehnicilor emergente cu performanțe de mediu îmbunătățite, să se faciliteze cooperarea cu cercetătorii și industriile în cadrul proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice, sub rezerva condițiilor prevăzute în instrumentele de finanțare europene și naționale relevante, precum și să se înființeze un centru dedicat de sprijinire a inovării prin colectarea și analizarea informațiilor privind tehnicile inovatoare, inclusiv tehnicile emergente, relevante pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective și să se caracterizeze nivelul lor de dezvoltare de la cercetare la implementare (nivelul de maturitate tehnologică sau „TRL”) și performanța lor de mediu. Acestea vor contribui, de asemenea, la schimbul de informații privind elaborarea, revizuirea și actualizarea documentelor de referință BAT. Tehnicile inovatoare care urmează să fie colectate și analizate de centru ar trebui să fie cel puțin la nivelul tehnologiei demonstrate în mediul relevant (mediu relevant din punct de vedere industrial în cazul tehnologiilor generice esențiale) sau al demonstrației prototipului sistemului în mediul de operare (TRL 6-7).

(24)

Potrivit evaluării Directivei 2010/75/UE, chiar dacă ar trebui să promoveze transformarea industriei europene, aceasta nu este suficient de dinamică și nu sprijină în mod suficient implementarea proceselor și tehnologiilor inovatoare, inclusiv cele care sunt esențiale pentru cele două tranziții, cea ecologică și cea digitală, și pentru atingerea obiectivelor Legii europene a climei. Fără a impune utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, prin urmare, este oportun să se faciliteze testarea și implementarea tehnicilor emergente cu performanțe de mediu îmbunătățite, să se faciliteze cooperarea cu cercetătorii și industriile în cadrul proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice, sub rezerva condițiilor prevăzute în instrumentele de finanțare europene și naționale relevante, precum și să se înființeze un centru dedicat de sprijinire a inovării prin colectarea și analizarea informațiilor privind tehnicile inovatoare, inclusiv tehnicile emergente, relevante pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al directivei respective și să se caracterizeze nivelul lor de dezvoltare de la cercetare la implementare (nivelul de maturitate tehnologică sau „TRL”) și să evalueze nivelul de performanță de mediu al tehnicilor respective, ținând seama de orice limitare potențială în ceea ce privește disponibilitatea datelor. Acestea vor contribui, de asemenea, la schimbul de informații privind elaborarea, revizuirea și actualizarea documentelor de referință BAT. Tehnicile inovatoare care urmează să fie colectate și analizate de centru ar trebui să fie cel puțin la nivelul tehnologiei demonstrate în mediul relevant (mediu relevant din punct de vedere industrial în cazul tehnologiilor generice esențiale) sau al demonstrației prototipului sistemului în mediul de operare (TRL 6-7).

(25)

Realizarea obiectivelor Uniunii privind o economie curată, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 implică o transformare profundă a economiei Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu cel de al optulea program de acțiune pentru mediu, operatorii instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE ar trebui să aibă obligația de a include planuri de transformare în sistemele lor de management de mediu. Astfel de planuri de transformare vor completa, de asemenea, cerințele privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea în temeiul Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (75), oferind un mijloc de punere în aplicare concretă a acestor cerințe la nivel de instalație. Prima prioritate este transformarea activităților mari consumatoare de energie enumerate în anexa I. Prin urmare, operatorii instalațiilor mari consumatoare de energie ar trebui să elaboreze planuri de transformare până la 30 iunie 2030. Operatorii instalațiilor care desfășoară alte activități enumerate în anexa I ar trebui să aibă obligația de a elabora planuri de transformare ca parte a reexaminării și actualizării autorizației în urma publicării deciziilor privind concluziile BAT publicate după1 ianuarie 2030. Deși planurile de transformare ar trebui să rămână documente orientative elaborate sub responsabilitatea operatorilor, organizația de audit contractată de operatori în cadrul sistemelor lor de management de mediu ar trebui să verifice dacă acestea conțin informațiile minime care urmează să fie stabilite de Comisia Europeană într-un act de punere în aplicare, iar operatorii ar trebui să facă publice planurile de transformare.

(25)

Realizarea obiectivelor Uniunii privind o economie curată, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 implică o transformare profundă a economiei Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu cel de al optulea program de acțiune pentru mediu, operatorii instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE ar trebui să aibă obligația de a include planuri de transformare orientative la nivel de grup, întreprindere sau instalație în sistemele lor de management de mediu. Astfel de planuri de transformare vor completa, de asemenea, cerințele de raportare de către întreprinderi de informații privind durabilitatea în temeiul Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (75), în timp ce pentru planurile de transformare, informațiile sau datele care sunt deja raportate în temeiul altor acte legislative ale Uniunii, cum ar fi Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului (75a) sau Directiva privind diligența necesară a întreprinderilor în materie de durabilitate [JO: a se introduce numărul de referință pentru 2022/0051(COD)] (75b)ar trebui să fie posibil să se facă pur și simplu o trimitere în cazul în care acestea sunt conforme cu elementele planurilor de transformare. Prima prioritate este transformarea activităților mari consumatoare de energie enumerate în anexa I. Prin urmare, operatorii instalațiilor mari consumatoare de energie, pentru care se acordă o derogare sau care se numără printre cele mai poluante 200 de instalații, cu excepția instalațiilor care au un plan de închidere pentru 2035, ar trebui să elaboreze planuri de transformare până la 30 iunie 2027la nivel de instalație. A doua prioritate este ca toți ceilalți operatori de instalații mari consumatoare de energie să elaboreze planuri de transformare până la 30 iunie 2029 la nivel de grup sau de întreprindere, cu referire la fiecare instalație. În mod similar, operatorii instalațiilor care desfășoară alte activități enumerate în anexa I ar trebui să aibă obligația de a elabora planuri de transformare până la1 ianuarie 2030. Deși planurile de transformare ar trebui să rămână documente orientative elaborate sub responsabilitatea operatorilor, organizația de audit contractată de operatori în cadrul sistemelor lor de management de mediu ar trebui să verifice dacă acestea conțin informațiile minime care urmează să fie stabilite de Comisia Europeană într-un act delegat, iar operatorii ar trebui să facă publice planurile de transformare, respectând în același timp confidențialitatea și fără a dezvălui informații comerciale sensibile. În 2035, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare la jumătatea perioadei a actului delegat al planului de transformare, în urma căreia ar trebui să revizuiască planurile de transformare.

(25a)

Având în vedere riscurile legate de apă pentru activitățile industriale și riscurile pentru apă generate de activitățile industriale, în special având în vedere situația actuală în ceea ce privește seceta și inundațiile din Europa sau creșterea nivelului mării, instrumentele digitale, cum ar fi sistemele de gestionare digitalizate, ar putea contribui la evaluarea cantitativă și calitativă, la gestionarea riscurilor legate de apă și la sprijinirea operatorilor în transformarea instalațiilor lor.

(29)

Pentru a se asigura că Directiva 2010/75/UE își îndeplinește în continuare obiectivele de prevenire sau de reducere a emisiilor de poluanți și de atingere a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a completa directiva respectivă cu scopul de a stabili norme de funcționare care să conțină cerințe pentru activitățile de creștere a păsărilor de curte, a porcinelor și a bovinelor și de a modifica anexele I și Ia la directiva respectivă prin adăugarea unei activități agroindustriale în vederea asigurării faptului că aceasta își îndeplinește obiectivele de prevenire sau de reducere a emisiilor de poluanți și de atingere a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (77). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(29)

Pentru a se asigura că Directiva 2010/75/UE își îndeplinește în continuare obiectivele de prevenire sau de reducere a emisiilor de poluanți și de atingere a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a completa directiva respectivă cu scopul de a stabili norme de funcționare care să conțină cerințe pentru activitățile legate de creșterea animalelor pe scară largă în temeiul anexei Ia la prezenta directivă, indiferent de procedurile de autorizare sau de înregistrare a acestora. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (77). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(30)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea următoarelor: (i) formatul care trebuie utilizat pentru rezumatul autorizației; (ii) o metodologie standardizată de evaluare a disproporționalității dintre costurile punerii în aplicare a concluziilor BAT și beneficiile potențiale pentru mediu; (iii) metoda de măsurare pentru evaluarea conformității cu valorile limită de emisie stabilite în autorizație în ceea ce privește emisiile în aer și apă; (iv) măsurile detaliate necesare pentru înființarea și funcționarea centrului de inovare pentru transformarea industrială și emisii și (v) formatul care trebuie utilizat pentru planurile de transformare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (78).

(30)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea următoarelor: (i) formatul care trebuie utilizat pentru rezumatul autorizației; (ii) o metodologie standardizată de evaluare a disproporționalității dintre costurile punerii în aplicare a concluziilor BAT și beneficiile potențiale pentru mediu, luând în considerare metoda „Valoarea vieții statistice” (VSL), dacă este cazul, (iii) metoda de măsurare pentru evaluarea conformității cu valorile limită de emisie stabilite în autorizație în ceea ce privește emisiile în aer și apă; (iv) măsurile detaliate necesare pentru înființarea și funcționarea centrului de inovare pentru transformarea industrială și emisii și (v) formatul care trebuie utilizat pentru planurile de transformare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (78).

(31)

Pentru a asigura punerea în aplicare și îndeplinirea efectivă a obligațiilor prevăzute în Directiva 2010/75/UE, este necesar să se specifice conținutul minim al sancțiunilor eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Disparitățile dintre regimurile de sancțiuni, faptul că sancțiunile impuse sunt considerate în multe cazuri prea scăzute pentru a avea un efect disuasiv real asupra comportamentelor ilegale și lipsa punerii în aplicare uniforme în toate statele membre subminează condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește emisiile industriale la nivelul Uniunii. Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal trebuie avută în vedere în cazul în care o încălcare constatată în temeiul prezentei directive constituie o infracțiune ce intră sub incidența Directivei 2008/99/CE.

(31)

Pentru a asigura punerea în aplicare și îndeplinirea efectivă a obligațiilor prevăzute în Directiva 2010/75/UE, este necesar să se specifice conținutul minim al sancțiunilor eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Disparitățile dintre regimurile de sancțiuni, faptul că sancțiunile impuse sunt considerate în multe cazuri prea scăzute pentru a avea un efect disuasiv real asupra comportamentelor ilegale și lipsa punerii în aplicare uniforme în toate statele membre subminează condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește emisiile industriale la nivelul Uniunii. Comisia ar trebui să sprijine statele membre în punerea în aplicare uniformă prin adoptarea de orientări. Astfel de orientări ar trebui să includă principiul compensării, în mod prioritar, a comunităților locale în care a fost cauzat prejudiciul. Statele membre ar trebui să respecte dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, îndeosebi principiul ne bis in idem și principiul proporționalității. Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal trebuie avută în vedere în cazul în care o încălcare constatată în temeiul prezentei directive constituie o infracțiune ce intră sub incidența Directivei 2008/99/CE.

(32)

În situația în care se produce un prejudiciu pentru sănătatea umană ca urmare a încălcării măsurilor naționale adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE, statele membre ar trebui să se asigure că persoanele afectate pot solicita și obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la persoanele fizice sau juridice relevante și, după caz, de la autoritățile competente relevante responsabile de situația de încălcare. Astfel de norme privind compensațiile contribuie la urmărirea obiectivelor de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului și de protecție a sănătății umane, astfel cum sunt prevăzute la articolul 191 din TFUE. Acestea susțin, de asemenea, dreptul la viață, la integritatea persoanei și la asistență medicală prevăzut la articolele 2, 3 și 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și dreptul la o cale de atac eficientă, astfel cum este prevăzut la articolul 47 din Cartă. În plus, Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului nu conferă părților private niciun drept la despăgubiri, ca urmare a unei daune aduse mediului sau a unei amenințări iminente de producere a unei astfel de daune.

(32)

În situația în care se produce un prejudiciu pentru sănătatea umană ca urmare a încălcării măsurilor naționale adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE, statele membre ar trebui să se asigure că persoanele afectate pot solicita și obține despăgubiri pentru prejudiciul respectiv de la persoanele fizice sau juridice relevante și, după caz, de la autoritățile competente relevante responsabile de situația de încălcare, atunci când o decizie, o acțiune sau o omisiune a autorității a cauzat sau a contribuit la prejudiciu. Astfel de norme privind compensațiile contribuie la urmărirea obiectivelor de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului și de protecție a sănătății umane, astfel cum sunt prevăzute la articolul 191 din TFUE. Acestea susțin, de asemenea, dreptul la viață, la integritatea persoanei și la asistență medicală prevăzut la articolele 2, 3 și 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și dreptul la o cale de atac eficientă, astfel cum este prevăzut la articolul 47 din Cartă. În plus, Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului nu conferă părților private niciun drept la despăgubiri, ca urmare a unei daune aduse mediului sau a unei amenințări iminente de producere a unei astfel de daune.

(32a)

În cazul unor circumstanțe excepționale, cum ar fi pandemia de COVID-19 sau războiul Rusiei împotriva Ucrainei, în care o instalație se confruntă cu o întrerupere persistentă a aprovizionării cu materii prime sau combustibili sau cu o perturbare a elementelor unei tehnici de reducere a emisiilor din motive de forță majoră, ar putea fi necesar să se stabilească temporar valori limită de emisie sau de performanță de mediu mai puțin stricte, asigurând, în același timp, protecția generală a mediului.

(33)

Prin urmare, este oportun ca Directiva 2010/75/UE să abordeze dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile suferite de persoane fizice. Pentru a se asigura că persoanele fizice își pot apăra drepturile împotriva daunelor aduse sănătății cauzate de încălcări ale Directivei 2010/75/UE și, prin urmare, pentru a asigura o aplicare mai eficientă a directivei respective, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății umane sau a mediului, inclusiv cele care promovează protecția consumatorilor și care îndeplinesc toate cerințele prevăzute de dreptul intern, în calitate de membri ai publicului interesat, ar trebui să fie autorizate să inițieze o procedură, potrivit modalităților stabilite de statele membre, în numele sau în sprijinul unei victime, fără a aduce atingere normelor naționale de procedură privind reprezentarea și apărarea în fața instanțelor. De obicei, statele membre se bucură de autonomie procedurală pentru a asigura o cale de atac eficientă împotriva încălcărilor dreptului Uniunii, sub rezerva respectării principiilor echivalenței și eficacității. Cu toate acestea, experiența arată că, deși există dovezi epidemiologice copleșitoare privind impactul negativ al poluării asupra sănătății populației, în special în ceea ce privește poluarea aerului, este dificil pentru victimele încălcărilor Directivei 2010/75/UE în temeiul normelor procedurale privind sarcina probei aplicabile în general în statele membre să demonstreze o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit și situația de încălcare. Prin urmare, în majoritatea cazurilor, victimele încălcărilor Directivei 2010/75/UE nu dispun de o modalitate eficace de a obține despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de astfel de încălcări. Pentru a consolida drepturile persoanelor fizice de a obține despăgubiri pentru încălcarea Directivei 2010/75/UE și pentru a contribui la aplicarea mai eficientă a cerințelor acesteia în întreaga Uniune, se impune adaptarea sarcinii probei aplicabile unor astfel de situații. Prin urmare, atunci când o persoană poate furniza dovezi suficient de solide pentru a se prezuma că încălcarea Directivei 2010/75/UE se află la originea prejudiciului cauzat sănătății unei persoane sau a contribuit în mod semnificativ la acesta, părții chemate în judecată ar trebui să îi revină sarcina de a răsturna prezumția respectivă pentru a fi scutită de răspunderea ce îi revine.

(33)

Prin urmare, este oportun ca Directiva 2010/75/UE să abordeze dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile suferite de persoane fizice. Pentru a se asigura că persoanele fizice își pot apăra drepturile împotriva daunelor aduse sănătății cauzate de încălcări ale Directivei 2010/75/UE și, prin urmare, pentru a asigura o aplicare mai eficientă a directivei respective, organizațiile neguvernamentale care promovează protecția sănătății umane sau a mediului, inclusiv cele care promovează protecția consumatorilor și care îndeplinesc toate cerințele prevăzute de dreptul intern, în calitate de membri ai publicului interesat, ar trebui să fie autorizate să inițieze o procedură, potrivit modalităților stabilite de statele membre, în numele sau în sprijinul unei victime, fără a aduce atingere normelor naționale de procedură privind reprezentarea și apărarea în fața instanțelor. Statele membre se bucură de autonomie procedurală pentru a asigura o cale de atac eficientă împotriva încălcărilor dreptului Uniunii, sub rezerva respectării principiilor echivalenței și eficacității. Experiența arată că, deși există dovezi epidemiologice copleșitoare privind impactul negativ al poluării asupra sănătății populației, în special în ceea ce privește poluarea aerului, este dificil pentru victimele încălcărilor Directivei 2010/75/UE în temeiul normelor procedurale să demonstreze o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit și situația de încălcare. Prin urmare, în majoritatea cazurilor, victimele încălcărilor Directivei 2010/75/UE nu dispun de o modalitate eficace de a obține despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de astfel de încălcări. Pentru a consolida drepturile persoanelor fizice de a obține despăgubiri pentru încălcarea Directivei 2010/75/UE și pentru a contribui la aplicarea mai eficientă a cerințelor acesteia în întreaga Uniune, se impune adaptarea legislației naționale privind prezumțiile juris tantum aplicabile unor astfel de situații. Prezumțiile juris tantum sunt un mecanism comun de atenuare a dificultăților privind probațiunea cu care se confruntă reclamantul, menținând totodată drepturile pârâtului. Prezumțiile juris tantum sunt aplicabile numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Pentru a menține o repartizare echitabilă a riscurilor și pentru a evita inversarea sarcinii probei, reclamantului ar trebui să i se solicite să demonstreze dovezi suficient de relevante, inclusiv date științifice, care dau naștere unei prezumții că încălcarea a cauzat sau a contribuit la prejudiciu. Având în vedere provocările privind probațiunea cu care se confruntă persoanele prejudiciate, în special în cauzele complexe, mecanismul prezumției juris tantum ar asigura un echilibru corect pentru persoanele care suferă prejudicii asupra sănătății lor, pentru sector și, după caz, pentru autorități. De asemenea, ar trebui să fie posibil să se utilizeze date științifice relevante, indiferent dacă acestea sunt publicate pe portal, ca dovezi în conformitate cu legislația națională. Atunci când astfel de date științifice relevante nu sunt disponibile, ar trebui să fie posibilă utilizarea altor dovezi în sprijinul cererii de despăgubiri, în conformitate cu legislația națională.

(35)

Punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE a evidențiat aplicări divergente în statele membre în ceea ce privește acoperirea instalațiilor de fabricare a produselor ceramice prin ardere, deoarece formularea definiției acestei activități a permis statelor membre să decidă dacă să aplice ambele sau doar unul dintre cele două criterii privind capacitatea de producție și capacitatea cuptoarelor. Pentru a asigura punerea în aplicare mai coerentă a directivei respective și condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, astfel de instalații ar trebui incluse în domeniul de aplicare al directivei respective ori de câte ori este îndeplinit oricare dintre aceste două criterii.

(35)

Punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE a evidențiat aplicări divergente în statele membre în ceea ce privește acoperirea instalațiilor de fabricare a produselor ceramice prin ardere, deoarece formularea definiției acestei activități a permis statelor membre să decidă dacă să aplice ambele sau doar unul dintre cele două criterii privind capacitatea de producție și capacitatea cuptoarelor. Pentru a asigura punerea în aplicare mai coerentă a directivei respective, precum și respectarea Directivei 2003/87/CE și condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune, ar trebui să se stabilească criterii clare și lipsite de ambiguitate pentru includerea fabricării la scară industrială a produselor ceramice prin ardere în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE. Aceste criterii ar trebui să corespundă criteriilor stabilite în Directiva 2003/87/CE.

(36)

În contextul stabilirii valorilor limită de emisie pentru substanțele poluante, autoritatea competentă ar trebui să ia în considerare toate substanțele, inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare emergente, care pot fi emise de instalația în cauză și care pot avea un impact semnificativ asupra mediului sau a sănătății umane. În acest sens, se impun a fi avute în vedere caracteristicile periculoase, cantitatea și natura substanțelor emise, precum și potențialul acestora de a polua orice tip de mediu. Concluziile BAT, după caz, reprezintă punctul de referință pentru selectarea substanțelor în raport cu care trebuie stabilite valori limită de emisie, deși autoritatea competentă poate decide să selecteze substanțe suplimentare. În prezent, substanțele poluante individuale sunt enumerate în mod neexhaustiv în anexa II la Directiva 2010/75/UE, ceea ce nu este compatibil cu abordarea holistică a directivei respective și nu reflectă necesitatea ca autoritățile competente să ia în considerare toate substanțele poluante relevante, inclusiv pe cele care prezintă motive de îngrijorare emergente. Prin urmare, lista neexhaustivă de substanțe poluante ar trebui eliminată. În schimb, ar trebui să se facă trimitere la lista poluanților din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 (79).

(36)

În contextul stabilirii valorilor limită de emisie pentru substanțele poluante, autoritatea competentă ar trebui să ia în considerare toate substanțele, inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare emergente și poluare olfactivă, care pot fi emise de instalația în cauză în aer, sol, în apele de suprafață și subterane și care pot avea un impact semnificativ asupra mediului sau a sănătății umane. În acest sens, se impun a fi avute în vedere caracteristicile periculoase, cantitatea și natura substanțelor emise, precum și potențialul acestora de a polua orice tip de mediu, precum și fluctuațiile sezoniere de mediu, de care ar trebui, de asemenea, să se țină cont. Concluziile BAT, după caz, reprezintă punctul de referință pentru selectarea substanțelor în raport cu care trebuie stabilite valori limită de emisie, deși autoritatea competentă poate decide să selecteze substanțe suplimentare. În prezent, substanțele poluante individuale sunt enumerate în mod neexhaustiv în anexa II la Directiva 2010/75/UE, ceea ce nu este compatibil cu abordarea holistică a directivei respective și nu reflectă necesitatea ca autoritățile competente să ia în considerare toate substanțele poluante relevante, inclusiv pe cele care prezintă motive de îngrijorare emergente. Prin urmare, lista neexhaustivă de substanțe poluante ar trebui eliminată. În schimb, ar trebui să se facă trimitere la lista poluanților din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 (79).

(37)

Deși depozitele de deșeuri sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE, nu există concluzii BAT în ceea ce privește depozitele de deșeuri, dat fiind că activitatea respectivă intră în domeniul de aplicare al Directivei 1999/31/CE (80) a Consiliului, iar cerințele acestei din urmă directive sunt considerate a fi BAT. Având în vedere dezvoltarea și inovarea tehnologică ce au avut loc de la adoptarea Directivei 1999/31/CE a Consiliului, în prezent sunt disponibile tehnici mai eficiente de protecție a sănătății umane și a mediului. Adoptarea concluziilor BAT în temeiul Directivei 2010/75/UE ar permite abordarea principalelor aspecte de mediu legate de funcționarea depozitelor de deșeuri, inclusiv emisiile semnificative de metan. Prin urmare, Directiva 1999/31/CE ar trebui să permită adoptarea concluziilor BAT privind depozitele de deșeuri în temeiul Directivei 2010/75/UE.

(37)

Deși depozitele de deșeuri sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE, nu există concluzii BAT în ceea ce privește depozitele de deșeuri, dat fiind că activitatea respectivă intră în domeniul de aplicare al Directivei 1999/31/CE (80) a Consiliului, iar cerințele acestei din urmă directive sunt considerate a fi BAT. Având în vedere dezvoltarea și inovarea tehnologică ce au avut loc de la adoptarea Directivei 1999/31/CE a Consiliului, în prezent sunt disponibile tehnici mai eficiente de protecție a sănătății umane și a mediului. Adoptarea concluziilor BAT în temeiul Directivei 2010/75/UE ar permite abordarea principalelor aspecte de mediu legate de funcționarea depozitelor de deșeuri, inclusiv emisiile semnificative de metan. Prin urmare, Directiva 1999/31/CE ar trebui să permită adoptarea concluziilor BAT privind depozitele de deșeuri în temeiul Directivei 2010/75/UE. Prin urmare, Directivele 2010/75/UE și 1999/31/CE ar trebui modificate în consecință.

(38)

Prin urmare, Directivele 2010/75/UE și 1999/31/CE ar trebui modificate în consecință.

(38a)

Procedurile prevăzute în Directiva 2010/75/UE, inclusiv pregătirea BAT și procedurile naționale de autorizare, sunt considerate de sectoarele vizate ca fiind prea lungi și putând să genereze incertitudini pentru publicul-țintă, în mare parte din cauza capacității administrative insuficiente. În acest sens, extinderea considerabilă a domeniului de aplicare al Directivei 2010/75/UE reprezintă o dificultate suplimentară pentru Comisie, pentru forumul în temeiul articolului 13 și, în special, pentru autoritățile naționale competente. Comisia ar trebui să prezinte un plan de acțiune pentru consolidarea capacității administrative la nivelul Uniunii și la nivel național, permițând astfel accelerarea procedurilor prevăzute în directivă, în special pentru tehnologiile generice. În plus, Comisia ar trebui să ofere asistență tehnică statelor membre pentru a se conforma noilor proceduri legislative și tehnice, de pildă prin intermediul unui instrument digital uniform pentru solicitarea autorizațiilor.

(38b)

De la intrarea în vigoare a prezentului act de modificare, statele membre ar trebui să adopte măsurile adecvate pentru a se asigura că autoritățile competente sunt în măsură să gestioneze volumul de muncă crescut legat de punerea în aplicare a Directivei 2010/75/UE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă, și să asigure un proces de autorizare rapid, eficient și fără probleme, în special în cazul autorizațiilor accelerate pentru instalațiile care aplică tehnici emergente, reducând astfel la minimum incertitudinea pentru întreprinderi și sprijinind transformarea sectorului într-un sector nepoluant, circular și neutru din punct de vedere climatic, protejând totodată sănătatea și drepturile publicului vizat.

(41a)

Instalațiile de ardere care fac parte din sisteme izolate mici, în special cele situate în regiunile ultraperiferice, se pot confrunta, din cauza poziției lor geografice și a lipsei de interconectare cu rețeaua continentală a statelor membre sau cu rețeaua unui alt stat membru, cu provocări speciale care necesită mai mult timp pentru a se conforma obligațiilor prevăzute în Directiva 2010/75/UE. Statele membre în cauză ar trebui să elaboreze pentru instalațiile de ardere care fac parte dintr-un sistem izolat mic, până cel târziu la 31 decembrie 2029, un plan de conformare care să stabilească măsurile luate de statul membru pentru a asigura conformarea cu valorile-limită de emisie. Planul ar trebui să descrie măsurile adoptate pentru a asigura conformitatea, a aplica cele mai bune tehnici disponibile, după caz, și măsuri de reducere la minimum a amplorii și a duratei emisiilor poluante în perioada vizată de plan și informații privind măsurile de gestionare a cererii și posibilitățile de trecere la alternative mai puțin poluante, cum ar fi implementarea surselor regenerabile și interconectarea cu rețelele de pe continent sau cu rețeaua unui alt stat membru. Statele membre în cauză ar trebui să transmită Comisiei planurile lor de conformare. Statele membre ar trebui să își actualizeze planurile în cazul în care Comisia ridică obiecții. Statele membre în cauză ar trebui să raporteze anual cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește conformarea.

(-1)

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

(1a)

La articolul 1, se adaugă următorul alineat:

(-a)

punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

(2)

„poluare” înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului;

„(2)

«poluare» înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de substanțe, vibrații, căldură, zgomot sau mirosuri («poluare olfactivă») în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului;”

(-aa)

se introduce următorul punct:

2a.

„poluare olfactivă” înseamnă poluarea produsă de emisiile de gaze în atmosferă, care poate provoca vătămări sau o stare de disconfort general semnificativ sau o stare de rău pentru persoanele care locuiesc în apropierea instalației.

(ab)

se introduce următorul punct:

5a.

„valoare-limită de performanță de mediu” înseamnă valoarea indicativă a performanței de mediu din intervalul obligatoriu de niveluri de performanță de mediu, inclusiv nivelurile de consum, nivelurile de utilizare eficientă a resurselor care acoperă materialele, apa și resursele energetice, deșeurile și alte niveluri obținute în condiții de referință specificate, unde intervalul nu poate fi depășit pe durata uneia sau mai multor perioade.

(ac)

punctul 9 se înlocuiește cu următorul text:

(9)

„modificare substanțială” înseamnă o modificare a caracteristicilor sau a funcționării, sau o extindere a unei instalații sau a unei instalații de ardere, a unei instalații de incinerare a deșeurilor sau a unei instalații de coincinerare a deșeurilor care poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății umane sau asupra mediului;

„(9)

«modificare substanțială» înseamnă o modificare a caracteristicilor sau a funcționării, o prelungire sau o extindere a autorizației unei instalații sau a unei instalații de ardere, a unei instalații de incinerare a deșeurilor sau a unei instalații de coincinerare a deșeurilor care poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății umane sau asupra mediului;”

(12)

„concluzii BAT” înseamnă un document care conține părți ale unui document de referință BAT, stabilește concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile, conținutul minim al unui sistem de management de mediu, inclusiv valorile de referință asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului;;

(12)

„concluzii BAT” înseamnă un document care conține părți ale unui document de referință BAT, stabilește concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile, conținutul minim al unui sistem de management de mediu, inclusiv valorile de referință asociate celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de emisie asociate tehnicilor emergente, nivelurile de performanță de mediu asociate tehnicilor emergente, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului;

13a.

„niveluri de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile” înseamnă nivelurile de performanță de mediu, cu excepția nivelurilor de emisii, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unui tip de BAT sau al unei asocieri de BAT;.

13a.

„niveluri de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile” înseamnă nivelurile obligatorii de performanță de mediu pentru instalațiile din cadrul acelorași activități sectoriale și care au caracteristici similare, cum ar fi vectorii de energie, materiile prime, unitățile de producție și produsele finale, atunci când datele puse la dispoziție în cadrul schimbului de informații care sprijină determinarea BAT sunt suficient de solide în întreaga Uniune, care includ nivelurile de consum și de utilizare eficientă a resurselor, pentru concluziile BAT în urma primei concluzii după [a se introduce data finală de transpunere a prezentei directive de modificare], nivelurile de reutilizare pentru apă, energie și materii prime, cu excepția nivelurilor de emisii, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unui tip de BAT sau al unei asocieri de BAT, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, exprimate ca medie pe o perioadă dată, în condiții de referință specificate;

(ca)

se introduce următorul punct:

13aa.

„instalație industrială de tratare a apelor uzate” înseamnă o instalație de tratare a apelor uzate care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE;

(cb)

se introduce următorul punct:

13ab.

„instalație de tratare a apelor uzate urbane” înseamnă o instalație de tratare a apelor uzate care intră sub incidența Directivei 91/271/CEE;

(cc)

punctul 14 se înlocuiește cu următorul text:

(14)

„tehnică emergentă” înseamnă o tehnică nouă pentru o activitate industrială care, dacă s-ar dezvolta la scară comercială, ar putea asigura fie un nivel general mai ridicat de protecție a mediului, fie cel puțin același nivel de protecție a mediului și economii de costuri mai mari decât cele asigurate de cele mai bune tehnici disponibile existente;

„(14)

«tehnică emergentă» înseamnă o tehnică nouă pentru o activitate industrială care, dacă s-ar dezvolta la scară comercială, ar putea asigura fie un nivel general mai ridicat de protecție a mediului și a sănătății umane, fie cel puțin același nivel de protecție a sănătății umane și a mediului și economii de costuri mai mari decât cele asigurate de cele mai bune tehnici disponibile existente;”

(da)

punctul 23 se înlocuiește cu următorul text:

(23)

„păsări de curte” înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva 90/539/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (*).

„(23)

«păsări de curte» înseamnă păsări de curte astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului privind bolile transmisibile ale animalelor (*);”

(23b)

„bovine” înseamnă animale domestice din specia Bos taurus;

(23c)

„unitate vită mare” sau „UVM” înseamnă echivalentul de pășunat al unei vaci de lapte adulte care produce anual 3 000 kg de lapte, fără alimente concentrate suplimentare, care este utilizată pentru a exprima dimensiunea fermelor de creștere a diferitelor categorii de animale, utilizând ratele de conversie, în raport cu producția efectivă din anul calendaristic, stabilită în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei (**);„

(23c)

«unitate vită mare» sau «UVM» înseamnă o unitate de măsură standard care permite agregarea categoriilor de unități vită mare ce acoperă porcinele și păsările de curte ai căror coeficienți sunt enumerați în anexa -Ia, pentru a compara aceste categorii;

23ca.

„agricultură extensivă” se referă la un tip de creștere a animalelor caracterizat prin niveluri scăzute de intrări pe unitate de teren, bazate pe practici extensive, cu o densitate a unității vită mare mai mică sau egală cu 2,0 UVM pe hectar (densitatea UVM/ha) utilizate pentru pășunat sau pe baza practicilor agricole certificate în conformitate cu Regulamentul 2018/848 al Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, cu o densitate a unității de șeptel mai mică sau egală cu 2,0 UVM pe hectar (densitatea UVM/ha) utilizată pentru pășunat sau hrănire sau practici de creștere în care șeptelul face obiectul unor practici de transhumanță de cel puțin 180 de zile pe an sau atât timp cât condițiile climatice permit acest lucru, în special în regiunile alpine.

(48)

„minerale industriale” înseamnă minerale utilizate în industrie pentru fabricarea de produse semifinite sau finite, cu excepția minereurilor metalifere, a mineralelor energetice, a mineralelor pentru construcții și a pietrelor prețioase;

(49)

„minereuri metalifere” înseamnă minereuri care produc metale sau substanțe metalice;

(50)

„niveluri de emisie asociate tehnicilor emergente” înseamnă nivelurile de emisie obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unei tehnici emergente sau al unei asocieri de tehnici emergente și exprimate ca o medie pentru o anumită perioadă de timp, în condiții de referință prestabilite;

(50)

„niveluri de emisie asociate tehnicilor emergente” înseamnă nivelurile de emisie obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unei tehnici emergente sau al unei asocieri de tehnici emergente, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, și exprimate ca o medie pentru o anumită perioadă de timp, în condiții de referință prestabilite;

(51)

„niveluri de performanță de mediu asociate tehnicilor emergente” înseamnă nivelurile de performanță de mediu, cu excepția nivelurilor de emisii, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unei tehnici emergente sau al unei asocieri de tehnici emergente;

(51)

„niveluri de performanță de mediu asociate tehnicilor emergente” înseamnă nivelurile orientative preconizate de performanță de mediu, cu excepția nivelurilor de emisii, inclusiv nivelurile consumului de materiale, apă și energie, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unei tehnici emergente sau al unei asocieri de tehnici emergente, pentru instalațiile aparținând acelorași activități sectoriale și având caracteristici similare, cum ar fi vectorii energetici, materiile prime, unitățile de producție și produsele finite, exprimate ca medie pe o perioadă dată, în condiții de referință specifice;

(a)

niveluri ale consumului;

(a)

niveluri ale consumului de apă și energie;

(b)

nivelurile de eficiență a utilizării resurselor și nivelurile de reutilizare corespunzătoare materialelor, apei și resurselor energetice;

(b)

nivelurile de eficiență a apei, a energiei și a materiilor prime; nivelurile de reutilizare a apei, a energiei și a materiilor prime;

(e)

nivelurile deșeurilor și alte niveluri obținute în condiții de referință specificate.

(e)

nivelurile deșeurilor și alte niveluri obținute în condiții de referință specificate, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, exprimate ca medie pe o anumită perioadă.

53a.

„sistem de reutilizare a apei” înseamnă infrastructura și alte elemente tehnice necesare pentru producerea apelor recuperate, alimentarea cu acestea și utilizarea lor; Acest sistem cuprinde toate elementele, de la punctul de pornire al procesului de producție până la punctul în care apa recuperată este utilizată, inclusiv infrastructura de distribuție și de stocare, după caz;

53b.

„apă recuperată” înseamnă apa care a fost recuperată în urma utilizărilor anterioare și care este reutilizată pentru un scop benefic diferit;

53c.

„reutilizarea apei” înseamnă procesul prin care apa este recuperată din utilizarea anterioară și transformată printr-un sistem de reutilizare a apei în apă care poate fi reutilizată în diverse scopuri;

3a.

Se introduce următorul articol 3a:

4a.

La articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

(a)

o prezentare generală a principalelor condiții de autorizare;

(a)

o prezentare generală a principalelor condiții de autorizare, inclusiv a cerințelor de monitorizare a emisiilor;

5a.

La articolul 6, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(7)

La articolul 9, alineatul (2) se elimină.

7a.

La articolul 11, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

(c)

nu se generează nicio poluare semnificativă;

„(c)

nu se generează nicio poluare semnificativă, inclusiv poluare olfactivă;”

7b.

La articolul 11, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

(f)

energia este utilizată eficient;

„(f)

energia este utilizată eficient și se promovează utilizarea și producția de energie din surse regenerabile;”

(fa)

resursele materiale și apa sunt utilizate în mod eficient, inclusiv prin reutilizare;

(fa)

resursele materiale și apa sunt utilizate în mod eficient, inclusiv prin reutilizare și reciclare;

(fb)

performanța de mediu globală pe durata ciclului de viață a lanțului de aprovizionare este luată în considerare, după caz;

8a.

La articolul 11 alineatul (1), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

(g)

se iau măsurile necesare pentru a se preveni accidentele și pentru a se limita consecințele acestora;

„(g)

se iau măsurile necesare pentru a se proteja sănătatea umană, pentru a se preveni accidentele și pentru a se limita consecințele acestora;”

8b.

La articolul 12 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

(b)

a materiilor prime și auxiliare, a altor substanțe și a energiei utilizate în cadrul instalației sau generate de aceasta;

„(b)

a materiilor prime și auxiliare, a altor substanțe, a energiei și apei utilizate în cadrul instalației sau generate de aceasta;”

8c.

La articolul 12 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

(c)

a surselor de emisie din instalație;

„(c)

a surselor de emisie din instalație, inclusiv emisii olfactive;”

8d.

La articolul 12 alineatul (1), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

(f)

a naturii și a cantităților emisiilor prognozate a fi emise de instalație în fiecare componentă a mediului, precum și a identificării efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului;

„(f)

a naturii și a cantităților emisiilor, inclusiv a emisiilor olfactive exprimate în concentrații și, acolo unde este posibil, cel puțin în cazul apei, exprimate în volume, prognozate a fi emise de instalație în fiecare componentă a mediului, precum și a identificării efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului;”

(aa)

se inserează următorul alineat:

(ba)

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(bb)

la alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

(d)

ghiduri privind întocmirea documentelor de referință BAT și asigurarea calității acestora, inclusiv în ceea ce privește caracterul adecvat al conținutului și formatului acestora.

„(d)

ghiduri privind întocmirea documentelor de referință BAT, inclusiv referitoare la efectele intersectoriale, ținând cont de ambiția legislativă mai mare în materie de decarbonizare și independență energetică, și asigurarea calității acestora, inclusiv în ceea ce privește caracterul adecvat al conținutului și formatului acestora, precum și specificarea instrumentului adecvat, cum ar fi valorile de referință sau nivelurile de performanță de mediu, ținând cont de recomandările grupului tehnic de lucru.”

(bc)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

(bd)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

(ia)

se introduce următorul paragraf după primul paragraf:

(a)

valorile limită de emisie pentru substanțele poluante menționate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 (*) și pentru alte substanțe poluante care pot fi emise de instalația respectivă în cantități semnificative, luându-se în considerare natura acestora și potențialul lor de a transfera poluarea dintr-un mediu în altul;

(a)

valorile limită de emisie pentru substanțele poluante enumerate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 (*) și pentru alte substanțe poluante, în special emisiile olfactive și substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită din anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, desemnate ca substanțe prioritare în temeiul Directivelor 2000/60/CE sau 2008/105/CE, care figurează pe listele de supraveghere stabilite în cadrul Directivelor 2006/118/CE sau 2008/105/CE, sau alte substanțe care fac obiectul unor valori limită sau al altor restricții în temeiul Directivelor 2008/50/CE, 2004/107/CE sau 2006/118/CE, până la adoptarea actului delegat de extindere a anexei II la Regulamentul privind Portalul emisiilor industriale, care pot fi emise de instalația respectivă în cantități semnificative, luându-se în considerare natura acestora și potențialul lor de a transfera poluarea dintr-un mediu în altul, țin cont de fluctuațiile sezoniere ale mediului;

(aa)

valorile limită de performanță de mediu;;

(aa)

valorile limită ale performanței de mediu, astfel cum sunt menționate la articolul 3 și la articolul 15 alineatul (3a);

(b)

cerințele adecvate pentru protecția solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață, precum și măsurile privind monitorizarea și managementul deșeurilor generate de instalație;;

(b)

cerințele adecvate pentru protecția solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață, precum și măsurile privind monitorizarea și managementul deșeurilor generate de instalație, cu o atenție specială acordată producției de apă potabilă;

(ba)

cerințe adecvate pentru un sistem de management de mediu, astfel cum se prevede la articolul 14a;;

(ba)

cerințe adecvate care stabilesc caracteristicile generale pentru un sistem de management de mediu în conformitate cu articolul 14a;

(via)

la litera (c), se adaugă următorul punct (iia nou):

„(iia)

cerințele pentru controlul calității la laboratoarele care efectuează monitorizarea, pe baza standardelor internaționale precum ISO 17025.”

(viia)

litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

(e)

cerințe adecvate de menținere și supraveghere periodică a măsurilor luate pentru prevenirea emisiilor în sol și în apele subterane în conformitate cu litera (b) și cerințe adecvate de monitorizare periodică a solului și a apelor subterane în ceea ce privește substanțele periculoase relevante care se pot găsi pe amplasament, și ținând seama de posibilitatea de contaminare a solului și a apelor subterane de la amplasamentul instalației;

„(e)

cerințe adecvate de menținere și supraveghere periodică a măsurilor luate pentru prevenirea emisiilor în sol, în apele de suprafață și în apele subterane în conformitate cu litera (b) și cerințe adecvate de monitorizare periodică a solului, a apelor de suprafață și a apelor subterane în ceea ce privește substanțele periculoase relevante care se pot găsi pe amplasament, și ținând seama de posibilitatea de contaminare a solului, a apelor de suprafață și a apelor subterane de la amplasamentul instalației;”

(aa)

se introduce următorul alineat:

(b)

obiectivele și indicatorii de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative, care iau în considerare valorile de referință stabilite în concluziile BAT relevante și performanța de mediu pe durata ciclului de viață a lanțului de aprovizionare;

(b)

obiectivele și indicatorii de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative, care iau în considerare valorile de referință stabilite în concluziile BAT relevante;

(d)

un inventar al substanțelor chimice periculoase prezente în instalație ca atare, în calitate de constituenți ai altor substanțe sau ca parte a amestecurilor, o evaluare a riscurilor legate de impactul unor astfel de substanțe asupra sănătății umane și asupra mediului și o analiză a posibilităților de a le înlocui cu alternative mai sigure;

(d)

un inventar al substanțelor chimice periculoase relevante prezente în instalație ca atare, în calitate de constituenți ai altor substanțe sau ca parte a amestecurilor, o evaluare a riscurilor legate de impactul unor astfel de substanțe asupra sănătății umane și asupra mediului și o analiză a posibilităților de a le înlocui cu alternative mai sigure;

(a)

substanțele poluante emise nu împiedică funcționarea stației de epurare a apelor uzate;

(a)

substanțele poluante emise nu împiedică funcționarea stației de epurare a apelor uzate sau capacitatea de recuperare a resurselor din fluxul de epurare a apelor uzate;

(b)

a caracteristicilor tehnice ale instalației în cauză.

(b)

a caracteristicilor tehnice ale instalației în cauză, inclusiv în cazul unui plan convenit de închidere a instalației, în termen de 4 ani de la publicarea concluziei BAT.

(a)

amplasării geografice sau a condițiilor climatice locale ale instalației respective; sau

(b)

caracteristicilor tehnice ale instalației respective, inclusiv în cazul unui plan convenit de închidere a instalației, în termen de 4 ani de la publicarea concluziilor BAT.

13a.

La articolul 16, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

13b.

La articolul 16 se adaugă următorul alineat:

14a.

La articolul 17, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

15a.

Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

15b.

La articolul 20, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

15c.

La articolul 21, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

15d.

La articolul 21 alineatul (3) primul paragraf, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

(a)

toate condițiile de autorizare pentru instalația în cauză sunt reexaminate și, dacă este necesar, actualizate în vederea asigurării conformității cu prezenta directivă și, în special, cu articolul 15 alineatele (3) și (4), după caz;

„(a)

toate condițiile de autorizare pentru instalația în cauză sunt reexaminate și, dacă este necesar, actualizate în vederea asigurării conformității cu prezenta directivă și, în special, cu articolul 15 alineatele (3), (3a) și (4), după caz;”

(15e)

La articolul 21, se introduce următorul alineat:

16a.

La articolul 22 alineatul (2), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

16b.

La articolul 22 alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

16c.

La articolul 23 alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

16d.

La articolul 23 alineatul (4), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

(-i)

La articolul 24 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

(b)

acordarea unei autorizații pentru orice modificare substanțială;

„(b)

acordarea sau reexaminarea unei autorizații pentru orice modificare substanțială;”

(ia)

la articolul 24 alineatul (2), se adaugă litera (aa) (nouă):

(aa)

rezumatul autorizației menționate la articolul 5 alineatul (4);”

(iia)

La articolul 24 alineatul (2), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

(e)

metoda utilizată pentru determinarea condițiilor de autorizare menționate la articolul 14, inclusiv a valorilor limită de emisie, în raport cu cele mai bune tehnici disponibile și cu nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile;

„(e)

metoda utilizată pentru determinarea condițiilor de autorizare menționate la articolul 14, inclusiv a valorilor–limită de emisie și a nivelurilor performanței de mediu, în raport cu cele mai bune tehnici disponibile și cu nivelurile de emisii și nivelurile performanței de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile;”

(b)

rezultatele monitorizării emisiilor, astfel cum sunt prevăzute în temeiul condițiilor de autorizare și deținute de către autoritățile competente;

(b)

rezultatele monitorizării emisiilor, astfel cum sunt prevăzute în temeiul condițiilor de autorizare și deținute de către autoritățile competente într-o bază de date care permite descărcarea de seturi de date bazate pe interogări;

17a.

La articolul 25 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

18a.

La articolul 25, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

19a.

La articolul 26 se adaugă următorul alineat:

(ea)

reprezentanți ai fermierilor implicați;

(g)

organizații neguvernamentale care promovează protecția mediului;

(g)

organizații neguvernamentale care promovează protecția sănătății umane sau a mediului;